Gheorghe Udriște
Gheorghe Udriște
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/28-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 18-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2014

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Gheorghe Udriște

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
    1.1 Gheorghe Udriște - declarație politică: "La umbra marilor arbori nu crește nimic decât iarba";

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Udriște:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de astăzi are ca dedicație activitatea marelui sculptor Brâncuși, iar titlul e inspirat dintr-un citat al maestrului, și anume: "La umbra marilor arbori nu crește nimic decât iarba."

Acum o săptămână, mai precis la data de 11 martie 2014, s-au sărbătorit o sută de ani de la prima expoziție personală a sculptorului român Constantin Brâncuși. Evenimentul nu avea loc la București, nu avea loc nici măcar în satul natal Hobița sau în oricare alt oraș din România sau Europa, ci tocmai în Statele Unite ale Americii, la New York.

Piese de o valoare inestimabilă ale acestui sculptor român remarcabil au devenit o moștenire arhitecturală prețioasă, dar care astăzi nu aparține, în majoritatea ei, culturii românești. Măiestria lui Constantin Brâncuși nu s-a remarcat inițial și în țara sa natală. N-a făcut rabat de la principiile sale și a părăsit țara în căutarea unei lumi mai bune pentru talentul său. Vestita statuie a lui Carol Davila, despre care sculptorul amintește atunci când își justifică plecarea bruscă și definitivă din țara sa, a fost și piesa arhitecturală care l-a convins pe maestru să ia calea Europei Occidentale. Vă fac citire dintr-o declarație a sa: "Ar fi fost o muncă ușoară [nr: sculptarea bustului generalului medic Carol Davila, despre asta este vorba] dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam cum crește, an de an, de câțiva ani la rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără niciun salut militar, spre marea panică a comisiei și dus am fost, pomenind de mama lor." Am citat din Brâncuși.

În prezent, statuia este amplasată și poate fi văzută în curtea Spitalului Militar Central din București.

În anul 1914, când avea loc prima expoziție la New York a sculptorului, Ministerul de Interne de la București a respins un proiect al lui Constantin Brâncuși. Atât acest demers al sculptorului român, de a-și promova un proiect artistic în România, cât și celelalte care au urmat - dintre cele mai cunoscute Coloana infinitului, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și celelalte creații artistice aflate pe teritoriul României - au demonstrat că Brâncuși a rămas profund înrădăcinat în țara în care s-a născut și a crescut.

La moartea sa, 16 martie 1957, statul român a refuzat să primească moștenirea lăsată de Brâncuși prin testament. O gravă eroare de decizie care l-a trădat nu atât pe acest mare sculptor, a cărui dorință nu a fost îndeplinită, cât a trădat poporul român, care a privit mereu cu recunoștință și admirație creațiile artistice excepționale pe care Constantin Brâncuși ni le-a dedicat.

Astăzi, la un secol de la prima expoziție a acestui mare sculptor, statul român are șansa istorică de a se revanșa. Nu întâmplător susțin această declarație politică în fața dumneavoastră. Brâncuși nu și-a uitat conaționalii, iar acum avem ocazia să arătăm că nici noi nu l-am uitat pe maestrul acestor sculpturi excepționale.

Pe 12 noiembrie anul trecut, împreună cu alți peste o sută de colegi deputați și senatori, am depus în Parlament propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Național de Artă Constantin Brâncuși, în subordinea Muzeului Național de Artă al României și în administrarea Consiliului Județean Gorj. Cu sediul în municipiul Târgu Jiu, Muzeul va avea ca obiectiv promovarea operei și vieții lui Constantin Brâncuși. Se va avea în vedere identificarea și inventarierea tuturor lucrărilor marelui artist aflate pe teritoriul României, iar cu acordul deținătorilor, se va încerca aducerea lor în acest nou muzeu. Legea prevede inclusiv protejarea și conservarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor - care urmează să fie înscris pe lista monumentelor Patrimoniului Mondial UNESCO - intensificarea cercetărilor privind opera și viața lui Constantin Brâncuși și crearea unei biblioteci și a unui Atelier Brâncuși în România.

A fost una dintre dorințele marelui artist. Este o datorie morală și istorică, iar Parlamentul României poate acorda această șansă moștenirii artistice pe care Constantin Brâncuși ne-a oferit-o.

Proiectul urmează să fie înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului. Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă rog, așadar, stimați colegi, să sprijiniți această inițiativă și să comemorăm și noi cum se cuvine cei o sută de ani care s-au scurs de la organizarea la New York a primei expoziții personale Constantin Brâncuși, precum și cei 57 de ani care au trecut de la trecerea maestrului la cele veșnice.

Și, ca un făcut, sau poate este o întâmplare a destinului, decedat în 1957, anul acesta se împlinesc 57 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși și poate că Dumnezeu ne va ajuta cu tot în acest an să aprobăm în Parlamentul României și proiectul de lege pe care l-am propus în legătură cu înființarea Muzeului Național de Artă Constantin Brâncuși.

Vă mulțumesc.

Gheorghe Udriște, deputat de București, originar din Gorj.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 20:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro