Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.33 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică: - "Proiectul de revizuire a Constituției - un proiect pentru liniștea baronilor locali și a clientelei de partid";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Proiectul de revizuire a Constituției - un proiect pentru liniștea baronilor locali și a clientelei de partid"

Constituțiile postcomuniste ale României par să stea sub dublul semn al partizanatului politic și al improvizației. Actualul proiect de modificare a Constituției nu face nici el excepție, fiind gândit să reprezinte interesele politice și penale ale unui grup de oameni politici. Nu întâmplător s-a dorit desemnarea ca premier a persoanei propusă de partidul sau alianța care a obținut cel mai mare număr de mandate, conform rezultatului alegerilor.

Curtea Constituțională a stabilit că 26 de articole din proiectul de revizuire a Constituției, printre care și cel privind numirea premierului, sunt neconstituționale, deci vor trebui înlăturate. În cazul altora, a făcut recomandări de modificare și de corelare a textelor de lege.

Actualul proces de revizuire a ignorat, deliberat, referendumul din 2009, referendum validat ca atare prin atingerea numărului minim de participanți. Intenția noii Constituții este de a realiza un compromis între menținerea aproape neschimbată a bicameralismului și acceptarea unei concesii numerice - Camera Deputaților își vede dimensiunea limitată la maximum 300 de reprezentanți. Dincolo de acest gest, proiectul de revizuire menține un edificiu bicameral care și-a dovedit limitele. El nu reușește să răspundă la întrebarea elementară legată de rolul și menirea Senatului însuși. Seria de articole prin care se sugerează că Senatului îi vor reveni o serie de domenii, spre gestionare, este una mai degrabă formală.

Există un domeniu în care actualul proiect de revizuire intervine, spre a modifica statutul aleșilor. Prin dispozițiile lui conduce, pe de o parte, la nașterea unei protecții sporite la nivel procesual penal și, pe de altă parte, exclude Înalta Curte de Casație și de Justiție de la judecarea în primă instanță a cauzelor care îi implică pe parlamentari.

Deși alegerea directă a șefului de stat este menținută, relevanța instituției prezidențiale este afectată sever. În fapt, prin seria de amendamente propuse, noua formă avantajează pe deținătorul poziției de șef al guvernului.

Semnificativă pentru această parlamentarizare a regimului este noua manieră de numire a primului ministru. Președintele nu mai are nici o marjă de manevră. El este obligat să acționeze în acord cu voința coaliției/partidului care a întrunit cele mai multe voturi.

Deși au existat puncte de vedere care au sugerat necesitatea modificării mecanismului de adoptare al ordonanțelor de urgență, nimic semnificativ nu a fost realizat pe acest plan. Limitarea dreptului la angajarea răspunderii Guvernului la o singură dată pe sesiunea parlamentară nu anulează rolul executivului în materie de legiferare.

Nu mai puțin îngrijorătoare este viziunea referitoare la componența Consiliului Superior al Magistraturii. Creșterea numărului de reprezentanți ai societății civile la patru este o modalitate prin care majoritățile politice câștigă o pârghie de influențare directă. Stipularea constituțională a dreptului adunărilor de magistrați de a-și revoca aleșii din CSM conține un semnal potențial de intimidare la adresa celor care vor fi parte a organismului de garantare al independenței justiției.

Proiectul de revizuire a Constituției în forma actuală își probează limitele. Sunt prevăzute articole care ar putea transforma Constituția României într-un paravan pentru fărădelegile baronilor locali și a clientelei de partid. Un proiect făcut la comanda politicienilor cu dosare penale pe rol.

Pentru 26 din articolele prevăzute ne-a salvat Curtea Constituțională, declarându-le neconstituționale. În cazul altora, a făcut recomandări de modificare și de corelare a textelor de lege. Numărul articolelor identificate ca fiind cu probleme se apropie, însă, de 70%. Un procent imens, ce vorbește de la sine despre neprofesionalismul și superficialitatea artizanilor acestui proiect. Adoptarea lui în această formă conduce cu siguranță la afectarea unor mecanisme esențiale în funcționarea democrației în România.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 18:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro