Constantin Mazilu
Constantin Mazilu
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.30 Constantin Mazilu - declarație politică: - "Violența domestică sau cea mai democratică infracțiune, un fenomen de care nu ne pasă!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Mazilu:

"Violența domestică sau cea mai democratică infracțiune, un fenomen de care nu ne pasă!"

O dată la două minute o femeie este lovită, undeva în România, așa cum arată statisticile recente! Știu că este o veste tristă, însă asta se întâmplă într-o societate unde violența se învață încă în majoritatea familiilor. Fără nicio excepție, violența conjugală este de neacceptat. Nimic nu poate să o justifice. Totuși, ea este o realitate în toate țările lumii și atinge toate categoriile sociale. Pentru multe femei, căminul este sinonim cu pericolul. Cel mai adesea, violența conjugală este urmarea comportamentului nefiresc al bărbaților față de femei, prin care aceștia încearcă să-și exercite dominația și autoritatea. Asta nu înseamnă că nu există și bărbați care cad victime furiei consoartelor lor. Bărbatul bătut de nevastă nu este deloc o fantezie în România contemporană! Asemenea cazuri sunt mai puțin recunoscute pentru că bărbaților le este rușine de o asemenea situație. Dacă românii se feresc, din diverse motive care țin de orgoliul masculin, să se declare victime ale violenței domestice, vecinii noștri de la sud de Dunăre recunosc că sunt altoiți de soții sau iubite. Chiar dacă și în România sunt semnalate astfel de cazuri, cele mai multe victime ale acestui fenomen distructiv sunt femeile și copiii. Și asta pentru că este evident că femeile, prin natura lor, sunt dezavantajate fizic față de bărbați, neputându-se apăra sau iniția o agresiune. La fel și copiii.

Dimensiunea fenomenului agresiunii în familie a cunoscut cote îngrijorătoare în ultimii ani, concomitent cu creșterea graduală a gravității faptelor comise cu violență împotriva unor membri ai familiei, soldate nu de puține ori cu decesul acestora. Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violenței domestice, între 2004 și 2011, potrivit Ministerului Muncii. Un număr de aproximativ 82.000 de cazuri de violență în familie au fost raportate pentru respectiva perioadă. Totuși, valorile sunt mult subestimate, fie din cauza victimelor, care se tem să raporteze bătăile, fie din cauza autorităților, care nu încadrează în această categorie multe dintre cazurile clare de violență domestică. Deși reprezintă întotdeauna o atingere voluntară a integrității celuilalt, violența domestică este descrisă ca fiind "cea mai democratică infracțiune". M-am întrebat întotdeauna și continuu să mă întreb cum se face că este considerată așa. Poate din cauza unei false tradiții sau a lipsei de înțelepciune a unor apropiați ai familiilor noastre? Sigur, se pare că răspunsurile la această întrebare sunt multiple. Din nefericire, nu există un anumit "tip" de casă în care se întâmplă acest lucru. Nu există un anumit "tip" de femeie căreia i se întâmplă. Violența în familie nu cunoaște diferențe de clasă socială, iar femeile sunt lovite și umilite indiferent de statutul pe care îl au în societate. Nu uitați că nicio cultură sau religie nu tolerează violența domestică. Și cu toate acestea, forma asta de atingere voluntară a integrității celuilalt ia amploare. Consecințele sale pot fi tragice. Agresiunea domestică poate genera o suferință foarte mare, poate provoca frică și o stare de stres permanentă, poate afecta psihic și fizic și copiii care trăiesc într-un astfel de climat, poate împiedica victima să se elibereze dintr-o relație distructivă. În multe cazuri de agresiune domestică soțiile sunt trezite din somn cu pumni, amenințate cu cuțitul, iar toate astea se petrec sub ochii copiilor care rămân cu traume psihice toată viața.

Violența conjugală se înscrie într-o serie de manifestări în cursul cărora, pentru a-și instaura sau menține superioritatea, partenerul recurge la forță, amenințări, constrângere sau alte mijloace de presiune sau maltratare. Celălalt este tratat ca un obiect și nu ca o persoană cu drepturi. Violența domestică poate să îmbrace multe forme, debutând aproape întotdeauna prin violența verbală și cea psihologică și culminând cu agresiuni fizice și chiar sexuale.

Prin urmare, consider că ar trebui să acordăm mult mai multă importanță acestui fenomen, deoarece este în joc viitorul nostru ca națiune. Cu toate că Parlamentul European a votat un memo al Comisiei Europene prin care sunt propuse o serie de măsuri menite să stabilească cadrul legal al drepturilor și protecția victimelor violenței domestice în Uniunea Europeană, îmi exprim speranța că, pe lângă intervenția promptă a autorităților în aceste cazuri, să nu mai existe piedici legislative pentru adoptarea de noi legi care să normeze această problematică. Este de notorietate faptul că multe inițiative legislative anterioare ale colegilor mei pentru susținerea acestei cauze s-au împiedicat în diferite vicii de procedură, ori au fost respinse de guvernele anterioare, fiind considerente mai mult sau mai puțin obiective.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 0:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro