Ioan Munteanu
Ioan Munteanu
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.64 Ioan Munteanu - declarație politică cu tema: "De ce trebuie să ne stresăm copiii?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Munteanu:

"De ce trebuie să ne stresăm copiii?"

Cred că nu exagerez cu nimic atunci când afirm, la fel ca și o mare parte dintre români, că școlarii din țara noastră sunt printre cei mai stresați din Europa. Spun asta gândindu-mă că există concursuri școlare, testări, examinări, olimpiade începând de la cea mai fragedă vârstă până târziu, la terminarea studiilor. Am impresia că experții educaționali se întrec în a inventa și a pune în practică cele mai surprinzătoare întreceri școlare. Există, astfel, concursuri școlare pentru clasa pregătitoare (cu recomandări bibliografice și manuale special concepute), concursuri pentru învățământul primar, teste și olimpiade pentru clasele a II-a, a V-a și a VI-a, teze, referate, participări obligatorii la forumuri, dezbateri, ateliere, ca să nu mai vorbim de numeroasele concursuri vocaționale, artistice și sportive.

La noi se caută din timp doamnele învățătoare cu rezultate bune pentru copiii de clasa I, dar multe dintre acestea sunt cele care îi solicită mai tare pe elevi cu tot felul de teme suplimentare din caiete speciale. Cum altfel să-ți faci o carte de vizită beton, valabilă și pentru următoarea serie?

Să ne reamintim cum stau lucrurile în sistemul educațional european. În Finlanda, țara cu cel mai performant sistem educațional din lume, testele se dau doar elevilor din clasele mari și sunt concepute în așa fel încât să nu-i ierarhizeze sau să-i descurajeze pe copii. Nu există liste cu notele primite la evaluările naționale, nici cu admis/respins, așa cum nu există nici elevi de nota 4 sau de 10. Nu există școli slabe sau școli pentru elite, toți copiii au dreptul la o educație egală și nu trebuie să rămână în afara școlii din diverse motive.

Contrar așteptărilor, finlandezii nu și-au propus niciodată să fie printre primii în educație, prin urmare spiritul concurențial nu se face resimțit în societatea lor. Absența confruntărilor pe care le presupune competiția este benefică atât pentru progresul individual, cât și pentru calitatea relațiilor interumane. În școlile finlandeze, copiii, părinții și profesorii nu se află într-o goană nebună după premii, titulaturi sau diplome de merit. Părinții știu că la orice școală își dau copiii ei vor beneficia de aceeași calitate a educației. Asta și pentru faptul că profesorii sunt apreciați și bine remunerați, bucurându-se de o foarte mare încredere din partea autorităților și a familiilor elevilor.

În Finlanda învățământul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori școlari. Miniștrii nu se schimbă mai devreme de 4 ani, ei sunt aleși doar din rândul tehnocraților, fără amestecul factorului politic. Niciun ministru nu are voie să schimbe ceea ce a făcut predecesorul său, ci să completeze și să continue activitatea de până la el. Altfel spus, la finlandezi nu se modifică Legea educației după bunul-plac al fiecărui ministru, așa cum se întâmplă prin alte locuri.

Urmând modelul finlandez, n-ar strica deloc ca reforma românească să aibă în vedere o aerisire a programelor școlare, o selecție strictă și înțeleaptă a conținuturilor de învățare, o valorizare corectă a cadrelor didactice, dar mai ales o mai mare atenție acordată elevilor, pentru care școala s-a făcut atât de grea!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 13:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro