Constantin Adăscăliței
Constantin Adăscăliței
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.26 Constantin Adăscăliței - declarație politică având ca temă "Sănătatea în România - reforme și bune intenții...";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Sănătatea în România - reforme și bune intenții... "

Revin astăzi cu un subiect pe care l-am dezbătut când am vorbit despre Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, sau despre sănătatea în mediul rural din România. Îmi doresc ca demersul nostru să poată sensibiliza noua conducere a Ministerului Sănătății, având în vedere că vorbim de mediul în care reformele au avut cel mai slab efect, iar întotdeauna au avut de suferit categoriile cele mai vulnerabile: copii, femei, bătrâni.

O scurtă trecere în revistă a reformelor în sănătate după 1990 ne arată o serie de măsuri care nu întotdeauna și-au dovedit funcționalitatea sau viziunea unitară a legislatorului.

Probabil primul pas important de reformare a sistemului a fost Legea nr.145/1997, prin care iau ființă casele județene și CNAS la care angajatorii și angajații încep să plătească contribuții din 1998. Considerăm măsura importantă, pentru că a consfințit ca sistemul să se auto-finanțarea din venituri fiscale. Din anul 2002 aceste venituri sunt colectate de către ANAF, în paralel cu implementarea unui nou sistem de plată pentru serviciile spitalelor, bazat pe performanță și nu pe alocări bugetare istorice.

Al doilea pas important în sistem a fost introducerea posibilității ca pacienții să își aleagă medicul de familie, iar aceștia să poată câștiga diferențiat, într-un sistem în care personalul era plătit pe bază de salariu. Din nefericire, am demonstrat că medicina de familie este concentrată în așezările urbane, în timp ce în mediul rural asistăm la o rarefiere puternică. Există la această oră localități fără medic de familie, la fel cum există medici tineri care preferă exodul peste hotare, decât să își înființeze un cabinet în mediul rural.

În anul 2002, pe fondul unui sistem puternic sub-finanțat s-a emis OUG nr.70/2002. Ordonanța prevedea ca terenurile și clădirile spitalelor să treacă în domeniul public și administrarea consiliilor județene sau consiliilor locale. Celelalte componente ale bazei materiale au rămas proprietatea privată a statului, în timp ce directorii de spitale semnează contracte de management cu Ministerul Sănătății. Din 2010 managementul unităților revine consiliilor locale care au 3 din cei 8 membri ai CA. Managerul care până în 2010 răspundea în fața ministerului începe să răspundă CA al unității.

Exact acum 3 ani, în martie-aprilie 2011 a fost introdusă cea mai nedreaptă măsură a Guvernului Boc în ceea ce privește sistemul de sănătate, și anume închiderea a 67 de spitale, majoritatea din zone rurale, în care populația a rămas fără alternativă pentru acces la sănătate. Astfel în județul Iași a fost închis Spitalul Orășenesc Târgu Frumos, în timp ce în județul Neamț - Spitalul Orășenesc Bicaz, sau în Vaslui Spitalul din Tutova și cel din Negrești.

O parte dintre aceste unități funcționează în prezent ca și cămine de bătrâni, în timp ce altele au fost închiriate, în parte, unor cabinete private, dar majoritatea au rămas închise, iar pacienții trebuie să călătorească zeci de kilometri pentru a beneficia de servicii medicale. Aceste unități care stau cu lacătul pe ușă, "în conservare" și administrarea autorităților locale trebuie să dea de gândit noii conduceri a Ministerului Sănătății.

Este strigător la cer ca într-un sistem, caracterizat deseori de dezinformări și prejudecăți despre corupția generală, s-a luat o asemenea decizie, sub pretextul reducerii cheltuielilor, uitându-se probabil rolul social al serviciilor medicale în România constituțională.

O poveste similară are și filiala Iași a Institutului M. Cantacuzino, căreia în anul 2010 i-a fost suspendată activitatea, pe motivul unor neconformități care ar necesita investiții de 4 milioane de euro, iar în 2013 filiala se închide definitiv, ultimii 30 de angajați fiind trimiși în șomaj. La o întrebare adresată ministrului în 2013 mi se răspundea că "nu sunt argumente viabile pentru care această filială să nu se închidă" și "cheltuielile de retehnologizare ar fi prea mari și perioada de amortizare - foarte lungă".

Am speranța că dumneavoastră, dragi colegi, vă veți solidariza cu noi, parlamentarii județului Iași, în eforturile de a redeschide această unitate care a avut un sfârșit previzibil și premeditat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 12:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro