Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.85 Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică referitoare la "Agenda publică a pădurilor în 10 puncte";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Agenda publică a pădurilor românești în 10 puncte"

Mă adresez dumneavoastră, dar mai ales viitorului ministru al apelor, pădurilor și pisciculturii, care are o misiunea grea, și anume gestionarea durabilă a pădurilor românești. Astăzi vreau să aduc pe agenda publică probleme, dar și să propun soluțiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a fondului forestier.

Consider că România va progresa în momentul în care nu vom mai încerca să reinventăm programe și proiecte în fiecare an, ci vom urma o strategie clară de dezvoltare, asumată de întregul sector. Astfel, în cele ce urmează vă prezint agenda publică, transparentă și asumată în diverse întâlniri de un întreg sector forestier:

  1. Lipsa unei viziuni de dezvoltare a pădurilor - este necesară aplicarea Strategiei Forestiere Naționale 2014-2020!

    Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, suprafața totală a fondului forestier național al României este de 6.519.470 ha și reprezintă 27,7% din suprafața țării. Ultima strategie pentru dezvoltarea sectorului forestier a fost până în 2010.

    Din această perspectivă reiese clar și necesitatea adoptării unei Strategii Forestiere Naționale 2014-2023, asumată la nivel guvernamental, sustenabilă financiar și cu mecanisme clare de implementare și monitorizare. O astfel de strategie ne va permite să spunem clar, la nivel național și european, unde vrem să ajungem în următorii 10 ani și să nu ne mai schimbăm orientarea de la un mandat la altul.

    Astfel, în anul 2012, când am fost secretar de stat la Ministerul Mediului și Pădurilor am realizat împreună cu reprezentații sectorului forestier Strategia Forestieră Națională 2014-2020, care acum este în procedură SEEA.

    Comisia Europeană a stabilit patru obiective principale pentru optimizarea gestionării durabile a pădurilor și rolul multifuncțional în UE, pe care România le asumă ca principii directoare în Strategia Forestieră Națională:

    • Îmbunătățirea competitivității pe termen lung;
    • Îmbunătățirea și protecția mediului înconjurător;
    • Contribuția la îmbunătățirea calității vieții;
    • Încurajarea comunicării și coordonării, pentru a spori coerența și cooperarea la diferite niveluri.

    România are nevoie de o strategie forestieră națională pe termen mediu și lung care fie asumată de orice guvern, deoarece pădurea nu are culoare politică.

  2. Gradul scăzut de împăduriri - trebuie să împădurim cel puțin 10.000 de hectare pe an!

    Considerăm că dezvoltarea durabilă a fondului forestier național este direct dependentă de creșterea suprafeței pădurilor, cu implicații majore asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice, dispariției pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale, aridizărilor și deșertificărilor. Această situație are, de cele mai multe ori, efecte devastatoare asupra comunităților locale și a infrastructurii.

    Alunecările de teren, înzăpezirile, seceta sau inundațiile sunt numai câteva dintre efectele nocive ale distrugerii zonelor împădurite. Reconstrucția ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosințe agricole, precum și a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic și îmbunătățirea condițiilor de mediu.

    Astfel, este necesar ca următoarele măsuri să fie puse în practică:

    • Adoptarea Programului național de împădurire, care să prevadă ameliorarea prin împădurire a 50.000 ha din terenurile degradate inapte pentru agricultură;

    • Programul național de perdele forestiere, care să prevadă realizarea a 10.000 ha de perdele forestiere de protecție, ca parte a sistemului național;

    • Programul național pentru prima împădurire a 50.000 ha din terenuri agricole și neagricole;

  3. Accesibilizarea fondului forestier, care este sub media europeană - trebuie să ajungem în 2020 la aproximativ 20.000 km!

    România se află cu mult sub media europeană din punct de vedere al densității rețelei de drumuri forestiere. Lungime totală actuală a drumurilor forestiere 42.000 km (6,4 m/ha). Necesarul până în 2020 este de încă aproximativ 20.000 km, astfel încât să ajungem la o medie de 9.5 m/ha. Țări din Europa cu relief asemănător: Austria, Germania, Elveția au o medie de peste 30 m/ha.

    În anul 2012, s-au recoltat 9.571 mii metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică a statului, reprezentând 50,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale (16,1%), din pădurile proprietate privată (30,6%) și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,1%).

    În anul 2012 produsele lemnoase principale au reprezentat 68,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltat, produsele lemnoase secundare 21,3% și produsele lemnoase de igienă 10,1%.

  4. Utilaje învechite - dăunătoare mediului și mediului de afaceri - necesitatea unor programe de reînnoire a parcului auto pentru utilaje forestiere!

    Creșterea valorii economice a pădurilor se realizează inclusiv la nivelul exploatației forestiere, prin investiții în echipamente și practici de recoltare cu impact redus asupra mediului și cu un consum redus de resurse.

    În activitatea de exploatări forestiere, cod CAEN 0220 la nivel național, sunt înregistrate un număr de 2.597 societăți comerciale care au depus situații financiare la 31 decembrie 2012 - din care 556 cu cifră de afaceri zero.

    În activitatea de prelucrare primară a lemnului, cod CAEN 1610, au depus bilanț la 31 decembrie 2012 4.008 agenți economici, din care 1.081 cu cifra de afaceri zero.

    În momentul de față, conform Asociației Forestierilor din România, numărul agenților atestați pe o perioada de 2 (doi) ani, la data de 30.05.2013 este de 5039.

    Dintr-un total utilaje: 10.056 bucăți, din care:

    • Tractoare TAF - 6134 bucăți
    • Tractoare U650/651 - 3772 bucăți
    • Funiculare - 125 bucăți
    • Multifuncționale (harvester, forwarder) - 25 bucăți

    Majoritatea utilajelor sunt mai vechi de 10-15 ani, iar numărul total de angajați în industria forestieră este estimat la 55.000.

  5. Legislație învechită - Nevoia unui Cod silvic modern!

    Pădurile au avut de înfruntat, după 1989, o istorie instituțională și normativă destul de tumultuoasă. Pe lângă schimbări legislative, au cunoscut o repartizare în arcul guvernamental diversă, pendulând între alte sectoare: agricultură, mediu etc. Astfel, prioritățile și proiectele sectorului silvic au fost permanent influențate și diluate, ajungându-se la subfinanțarea și decredibilizarea sectorului în sine și a personalului care îl deservește.

    Îmi doresc ca acest Cod silvic să țină cont de principiile economiei de piață, de dreptul constituțional de proprietate precum și de specificul economiei forestiere românești.

    Marea majoritate a suprafețelor neadministrate reprezintă suprafețe mici de pădure, foarte greu de identificat în teren, datorită modului defectuos de punere în posesie și a lipsei cadastrului forestier. În prezent, contractele de administrare/servicii silvice pentru micii proprietari se fac pe baza documentelor de proprietate, fără o identificare corectă în teren, datorită lipsei cadastrului forestier.

    Legea nr.46/2008 prevede că realizarea cadastrului forestier se finanțează de la bugetul de stat, dar constatăm după atâția ani de la intrarea în vigoare că nu s-a făcut nimic.

    Poate că pentru micile proprietăți, până la 1 ha sau 3 ha sau 5 ha, nici nu ar trebui să existe contracte de administrare sau amenajamente silvice. Sau poate, pentru a nu dispărea aceste păduri, statul ar trebui să cumpere aceste proprietăți care pentru un proprietar sunt greu sau imposibil de gospodărit.

    Modificările ce trebuiesc aduse prin acest act normativ au drept obiectiv diminuarea tăierilor ilegale și a abuzurilor în activitatea de exploatare a pădurilor și trebuie susținute de o finanțare echitabilă pentru pădurile României.

  6. Subfinațarea sistemului - Bani europeni pentru păduri!

    Din cele cca. 778 milioane de euro alocați sectorului forestier pentru perioada 2007-2013 până la finalul anului 2012 au fost contractate cca. 222 milioane de euro, reprezentând cca.28,5% rată de accesare. Slaba accesare a măsurilor forestiere nu reflectă lipsa nevoii de finanțare la nivelul sectorului, ci mai degrabă modul defectuos în care aceste măsuri au fost concepute și ulterior promovate și implementate, precum și limitările impuse de prevederile regulamentului de dezvoltare rurală de la acea dată.

    În noul PNDR 2014-2020 este necesară suma de 3 miliarde euro alocare din FEADR.

    Este necesară o alocarea echitabilă a fondurilor prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a evita subfinanțarea sectorului forestier, sector de o importanță vitală pentru economia rurală, sector ce are potențial de a genera aproximativ 80.000 de locuri de muncă în perioada 2014-2020.

  7. Inundații, terenuri degradate - lucrări de corectare a torenților!

    Pe lângă protejarea terenurilor din fondul forestier, se asigură și protecția acumulărilor de apă a localităților, a infrastructurii de transport rutier și feroviar, a altor obiective de interes economic și social, oferindu-se simultan suportul necesar pentru refacerea echilibrului eco-hidrologic, prin consolidarea malurilor și a versanților în bazinele hidrografice.

    Lucrările privind corectarea torenților duc la reducerea riscului hidrologic cu mare importanță pentru producția agricolă, protejarea obiectivelor social-economice, a localităților, a solului și stoparea aluviunilor. Acestea, ca și costuri și locuri de muncă, se asimilează sectorului de drumuri forestiere.

  8. Restricții asupra proprietății private - plăți compensatorii!

    În țările Uniunii Europene este consacrat legislativ, uneori la nivel constituțional, un principiu inaplicabil în România: orice restricție asupra proprietății, instituită prin legi ori regulamente locale, trebuie compensată.

    Ca liberal, susțin ceea ce Legea nr. 46/2008 - Codul silvic prevede, și anume acordarea de compensații pentru funcția de protecție a pădurilor, sume care se alocă din bugetul de stat anual.

    Circa 53% din pădurile cuprinse în Fondul Forestier Național (FFN) îndeplinesc diverse funcții speciale de protecție, cum ar fi protecția biodiversității, a solului și a apei, sau joacă un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. De asemenea, circa 41% din pădurile din FFN se află situate în zone Natura 2000. Ca și în cazul compensării financiare a deținătorilor de pajiști cu înaltă valoare naturală pentru serviciile publice oferite societății, este necesar ca și deținătorilor de terenuri forestiere să le fie recunoscute meritele pentru furnizarea de astfel de servicii și să fie compensați financiar corespunzător.

    Sunt necesare: investiții în ameliorarea rezilienței și a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere, investiții în refacerea potențialului forestier în zonele cu păduri cu specii în afara arealului natural, investiții în refacerea pădurilor degradate.

  9. Lipsa cadastrului forestier - principala cauză a nerespectării regimului silvic!

    Baza cartografică actuală, acolo unde există, este neactualizată și are o vechime de 25-30 de ani. În condițiile în care ne dorim să aplicăm Codul silvic este absolut necesară delimitarea clară a fiecărei proprietăți, cu întocmirea de hărți. Aceasta este principala cauză a pădurilor neadministrate, ceea ce determină imposibilitatea urmăririi modului în care se respectă regimul silvic.

    Procesul de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere a început în anul 1991 și este în curs de finalizare. În prezent, 3.284 mii ha (50%) din fondul forestier se află în proprietatea statului, 2.129 mii ha (33%) în proprietatea persoanelor fizice și juridice, 1.029 mii ha (16%) în proprietatea publică a unităților teritorial-administrative, și 77 mii ha (1%) în proprietatea privată a unităților teritorial-administrative.

    În acest moment avem o suprafață de circa 500.000 ha pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice și pentru care nu sunt elaborate amenajamente silvice.

  10. Tăierile ilegale - Plan Național de Combatere a Tăierilor Ilegale!

Fenomenul tăierilor ilegale a condus la inundații și alunecări de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităților locale și infrastructurii. În zonele sudice ale țării au fost semnalate tendințe de aridizare și deșertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecție, și a tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure.

Trebuie să existe un Plan Național de Combatere a Tăierilor Ilegale, prin intermediul căruia să fie mărit numărul controalele în Fondul Forestier Național și, să crească numărul personalului cu rol de control din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și Vânătoare.

De asemenea, rolul sectorului este extrem de important pentru funcții de protecție împotriva inundațiilor și eroziunii, pentru calitatea aerului, solului și apei, biodiversității asigurate de pădurile României. Ieșirea sectorului forestier de sub spectrul subdezvoltării și tăierilor ilegale este un deziderat strategic de interes național, care nu se poate realiza în condițiile subfinanțării acestui sector.

Consider că este de datoria fiecăruia dintre noi, fie că suntem la putere sau în opoziție, să venim cu soluții reale pentru interesul național, iar eu consider pădurea a fi un bun național ce nu trebuie să aibă culoare politică!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 12:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro