Răzvan-Ionuț Tănase
Răzvan-Ionuț Tănase
Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/13-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 04-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.140 Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: "Codașii Europei la accesarea fondurilor europene pentru cercetare".  

Intervenții consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Codașii Europei la accesarea fondurilor europene pentru cercetare"

Având în vedere faptul că cercetarea reprezintă unul dintre domeniile esențiale pentru dezvoltarea unei țări, Uniunea Europeană oferă statelor membre finanțare și pentru acesta, nu doar pentru agricultură ori construcții de autostrăzi. Este arhicunoscută problema referitoare la gradul de absorbție a fondurilor europene în România, care ocupă ultimul loc în atragerea acestora, indiferent că vorbim despre latura economică sau socială. Situația este însă dramatică în ceea ce privește accesarea banilor în cercetare, astfel că țara noastră este unul dintre puținele state membre care nu au reușit să atragă niciun euro prin intermediul programului ERC, deși acesta a fost creat în urmă cu șapte ani, cu un buget considerabil. Doar Lituania, Luxemburg și Malta se mai află într-o situație similară.

Faptul că de câteva ori am fost aproape de a primi finanțarea celui mai prestigios grant pe care Comisia Europeană îl administrează ar trebui să ne ofere încrederea că pe viitor vom reuși să călcăm pe urmele Marii Britanii, Franței și Germaniei care sunt campioane din punct de vedere al atragerii banilor prin respectivul program și care au înregistrat peste 500 de proiecte aprobate. Printre țările care beneficiază de sumele acordate prin ERC se numără și Bulgaria, stat vecin care a aderat la UE în același an ca și noi.

Principalele motive, evidențiate de către specialiști, din cauza cărora nu am avut până în prezent niciun proiect câștigător sunt: competitivitatea crescută, accentul pus pe excelență, prestigiul managerilor, dar și al instituțiilor din România. Eșecurile sunt puse și pe seama scandalurilor din mediul universitar, dar și a faptului că școlile de la noi nu figurează în topurile internaționale.

Astfel că cercetătorul aplicant ar trebui să aibă o vastă experiență și realizări în domeniu. Și instituția din care provine joacă un rol destul de important în reușita proiectului, fiind necesară remarcarea acesteia prin reguli și proceduri stricte, dotări corespunzătoare, facilități de cercetare recunoscute, iar ideea să stârnească interesul evaluatorilor. De aceste componente consideră specialiștii că ar trebui să se țină cont pentru a ne bucura de succesul unei aplicații.

Îngrijorător pentru noi este faptul că printre cercetătorii care au reușit accesarea fondurilor europene în respectivul domeniu au fost și români, însă ca reprezentanți ai unităților străine și nu din țara noastră. Asta înseamnă că avem oameni capabili, însă fără susținerea statului, aceștia nu vor avea posibilitatea de a se remarca. Până în anul 2010, cercetătorii români care își desfășoară activitatea în centre din statele membre ale UE, reușiseră să câștige 4 granturi.

În lumea întreagă cercetarea fundamentală primește susținere din partea guvernelor, deoarece este cea care generează idei noi pentru cercetarea aplicativă. Un pas important pentru a putea obține rezultate favorabile ar fi sprijinirea mediului național de cercetare și îmbunătățirea condițiilor și a infrastructurii. Va trebui să implementăm o serie de reforme care să asigure faptul că cercetătorii noștri sunt pregătiți să concureze cu cei mai buni din acest domeniu, la nivel european.

În România accentul este pus în principal pe cercetarea aplicativă, fără a ține însă cont de faptul că în statele în care aceasta este competitivă, există și cercetare fundamentală, la fel de competitivă.

Conchizând, de noi depinde ca oamenii înzestrați să rămână aici și împreună să reușim câștigarea granturilor ERC. Este evident că nu îi putem opri să plece, însă prin investirea serioasă în universități și în aria cercetării, îi vom motiva să-și valorifice talentul.

Tot discutăm că după '90 românii au hotărât să meargă în țări precum SUA, unde au ajuns să facă performanță, însă de ce nu ne gândim la remedierea problemei actuale prin creșterea bugetelor alocate și păstrarea în domeniu doar a persoanelor specializate. Este inadmisibilă situația în care ne aflăm în momentul de față din punct de vedere al accesării fondurilor europene pentru cercetare, iar cei responsabili ar trebui să găsească soluții într-un timp cât mai scurt, pentru a nu ajunge într-o ipostază fără ieșire, care va duce cu siguranță la accentuarea sărăciei.

Ședința s-a încheiat la ora 9,02.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 15:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro