Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-03-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 25, 2014

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Dan-Ștefan Motreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Bună dimineața tuturor.

Deschid ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 25 martie 2014.

Săptămâna trecută a început ședința cu o declarație susținută de un coleg din opoziție. Săptămâna aceasta vom începe cu un reprezentant al puterii.

 
Video in format Flash/IOS   Cornel Itu - declarație politică intitulată O nouă zonă de conflict;

Drept urmare, o să-l invit la microfon pe domnul deputat Cornel Itu. Se pregătește domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cornel Itu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "O nouă zonă de conflict".

Stimați colegi,

De câteva săptămâni suntem martorii unei situații internaționale grave, cu implicații tot mai îngrijorătoare. La originea acesteia se află criza politică din Ucraina exploatată de Rusia prin alipirea Crimeii la Federația Rusă, act de amestec în treburile interne ale altei țări. Alipirea Crimeii la Rusia este, se pare, doar un prim episod din politica expansionistă rusă, cu tendințe imperialiste.

Această situație internațională afectează țara noastră, care are, geografic vorbind, o lungă graniță de sute de kilometri cu Ucraina, mai mult, prin Republica Moldova, suntem aproape de zona de conflict. Îmi pun, firesc, întrebarea, ca mulți dintre dumneavoastră, dacă următoarea mișcare de acaparare de teritorii nu va viza Transnistria?

Evenimentele petrecute, văzute într-o posibilă perspectivă, sunt îngrijorătoare nu numai pentru Moldova și România, ci și pentru toate statele Uniunii Europene și NATO.

Organismelor Internaționale le revine sarcina de a apăra securitatea tuturor membrilor, monitorizarea permanentă a situației create și găsirea de soluții pașnice, soluții care au la bază dialogul, și nu folosirea forței, protejarea vieții și nu amenințările și zăngănitul armelor.

Situația impune o largă colaborare cu toate statele, mari sau mici, membre ale Uniunii Europene și ale NATO, astfel încât problemele ce sunt acum incendiare să își găsească o rezolvare pașnică. Experiența Cortinei de Fier încă se mai simte, mulți dintre noi am trăit-o și, fără îndoială, ea reprezintă o perspectivă la care nu trebuie să ne întoarcem. De la căderea ei au trecut ani buni, care au demonstrat că viitorul nostru, al tuturor oamenilor de mapamond, poate și trebuie să fie pacea, înțelegerea, respectul reciproc, o lume bazată pe principii, legi și cutume realiste.

Politica țării noastre se înscrie categoric pe traiectoria urmată de Uniunea Europeană, NATO și de toate forțele internaționale, care caută și trebuie să găsească, soluții pozitive, bazate pe fermitate și rațiune.

Deputat Colegiul nr.6 Dej, Cornel Itu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică cu tema: Despre promisiuni electorale;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran. Se pregătește domnul deputat Florin Buicu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică: "Despre promisiuni electorale".

Am asistat ieri la... hai să-i spunem un spectacol electoral în care liberalii au cerut să se explice clar când se va trece la scăderea CAS-ului, când se va scuti de impozit profitul reinvestit și am văzut, la unison, toate partidele erau de acord cu această propunere.

Am văzut, de asemenea, un discurs al primului-ministru în care ne vorbea despre energie, despre măsurile care se vor lua în energie, cu toate că noi am întrebat altceva. Bănuiesc că dacă vom întreba ceva despre energie se va vorbi atunci despre CAS și profitul reinvestit.

Mă întreb un lucru: dacă toți suntem de acord că aceste măsuri economice, de fapt singurele soluții pentru o țară de a se dezvolta, soluțiile economice, dacă aceste soluții sunt acceptate de toată lumea, de ce nu se aplică? Nu există o demagogie în tot ceea ce spunem, în tot ceea ce facem, dacă doar promitem, de regulă, în campanii, iar după aceea găsim tot felul de motive pentru care nu putem să aplicăm ceea ce am promis?

Nu este mai simplu, în cazul în care nu se poate, cu toate că nu cred că suntem un popor diferit de alte popoare care au reușit să se ridice, dar dacă nu se poate, nu este mai simplu ca înainte de campanie să se analizeze de către cei care au căderea s-o facă, dacă putem să luăm niște măsuri sau nu putem lua niște măsuri și să nu continuăm această sarabandă care de 25 de ani este valabilă, în care promitem ceva și după ce ajungem să conducem nu facem ceea ce trebuie?

Cred că este mult mai simplu să fim realiști, pentru că este momentul unor măsuri concrete, pentru că se pot lua aceste măsuri. Țara, resursele, permit acest lucru, și eu cred că era momentul să rupem acest sistem în care promisiunile electorale să rămână doar promisiuni.

Sperăm ca în viitorul apropiat aceste lucruri să se întâmple. Sperăm ca ceea ce am cerut noi, CAS-ul scăzut și profitul reinvestit scutit de impozit să se întâmple foarte repede și și celelalte măsuri, cu TVA-ul, celelalte măsuri economice să se implementeze cât mai repede.

Credem în continuare că aceasta este singura soluție.

Mulțumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Corneliu-Florin Buicu - declarație politică cu subiectul: Guvernul Ponta se ține de cuvânt: a fost finalizată recalcularea justă a pensiilor pentru cei pensionați începând cu ianuarie 2011, care înseamnă bani în plus pentru peste 200 de mii de pensionari;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Florin Buicu. Se pregătește domnul deputat Mircea Lubanovici.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Guvernul Ponta se ține de cuvânt: a fost finalizată recalcularea justă a pensiilor pentru cei pensionați începând cu ianuarie 2011, care înseamnă bani în plus pentru peste 200 de mii de pensionari."

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După o guvernare care i-a batjocorit, care i-a furat și i-a persecutat, și aici vorbesc de guvernarea PDL, noi, cei de la Partidul Social Democrat, încercăm să reparăm toate nedreptățile și să-i sprijinim pe cei pensionați să aibă o viață decentă.

Genocidul social și economic la care au fost supuși pensionarii de către Guvernul PDL nu poate fi trecut ușor cu vederea și nici nu poate fi uitat.

Revin la presa vremii și aș vrea s-o citez pe Stela Popescu, care îi transmitea un mesaj domnului Boc, atunci când acesta tăia pensiile la indicația președintelui Traian Băsescu. Și Stela Popescu spunea: "Domnule Boc, taie pensia mamei și a tatălui tău! Domnul Boc vrea să ia pâinea de la gură celor care au contribuit la buget ani de zile. Sunt oameni care trăiesc din pensia care se duce, în mare parte, pe medicamente. Acest gest este criminal".

De aceeași părere era și colegul său de breaslă, Victor Rebengiuc, care spunea: "Dacă domnul Boc a spus că nu s-a mai investit niciun leu în țara asta pentru că s-au plătit pensiile, îi propun să calce pe pensionari și nu va mai avea nevoie de autostrăzi!".

Guvernul Ponta se ține de cuvânt. A fost finalizată recalcularea justă a pensiilor pentru cei pensionați începând cu ianuarie 2011, care înseamnă bani în plus pentru peste 200 de mii de pensionari.

Indicele de corecție compensează, pentru cei care au ieșit la pensie începând cu data de 1 ianuarie 2011, perioada mai lungă a stagiului de cotizare.

El nu a fost aplicat deloc de guvernarea Boc, creând astfel nedreptăți în sistem. Noi, cei de la PSD, corectăm astăzi aceste nedreptăți.

Aplicarea indicelui de corecție înseamnă bani în plus pentru cei peste 200 de mii de pensionari, înseamnă creșteri, și nu tăieri.

Aplicarea indicelui de corecție a fost necesară pentru a repara nedreptățile guvernării Boc, prin neaplicarea prevederilor Legii nr.263/2010, privind valoarea punctului de pensie și a indicelui de corecție.

233.707 pensionari vor beneficia de suplimentări ale veniturilor. Acest anunț făcut de primul-ministru, Victor Ponta, și de ministrul muncii, Rovana Plumb, m-a bucurat, pentru că aduce dreptate pentru o parte din părinții și bunicii noștri.

Creșterea medie pentru fiecare dintre pensionari este de aproximativ 63 lei. Până la sfârșitul lunii martie, 233.707 pensionari vor primi diferențele de pensie aferente perioadei noiembrie 2013 - 1 ianuarie 2014.

Iată că Guvernul Ponta duce mai departe promisiunile Uniunii Social-Liberale din campania electorală, făcând dreptate până la capăt.

Mai avem multe de făcut, mai avem multe de reparat, dar ne ținem promisiunile, pana la capăt!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Mircea Lubanovici - declarație politică intitulată Ministerul Transporturilor, încă un eșec al acestei guvernări;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Lubanovici. Se pregătește domnul deputat Horia Grama.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Ministerul Transporturilor, încă un eșec al acestei guvernări".

Cu mâhnire constat că România primește un alt semnal negativ din partea autorităților europene. De data aceasta, Comisia Europeană ne transmite clar că programele operaționale legate de transport nu vor fi aprobate atât timp cât Guvernul român nu redactează Master-Planul pentru Transport.

Stimați guvernanți,

Un apel atât de clar nu trebuie ignorat. În mod evident, performanțele actuale ale ministrului transporturilor nu sunt evaluate favorabil. Putem adăuga astfel și acest domeniu la lista lungă a nereușitelor acestui Guvern, nereușite sancționate, iată, în mod clar și răspicat de Uniunea Europeană. Consider că este de-a dreptul jenant să mai alăturăm conceptul de performanță de cel al guvernării actuale, în condițiile în care în fiecare domeniu autoritățile europene vă îndeamnă să vă faceți treaba. Dacă săptămâna trecută România era singularizată negativ din punctul de vedere al controlului plăților în agricultură, iată că acum primim semnale nefavorabile și pentru transporturi.

În împrejurările în care membrii Comisiei Europene ne-au transmis clar că Master-Planul este o condiție esențială pentru investițiile europene în perioada 2014-2016, este ridicol ca Guvernului să i se atragă atenția că fondurile europene în transporturi ar putea fi blocate dacă acest document nu este realizat. Mă întreb dacă, în acest caz, vina va fi tot a președintelui țării sau a PDL-ului, și nu a lipsei dumneavoastră de interes și profesionalism.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru stenogramă, aș vrea să vă informez că am mai depus astăzi încă o declarație politică pe care am intitulat-o "Cum combatem munca la negru".

Sunt deputatul PDL, Colegiul nr.3 Diaspora, Mircea Lubanovici.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Horia Grama - declarație politică cu subiectul: Liderii politici maghiari și boala separatismului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Horia Grama. Se pregătește doamna deputat Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Horia Grama:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se numește "Liderii politici maghiari și boala separatismului".

Tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice a revenit în forță în discursul electoral al politicienilor maghiari, în special al oficialilor din Ungaria. În încercarea de a atrage voturile conaționalilor lor cu dublă cetățenie aceștia uzează de un subiect anacronic, folosind ca strategie manipularea emoțională a electoratului. Într-o țară ca România, care are cea mai bună și permisivă legislație pentru minorități, ar trebui să aibă mai multă grijă și să cultive apropierea de români, având respect față de valorile acestora.

Pentru iredentiști, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost și în acest an un bun prilej pentru a aduce pe tapet tema separatismului, sfidând Constituția României, simbolurile și valorile românești. Totuși, nu pot să nu constat că de această dată au fost luate măsuri mai drastice și Ministerul Afacerilor Interne a cerut interdicție de a intra în România pentru patru persoane. Consider că a fost o acțiune normală. Toată lumea știe că în Covasna și Harghita există niște curente ale unor ramuri ale Gărzii Maghiare ale Partidului Jobbik, iar membrii acestei organizații profund extremiste și antieuropene încearcă să-și facă adepți aici, promovând un discurs periculos, contaminând etnicii maghiari cu boala separatismului.

Este adevărat că Ungaria are alegeri, iar calendarul oficialilor maghiari arată clar că și-au început campania în România, adresându-se cetățenilor cu dublă cetățenie. E normal să-și facă campanie, dar nu pe teme care contravin Constituției României și care lezează și contravin valorilor românești.

Cred că toate activitățile care nu respectă valorile și legile românești trebuie să fie declarate indezirabile, la fel ca persoanele care le inițiază. Garda Maghiară este interzisă în Ungaria, dar, paradoxal, funcționează în România.

Stimați colegi,

Aici nu mai vorbim de toleranță, ci de atitudinea care se cere față de o organizație ce încalcă legile românești și europene.

De 20 de ani liderii maghiari din Covasna nu au venit cu vreo inițiativă de colaborare, de acțiuni comune sau de dialog cu românii. În schimb, își concentrează energia pe revendicarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Cred că sunt probleme comune pe care le înfruntă românii și maghiarii din această zonă, probleme sociale și economice, iar rezolvarea lor cere înțelegere reciprocă și dialog. Liderii politici ai maghiarilor trebuie să renunțe la limbajul dublu, cel cu ton instigator față de electorat și cel ponderat, european, afișat la vedere în fața mass-media și la București.

Respectarea identității minorităților nu este nicidecum o problemă în România, sub niciun aspect, nici al educației, nici al drepturilor de orice fel. Așadar, îmi pun întrebarea firească: ce urmăresc propagatorii ideii de autonomie pe criterii etnice? La fel de firesc vine și răspunsul: dispariția statului național. Sper ca liderii politici ai maghiarilor din Covasna și Harghita să se trezească măcar în al doisprezecelea ceas și să-și concentreze forțele pentru construirea unei Românii puternice, din care și ei fac parte, în care trăiesc și prosperă.

Vă mulțumesc.

Horia Grama, deputat, Colegiul nr.4, Circumscripția electorală nr.15 Covasna.

 
Video in format Flash/IOS   Florica Cherecheș - declarație politică: Asistența socială, un domeniu nobil;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

O invit la microfon pe doamna deputat Florica Cherecheș. Se pregătește doamna deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Florica Cherecheș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Asistența socială, un domeniu nobil".

La data de 18 martie 2014 s-a sărbătorit Ziua mondială a asistenței sociale, care celebrează un domeniu de activitate nobil, ce urmărește asigurarea nevoilor sociale și creșterea calității vieții pentru persoane dezavantajate, care nu aduce un profit economic clar și imediat, dar fără de care nu s-ar putea asigura demnitatea și compasiunea celor afectați de boli incurabile, persoanelor cu dizabilități, categoriilor sociale defavorizate, copiilor străzii și așa mai departe.

Activitatea de asistență socială se desfășoară atât în sistem public, cât și în sistem privat. Organizațiile neguvernamentale acoperă peste 49% dintre serviciile sociale acreditate din România asigurând protecția copilului, a familiei, îngrijirea instituțională și la domiciliu a persoanelor vârstnice, cantine sociale, adăposturi pentru persoane victime ale violenței, asistarea persoanelor cu dizabilități.

România este încă deficitară la capitolul asistență socială, femeile victime ale violenței domestice nu au unde să se refugieze, încă mai mor mulți oameni pe stradă din cauza frigului și a lipsei de adăpost și hrană, persoanele cu dizabilități fizice sau psihice sunt închise în casa lor ca într-o închisoare, neexistând destule spații care să asigure un acces facil sau centre specializate în care acestea să poată să-și îmbunătățească condiția.

Asigurarea serviciilor de asistență socială implică utilizarea de resurse materiale și financiare, dar și dragoste, dăruire și devotament din partea asistenților sociali și a voluntarilor.

Eforturile și activitățile acestor oameni și organizații trebuie susținute și dezvoltate. O țară trebuie să aibă grijă de cetățenii ei mai puțin norocoși, de aceea consider că Proiectul de Lege privind subvenționarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociații, fundații și cultele recunoscute de lege, PL-x 105/2013, aflat în dezbatere în comisiile Camerei Deputaților, face o mare nedreptate serviciilor sociale asigurate în sistem privat și un mare deserviciu beneficiarilor actuali de servicii sociale subvenționate de la bugetul de stat.

Aprobarea acestui proiect de lege va conduce la un eșec în gestionarea problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, și alte persoane asistate. Nu putem risca ca, în urma subfinanțării, acestea să-și restrângă semnificativ activitatea, urmând ca beneficiarii de servicii sociale "să ajungă pe treptele instituțiilor publice, pentru ca acestea să se descurce", știind clar că furnizorii publici de servicii sociale nu au capacitatea de a se ocupa de cei peste 12.000 de beneficiari de servicii sociale asigurate de sistemul privat.

Consider că trebuie să se țină cont de părerea exprimată și să se includă în textul proiectului de lege propunerile sectorului neguvernamental, astfel încât acesta: să prevadă mecanisme obligatorii de alocare de fonduri în bugetele autorităților locale pentru subvenții acordate furnizorilor privați; să nu instituie o durată maximă pentru finanțarea unui serviciu al unui furnizor privat - eliminarea termenului de 3 ani din proiectul de lege; să mențină accesul egal la servicii sociale a tuturor cetățenilor României, prin eliminarea limitării finanțării prin subvenție numai în mediul rural; și, de asemenea, să permită furnizorilor privați o flexibilitate firească și absolut necesară în găsirea de resurse suplimentare finanțării serviciilor sociale, prin eliminarea restricției destinației fondurilor din subvenție exclusiv către personalul de specialitate.

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - România puternică în Europa: Mândria de a fi român și identitatea noastră națională

O invit la microfon pe doamna deputat Ana Birchall. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Udriște.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În declarația politică de astăzi voi vorbi despre "România puternică în Europa: Mândria de a fi român și identitatea noastră națională".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Campania pentru alegerile europarlamentare se apropie rapid. În mai puțin de o lună partidele politice vor veni în fața românilor cu programele electorale pe care le susțin, cu obiectivele politice pe care le țintesc și cu temele pe marginea cărora se vor purta dezbateri și discuții în spațiul public.

Absenteismul este din păcate o problemă cu care România, dar și restul statelor Uniunii Europene se confruntă când vine vorba despre alegerile europarlamentare. Din multitudinea de cauze care duc la această stare de apatie a electoratului când vine vorba de alegerea reprezentanților noștri în Parlamentul European se remarcă în primul rând o aparentă distanțare a temelor publice europene de interesele imediate și apropiate de cetățeni.

Participarea la vot a scăzut constant la ultimele scrutine electorale. Spre exemplu, în România, în anul 2009 numai 27% din totalul populației cu drept de vot s-a prezentat la urne la alegerile europarlamentare. La nivelul Uniunii Europene, prezența la vot a scăzut până la nivelul de 43%. Eurobarometrul din martie 2013 ne arată că 84% dintre europenii intervievați sunt de părere că prezența la vot ar crește dacă cetățenii Uniunii Europene ar avea mai multe informații despre impactul politicilor adoptate la Bruxelles asupra vieții lor de zi cu zi.

Cum putem crește interesul pentru alegerile europarlamentare? Putem să încercăm prin a începe să ne promovăm valorile naționale în Europa. Trebuie să înțelegem că identitatea noastră națională este unică, ceea ce înseamnă că trebuie să ne facă să fim mândri că suntem români.

Putem să ne luptăm pentru a construi o Românie puternică în Europa și ceea ce îmi doresc și de la aceste alegeri europarlamentare este ca noi, reprezentanții partidelor politice, să reușim în mod particular să atragem tinerii la vot cu mesaje care țin de identitatea noastră națională și de nevoia de a ne promova în Europa ca cetățeni de primă mână, cinstiți, capabili și tenaci.

Stimate colege și stimați colegi,

România trebuie să fie privită cu respect în Uniunea Europeană. Bogăția și frumusețea tradițiilor și obiceiurilor românești, frumusețea satului românesc, hărnicia, profesionalismul și seriozitatea românilor sunt doar câteva exemple care trebuie să ne facă mândri că suntem români. Nu degeaba acest loc a fost binecuvântat de Dumnezeu și este cunoscut sub numele de Grădina Maicii Domnului.

De ce suntem șovăielnici și timizi în a promova aceste adevărate bogății ale României? De ce pentru unii politicieni a devenit, în existența lor politică, un scop să denigreze și să vorbească de rău România?

Aștept de la viitorii reprezentanți ai României în Parlamentul European să promoveze aceste bogății așa după cum aștept să promoveze imaginea României în Uniunea Europeană, ca un stat responsabil și un partener serios.

De aceea, resping atitudinile contrare intereselor naționale, atitudini care, din păcate au fost de multe ori adoptate inclusiv de o anumită parte a europarlamentarilor români. Lupta politică internă nu trebuie exportată la Bruxelles sau în alte state ale lumii.

Trebuie să spunem stop denigrării românilor și a României, dacă vrem ca România să fie puternică în Europa. Mă aștept ca reacțiile agresive la imaginea României, așa cum le-am observat în special în ultimii 5 ani din partea unor politicieni sau publicații străine, să fie sancționate atât de reprezentanții noștri europeni, cât și de comunitatea europeană per ansamblu. Politicieni precum Nigel Farage trebuie să fie izolați în discursul lor alimentat de ură.

Promovarea interesului și a identității noastre naționale de către toți membrii români ai PE este fundația de la care trebuie să plecăm în aceste alegeri. Acum trebuie să le arătăm românilor că opiniile lor contează și că deciziile care se iau la Bruxelles le afectează în mod direct, pozitiv, viața de zi cu zi.

Trebuie să susținem în continuare aderarea noastră la Schengen, un drept care trebuie respectat pentru toți cei care îndeplinesc obligațiile la care s-au angajat. Trebuie să ne luptăm în continuare pentru a asigura, fără îngrădiri, dreptul efectiv de liberă circulație și dreptul la muncă pentru cetățenii români în UE. Vorbim de un drept, și nu de un privilegiu, acesta este mesajul pe care toți membrii UE trebuie să îl înțeleagă.

Și mai trebuie să învățăm să ne respectăm mai mult pe noi înșine, dacă vrem să fim respectați de partenerii noștri europeni.

În colegiul meu din Vaslui sunt români demni care m-au învățat ce înseamnă să te tragi din vechiul neam al răzeșilor, români care, deși sunt într-o zonă dezavantajată economic, au o bogăție și o frumusețe greu de egalat. Iar dacă nu mă credeți pe cuvânt, vă invit să veniți pe Valea Tutovei și să descoperiți ce înseamnă omenia, ospitalitatea, tradiția, portul românesc și frumusețea satului românesc. Mai puteți descoperi delicioasele produse tradiționale precum plăcinta de bostan sau plăcinta cu brânză - faimoasele poale-n brâu!

Acestea sunt adevăratele valori pe care trebuie să le promovăm în Europa pentru care eu vă rog și pe dumneavoastră să vă alăturați demersului meu de a face un apel la întreaga clasă politică ca în aceste alegeri europarlamentare să promovăm România și adevăratele valori ale României.

Stimate colege, stimați colegi,

Este important să se înțeleagă de către întreaga clasă politică că avem nevoie de o Românie puternică în Europa, cu o voce clară și bine auzită în toate instituțiile Uniunii Europene, o Românie care să își promoveze identitatea națională și să își apere interesul național. Acestea sunt obiectivele pentru care românii trebuie să se prezinte la urne pe 25 mai.

Și mai avem nevoie să nu uităm să iubim și să respectăm apartenența și identitatea noastră la acest popor care, deși a fost de multe ori greu încercat de istorie, mereu, dar mereu, s-a ridicat cu fruntea sus.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5 Vaslui.

Și pentru stenogramă o să depun o declarație politică puțin mai lungă.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Gheorghe Udriște - declarație politică cu titlul: Timbrul de mediu la un an de la implementarea lui - zero rezultate;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Udriște. Se pregătește domnul deputat Sorin Iacoban.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Udriște:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Doamnelor și domnilor,

"Timbrul de mediu la un an de la implementarea lui - zero rezultate". Acesta este titlul declarației mele politice de astăzi.

Taxele percepute cu ocazia primei înmatriculări de către statul român par să aibă în timp aceeași soartă: mai devreme sau mai târziu, se constată incompatibilitatea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2013 privind timbrul de mediu cu art.110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. În logica lucrurilor, asemenea lucruri sunt previzibile, din moment ce taxele de acest tip, indiferent de variantă, au fost concepute să repare "gaura" lăsată în bugetul de stat de abolirea taxelor vamale, după aderarea României la Uniunea Europeană.

Se împlinește un an de când Ordonanța de urgență nr.9/2013 a Guvernului USL a introdus timbrul de mediu, iar rezultatele dovedesc inutilitatea acestei taxe prost legiferate.

Taxa de mediu, taxa de poluare, taxa pe mașină sunt taxe implementate de toate statele membre ale Uniunii Europene.

De ce în România se dovedește a fi un eșec orice astfel de tentativă? Incompetență, dezinteres, afaceri personale, indiferent care este motivul, ajungem mereu la același rezultat: statul român s-a dovedit de fiecare dată ineficient când a impus o taxă de mediu, iar posesorii de mașini din România au plătit pentru lipsa de interes a autorităților române.

Schimbările perpetue, la fiecare ministru sau guvern, au produs mai degrabă mai multă pagubă decât orice câștig pe care ar fi trebuit să-l ofere o taxă de mediu.

Guvernul USL a decis în martie 2013 plata timbrului de mediu la vinderea sau cumpărarea mașinilor pentru care nu a fost achitată taxa auto.

Decizia de a nu achita taxa în prealabil, o taxă auto, a permis-o tot legislația română. Obiectivul oficial al Guvernului prin impunerea acestei taxe a fost acela de a impulsiona românii să cumpere mașini noi, care utilizează tehnologii curate, și reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

În realitate, lucrurile au stat exact invers. Românii nu și-au permis achiziționarea de mașini noi, importurile de automobile rulate au crescut, iar tranzacțiile cu mașini deja înmatriculate în România au scăzut drastic. O strategie prost gândită sau, din contră, o afacere bine pusă la punct? Timbrul de mediu, contrar a ceea ce am fi vrut să realizeze, a reușit să crească numărul mașinilor rulate din import. În ceea ce privește achiziționarea de noi mașini, realitatea își spune cuvântul: nu toți românii își permit astăzi mașini noi-nouțe.

Timbrul de mediu, nicidecum o taxă pentru diminuarea poluării, ci mai degrabă o taxă care influențează achiziționarea de automobile - în beneficiul cui?! -, i-a afectat pe cei care sunt deja posesorii unui automobil, adică tocmai cei care ar fi putut, poate, să-și vândă în acest an mașina pentru a-și cumpăra una mai nouă. Așadar, cei cu mașini înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 preferă să-și țină mașinile vechi, astfel sunt nevoiți să scadă din preț la vânzare, pentru ca noul proprietar să poată acoperi și taxa de mediu. Așa convingem românii să-și achiziționeze o mașină la mâna a doua din afara României, pentru care oricum se plătește un timbru de mediu.

În 2013, mai mult de jumătate din cele 220.000 de autoturisme la mâna a doua cumpărate sunt mai vechi de 10 ani. Totodată, vânzările de mașini noi au scăzut cu 13% în 2013, față de anul precedent.

Raportat la cele petrecute în România prin aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență nr.9/2013 privind timbrul de mediu, s-a dovedit că dispozițiile acestui act normativ sunt contrare dispozițiilor art.110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene în ceea ce privește autoturismele de ocazie achiziționate din alte state membre unionale în vederea punerii acestora în circulație în România.

80% din suma încasată la buget pe timbrul de mediu s-a dus pe despăgubirile acordate de instanțe românilor care au dat statul în judecată pentru plata taxelor de poluare anterioare. Și, uite așa, nici în 2013 timbrul de mediu nu s-a dus pe... mediu.

Ne-am dovedit încă o dată inutilitatea în materie de taxe de mediu, poluare, în materie de mașini și preferințele cetățenilor.

Susțin eliminarea timbrului de mediu în forma actuală și înlocuirea lui cu o taxă care să sprijine în mod corect mediul înconjurător și piața auto.

Taxele discriminatorii sau implementate în funcție de interesele terțelor părți afectează tocmai acel echilibru pe care îl pretindem. Orice astfel de taxă impusă trebuie să țină cont de realitățile din România, precum și de reglementările și dispozițiile instituțiilor subordonate Comisiei Europene.

Cer Guvernului să ia măsuri urgente și să înlocuiască această taxă care nu folosește nimănui.

Vă mulțumesc.

Deputat Gheorghe Udriște, Circumscripția electorală nr.42, București.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: Mărirea accizei la combustibil, o măsură necesară pentru derularea marilor proiecte de infrastructură în domeniul transportului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Iacoban. Se pregătește domnul deputat Stelian Dolha.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Astăzi voi face o declarație politică cu titlul "Mărirea accizei la combustibil, o măsură necesară pentru derularea marilor proiecte de infrastructură în domeniul transportului".

Dragi colegi,

Cursul de spălare a creierelor de la Palatul Cotroceni a generat un nou scenariu de telenovelă pentru adepții celor două feude prezidențiale. Scenariul despre care v-am făcut vorbire este cel privind mărirea accizei la combustibil.

Raportată la această mărire a accizelor, de la 1 aprilie 2014, hoarda PDL-istă a declanșat o ofensivă în media, încercând să inducă în mentalul colectiv faptul că Guvernul Ponta este iresponsabil. Chiar mai critici fiind, aderenții celor două feude prezidențiale, autointitulate pompos "formațiuni politice", au apărut cu figuri triste, dar în același timp încrâncenate, pe toate canalele media, încercând să păcălească pe cei care mai aveau curaj să-i mai asculte, acuzând Guvernul Ponta că încearcă să fugărească investitorii străini din țară.

Paradoxul situației este faptul că s-au trezit să tragă semnale de alarmă false tocmai cei care acum ceva timp în urmă susțineau declarația locatarului de la Cotroceni care, în timpul mandatelor de tristă amintire de la Ministerul Transporturilor, a insistat asupra faptului că România nu are nevoie de autostrăzi, ci doar de drumuri naționale.

E evident că ipocrizia atinge cote alarmante, dacă ținem cont de faptul că pe vremea guvernelor Băsescu-Boc prețul motorinei a crescut cu 90%, iar cel al benzinei, cu 70%.

În ianuarie 2009, prețul benzinei era de 0,67 euro/litru. În ianuarie 2012, prețul benzinei ajunsese deja la 1,28 euro/litru. În ianuarie 2009, prețul motorinei era de 0,79 euro/litru, iar în ianuarie 2012, de 1,34 euro/litru.

Celebra posesoare a poșetelor de lux - și cred că știți la cine mă refer - a ieșit recent din vizuina cucului printr-o declarație de presă, concluzionând că mărirea accizei pe combustibil este o bombă atomică pentru economie și o mostră de genocid social.

Dragi colegi,

Cu siguranță, doamna care s-a trezit politician la apelul de seară al Cotroceniului a făcut bilanțul guvernărilor Băsescu din perioada 2009-2012, deoarece, în timpul guvernării USL, prețul carburanților a scăzut, în medie, cu 3%, având ca date de reper ianuarie 2012-ianuarie 2014, prețul unui litru de benzină ajungând de la 1,28 euro/litru la 1,26 euro/litru, iar prețul motorinei, de la 1,34 euro/litru, la 1,3 euro/litru.

Creșterea aceasta, asumată de Guvern, cu 7 eurocenți/litru, ar avea ca corespondent o creștere la pompă de 0,3-0,4 lei/litru, în cele mai pesimiste scenarii ale Ministerului Finanțelor Publice.

Din documentele analizate la Ministerul Finanțelor Publice, creșterea aceasta minimală ar fi compensată de scăderea prețului internațional al țițeiului, așa cum se manifestă încă de la sfârșitul anului 2013.

În aceeași ordine de idei, această măsură era prevăzută de Guvernul Ponta într-un ansamblu de măsuri care instituiau și anumite garanții, din care menționăm: creșterea salariului minim, alăturat de scăderea CAS-ului, tocmai pentru ca mărirea accizei să nu poată fi resimțită direct de către populație.

Ne bucurăm de unele concluzii cotroceniste, cum că bugetul statului nu ar avea nevoie de aceste noi fonduri, pentru că în primele două luni ale anului s-a îndeplinit ținta de încasări bugetare, iar că în ianuarie 2014 încasările bugetare au fost cu 10,2% mai mari decât în ianuarie 2013, adică de 15,98 miliarde lei, la 17,61 miliarde lei.

Ne bucură că aceste confirmări vin chiar de la adversarii politici și suntem cu această ocazie încredințați că Guvernul Ponta desfășoară o politică fiscală reușită.

Tocmai din această cauză nu înțelegem de ce am fost șantajați de către locatarul de la Cotroceni cu nepromulgarea bugetului din cauza acestei creșteri de acciză, dacă principala trâmbiță cotrocenistă a recunoscut că actualul Guvern și-a îndeplinit indicatorii de politică fiscală stabiliți.

Și atunci ne întrebăm: care a fost obiectul real al șantajului băsescian și căror interese a servit?

Mai mult, ținem să explicăm încă o dată că, deși creșterea economică pentru anul 2013 a fost de 33,5%, dublu cât cea preconizată, avem nevoie și de cele peste 600 de milioane de euro pe an care s-ar colecta în plus de la buget prin creșterea accizei. Nu pentru campaniile electorale care bat la ușă, ci pentru demararea sau continuarea marilor proiecte în infrastructură pe care fosta guvernare nu le-a considerat prioritare.

Astfel, Guvernul Ponta depune eforturi considerabile pentru păstrarea investitorilor străini în țară, oferindu-le acestora infrastructura rutieră necesară și mă refer aici la Autostrada Pitești-Sibiu, ca fiind o investiție de importanță națională.

Nu trebuie să uităm faptul că sumele prevăzute de către instituțiile financiare europene pentru exercițiul financiar 2014-2020 nu sunt suficiente pentru toate obiectivele propuse prin programul de guvernare, astfel încât Guvernul Ponta, primind în administrare o vistierie secătuită de jafurile portocalii, a trebuit să gândească soluții pentru suplinirea diferențelor de sume raportate la rata maximă de absorbție a fondurilor europene.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă rog să încheiați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Apoi o altă investiție strategică care trebuie menționată este Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș, pentru că în urma negocierilor făcute cu reprezentanții Comisiilor Europene, aceasta a fost prinsă în Rețeaua Europeană de Transport TEN-T.

Dragi colegi care confundați profesionalismul cu îmbogățirea avutului propriu și care nu lăsați o seară să treacă fără să împrăștiați stenogramele de ipocrizie prezidențială pe la diferite posturi de televiziune aservite, să știți că Guvernul Ponta își continuă ceea ce a început, să reușească finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră, care cu siguranță vor atrage investitori străini.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Nechita-Stelian Dolha - declarație politică intitulată: Ce interese servește ping-pongul cu Agenția de Cadastru?;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Stelian Dolha. Se pregătește doamna deputat Camelia Bogdănici.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Ce interese servește ping-pongul cu Agenția de Cadastru?".

La sfârșitul săptămânii trecute, cu o discreție cel puțin suspectă, Guvernul a transferat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la Secretariatul General direct la supraministerul păstorit de Liviu Dragnea. Operațiunea s-a realizat prin ordonanță de urgență, fără vreun anunț prealabil, fără afișare pe vreun site oficial și, evident, fără ca onor Guvernul să se mai obosească să-l treacă prin dezbatere publică. Și, așa cum scrie presa, nici măcar după adoptare nu s-a sinchisit cineva să ofere explicații pentru transferul unei instituții cu care Guvernul obișnuiește să joace ping-pong de câțiva ani încoace, în funcție de orientările politice și interese. O instituție vitală pe care, fără să reușească s-o facă eficientă, a plimbat-o pe rând de la Agricultură la Interne, apoi la Dezvoltare și Turism, a anexat-o Secretariatului General al Guvernului, pentru a o aduce înapoi la Ministerul Dezvoltării.

În mai 2012, când Agenția de Cadastru a ajuns în curtea Secretariatului General din subordinea Ministerului Dezvoltării, același premier Ponta nu fugea de explicații. Atunci prim-ministrul considera că Agenția în cauză nu avea ce căuta în subordinea unui minister în care a ajuns, citez, "mai mult pe criterii personale decât funcționale", făcând trimitere la conducerea vremelnică a doamnei Udrea.

Ne întrebăm ce fel de criterii au determinat decizia de acum a Guvernului Ponta. Să fie tot personale? Să fi descoperit ceva criterii funcționale pe care nu le vedea în 2012?

Să nu trecem cu vederea că acum vor fi puse la bătaie 300 de milioane de euro negociați cu Comisia Europeană pentru finanțarea cadastrului rural din fondurile noului exercițiu financiar al Uniunii, la care se va adăuga o parte importantă de cofinanțare din resurse interne. Banii erau destinați primei intabulări, dar proiectul de lege inițiat de PNL și votat de Senat zace de două luni în Comisia juridică a Camerei, comisie al cărui președinte blochează raportul pentru a nu-l trimite în plen, în timp ce ministrul agriculturii, Daniel Constantin, vorbește deja de un proiect al cadastrului național și de renunțare la prima intabulare.

E lesne de înțeles, ținând cont de atâtea motive de îngrijorare, că trebuie să ne întrebăm de ce Guvernul îi servește pe tavă inclusiv aceste fonduri unui minister care gestionează și așa aproape toți banii necesari comunităților locale mari și mici, un minister care poate avea tentații discreționare și care poate influența decizii vitale pentru administrațiile locale, că pixul unui singur ministru poate face să tremure primari și președinți din consiliile județene din toată țara.

Ne întrebăm de ce nu reacționează nimeni. De ce tace, bunăoară, și nu mai e îngrijorat proaspătul vicepremier și ministru al agriculturii, Daniel Constantin. Același Constantin, care, în 2011, pe când nu era ministru, protesta pe blogul personal împotriva transferului Agenției de Cadastru către Ministerul Dezvoltării și cerea imperativ mutarea acestuia în subordinea Ministerului Agriculturii, acolo unde îi este locul natural. Știți ce spunea Daniel Constantin atunci despre această mișcare? Că "este o afacere care nu este benefică decât intereselor și pușculiței de partid". Că "în momentul în care se dorește centralizarea tuturor acestor informații de cadastru la Ministerul Dezvoltării piața va fi controlată de o singură autoritate, mai bine spus, de o singură persoană, iar banii se vor duce doar la firmele agreate de aceasta".

Acestea erau vorbele ministrului Daniel Constantin în 2011, iar cuvintele lui mai pot fi citite încă pe blogul personal. Dacă așa se gândește vicepremierul Constantin, de ce oare n-a făcut nimic să împiedice o asemenea amenințare? De ce tace acum? De ce nu s-a luptat să aducă în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară? De ce?

Cu respect, Stelian Dolha, deputat liberal.

 
Video in format Flash/IOS   Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică cu subiectul: Amânarea adoptării noii liste de medicamente compensate reprezintă o altă ofensă adusă de PSD pacientului român;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

O invit la microfon pe doamna deputat Camelia Bogdănici. Se pregătește doamna deputat Cristina Nichita.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Amânarea adoptării noii liste de medicamente compensate reprezintă o altă ofensă adusă de PSD pacientului român".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși domnul Bănicioiu, noul ministru al sănătății, a declarat cu ocazia audierii de către Comisiile reunite de sănătate din Camera Deputaților și Senatul României că va continua proiectele începute de predecesorul Domniei Sale, proiecte conforme, de altfel, cu Programul de guvernare asumat de USL, remarcăm cum se contrazice din nou.

La scurt timp după ce a preluat mandatul de ministru al sănătății, domnul Bănicioiu a retras de pe site-ul ministerului toată documentația întocmită de domnul Nicolăescu cu privire la lista de medicamente compensate.

În aceste condiții, noua listă cu medicamentele compensate, care ar fi trebuit finalizată la 1 aprilie 2014, va suferi o nouă amânare. Nimic nou până aici. Și domnul Nicolăescu a amânat în repetate rânduri intrarea în vigoare a acestei liste. "Chinurile facerii" listei de medicamente compensate au început în primăvara anului 2013, pe când domnul Nicolăescu declara cu fermitate că aceasta va intra în vigoare la 1 iulie 2013, apoi a declarat că va intra la 1 ianuarie, ulterior, la 1 aprilie 2014.

Este cunoscut faptul că lista medicamentelor compensate pentru anumite afecțiuni sau boli cronice nu a mai fost actualizată de mai mult de cinci ani. În multe state, perioada dintre momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului și momentul în care acesta este prescris în regim compensat de către medici este una foarte scurtă. De pildă, în Belgia intervalul de timp este de 392 de zile, în Suedia, 206 zile, în Austria, numai 88 de zile. În România, s-a ajuns la situația inacceptabilă ca acest interval să dureze peste 2.000 de zile.

Vă rog să țineți cont că noile tipuri de medicamente ce urmează să fie introduse în listă pot crește considerabil șansa și calitatea vieții pacienților români, în special a celor cu afecțiuni cronice. Amânarea repetată de către Guvernul României în ceea ce privește avizarea acestor tipuri de medicamente și molecule cu indicații terapeutice noi nu face altceva decât să prelungească agonia bolnavilor cronici și să amplifice impactul bolii asupra lor.

Mai mult, se prefigurează că Ministerul Sănătății urmează să scoată de pe piață mai multe medicamente ieftine, cu precădere cele autohtone. Este limpede că această măsură vine să favorizeze companiile farmaceutice străine, lucru deloc îmbucurător pentru pacienți. Această măsură vine să descurajeze producătorii români de medicamente și, cu certitudine, este o măsură cu impact negativ asupra economiei românești.

Este cel puțin surprinzătoare această măsură, deoarece contravine ideologiei și doctrinei unui partid de stânga.

În încheiere, fac apel la responsabilitatea și seriozitatea domnului Bănicioiu și îi solicit să ia urgent o decizie favorabilă cu privire la această problemă.

Consider că această situație nu poate trena la infinit. Atunci când vorbim de vieți omenești, unele măsuri trebuie luate în regim de urgență și nu suportă amânări repetate, așa cum s-a procedat în acest caz.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Camelia Bogdănici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Cristina Nichita - declarație politică cu titlul: Legea economiei sociale, prioritate a Guvernului Ponta;

O invit la microfon pe doamna deputat Cristina Nichita. Se pregătește domnul deputat Vasile Gudu.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Cristina Nichita:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Legea economiei sociale, prioritate a Guvernului Ponta".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

M-am adresat dumneavoastră în urmă cu câteva săptămâni din dorința de a sublinia nevoia ca fiecare dintre noi să se aplece cu atenție asupra Proiectului de Lege privind subvenționarea serviciilor sociale derulate de către ONG-uri. Am subliniat atunci posibilitatea nedorită ca primăriile și celelalte entități pe seama cărora vor fi lăsate prestațiile sociale să nu fie nici competente și nici pregătite pentru a prelua această sarcină. Problema rămâne una stringentă, dar ea este în legătură și cu un alt proiect foarte important de lege aflat în dezbaterea noastră, și anume cel al economiei sociale. Acest proiect de lege este una din marile noastre priorități în această sesiune parlamentară și nu trebuie să vă reamintesc faptul că economia socială este unul dintre conceptele majore ale social-democrației.

Privind la potențialul agricol enorm și insuficient folosit al României și aflând, în ultimă instanță, că, în ultimul CAP de la noi din țară, tractoriștii au salarii de 2.000 de euro, ca politician social-democrat nu pot decât să deplâng furia cu care în primii ani de după 1989 au fost demolate formele cooperatiste și asociative din România.

Distrugerea fostelor CAP-uri, discreditarea pe temeiuri doctrinare, în special de către PNȚCD, a ideii de asociație, a dus în 20 de ani la discrepanțe uriașe între orașe și sate, la sărăcirea mediului rural și, implicit, la depopularea lui.

Pentru prima dată după 1989 se încearcă reglementarea economiei sociale și sunt mândră că această inițiativă curajoasă este luată de guvernul pe care îl sprijin și eu, Guvernul Ponta.

Pentru a înțelege importanța enormă a acestui proiect de lege, menționez doar că actorii economiei sociale sunt asociațiile și fundațiile de orice fel, casele de ajutor reciproc ale salariaților și ale pensionarilor, cooperativele de credit și societățile cooperative meșteșugărești, de consum, agricole, de valorificare, de locuințe, de transporturi, forestiere, pescărești și de orice alte forme.

Proiectul de Lege a economiei sociale va defini pentru prima dată economia socială. Va reglementa modalitatea de atestare a întreprinderii sociale.

Inițiativei guvernamentale societatea civilă i-a adăugat câteva amendamente, cred eu, extrem de importante, privind criteriile pe baza cărora o organizație va putea fi atestată ca întreprindere socială.

Consider că este obligația și responsabilitatea Partidului Social Democrat să acționeze ghidându-se după vocația sa socială, dar și după promisiunile făcute în campania electorală.

Noi, social-democrații, trebuie să asigurăm societății românești căile legale de organizare și de funcționare a celor care încă mai cred în căile asociative și în activismul social.

După anii lungi în care politicienii de dreapta au spus că merită să trăiască doar aceia dintre noi care sunt capabili să plătească absolut tot ceea ce consumă, e sarcina noastră, a social-democraților, să le arătăm românilor că, unindu-se și acționând în spirit de solidaritate și de responsabilitate socială, pot trăi mai bine și mai demn.

Doamnelor și domnilor, stimați colegi, economia socială este cea care stă la baza funcționării unor state pe care le admirăm cu toții, este cea care asigură tihna și respectul de care se bucură cetățenii multor țări din zona europeană.

Nu am, desigur, naivitatea să cred că asigurarea cadrului legal e de ajuns pentru funcționarea economiei sociale, dar am convingerea că e un prim pas și că e acel pas pe care îl putem face noi, parlamentarii.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD de Iași, Cristina Nichita.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Gudu - declarație politică: Fostul USL, actualul USD - aceeași Mărie, cu altă pălărie;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Gudu. Se pregătește domnul deputat Dorel Căprar.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Fostul USL, actualul USD - aceeași Mărie, cu altă pălărie"

Fostul Guvern USL a păstorit cea mai cinică guvernare: în timp ce se lăudau cu creșterea economică, băgau mâna adânc în buzunarul românilor prin noi taxe și impozite, pentru alimentarea baronilor și clientelei politice cu bani de campanie electorală. Se impune ca Guvernul Ponta 3 să oprească orice demersuri pentru listarea sau privatizarea companiilor din sistemul energetic, în primul rând pentru că procedurile actuale sunt incorecte și aduc grave prejudicii sistemului energetic național, iar, în al doilea rând, pentru că România trebuie să adopte o strategie energetică care să prioritizeze sectoarele energetice. România nu are o strategie energetică adaptată la situația geopolitică actuală.

Guvernul Ponta 3 trebuie să elimine clientelismul politic din conducerea companiilor energetice și să renunțe la luarea unor decizii arbitrare. Reamintesc în acest sens preluarea în subordine directă a două dintre cele mai performante companii românești: Transgaz și Transelectrica, prin Secretariatul General al Guvernului, de la Ministerul de Finanțe, pe ascuns, fără să supună proiectul dezbaterii publice și fără să transmită pieței reglementate această informație. Companiile sunt cotate la bursă și trebuiau respectate condițiile minimale de transparență și de guvernanță corporativă. Fără nicio competență în managementul sistemului energetic și al celor două companii, premierul Ponta va decide din pix pe cine trimite în consiliile de administrație și în AGA.

Începutul anului 2014 este marcat de o nouă taxă menită să reducă apetitul pentru investiții în energie, dar nu numai. Bine-cunoscuta "taxă pe stâlp" are ca efecte în economia reală ruinarea mediului de afaceri, stoparea investițiilor, iar prin creșterea în lanț a prețurilor se va răsfrânge asupra consumatorului final.

Guvernul Ponta s-a angajat să renunțe la prețurile reglementate la gazele naturale, diferențiat pentru populație și industrie. Guvernul Ponta nici măcar nu a repus pe agenda discuțiilor cu FMI solicitarea mediului de afaceri cu privire la renegocierea calendarului de liberalizare a pieței la gazele naturale.

Liberalizarea prețului la gaze naturale este o măsură care aparține exclusiv Guvernului Ponta și este rezultatul direct al negocierilor cu FMI. Pentru că această decizie a fost luată fără a avea o strategie clară care să permită companiilor să-și ajusteze strategiile, rezultatul va fi unul catastrofal pentru mediul de afaceri și menit să sărăcească și mai tare populația.

Această măsură de liberalizare a prețurilor la gaze naturale a fost făcută de către acest Guvern într-un mod total iresponsabil față de economia românească. Având în vedere ultimele evoluții ale situației geopolitice complicate în zonă, unde Rusia este principalul furnizor de gaze naturale, se impune o suspendare a calendarului liberalizării prețurilor la gaze pentru a se evita un dezastru în economia românească, un dezastru care duce la îngroșarea numărului de șomeri din țara noastră.

Creșterea accizei la carburanți va duce la creșterea prețului la benzină și motorină cu circa 50 de bani, ceea ce va duce la scumpiri în lanț ale tuturor produselor. Ca urmare a majorării accizei, prețul final al carburanților din România va fi unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Creșterea accizei pentru carburanți va genera un impact inflaționist, confirmat deja de modificarea în sus a țintei de inflație de către BNR pentru anul 2014. Măsura fiscală nu va aduce sporuri de venituri bugetare, ci reprezintă doar bani în plus luați din buzunarul românilor și firmelor românești.

În 22 de luni de guvernare, fosta alianță USL a introdus 35 de noi taxe și impozite în decursul a două valuri majore de modificare a cadrului fiscal. Fosta alianță USL s-a născut din ură și s-a hrănit din minciuni. Au ajuns la putere prin abuz de încredere, mințind că vor face dreptate, reforme, vor aduce bunăstare, mințind că au soluții. Noua alianță USD reprezintă o altă majoritate, o altă mașinărie de vot, mai fragilă, mai flămândă, mai fițoasă și cu alte pretenții. De la instalare, Guvernul Ponta 3 dă dovadă în continuare de lipsă de strategie și expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale, având la bază o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri și economiei României în general.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PDL de Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS   Dorel-Gheorghe Căprar - declarație politică: Aradul, județul cu cele mai multe îmbolnăviri de cancer din România;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dorel Căprar. Se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Aradul, județul cu cele mai multe îmbolnăviri de cancer din România"

"Sănătatea nu reprezintă totul, dar, fără sănătate, nimic nu contează", cum bine spunea Schopenhauer. În opinia mea, sănătatea este un concept extrem de complex având în componența sa o dimensiune emoțională, intelectuală, fizică, socială și - nu în ultimul rând - una spirituală. Cu siguranță, însă, sănătatea fizică este cea mai importantă și greu de recăpătat odată pierdută.

Doresc astăzi să atrag atenția asupra unei situații cu totul speciale la Arad, județul pe care îl reprezint prin Colegiul nr.6, unde am fost ales în calitatea de deputat. De la această tribună vreau să trag un puternic semnal de alarmă până încă nu este prea târziu asupra faptului că Aradul ocupă de ani buni locul unu pe țară la incidența cazurilor de cancer. Este un semnal de alarmă și, în același timp, un strigăt de ajutor. Ministerul Sănătății și toate instituțiile implicate trebuie să-și focalizeze cât mai repede atenția asupra a ceea ce se întâmplă la Arad.

3,8% din arădeni suferă de cancer. Este o boală necruțătoare ale cărei posibile cauze trebuie căutate de factorii responsabili pentru ca arădenii să fie preveniți asupra riscurilor la care se expun. Institutul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății a scos în evidență faptul că numărul bolnavilor de cancer crește la Arad cu fiecare zi. Dacă în 2012, tot pe primul loc și atunci, Aradul avea o incidență a îmbolnăvirilor cu cancer de 3,6 cazuri la suta de locuitori, în 2013, incidența a crescut la 3,8. Tare mă tem că anul 2014 va aduce vești și mai proaste pentru sănătatea arădenilor. Tocmai de aceea trag acest semnal de alarmă, rugând toți factorii implicați să găsească rapid soluții, să identifice posibile cauze, astfel încât să reducem efectele, adică îmbolnăvirea de cancer.

Pentru a scoate în evidență gravitatea situației pe care o prezint, cred că este important de spus că media națională la îmbolnăvirile cu cancer este undeva la 2%, existând însă și județe unde cancerul afectează doar 0,6 %, cum este cazul Ilfovului, 0,8% Brăila sau 0,9% Vâlcea. Acest 3,8% din județul Arad este cu mult peste media națională, ducându-ne în fruntea unui clasament sumbru al îmbolnăvirilor de cancer.

Dovada faptului că nu mai e timp să așteptăm evoluții viitoare este că din ultima perioadă analizată de Institutul Național de Sănătate Publică din Ministerul Sănătății a anului 2013, rezultă că s-au înregistrat 942 de cazuri noi, comparativ cu perioada similară din 2012, când vorbeam doar de 642 de cazuri de cancer. Se vede o evidentă și rapidă creștere a ratei îmbolnăvirilor de cancer. Privind retrospectiv, în 2012, în județul Arad existau 16.457 bolnavi luați în evidență, în timp ce în 2013, numărul lor a crescut la 17.195.

Rog toți cei implicați în starea de sănătate să intervină, atât pentru a identifica - cum spuneam - posibile cauze, cât și pentru a-i ajuta pe cei deja bolnavi cu asistență de specialitate, tratamente adecvate și moderne care să ducă în final la prelungirea speranței de viață, dar și la o îmbunătățire a calității vieții pe perioada bolii. De asemenea cred că ar fi bine-venită în Arad - județul cu cea mai mare incidență la cancer - apariția unui centru de cercetare, combatere și monitorizare a acestei boli cumplite.

Cei pe care îi reprezint în Parlamentul României, arădenii, la fel precum toți românii, merită un plus de speranță de viață pentru ei și familiilor lor.

Vă mulțumesc. Deputat Dorel Căprar, Arad.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - declarație politică: România paralelă;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aurelian Mihai și se pregătește domnul deputat Cristian Chirteș.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea din această dimineață se numește: "România paralelă".

De ce România paralelă? Pentru că discutăm despre o comunitate numeroasă de cetățeni români, care trăiesc dincolo de granițele României, sunt milioane de cetățeni. Numai în Colegiul Europa de Vest sunt trei milioane și jumătate de cetățeni români care trăiesc fără ajutorul direct din partea statului român, care nu cer în mod neapărat reducerea CAS-ului și alte lucruri care, într-adevăr, se pot discuta într-un an electoral și care pot ajuta foarte mult partidele politice în căutarea acelor voturi.

Totuși, statul român nu face absolut nimic pentru românii din afara granițelor țării, dimpotrivă, taxele consulare, un subiect pe care, probabil, o să-l abordez pe parcursul acestui an, sunt exagerat de ridicate. Dacă discutăm și despre problema din consulatele românești a orarului care este insuficient, pentru că aceste consulate ar trebui deschise și sâmbăta și duminica, trebuie să aibă orar prelungit. Dar și insuficiența numărului consulatelor este o lipsă pe care statul român trebuie să o depășească.

Ne aflăm în fața unei discrepanțe între ceea ce ar trebui să facă România față de această comunitate numeroasă. De ce spun acest lucru, pentru că zilele trecute, aflându-mă în Roquetas del Mar și în Madrid, întâlnindu-mă cu numeroși cetățeni români și ascultându-le problemele, am constatat încă o dată, la fel cum și dumneavoastră, poate, în unele călătorii pe care le faceți, aceste probleme dor foarte mult.

Ne aflăm în fața unui an electoral. Da, bun. Scutirea impozitului pentru profitul reinvestit este o măsură foarte bună. Dar uităm să discutăm despre aportul pe care cetățenii români îl aduc în statul român, pentru că trimiterile de bani sunt foarte numeroase. Uităm faptul că taxele consulare atât de ridicate sunt suportate de cetățeni care astăzi nu mai au un loc de muncă stabil în străinătate. Șapte din 10 români în Spania și Italia n-au un loc de muncă stabil, iar patru din 10 români nu au un loc de muncă. Dumnezeu știe cum adună acei bani, Dumnezeu știe cât de greu se chinuie pentru ca să ajute din puținul lor această țară, pentru că nu au uitat de ea.

Indiferența noastră, a politicienilor, este destul de evidentă, pentru că mai zilele trecute un demnitar român spunea că aceste taxe consulare sunt deja destul de scăzute și nu, nu este adevărat. Nu este deloc adevărat. Când mai facem aceste referințe și aceste paralele, ar trebui să avem în vedere și alți indicatori economici, cum sunt cei privind nivelul de trai al țării respective pe care o alegem ca termen de comparație, cât și produsul intern brut.

Atât am avut de discutat astăzi despre această Românie paralelă, o Românie care se dezvoltă destul de sănătos, destul de eficient și să dea Domnul ca, astăzi fiind și Bunavestire, să avem un an în care românii din diaspora să se bucure de reducerea acestor taxe consulare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan-Cristian Chirteș - declarație politică: La Reghin banii valorează mai mult decât sănătatea oamenilor?;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Chirteș și se pregătește domnul deputat Toader Dima.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează: "La Reghin banii valorează mai mult decât sănătatea oamenilor?"

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să supun atenției dumneavoastră un caz deosebit de grav la care autoritățile responsabile asistă cu pasivitate. Este vorba de construirea la Reghin a celei mai mari fabrici de procesare a formaldehidei din România și din Europa de Sud-Est. Investitorul SC Kastamonu România SA a reînceput demersul de obținere a acordului de mediu prin dezbaterea publică care urmează să fie organizată miercuri, 26 martie 2014. Vorbim de lucruri foarte grave, pe care doresc să vi le expun în continuare. Reacția opiniei publice locale este îndreptățită, deoarece:

  1. Fabrica urmează să fie amplasată în intravilanul orașului, în apropierea mai multor obiective de interes public, printre care o grădiniță și în vecinătatea locuințelor umane, la doar 400 de metri de stația de alimentare cu apă a orașului. Această investiție, indiferent de cât de benefică este pentru bugetul local, trebuie relocată la o distanță care să confere minimul de risc posibil pentru populația orașului. Pentru cazuri de urgență sau de incidență, trebuie luat în considerare și faptul ca locația propusă este inaccesibilă în "timp util". Într-un scenariu de incident și cu bariera pusă, niciun echipaj de salvare nu va putea interveni în timp util.
  2. Investitorul Kastamonu România SA are un istoric în cadrul comunității reghinene care îl face incompatibil cu aceasta, tensiunea socială existentă în oraș fiind relevantă în acest sens. Amintesc faptul că o singură asociație nonguvernamentală - Inițiativa Civică Reghin - a strâns peste 4500 de semnături pentru interzicerea acordării autorizației integrate de mediu investitorului menționat și că acesta a fost dovedit, de un control derulat recent de către ITRSV Brașov, cu circa 28 de mii de metri cubi de material lemnos fără acte de proveniență. Din informațiile pe care le deținem, Kastamonu România SA a fabricat PAL în locația situată în intravilanul orașului Reghin, timp de un an și jumătate, fără a avea o autorizație integrată de mediu, într-o fabrică a cărei construire a început fără un acord de mediu și fără o autorizație de construcție.
  3. Investiția expune populația la un risc uriaș de îmbolnăvire, datorită cantităților mari de chimicale rezultate. În România se produce formaldehida în 3 locații: Victoria, Sebeș și Rădăuți. Dintre toate, doar cea de la Sebeș se mai situează în intravilanul orașului, lucru ce face ca rata anuală a îmbolnăvirilor de cancer să situeze județul Alba și orașul Sebeș pe primele locuri în țară. Din mai multe puncte de vedere, Sebeș și Reghin se aseamănă: locație față de formele de relief, număr de locuitori etc. Diferența este că la Sebeș se produc anual 30 de mii tone de formaldehidă și la Reghin se dorește o producție de 100 de mii de tone anual. Dacă în județul Alba se îmbolnăvesc de cancer anual circa 1800 persoane și mor circa 800 (date culese din studiul DSP Mureș, pentru anul 2013), la o producție de 30 de mii de tone, întrebarea este care vor fi rezultatele pentru județul Mureș, la o producție de 100 de mii de tone? Este, pur și simplu, o ecuație pe care autoritățile și factorii responsabili par că o ignoră!
  4. Când Kastamonu România SA a depus pentru prima dată cererea eliberării unui acord de mediu pentru Fabrica de clei, în februarie 2013, comunitatea a reacționat ferm prin marșul de protest din 7 martie 2013, marș la care au participat peste 2000 de persoane, care și-au manifestat atunci indignarea față de intențiile investitorului turc. A fost sesizat deja Comisariatul General al Comunității Europene în persoana domnului Janez Potocnik, în legătură cu neconformitățile față de legislația europeană existente în această problemă, iar în momentul de față Comunitatea Europeană a deschis o anchetă-pilot privitoare la situația din Reghin.

Legislația europeană încadrează proiectul Fabrica de clei din Reghin sub incidența Directivei SEVESO, al cărei scop este tocmai prevenirea accidentelor majore produse de fabricarea sau manipularea cantităților mari de substanțe toxice și periculoase. De regulă, asemenea fabrici, precum cea care urmează a se da în folosință la Reghin, se edifică la circa 10-30 de km de orice comunitate, o practică adoptată de toate celelalte state membre din comunitatea europeană.

Aceasta este, pe scurt, situația. Îl întreb pe această cale pe domnul ministru Attila Korodi care este poziția Ministerului Mediului în această chestiune și cum vede Domnia Sa rezolvarea acestei probleme. Demersul meu ferm este de a nu permite construcția unei asemenea fabrici în intravilanul unui oraș cu o populație de peste 32 de mii de locuitori, și solicit pe această cale instituțiilor abilitate să ia toate măsurile pe care legea românească le permite pentru a împiedica apariția unui rezervor inepuizabil de boli și nenorociri la Reghin.

Vă mulțumesc. Cristian Chirteș, deputat PNL, Circumscripția electorală 28, Mureș.

 
Video in format Flash/IOS   Toader Dima - declarație politică: Liceele agricole - o șansă reală pentru viitorul agriculturii românești;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Toader Dima și se pregătește domnul deputat Florin Urcan.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Toader Dima:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația mea politică de astăzi, "Liceele agricole, o șansă reală pentru viitorul agriculturii românești" vreau să atrag atenția asupra situației învățământului agricol din România, domeniu căruia toată lumea îi recunoaște importanța, dar pentru care se face, din păcate, mult prea puțin. Ba chiar uneori pare de-a dreptul abandonat.

Stimați colegi, sunt aproape 50 de ani de când în România au apărut liceele agricole. În 1965, școlile profesionale agricole, cu mulțimea de specializări care existau la acea vreme, erau transformate în licee agricole. A fost o schimbare normală și necesară într-o perioadă de început, când erau căutați viitori specialiști care să completeze personalul de care era nevoie în toate unitățile agricole nou înființate. Și nu erau puține astfel de unități, fie că vorbim de complexele pentru creșterea animalelor, fie că vorbim de asociațiile cooperatiste sau inter-cooperatiste, indiferent de sectorul de activitate - cultura mare, legumicultura, viticultura sau zootehnia.

Și lucrurile nu au rămas făcute numai pe jumătate. În toate liceele agricole au fost înființate ferme didactice, în care elevii făceau practică obligatorie. Să nu uităm că, de multe ori, în apropierea liceelor agricole, erau stațiuni de cercetare agricolă, care preluau pe cei mai buni absolvenți, fie ai liceelor respective, fie ai facultăților de specialitate. Așa s-a ajuns ca în anul 1990 în România să existe 160 de școli și licee agricole.

Astăzi mai sunt doar 40, multe dintre ele cu o dotare mai mult decât săracă și aproape nebăgate în seamă de nimeni. Ce a fost mai rău a început în 1994, atunci când liceele agricole au trecut de la dubla subordonare față de Ministerul Învățământului și Ministerul Agriculturii doar în subordonare față de Ministerul Educației.

Pot să spun că a fost un moment nefericit, pentru că atunci învățământul agricol românesc a fost practic abandonat de către stat. Ministerul Educației a avut grijă mai ales de învățământul obligatoriu și de cel teoretic, uitând, se pare, că e nevoie de specialiști în agricultură. Or, doamnelor și domnilor deputați, agricultura rentabilă nu se poate face ca acum 100 de ani, cu oameni care cultivă pământul și cresc animale doar după cum cred ei că trebuie făcut. După anul 1994 au fost perioade în care liceele agricole nu au primit niciun fel de dotare tehnică pentru formarea profesională la standardele de performanță cerute de o agricultură modernă, așa cum este cea din majoritatea țărilor europene.

Se vorbește de ceva vreme de relansarea învățământului agricol românesc, dar se face încă puțin. Mai mult par a se preocupa străinii, interesați să găsească în România specialiști de calitate. În județul Timiș, de exemplu, școlile agricole vor fi reînființate la cererea investitorilor germani. Poate că ar fi timpul să urmăm din nou exemplul germanilor și să facem și noi treburile "nemțește".

Stimați colegi, vorbim de atâta vreme de modernizarea agriculturii din România, încât subiectul pare că nu mai interesează pe nimeni. Vorbim de fermele de familie, dar vă întreb: cine să se ocupe de ele, cine să facă agricultură eficientă dacă nu știe cum? Fermele de familie ar fi cu adevărat o oportunitate dacă ele ar fi înființate și conduse de absolvenți ai învățământului agricol de calitate. O astfel de fermă de familie, pe o suprafață de 1 - 5 hectare, ar putea beneficia și de ajutorul de 15.000 de euro, bani cu care pot fi făcute multe lucruri în agricultură pe astfel de suprafețe.

Să nu mai vorbim, doamnelor și domnilor deputați, de ferme de subzistență, pentru că proprietarii acestora nu sunt, de fapt, fermieri, ci cultivă pământul doar pentru consum propriu și nu rămâne nimic care să ajungă în piețe. Deocamdată vorbim de câteva milioane de mici proprietari de pământ și de animale, dar a venit vremea să le pregătim schimbul, să-i pregătim pe adevărații mici fermieri, care să le ia locul în timp, așa cum s-a întâmplat în țările occidentale.

E timpul ca Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 să pună în centrul său ferma de familie, care aparține celor din clasa de mijloc. Sunt de părere că a venit vremea ca centrul de greutate să se mute de la sprijinirea fermelor mari și foarte mari către susținerea concretă și constantă a fermelor mici și medii. Valoarea adăugată mai mare va veni de la astfel de ferme din zootehnie, legumicultură, viticultură și pomicultură, valoare sporită față de cea adusă de cultura mare.

Iar pentru asta, doamnelor și domnilor deputați, e nevoie de specialiști, formați în liceele agricole. E timpul să ne uităm în urmă și să învățăm din greșelile trecutului, să găsim și să aplicăm soluții care să reducă birocrația. E timpul să dăm o nouă șansă învățământului agricol. Este momentul unei discuții serioase, a unei întâlniri naționale a tuturor specialiștilor din învățământul agricol liceal, a unei dezbateri reale, dar care să aducă și soluțiile pentru revigorarea acestui domeniu.

Vă mulțumesc. Deputat Toader Dima, Colegiul uninominal nr.6 Huși, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS   Ionaș-Florin Urcan - declarație politică: Civism, nu șovinism pentru o Transilvanie curată;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Florin Urcan și se pregătește domnul deputat Ioan Sorin Roman.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi vin în fața dumneavoastră cu o declarație politică: "Civism, nu șovinism pentru o Transilvanie curată".

În primul rând, ca și cetățean simplu al acestei țări, iar, mai apoi, în calitate de deputat și reprezentant al locuitorilor județului Mureș în Parlamentul României, doresc să fac anumite precizări și să trag un serios semnal de alarmă asupra atentatului direct pe care așa- ziși lideri ai maghiarilor din Transilvania îl produc asupra temeliei statului național unitar român, a principiilor națiunii civice, a multiculturalismului, bunei înțelegeri și conviețuiri între cetățeni de etnii diferite, așa cum ar trebui ele să se manifeste într-o Europă a valorilor unitare și comune la care tindem cu toții.

Recentele evenimente care au avut loc în Târgu Mureș, la mijlocul lunii martie, prin organizarea ilegală a unui marș al secuilor, conduc la concluzia că anumite organizații cu caracter politic ori civic maghiare, și aici mă refer în special la UDMR, Partidul Civic Maghiar, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Național Secuiesc, Asociația Siculitas Egyesület, prin liderii lor, au încercat să inducă în opinia publică subiecte care pot afecta direct viața social-politică și administrativă a României.

Chiar dacă liderii centrali ai UDMR au încercat să se dezică de evenimentul din 10 martie 2014 de la Târgu Mureș, doresc să fac precizarea că în mijlocul mulțimii au fost identificați reprezentanți ai acestei organizații, respectiv, Borboly Csaba - președintele CJ Harghita, Robert Raduly - primarul municipiului Miercurea Ciuc, Tamás Sándor - președintele CJ Covasna, Antal Árpád - primarul localității Sfântu Gheorghe, care, se pare, au pus la dispoziția unui număr impresionant de tineri mijloacele de transport pentru a se putea deplasa în municipiul Târgu Mureș la mitingul neautorizat.

Mass-media scrisă, precum și cea audio-video a prezentat acest eveniment, relatând despre violențele care au avut loc între tineri și forțele de ordine ale Jandarmeriei Române. Doresc pe această cale să-mi exprim totala mâhnire față de tot ceea ce înseamnă practici violente, perturbarea ordinii și liniștii publice, instaurarea îngrijorării și chiar a fricii și panicii în rândul populației, toate aflate sub umbrela unor instigatori care nu au nimic în comun cu principiile și valorile libertății, democrației și statului de drept.

Observ cu stupoare faptul că prim reprezentanți ai statului ungar, cum ar fi Kövér László, președintele Parlamentului ungar, fostul ambasador al Ungariei în România, Füzes Oszkar sau secretarul de stat Nemeth Zsolt, participă în mod constant la vizite sau acțiuni sociale menite să arate o altă față și desfășurare a lucrurilor și fenomenelor normale, așa cum sunt ele cuprinse în interiorul actelor normative și legislative ale statului român. Fac un apel la toți cei care au alte gânduri decât cele care sunt în interesul direct al cetățeanului român, indiferent de etnie, să înceteze orice fel de manifestare directă sau indirectă care are ca și scop doar atingerea unor ținte electorale și politicianiste.

Constat cu mirare faptul că reprezentanți ai unor societăți care trebuie să aibă un caracter civic, doresc transpunerea unor subiecte la limita șovinismului și separatismului în viața de zi cu zi a cetățeanului din România.

Consider că atât românii, cât și maghiarii, deopotrivă, se confruntă cu altfel de probleme, cu lipsa locurilor de muncă, cu scăderi dramatice ale nivelului de trai și puterii de cumpărare, cu creșteri masive a taxelor, impozitelor, utilităților, cu eșecul unei guvernări care a promis multe, dar a mințit și mai multe.

Nu mai este loc acum de discursuri separatiste, de segregare, de asmuțire sau încordare pur artificială între oameni care sunt cetățeni corecți, care sunt prieteni, vecini sau chiar soți și soții.

Nu mai este loc acum, în secolul XXI, anul 2014, de gesturi care să ne întoarcă în istorie, să ne arunce la coșul de gunoi al unor conștiințe care sunt îndreptate spre rău, nu spre bună-credință, spre distrugere, nu spre construcție, spre șovinism și nu spre civism.

Trebuie să facem eforturi democratice puternice pentru a putea stopa toate aceste fenomene care ne pot face rău, care pot transforma patria noastră într-o zonă a unui conflict interetnic pe care niciunul dintre noi, sunt sigur, nu și-l dorește.

Vă mulțumesc. Florin Urcan, deputat, Luduș, Mureș.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Sorin Roman - declarație politică: Domnule Tökés László, ne-am săturat!;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Sorin Roman și se pregătește domnul deputat Anton Doboș.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Sorin Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Domnule Tökés László, ne-am săturat!"

Stimate colege,

Stimați colegi,

Încep această declarație politică salutând decizia colegilor din UDMR de a nu-i permite domnului Tökés László să candideze la alegerile europarlamentare pe listele Uniunii. Nu este posibil ca un europarlamentar român - îi place sau nu domnului Tökés, este cetățean român și reprezintă România în Parlamentul European - să nu facă altceva, de când a fost ales eurodeputat, decât să denigreze România.

Fiecare luare de cuvânt a Domniei Sale de la tribuna Parlamentului European a însemnat un atac adresat direct acestei țări, o jignire la adresa românilor și o batjocură la adresa cetățeniei române.

Ultima sa declarație în plenul de la Strasbourg, în care a comparat situația maghiarilor din Transilvania cu cea a tătarilor din Crimeea, este una iresponsabilă, periculoasă și de neiertat.

Din păcate, același mesaj l-a transmis și duminică, la manifestarea dedicată Zilei Maghiarilor de Pretutindeni de la Oradea. Ba mai mult, a cerut și autonomia întregii Transilvanii, nu doar a Ținutului Secuiesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu avem voie să trecem cu vederea derapajele domnului Tökés László.

Nu mai avem voie să tăcem atunci când domnul Tökés profită de calitatea de europarlamentar și atentează la siguranța națională. Nu avem voie să acceptăm discursurile sale șovine. Ne-am săturat, domnule Tökés!

Dacă la început le-am mulțumit colegilor din UDMR deoarece nu-l mai susțin pe domnul Tökés la europarlamentare, permiteți-mi să închei adresând o întrebare colegilor din PDL și președintelui României, Traian Băsescu, care l-au ajutat pe Tökés să ocupe funcția de vicepreședinte al Parlamentului European: Este bine, domnilor colegi, că ați promovat un om care atentează astăzi la integritatea națională a acestei țări?

Nu este nevoie să răspundeți.

Vă mulțumesc. Sorin Ioan Roman, deputat Bihor.

 
Video in format Flash/IOS   Anton Doboș - declarație politică: PSD întoarce spatele Iașiului;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Anton Doboș și se pregătește domnul deputat Amet Varol.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Declarația politică se intitulează: "PSD întoarce spatele Iașiului".

Stimați colegi,

Vă prezint astăzi câteva argumente că Partidul Social Democrat s-a întors cu spatele către cetățenii Iașiului. Constatăm asta cu regret, pentru că liderii social democrați și-au asumat în nenumărate adunări publice să sprijine dezvoltarea celui mai mare centru cultural și economic al Moldovei.

Primul nivel al acestor argumente este reprezentat de alocările bugetare pentru proiectele de care această zonă a țării are nevoie. Autostrada Est-Vest a devenit un subiect uitat, niciun lider PSD nemaivorbind acum despre acest obiectiv de infrastructură, care ar scoate mai multe județe din Regiunea Nord-Est din izolare. De altfel, numai reprezentanții PNL au fost mereu aproape de proiectul autostrăzii și l-au promovat cât au făcut parte din guvern. Au fost singurele momente când proiectul a avansat, cu sprijinul miniștrilor liberali.

O altă mare investiție a Iașiului a dispărut subit din agendele reprezentanților PSD. Este vorba despre lucrările de extindere și modernizare la Aeroportul Internațional, care se derulează conform graficului, dar despre care parlamentarii social democrați ai locului nu s-au arătat deloc interesați. Nici măcar atunci când au fost invitați de președintele liberal al Consiliului Județean. Asta arată că PSD are alte planuri decât cele pe care le au ieșenii.

Locuitorii județului Iași n-au uitat că acum aproape doi ani, 17 candidați ai USL, sprijiniți de liderii administrației, au semnat "Manifestul pentru Iași", un document cu valoare programatică, cu puncte clare de evoluție și dezvoltare. Autostrada, șoseaua de centură și aeroportul ar trebui să fie încă principalele linii de acțiune pentru toți senatorii și deputații de Iași, nu goana după funcții politice, pe fondul înlăturării PNL de la guvernare.

Partidul Social Democrat a declanșat la Iași un război împotriva PNL și a proiectelor sale, a creat majorități fragile și de conjunctură, în loc să păstreze majoritatea confortabilă a USL, pentru dezvoltarea Iașiului. Prin jocurile mărunte și schimbările urmărite, liderii locali social democrați vor întoarce județul cu câțiva ani în urmă, adică exact în cea mai nefericită perioadă a sa, 2008-2012. În mare parte, asta s-a întâmplat deja, prin alianța PSD - PDL, la care au fost chemați și unii oportuniști din PP-DD.

Atrag atenția asupra pericolului care apare atunci când comunitățile sunt conduse de alianțe de ocazie. De asemenea, trebuie spus apăsat că PSD nu mai poate continua Programul USL, că a trădat încrederea electoratului. USD sau PSD-PDL-PP-DD-UDMR nu reprezintă USL! Social-democrații i-au adus la guvernare tocmai pe aceia care au ridicat tăcuți mâna pentru ca pensiile și salariile românilor să fie mutilate. În plan local, s-au aliat chiar cu cei care au propus aceste tăieri. Tocmai de aceea, niciuna dintre noile alianțe ale PSD nu continuă proiectul USL, dar cel mai grav este că parlamentarii social-democrați au uitat de locuri de muncă, investiții, infrastructură, dezvoltare și modernizare.

Deputat Anton Doboș, PNL Iași.

 
Video in format Flash/IOS   Varol Amet - declarație politică intitulată: Nevruzul, o sărbătoare a primăverii și a unui nou început;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Amet Varol și se pregătește ultimul vorbitor din această ședință, domnul deputat Cătălin Drăgușanu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Varol Amet:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Nevruzul, o sărbătoare a primăverii și a unui nou început."

În fiecare an, începând cu data de 21 martie, musulmanii din întreaga lume celebrează sărbătoarea Nevruzului, o datină străveche ce își găsește începuturile în urmă cu 5000 mii de ani. Cuvântul Nevruz are o proveniență persană de la "Nowüz" și prezintă o dublă semnificație: în cultura iraniană, această sărbătoare simbolizează începerea unui nou an calendaristic, iar în alte culturi, Nevruzul prevestește venirea primăverii, începerea unui nou ciclu de viață.

Data de 21 martie coincide, de asemenea, cu echinocțiul, fenomen astrologic ce anunță venirea primăverii în emisfera nordică. Sărbătoarea Nevruzului este vast răspândită în întreaga lume, aceasta fiind celebrată în țări ca Turcia, Iran, Afganistan, Vestul Chinei, Crimeea, Albania, Georgia și o multitudine de țări aparținând Asiei Centrale.

În România, Nevruzul are o valoare revelatoare, fiind cea mai importantă sărbătoare după cele două sărbători religioase, Ramazan și Kurban Bayram.

Pe data de 21 și 22 martie, filialele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmanilor din România, din: Constanța, Medgidia, București, Agigea, Murfatlar, Ovidiu, Tuzla, Mihail Kogălniceanu și Techirghiol au organizat manifestări dedicate Nevruzului, recitând poezii, prezentând piese de teatru, iar ansamblurile de dansuri atât românești, cât și tătărești au oferit un spectacol inedit.

Cu prilejul sărbătorii de Nevruz doresc să le urez tuturor musulmanilor o primăvară frumoasă, plină de împliniri și pace sufletească.

Vă mulțumesc.

Deputat minorități, Amet Varol.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile-Cătălin Drăgușanu - declarație politică referitoare la Intensificarea fenomenului delincvenței juvenile;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Drăgușanu, care va susține ultima declarație politică din această ședință.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Revin astăzi asupra unui subiect de actualitate în societatea românească, și anume delincvența juvenilă.

Zilele trecute, imagini filmate în sediul Poliției Piatra Neamț, care arătau cum șeful poliției municipale lovește cu palmele și picioarele un copil în vârstă de 14 ani, bănuit că a comis fapte pe care însuși Codul penal le incriminează, au făcut înconjurul țării. Cu toate că fapta comisarului șef este incalificabilă și nu trebuie tolerate sub nici o formă astfel de acțiuni, nu despre aceasta vreau să vorbesc.

Vreau să atrag atenția asupra fenomenului delincvenței juvenile care pare a fi în creștere în urbea nemțeană. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, modificată și completată chiar la finalul anului 2013 prin Legea nr. 257/2013 are un capitol special privind protecția copilului care a săvârșit o faptă penală și care nu răspunde penal.

Conform legislației, în cazul copiilor care comit o faptă prevăzută de legea penală este necesară instituirea unei măsuri speciale de protecție, respectiv supravegherea specializată sau plasamentul. Autoritățile care au putere de decizie în ceea ce privește instituirea acestor măsuri sunt Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului prin Comisia pentru protecția copilului, în situația în care există acordul părinților, sau instanța, dacă acordul părinților nu există.

Măsura supravegherii specializate constă în menținerea copilului în familie, cu condiția îndeplinirii de către acesta a anumitor obligații, cum ar fi: frecventarea cursurilor școlare; utilizarea unor servicii de îngrijire de zi; urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie; interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane.

În cazul în care menținerea în familie nu este posibilă sau atunci când copilul nu își îndeplinește obligațiile stabilite prin măsura supravegherii specializate, se poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea substitutivă, precum și îndeplinirea de către copil a obligațiilor de mai sus.

Dacă fapta prevăzută de legea penală, care a fost comisă de un copil care nu răspunde penal, prezintă un grad ridicat de pericol social sau dacă copilul săvârșește în continuare fapte penale, poate fi decisă plasarea acestuia într-un serviciu de tip rezidențial specializat.

La nivelul județului Neamț, în prima jumătate a anului 2013, doar un copil a beneficiat de măsura protecției speciale, și anume de supraveghere specializată. Statistica poliției arată că pentru aceeași perioadă au fost 55 de minori până în 14 ani care au comis fapte penale. Cum au fost rezolvate celelalte cazuri nu știu, dar voi întreba Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Tot doamna ministru vreau să răspundă și dacă modul în care DGASPC Neamț își face treaba este în parametrii ceruți de minister și de legile în vigoare.

De asemenea, fondurile pe care această instituție le cheltuiește trebuie justificate, mai ales în astfel de momente, când tocmai cei care trebuie să beneficieze de serviciile direcției dovedesc că nici nu sunt luați în evidență.

Dacă în șase luni un singur caz a beneficiat de supraveghere specializată din partea DGASPC Neamț, înseamnă că pentru celelalte 54 de cazuri identificate de poliție au existat decizii judecătorești, iar acești copii au fost plasați în centrele de educare sau de detenție pentru minori. Vom vedea cum va răspunde la această întrebare chiar ministrul justiției și ministrul afacerilor interne.

Stimați colegi,

Cred că trebuie reînființate centrele de educare a minorilor la nivel de județe și, totodată, solicit ca direcțiile de asistență socială să colaboreze mai bine cu organele de poliție în vederea implementării unor programe reale de intervenție, în scopul corectării acestor comportamente deviante. Nu în ultimul rând, pentru a oferi o șansă de integrare în societate a adolescenților cu atitudini antisociale consider că trebuie elaborate strategii care să trateze și să elimine treptat factorii care determină un grad crescut al delincvenței juvenile.

Vă mulțumesc.

Drăgușanu Cătălin, deputat Colegiul nr. 1 Neamț.

Și pentru stenogramă depun la secretariat încă o declarație politică, intitulată "Existența barurilor în apropierea unităților de învățământ - un pericol pentru elevi".

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu. Înainte de a închide prima parte a ședinței de astăzi, cea dedicată declarațiilor politice, am să dau citire listei deputaților care au prezentat declarații politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat: domnul deputat Flavius Măduța, domnul Sorin Stragea, Constantin Adăscăliței, Florin Pâslaru, Daniel Suciu, Mihăiță Găină, Ovidiu-Cristian Iane, Natalia Intotero, Camelia Khraibani, Violeta Tudorie, Andrei Dolineaschi, Vlad Cosma, Adrian Mocanu, Daniel Bărbulescu, Ion Călin, Dorel Covaci, Sergiu Vizitiu, Iuliu Nosa, Vasile Popeangă, Laurențiu Nistor, Neculai Rățoi, Vasile Mocanu, Mircea Dobre, Manuela Mitrea, Sorin Grindeanu, Gavril Mîrza, Ioan Munteanu, Daniel Tudorache, Mihai Sturzu, Sonia Drăghici, Mircea Drăghici, Ioan Dîrzu, Radu Babuș, Ionel Arsene, Rodica Nassar, Mihai Weber, Ciprian Nica, Ioan Benga, Bogdan Mihăilescu, Ion Eparu, Bălan Ion și Pușcaș Iacob.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: Hubert Thuma, Daniel Iane, Raluca Surdu, Cristina Pocora, Alexandru Băișanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Mihai Lupu, Mircea Cazan, Costel Alexe, Grațiela Gavrilescu, Costel Șoptică, Ionel Palăr, Eugen Nicolăescu, Radu Zlati, Florin Alexe, Sorin Teju, Vasile Horga, Elena Uioreanu, Știrbu Gigel și Raluca Ispir.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator: Constantin Avram - două declarații, Cornelia Negruț - două declarații, Ion Diniță - o declarație, Ovidiu Raețchi - o declarație.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal: Vasile Iliuță, Ioan Balan, Maria-Andreea Paul, Iulian Vladu, Claudia Boghicevici, Cornel Sămărtinean, Alexandru Nazare, George Ionescu, Raluca Turcan și Ioan Oltean - două declarații.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Ioana Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale: Miron Ignat.

Și din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar: domnul deputat Viorel Blăjuț.

Cu aceasta, închid prima parte a ședinței de astăzi, cea consacrată declarațiilor politice.

Vă urez o zi bună!

 
       

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
      Constantin Adăscăliței - declarație politică privind susținerea sectorului pomicol în agricultura românească;

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Susținerea sectorului pomicol în agricultura românească"

Săptămâna trecută am susținut în fața dumneavoastră o declarație referitoare la agricultura din România și importanța care trebuie acordată acestui domeniu vital. La întoarcerea în județul Iași am fost contactat de mai mulți fermieri, care m-au felicitat pentru acest demers și mi-au cerut o abordare amănunțită a mai multor sectoare agricole, care, în România, trebuie dezvoltate.

Având în vedere că, în Colegiul 3 Iași, pe care îl reprezint în Camera Deputaților, funcționau odinioară peste 7 ferme sau IAS-uri pomicole, cele mai importante fiind în comunele Tansa, Tibănești și Popricani, astăzi vom vorbi despre dezvoltarea sectorului pomicol în România.

Patrimoniul pomicol însumă înainte de revoluție peste 150 000 hectare, cu un înalt randament de producție bazat pe o consecvență cercetare instituțională, producție care, fie mergea la export, fie în unitățile industriale de procesare. În prezent aproape jumătate din această suprafață se află în paragină, iar situația unităților de procesare este chiar mai jalnică, în timp ce exporturile, după o lungă cădere, încep să dea semne ușoare de revenire.

Producția națională de fructe s-a situat în ultimii ani în jurul valorii de 1 milion de tone, în timp ce țările cu tradiție din UE produc anual 4 sau chiar 5 milioane. Poate așa se explică paradoxul acestei perioade, în care lipsa competitivității a făcut ca bruma de producție românească să fie valorificată în sezon pe un preț de nimic, în timp ce magazinele erau pline în restul anului cu mere importate din Austria, Italia sau chiar din afara UE.

Pomicultura românească a fost pusă la pământ de către 3 factori:

  1. fărâmițarea marilor ferme socialiste, majoritatea prin retrocedare, ajungându-se de la unități de 500-600 hectare la unități individuale de 0.3-0.5 hectare.
  2. lipsa mijloacelor tehnice de îngrijire a acestor suprafețe și blocajele financiare din institutele de cercetare, care în timp au dus la o defrișare necontrolată a livezilor.
  3. îmbătrânirea pomilor, în special a soiurilor productive, care au o durată de viață limitată. Replantările cu material săditor s-au realizat într-o atât de mică măsură, încât aproape jumătate din livezile României sunt astăzi defrișate.

Cu toate acestea, piața liberă a permis dezvoltarea timidă, la început, a unor noi exploatații de pomi sau arbuști fructiferi.

Dacă în zona subcarpatică s-au dezvoltat plantații noi de măr, prun și cireș, zona Satu-Mare s-a specializat în cultura arbuștilor fructiferi și a căpșunului. Nu greșesc dacă afirm că fructele autohtone, fie ele soiuri inferioare uneori, sunt mai gustoase și mai hrănitoare decât tot ce se găsește pe piața importurilor.

Încă un amănunt care merită menționat, spre deosebire de culturile vegetale sau de viticultură, este că sectorul pomicol nu a beneficiat de prezența masivă a investițiilor străine, poate din cauză că unora le-a convenit vocația de piață de desfacere spre care țara noastră se îndreaptă.

Față de cele de mai sus, putem concluziona că, indiferent de greșelile care s-au făcut, potențialul de dezvoltare a fost și a rămas întotdeauna la îndemâna noastră.

Astăzi propun ministerului de resort să analizeze câteva măsuri care sunt implementate cu succes la vecinii noștri din UE.

În primul rând trebuie încurajată înființarea unor exploatații viabile de minim 10 hectare, fie prin investiții private, fie prin asocieri ale producătorilor. În același timp, trebuie aduse soiuri productive rezultate din cercetarea modernă, care sunt cultivate intensiv, cu o densitate dublă față de cum eram noi învățați acum 30 ani, de exemplu mărul, prunul.

Trebuie încurajat exportul de fructe proaspete, posibilitățile de stocare și depozitare, dar și unitățile de procesare și conservare.

Nu în ultimul rând, Ministerul Agriculturii trebuie să asigure un acces cât mai relaxat și transparent al fermierilor la fondurile europene pentru acest sector.

În încheiere, îndemn pe toți românii ca, în semn de solidaritate pentru producătorii autohtoni, să consume legume și fructe românești.

      Adrian Gurzău - declarație politică privind îmbunătățirea Legii plagiatului;

Domnul Adrian Gurzău:

Există legi date în interesul infractorilor.

În cazuri de plagiat se impune îmbunătățirea legii.

În legătură cu plagiatul lui Victor-Viorel Ponta, este normal ca societatea să acționeze și să ceară condamnarea hoțului. Plagiatul nu este numai un furt intelectual. El produce daune societății pe mai multe paliere: de la inducerea ideii că morala nu mai contează și că este important să îți atingi scopurile indiferent de mijloace, până la prejudicii de ordin material la bugetul statului, că, din plagiat, Victor-Viorel Ponta a beneficiat de bani în plus dintr-un doctorat fals și obținerea unor onoruri nemeritate. La acestea se adaugă prejudiciile morale aduse celor cărora, prin furt, Victor-Viorel Ponta le-a uzurpat locul în societatea academică.

Judecătorii nu au judecat dacă Victor-Viorel Ponta este un hoț sau nu, ci au respins contestația la soluția de clasare a dosarului pornit la plângerea lui Adrian Papahagi și colegii săi. Judecătorii au decis că plângerea este inadmisibilă, din cauza faptului că cei trei reclamanți nu aveau calitatea procesuală să facă o astfel de plângere. Din păcate încă mai există astfel de legi în România, date în interesul infractorilor. Dacă nu există o plângere din partea celor prejudiciați, nu există nici răspundere penală. Iar dacă cei prejudiciați nu dau doi bani pe reputația lor, judecătorii ce să facă? Ei nu au calitatea de a se autosesiza.

Dacă legea era făcută împotriva unor astfel de fapte precum plagiatul ar fi cuprins prevederea prejudiciului adus comunității profesionale și posibilitatea ca aceasta să se constituie parte vătămată și să-i acționeze pe impostori în judecată pentru a le stopa măcar cariera academică falsă. Dar legea nu prevede așa ceva. Este clar că legea trebuie să sufere o îmbunătățire în acest sens. Am să le propun colegilor parlamentari din Partidul Mișcarea Populară să cerem modificarea legii în acest sens. În astfel de cazuri, comunitățile profesionale trebuie să aibă dreptul să riposteze pentru a-și prezerva calitatea profesională.

Până atunci, mă frământă următorul lucru: de ce autorii din care a plagiat Victor-Viorel Ponta nu reclamă furtul?

Avem așa: Ion Diaconu, fost ambasador, Vasile Crețu, fost magistrat militar și profesor de drept la Universitatea "Spiru Haret", autorul volumului "Drept Penal Internațional", din care s-au copiat vreo 40 de pagini; Victor Duculescu, din care s-au copiat bucăți dintr-o prefață scrisă pentru lucrarea "Curtea Penală Internațională, istorie și realitate" a lui Dumitru Diaconu; Dumitru Diaconu, cu pasaje copiate din lucrarea "Curtea Penală Internațională, istorie și realitate".

Noi plecăm de la ipoteza că autorii copiați au fost originali în demersul lor. Numai că atitudinea lor este suspectă în acest caz. Au fost furați! Dacă nu denotă servilism și frică în fața funcției deținute vremelnic de către Victor-Viorel Ponta, precum și acceptarea hoției ca mod de viață, poate însemna și altceva: poate că hoții nu pot striga la rândul lor "hoții"... Poate avem de-a face, în cazul lui Victor-Viorel Ponta, cu un hoț al hoților. Până la proba contrară, pot să cred inclusiv acest lucru și chiar să îl afirm.

      Adrian Gurzău - declarație politică - declarație politică referitoare la modificarea Legii electorale în avantajul PSD;

Domnul Adrian Gurzău:

"Încălcând decizia CCR, Victor-Viorel Ponta a modificat Legea electorală în avantajul PSD"

Printr-o ordonanță care încalcă decizia Curții Constituționale a României, care dă un avantaj Partidului Social Democrat, care clarificând treburile doar pe jumătate și care nu a fost dezbătută public deși ar fi trebuit să fie agreată de către toți competitorii politici, Guvernul Ponta 3 a modificat Legea electorală. Hoțește, că doar hoția este blazonul lui Victor-Viorel Ponta care și-a furat propriul doctorat.

Conform unui material din cotidianul România liberă, Executivul a stabilit ca alegerile parțiale pentru Legislativ să aibă loc într-un singur tur, iar candidatul care a obținut cele mai multe voturi să fie declarat câștigător. Potrivit ministrului pentru relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, regula ar fi existat și în trecut, dar făcea parte dintr-un articol respins de Curtea Constituțională, deoarece se interziceau candidaturile independente.

Guvernanții spun că au constatat o lipsă de reglementare. Cică Legea alegerilor parlamentare nu mai avea prevederi în privința alegerilor parțiale, respectiv în câte tururi de scrutin se organizează alegerile și cine este declarat câștigător. Așa că, au hotărât, cu de la ei putere, fără consultarea opiniei publice și a partidelor politice, ca alegerile parțiale să se desfășoare într-un singur tur, urmând ca cel mai bine clasat să fie declarat câștigător. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații aflați în această situație.

Conform sondajelor, cu scoruri cuprinse între 35% și 40%, PSD, care va avea candidați comuni cu UNPR și PC, este partidul avantajat de această regulă arbitrară și neconstituțională. Nicolicea a recunoscut că Guvernul nu a clarificat problema candidaturilor independenților, deși de la aceasta pornea decizia de neconstituționalitate dată de către judecătorii CCR.

Eu cred că PSD îi pregătește o nouă tergiversare de dosar sponsorului Dan Voiculescu. Vor să-l aducă din nou în Parlament, ca să aibă de unde să-și dea demisia. Se voiește, să fie judecat când la tribunal, când la o instanță superioară. Poate se prescrie fapta sau poate apucă PSD să dea grațierea și amnistia.

      Florin-Alexandru Alexe - declarație politică referitoare la organizarea de alegeri parțiale în luna mai;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă rețin atenția astăzi cu o decizie a Guvernului Ponta care include atâtea nereguli, încât ar putea fi declarată nulă de mai multe ori, dacă domnul prim-ministru ar avea decența de a respecta Constituția și legile țării.

Decizia la care fac referire este modificarea prin Ordonanța de urgență a Legii nr.35/2008 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Guvernul PSD a decis, fără un anunț prealabil și fără a pune subiectul în dezbatere nicio zi, să organizeze alegeri parțiale pe 25 mai, simultan cu europarlamentarele, cu toate că normele privind transparența decizională obligă la o consultare publică de cel puțin 10 zile.

Potrivit actului normativ emis de Guvern, "alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând să fie declarat câștigător". Această prevedere înlocuiește articolul 48 alineatul (17) din Legea nr.35/2008, care stipula: "La alegerile parțiale pot participa numai partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral, individual sau într-o alianță politică ori electorală. Alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător". Acest articol din lege a fost inițial declarat neconstituțional, prin decizia Curții Constituționale nr.61/2010. Apoi Curtea Constituțională a revenit, datorită unei noi sesizări, și a explicat clar, prin decizia nr.503/2010, că la alegerile parțiale nu pot participa partidele neparlamentare, dar pot participa candidații independenți.

Ce a făcut Victor Ponta? Și-a atins două obiective dintr-o lovitură.

Primul obiectiv este acela de a-i face pe plac, încă o dată, lui Traian Băsescu prin acordarea posibilității ca noul partid prezidențial - PMP - să poată candida la aceste alegeri.

Al doilea obiectiv pe care l-a atins Victor Ponta este posibilitatea ca PSD să-și consolideze majoritatea parlamentară. Astfel, dacă ordonanța nu ar fi fost emisă, la alegerile parțiale s-ar fi aplicat principiile redistribuirii din Legea nr.35/2008, care ar fi inclus posibilitatea ca PSD-UNPR-PC să piardă mandate în colegii câștigate, în favoarea PNL sau PDL. Pe baza ordonanței, PSD primul clasat în sondaje cu 35%, poate câștiga toate cele șase colegii în care se organizează alegeri parțiale. Mai mult, PMP, principalul partid neparlamentar, potrivit sondajelor, care acum va putea depune candidaturi, va fragmenta voturile pe zona dreptei.

Ce nu a făcut Victor Ponta? Nu a avut nici cel mai mic respect pentru Constituție, pe care această ordonanță o încalcă flagrant, nu a avut respect pentru legile țării și nici pentru instituțiile statului de drept. Legea nr.35/2008 ar fi trebuit să fie modificată potrivit deciziei nr.503/2010 a Curții Constituționale.

Mai mult decât atât, în nota de fundamentare întocmită de MAI este inclusă și prevederea legală potrivit căreia alegerile parțiale se organizează în cel mult trei luni de la constatarea încetării mandatului unui parlamentar. Însă cea mai veche demisie s-a produs în ianuarie 2013, când Dan Voiculescu a plecat din Senat.

Astfel, legea a fost încălcată încă din aprilie 2014, când premierul Victor Ponta a refuzat să organizeze alegeri, afirmând că Parlamentul este "supradimensionat". ?i în restul colegiilor în care se organizează parțiale termenul a fost depășit. MAI se arată preocupat, cu întârziere, de "imposibilitatea cetățenilor de a fi reprezentați în Parlament". MAI susține că ordonanța vizează o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, adică exact condiția constituțională pentru emiterea ordonanțelor de urgență. În realitate, amânarea a fost provocată chiar de către Guvernul Ponta, timp de un an și două luni.

Această eroare impardonabilă poate fi totuși remediată dacă instituțiile statului nu ar fi aservite PSD-ului. Cum? Prin atacarea Ordonanței de urgență la CCR doar de către Avocatul Poporului. Postul este deținut interimar de către Ecaterina Teodorescu, nominalizată de PC, care până acum nu a contestat nicio ordonanță de urgență și sunt puține șanse să facă un asemenea demers. Dacă s-ar decide să atace Ordonanța de urgență, instituția Avocatului Poporului ar avea argumente solide.

Prin participarea la alegerile parțiale a partidelor neparlamentare se încalcă principiul constituțional al configurației politice a Parlamentului. În acest sens ar trebui să fie citită Decizia nr.61/2010 a CCR și în special următorul paragraf: "În ceea ce privește alegerile parlamentare parțiale, Curtea reține că acestea au loc ca urmare a vacantării unui mandat de parlamentar. Organizarea unor astfel de alegeri are drept scop completarea mandatelor parlamentare, însă cu respectarea structurii Parlamentului constituită în urma desfășurării ultimelor alegeri generale. Pentru respectarea suveranității, a voinței electoratului, exprimate în cadrul alegerilor generale, se impune ca în această etapă a alegerilor parțiale, subsidiară și complementară alegerilor generale, să fie respectată aceeași condiție a îndeplinirii pragului electoral, pe baza căreia un partid politic a obținut reprezentare în Parlament. Admiterea unor candidaturi la alegerile parțiale din partea unor partide nereprezentate în Parlament ar conduce la modificarea configurației politice a acestuia, în dezacord cu votul exprimat de corpul electoral la alegerile generale, în urma cărora s-a constituit organul reprezentativ suprem al poporului român, într-o anumită componență politică, a cărei modificare nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile stabilite de lege".

Prin ordonanță de urgență nu poate fi modificată sau completată o lege organică, Legea alegerilor parlamentare nr.35/2008 fiind lege organică. Constituția interzice acest lucru.

Guvernul nu a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția care nu agreează modificarea legislației electorale cu 6 luni înaintea unui scrutin.

Este un moment bun ca Victor Ponta să demonstreze că relația lui cu Traian Băsescu este pur instituțională, așa cum încearcă să ne mintă de la semnarea Pactului de Coabitare încoace, prin retragerea acestei Ordonanțe de urgență și modificarea Legii nr.35/2010, potrivit deciziei Curții Constituționale. Este de preferat, în opinia mea, să avem un prim-ministru care greșește și care își recunoaște greșelile, decât să avem un prim-ministru care dovedește la fiecare pas un dispreț total față de legi și față de cetățenii acestei țări.

Dar, fără a fi un prevestitor, sunt absolut convins că Victor Ponta va continua pe calea pe care a ales-o deja și care, după cât se pare, îi și place foarte mult: aceea a minciunii și ipocriziei.

      Florin-Alexandru Alexe - declarație politică privind organizarea de alegeri parțiale în Colegiul nr.2 din Iași;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Abuzurile Guvernului Ponta continuă cu interzicerea dreptului constituțional al cetățenilor de a-și alege reprezentanți în Parlamentul României. Guvernul a decis ca în Colegiul nr.2 din Iași, care a fost vacantat prin demisia, în luna ianuarie, a deputatului Relu Fenechiu, să nu fie organizate alegeri parțiale.

Motivul? Motivul invocat de Guvernul Ponta este acela că cetățenii acestui colegiu sunt deja reprezentați de către deputatul minorității macedonene. Motivul evident este acela că PSD nu poate câștiga acest colegiu.

Lăsând la o parte motivul evident, acela că PSD nu suportă înfrângerea, să analizăm motivul pe care chiar Guvernul și l-a ales ca să justifice această încălcare flagrantă a Constituției și Legii electorale. Și, pentru a evita subiectivismul, să vorbim, despre cifre și fapte concrete.

Colegiul nr.2 din Iași este format din 72.107 alegători, care provin din localitățile: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Dobrovăț, Grajduri, Holboca, Mironeasa, Miroslava, Mogoșești, Rediu, Scânteia, Șcheia și Tomești. Liberalul Relu Fenechiu a devenit deputat în acest colegiu în urma obținerii unui număr de 29.920 de voturi. Deputatul minorității macedonene, Ionel Stancu, a fost ales cu 237 de voturi la nivel național și a fost repartizat ulterior județului Iași.

Cu tot respectul pentru deputatul minorității macedonene, consider că 72.107 alegători din județul Iași nu pot fi reprezentați de un deputat care a fost ales cu 237 de voturi care, în marea majoritate, nici măcar nu au fost obținute de la cetățeni din județul Iași.

Așadar, îi solicit lui Victor Ponta ca, prin instituțiile abilitate, să dea curs solicitării PNL Iași, transmisă în mod oficial Guvernului României și Autorității Electorale Permanente, și să dispună, prin Hotărâre de guvern, conform dispozițiilor legale în vigoare, organizarea de alegeri parlamentare parțiale în Colegiul nr. 2.

      Adrian-Alin Petrache - declarație politică privind măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea infracționalității în mediul școlar;

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Semnal de alarmă pentru creșterea infracționalității în mediul școlar"

Considerat esențial pentru dezvoltarea factorului uman și dezvoltarea viitoare a societății, învățământul românesc traversează o perioadă dificilă, având în vedere atât rezultatele slabe obținute de elevi în cursul anului școlar 2012-2013, cât și rezultatele slabe obținute la simularea evaluării naționale și la simularea bacalaureatului din acest an.

Din nefericire, deși școala ar trebui să reprezinte un loc propice pentru educație și învățat carte, acest lucru pare să se întâmple tot mai rar în rândul tinerilor. Astfel, mersul la școală nu mai pune accentul pe obținerea unor cunoștințe, ci pe ultimele tendințe în modă sau pe comiterea unui număr alarmant de fapte incompatibile cu mediul școlar.

Conform celor mai recente statistici, în primul semestru al anului școlar 2013-2014, peste 140 de infracțiuni au fost comise de elevi în incinta unităților de învățământ.

S-a constat că cele mai multe conflicte între elevi apar fie în timpul pauzelor, de cele mai multe ori ca urmare a unor discuții în contradictoriu, fie în timpul orelor de sport, în curtea școlii, fie la sfârșitul orelor de curs.

Din numărul total de fapte ce au caracter penal comise de elevi în cursul primului semestru al acestui an, cel mai des întâlnite sunt lovirile și furturile. Astfel, s-au înregistrat aproximativ 70 de infracțiuni de loviri și alte violențe și 40 de furturi. În ceea ce privește furturile, cele mai multe dintre acestea vizează telefoanele mobile, care au fost furate cu preponderență din vestiarele sălilor de sport sau în timpul pauzelor, când mulți dintre elevi își lasă telefoanele nesupravegheate.

Pe de altă parte, unul din principalele motive pentru care a crescut violența în școli este exemplul negativ din familie, întrucât conform unor studii UNICEF, mai mult de jumătate dintre părinții români aplică pedepse fizice copiilor lor, iar aceștia preiau la rândul lor manifestările părinților și perpetuează comportamente agresive în școală.

De asemenea, printre posibilele cauze pentru care numărul infracțiunilor săvârșite în incinta unităților de învățământ crește de la an la an se regăsesc și nevoia de dominare, răzbunarea, invidia, teribilismul, consumul de alcool și droguri.

Având în vedere faptul că în anul școlar 2012-2013 au avut loc aproximativ 240 de acte de violență în școli, există riscul ca în anul școlar 2013-2014 acest număr să fie depășit.

Consider că este important să se ia măsuri în acest sens, astfel ca mersul la școală să nu reprezinte un pericol pentru elevi, ci o șansă de a învăța lucruri noi, o modalitate de a forma tinerii pentru a se putea descurca în viitor pe propriile lor forțe.

Este foarte important să putem stopa acest fenomen din ce în ce mai vizibil în școlile din România și să putem lua măsurile necesare ca școala românească să scoată elitele de altă dată.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică referitoare la suspendarea calendarului liberalizării prețului la gaze;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Calendarul liberalizării prețurilor la gaze trebuie suspendat pentru că produce efecte dezastruoase în economie"

PDL consideră o urgență națională elaborarea unui Pact național pe energie, prin consens, la nivelul partidelor parlamentare. Calendarul liberalizării prețurilor la gaze trebuie suspendat pentru că produce efecte dezastruoase în economie

PDL consideră o urgență națională domeniul energetic și definirea interesului național în această problemă. PDL crede că problema energetică este una de interes național prioritar și consideră că este datoria Guvernului să consulte toate partidele politice parlamentare din România în această problemă. Aceste consultări ar trebui să conducă spre un Pact național pe energie prin care toate forțele politice să se angajeze că vor respecta pașii stabiliți prin consens.

Urgența elaborării acestui Pact național pe energie este dată de efectele economice dezastruoase pe care liberalizarea calendarului la gaze le are, dar și de situația geopolitică complicată din zonă, unde Rusia este principalul furnizor de gaze naturale.

Potrivit unor analize profesioniste, liberalizarea prețurilor la gaze asumată de Guvernul Ponta în vara lui 2012 va provoca o creștere de 143% a costului pentru gazele din producția internă. Impactul economic va fi devastator în condițiile în care prețul gazelor pentru consumatorii industriali va crește cu 72%, ceea ce ar duce la pierdere de locuri de muncă, companii închise, scădere a PIB.

PDL a cerut încă de la începutul acestui an, în cadrul discuțiilor avute cu delegația FMI, BM și CE, suspendarea calendarului de liberalizare a prețurilor natural. Motivele sunt foarte clare:

  • Nu putem vorbi de o piață liberă a gazelor în România în condițiile în care există doi mari producători care domină piața - Romgaz și Petrom. Avem o singură sursă de import - Rusia, și nu există o piață europeană a gazului natural. În aceste condiții, liberalizarea pieței gazului ar însemna pentru România doar alinierea la prețul practicat de Rusia pentru România.
  • Sistemul "coșului de gaze" a fost adoptat doar ca măsură temporară de organizare a sectorului energetic românesc și nu mai corespunde realității actuale. Așa cum am afirmat și în scrisoarea adresată de PDL delegației FMI, continuarea liberalizării totale a pieței gazelor naturale are un impact major asupra consumatorilor industriali și efecte conexe devastatoare asupra unei industrii aflată deja în stare de șoc.
  • Domeniul energetic nu poate fi reglementat prin ordonanțe de urgență, așa cum au procedat Guvernele Ponta până acum. Fostul ministru al energiei, Constantin Niță, ne-a amenințat o lungă bucată de vreme că va elabora o strategie energetică națională cu ajutorul unui consultant străin, contractat prin licitație publică. Acum, noul ministru Răzvan Nicolescu anunță că nu mai face licitație, ci transmite publicului o listă de 10 întrebări pe baza cărora va elabora o strategie. PSD nu a reușit, în 22 de luni de guvernare, să finalizeze "Elementele de strategie energetică națională 2011-2035", lăsate pe masa guvernării de către PDL. Această strategie este cerută încă din luna noiembrie 2012 de către Comisia Europeană ca precondiție pentru strategiile de dezvoltare și de absorbție a banilor europeni în perioada 2014-2020.

Consider că Guvernul Ponta trebuie să facă câțiva pași clari, pentru a nu pune în pericol viitorul României:

  1. să renunțe la calendarul de liberalizare a prețurilor la gaze natural; nu este prea târziu pentru a se lua decizia corectă prin negocieri cu FMI, BM și CE;
  2. să renunțe la impozitul pe construcțiile speciale și să mai pună noi sarcini fiscale, care sperie investitorii străini și destabilizează competitivitatea sistemului energetic național;
  3. să oprească orice demersuri pentru listarea sau privatizarea companiilor din sistemul energetic, în primul rând pentru că procedurile actuale sunt incorecte și aduc grave prejudicii sistemului energetic național, iar în al doilea rând pentru că România trebuie să clarifice, prin noua strategie energetică, care sunt sectoarele energetice pe care pune accent;
  4. să elimine clientelismul politic din conducerea companiilor energetice.
      Aurelian Ionescu - declarație politică intitulată Un Guvern fără componență liberală nu poate fi reprezentat în teritoriu de șefi liberali la deconcentrate;

Domnul Aurelian Ionescu:

"Un Guvern fără componentă liberală nu poate fi reprezentat în teritoriu de șefi liberali la deconcentrate"

Așa cum era de așteptat, reconfigurarea structurii politice de guvernământ a creat ecouri puternice mai ales în teritoriu, acolo unde nucleele aliaților care au câștigat încrederea oamenilor, mai ales prin voința demonstrată de a face să funcționeze un mecanism unitar de măsuri, capabil să înglobeze în mod coerent elemente ale unor proiecte de dezvoltare punctual diferite, s-au văzut brusc puse în postura de a alege dacă rămân să-și ducă mai departe programele începute în urmă cu doi ani, ori dacă își întorc spatele și devin adversari captivi ai unui sistem de strategii devenite artificial incompatibile.

În ultima lună, s-a vorbit atât de mult despre impactul ruperii USL și formării unei noi majorități guvernamentale la nivel național și în afara granițelor țării, încât s-a minimalizat importanța acestor schimbări politice tocmai la baza construcției căreia românii i-au acordat girul printr-un vot covârșitor. Această bază este cea a alianțelor politice funcționale în teritoriu - în județe și localități - unde blocarea oricărui proiect, din cauza alterării relațiilor dintre partenerii de la nivel central, echivalează cu încălcarea unei promisiuni făcute electorilor. Privind lucrurile astfel, structura de conducere administrativă județeană din Ialomița a ales în mod fericit să nu facă un pas înapoi pe drumul deciziilor comune. Consider că hotărârea președinților județeni ai PSD și PNL de a rămâne să colaboreze în continuare în promovarea măsurilor administrative este nu numai de apreciat, dar chiar de subliniat ca exemplu de consecvență și concretețe în decizie, două caracteristici definitorii ale unui proiect politic de factură câștigătoare.

Totuși, cum Ialomița nu poate face nicicum excepție de la aplicarea unitară a strategiilor guvernamentale, este necesară o restructurare a palierului de reprezentanți ai Executivului național în teritoriu. Astfel, dat fiind faptul că programul de guvernare implementat de noua formulă politică majoritară de conducere a suferit modificări față de cel aplicat până acum, pare firească și logică o schimbare la nivelul conducerii instituțiilor județene deconcentrate din subordinea Guvernului. Este previzibilă situația în care directorii propuși și susținuți de PNL la șefia acestor organisme nu vor mai fi dispuși să aplice noile măsuri guvernamentale ce s-ar situa în afara strategiilor proprii politicii liberale promovate până de curând în sfera administrativă centrală. Mai mult decât atât, astăzi, acești manageri nu mai au legitimitatea reprezentării componenței liberale din Guvernul României.

Ca urmare, cred că aceste argumente sunt îndeajuns de puternice încât să mă determine să solicit schimbarea din funcție a șefilor liberali ai instituțiilor deconcentrate din Ialomița, astfel încât să se evite orice scurt-circuitare a rețelei de transmitere și implementare în județ a noilor directive cuprinse în actualul program de guvernare.

      Constantin Avram - declarație politică: - Dorește Rusia să redevină un imperiu?;

Domnul Constantin Avram:

"Dorește Rusia să redevină un imperiu?"

Pe fondul vânzolelii politice de pe malurile Dâmboviței, generată de ruperea Uniunii Social Liberale și la începutul campaniei electorale, neoficiale totuși, privind alegerile pentru Parlamentul european din 25 mai 2014, iată că "marele urs de la Răsărit", adică Rusia face un mare pas specific războiului rece al anilor ‘70 - ’80. Ce a determinat acest gest beligerant, se bănuiește în lumea politică a Europei, dar la întrebarea "de ce acum?" încă se mai caută răspunsuri. Sunt puncte de vedere care justifică anexarea peninsulei Crimeea, ca răspuns direct la precedentul Kosovo și la situația încă neclară din Siria, unde se pare că NATO și-a impus prin ONU punctul de vedere. Alți analiști politici pun supărarea Rusiei pe seama dorinței acesteia de a-și manifesta puterea și influența în zona Mării Negre avertizând NATO că s-a apropiat prea mult de granițele Rusiei și de zonele de influență economică ale acesteia, tocmai la 2-3 zile de aniversarea zilei naționale a Ungariei. Ungaria, care prin diferite canale, neeuropene și nedemocratice, condamnă tot mai des Tratatul de la Trianon și sprijină pe față manifestările extremiste ale unui partid de sorginte fascistă zis Jobbik, pe subiectul autonomiei teritoriale ale așa-zisului ținut secuiesc, într-un moment politic în care UDMR este cooptată la guvernarea României, ca urmare a părăsirii acesteia de către Partidul Național Liberal. Cum de s-au potrivit toate aceste acțiuni ale Rusiei cu toate aceste evenimente, e greu de spus. Un lucru este din ce în ce mai clar: acela că în majoritatea cancelariilor europene, gestul Rusiei provoacă îngrijorare maximă pentru toate democrațiile europene, iar preocuparea NATO că Rusia ar putea continua cu anexarea Transnistriei sau a Republicii Moldova, este tot mai vizibilă. Pe cât este de vizibilă, tot atât de lipsite de eficiență sunt toate primele măsuri contra Rusiei. Aceste măsuri seamănă mai mult cu o mângâiere pe creștet, decât cu un serios avertisment, din moment ce semnarea acordului de colaborare al Ucrainei cu Uniunea Europeană a trecut în plan secundar. Și mediul politic din România este îngrijorat serios chiar dacă președintele Traian Băsescu dă asigurări că țara noastră nu va fi afectată în nici un fel de manevrele Rusiei. Eu aș fi mai rezervat asupra acestui subiect, și aș aștepta evoluția măsurilor, mai ferme cred eu, anunțate de UE și NATO.

Ar trebui să așteptăm rezultatul acestor măsuri economice și după aceea să exprimăm poziții oficiale, chiar dacă suntem sub scutul protector al NATO și UE. Pentru că, trebuie să recunoaștem faptul că suntem contemporani cu o retrasare a granițelor în estul Europei, cu o nouă reîmpărțire a zonelor de influență economică din lume, ca rezultat negativ, al gestionării proaste a crizei economice și financiare mondiale.

Eu cred că acesta este motivul principal al manevrelor militare ale Rusiei, sub masca protecției populației ruse din aceste zone, prin organizarea unor referendumuri locale, cel puțin dubioase.

Au apărut destule suspiciuni în spațiul public european, privitor la faptul că Rusia ar alimenta tensiunile interetnice din estul continentului, inclusiv cele din Transilvania, ca răspuns la aderarea României la UE și NATO, și la amplasarea scutului antirachetă al NATO la Deveselu, județul Olt, dar și ca răspuns la dorința Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, și poate chiar la NATO.

Diplomația rusă invocă potențiale dezechilibre economice în zonă, în discursul public, dar și nevoia de a-și proteja populația de origine rusă din aceste zone, împotriva discriminării pe criterii etnice a acestor populații. Tocmai de aceea, se conturează concluzia că la originea acestor poziții ale Rusiei ar sta mai mult considerentele de natură economică decât cele legate de protecția populației rusești din aceste zone ale estului Europei.

Dacă Rusia va anexa și Transnistria după același scenariu din Crimeea, opinez că autonomia teritorială a ținutului secuiesc se va transforma într-o problemă majoră pentru România. Și atunci întrebarea din titlul declarației are un răspuns ferm: DA!

      Constantin Avram - declarație politică: - Atacul statului asupra producătorului sau a plătitorului de taxe și impozite;

Domnul Constantin Avram:

"Atacul statului asupra producătorului sau a plătitorului de taxe și impozite"

Dacă ar fi să luăm în calcul estimarea Eurostat a creșterii economice de 3,6% a României în anul 2013, poate că ar trebui să fim mulțumiți și să intrăm într-o perioadă de micșorare a turației motoarelor economiei naționale.

Dar, trebuie să fim realiști, pornind de la faptul că am avut un an agricol foarte bun, poate cel mai bun, și să avem în vedere măsuri fiscal-bugetare care să susțină această creștere economică, nu să o stagneze sau să o micșoreze.

Afirm acest lucru, pentru că adoptarea noilor măsuri guvernamentale de la 1 aprilie 2014, neatent gestionate, pot genera stagnare sau chiar recesiune economică, dar și tensiuni sociale.

Energia electrică se va ieftini, dar acciza la combustibil va crește cu 0,40 lei/litru, prețul gazelor naturale va fi în creștere, valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi este în creștere, toate acestea trebuie gestionate în așa fel încât să genereze creștere economică, crearea de locuri de muncă, să susțină dinamica economică și, în final, creșterea veniturilor bugetare pentru reluarea și finanțarea programelor de investiții simultane cu evitarea tensiunilor sociale prin măsuri compensatorii, pe care Guvernul Ponta le are în vedere. Mă refer aici și la micșorarea CAS cu 5% și la neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 iulie 2014.

Oricum, principalul sector care trebuie revigorat, am mai spus-o, este cel al IMM-urilor, care, trebuie să recunoaștem, a fost cel mai rău lovit de criză.

Comisia Europeană recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în economia statelor, acestea reprezentând eșalonul cel mai numeros, cu un rol esențial în ieșirea din criză și relansarea economiei.

Impactul crizei economice mondiale s-a resimțit puternic în economia României, în ansamblul său, economie care a fost afectată de o încetinire substanțială a creșterii, cu efecte negative și imediate asupra populației și IMM-urilor vizând, în principal, locurile de muncă și volumul vânzărilor.

Trebuie răspândită strategia de fiscalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, în sensul relaxării fiscale, a stimulării muncii și a investițiilor private, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, prin convingerea contribuabilului român că nu merită riscurile evaziunii în raport cu o nouă politică fiscal-bugetară mai relaxată, mai ușor de suportat.

IMM-urile se simt asaltate de excesul de controale ale administrației publice locale și centrale, atenția acestora concentrându-se mai mult pe evitarea greșelilor generatoare de evaziune și mai puțin spre dezvoltarea companiei, și conservarea locurilor de muncă, tocmai pentru că, reprezentanții statului, în procesul de control, exercită mai mult funcțiunea de sancționare decât funcțiunea de prevenire a greșelilor și deciziilor generatoare de evaziune fiscală.

De multe ori, reprezentanții statului, indiferent de culoarea politică a guvernului, au o conduită ca a "unor comisari sovietici", sunt ca "niște dumnezei pământeni", uitând că fără IMM-uri, fără munca salariaților IMM, fără contribuția substanțială a acestora la PIB, aceștia nu ar avea salarii, de foarte multe ori, excesiv de mari.

Astfel de comportament, după principiul "bună ziua hoțule", duce la falimentarea multor societăți comerciale care mai mișcau sau mai ușor, și care erau generatoare și plătitoare de taxe și impozite la stat, la administrațiile publice locale etc.

Am speranța că nu acesta este obiectivul statului, să desființeze mediul de afaceri, să-l țină într-o permanentă stare de tensiune, pentru că riscurile sociale se pot manifesta exponențial. Și așa, întreprinzătorii români sunt în total dezavantaj concurențial cu firmele cu capital străin, din toate punctele de vedere și, mai ales, din cauza inexistenței barierelor vamale la anumite categorii de produse.

Poate este momentul ca societățile comerciale cu capital autohton să se bucure de câteva facilități fiscale care să le permită să supraviețuiască pe timpul acestei crizei financiare și economice, fără de sfârșit.

Trebuie să mai reflectăm asupra acestor aspecte, să modificăm legislația în domeniu, pentru că societățile comerciale cu capital românesc sunt deja într-o mare suferință!

Rata declarării insolvenței și falimentelor este îngrijorător de mare și trebuie făcut ceva să oprim acest fenomen foarte periculos în plan economic dar și social.

Avem foarte mulți specialiști în domeniul economiei, avem un minister specializat în activitatea IMM-urilor care trebuie să tragă acest semnal de alarmă către Ministerul Finanțelor Publice din România, pentru că, după câți specialiști se exprimă pe la televiziuni pe teme economice, "în țară la noi economia ar trebui să duduie", după cum se afirma acum câțiva ani în guvernul Tăriceanu.

Permanentul atac, permanentul asalt al statului asupra producătorilor de venituri la bugetul statului, respectiv asupra IMM-urilor, nu este de bun augur.

Să nu uităm că "Cine seamănă vânt, culege furtună", iar în economie așa ceva ar fi catastrofal pentru că dezechilibrele economice majore între regiunile istorice ale țării, deja se fac simțite la tot pasul, iar implementarea greoaie a măsurilor guvernamentale, menite să genereze creștere economică susținută și stabilitate socială, nu este de natură a ne determina să semnalăm un progres rapid.

      Radu Babuș - declarație politică referitoare la Ucraina;

Domnul Babuș Radu:

Declarație politică referitoare la Ucraina.

Ucraina este o țară în Europa Orientală. Are frontiere cu Rusia, Belarus, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Republica Moldova, Marea Neagră și Marea Azov.

La 16 iulie 1990 noul Parlament a adoptat Declarația Suveranității de Stat a Ucrainei. La 24 august 1994, Parlamentul ucrainean a adoptat Declarația de Independență prin care Ucraina era declarată stat democratic și independent. În 8 decembrie la Brest și apoi în 21 decembrie la Alma Ata, liderii Belarusului, ai Rusiei și ai Ucrainei au dizolvat Uniunea Sovietică și au format Comunitatea Statelor Independente.

Conflictul actual are la bază decizia Ucrainei de a refuza semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană în cadrul Summit-ului de la Vilnius.

Angela Merkel, David Cameron, Francois Hollande împreună cu 25 de lideri ai Uniunii Europene s-au reunit pentru a dezbate situația din Ucraina. Reuniunea a avut loc după "o baie de sânge și fuga președintelui demis, Victor Ianukovici".

Pe data de 6 martie s-au reunit la Bruxelles șefii de stat și de guvern pentru a adopta măsuri împotriva crizei din Ucraina. Comisia Europeană a prezentat un plan de ajutor de cel puțin 11 miliarde de euro provenind de la bugetul Uniunii Europene și de la instituții financiar-europene.

Statele Unite, în cadrul unui acord internațional, s-au oferit să acorde Ucrainei un miliard de dolari. Programul de ajutor include 1,6 miliarde euro în cadrul unui credit de asistență macro-economică, 1,4 miliarde din donații, din care 600 de milioane în următorii 2 ani și 3 miliarde de la Banca Națională de Investiții.

Acum Ucraina este în plin proces de divizare. Oare ce s-a întâmplat în 2008 în Osetia se va întâmpla și în Ucraina? Oare Putin se va opri la Crimeea sau planul său este să reconstruiască Imperiul Rus?

      Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică având tema Desființarea instanțelor afectează accesul liber la justiție;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

"Desființarea instanțelor afectează accesul liber la justiție"

Accesul liber al cetățenilor români la justiție este un drept garantat prin art. 21 din Constituția României, populația de pe întreg teritoriul țării noastre trebuind deci să aibă o posibilitate neîngrădită în a-și apăra sau susține un drept garantat constituțional. Din punctul meu de vedere, măsura inițiată de Ministerul Justiției de desființare a unor instanțe nu se poate susține, criteriul de eficientizare a justiției putând fi atins nu doar prin desființare, dar și prin o mai bună organizare a instanțelor. În cele ce urmează o să mă refer strict la Judecătoria Balș din județul Olt, pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Desființarea Judecătoriei Balș nu va conduce la eficientizarea activității niciunei alte instanțe care ar prelua localități din raza de competență teritorială a acesteia, efectul imediat fiind cu certitudine sporirea cheltuielilor bugetare. In situația desființării, cel puțin probabil localitățile din raza de competență a Judecătoriei Balș ar fi arondate Judecătoriei Slatina, caz în care potențiali justițiabili ar urma să parcurgă între localitatea de domiciliu și sediul instanței distanțe cuprinse între 25 km și 60 km, în prezent distanța maximă fiind de 38 km. Mai mult, gradul de încărcare al Judecătoriei Slatina ar crește, iar spațiul afectat desfășurării activității va deveni insuficient, desfășurarea activității mai multor persoane în același imobil conducând, cu siguranță, la disconfort. Având în vedere că opt dintre cei zece magistrați ai instanței și parchetului și un grefier domiciliază în municipiul Craiova, iar trei magistrați și treisprezece grefieri domiciliază în orașul Balș, deplasarea în municipiul Craiova ar presupune cheltuieli bugetare importante pentru acoperirea costurilor acesteia, de cel puțin 7.000 lei lunar, fiind astfel evidentă o creștere a cheltuielilor, nicidecum o limitare a lor.

Desființarea instanței nu se impune nici prin prisma faptului că sediul instanței este într-o stare foarte bună, iar mobilierul din sala de ședință a fost schimbat în anul 2010 și nu poate fi folosit pentru alte activități ale Ministerului Justiției, aceeași fiind situația și pentru sediul parchetului. Mai mult, sediul Judecătoriei Slatina nu oferă nici în prezent condiții optime pentru magistrați, pentru personalul auxiliar și pentru justițiabili, sporirea competenței teritoriale conducând la o posibilă blocare a activității.

În altă ordine de idei, apreciem că este discreționară și discriminatorie măsura desființării unei instanțe judecătorești sau a unui parchet, având drept criteriu de selecție volumul de activitate, fără a se ține cont și de schema de personal și calitatea activității, apreciată după criteriile specifice acesteia. În acest context, apare de neînțeles propunerea de a fi desființată o instanță judecătorească cu un număr anual de 3.300-3.500 cauze înregistrate, menținându-se altele cu un număr de cauze mult mai mic, chiar sub 2.000, pentru care schema include trei, patru sau cinci magistrați. Comparativ cu anul anterior, și la unitatea de parchet numărul de dosare a crescut semnificativ, cu aproximativ 500.

Totodată, consider că aplicarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală poate fi realizată cu eficiență în actuala organizare a instanței sau a parchetului, având în vedere schema de personal completă.

În noul cadru procesual penal, dispozițiile referitore la procedura de cameră preliminară sunt cele susceptibile de a presupune resurse suplimentare față de cele necesare desfășurării procesului după regulile actuale. Noile prevederi legale presupun costuri rezultate, în esență, din creșterea numărului de judecători, fiind deja stabilit că o instanță penală nu poate funcționa potrivit noilor reglementări, decât cu un număr minim de patru judecători. În acest sens, concluziile studiului de impact au evidențiat necesitatea unei scheme ocupate de cel puțin patru posturi de judecători, în cazul judecătoriilor, dintre care 3 judecători în materie penală și un judecător în materie civilă, propunându-se ajustarea schemelor de personal. În condițiile în care schema Judecătoriei Balș este de opt posturi, toate ocupate, instanța fiind una atractivă, măsura desființării apare ca nerațională.

În încheiere, apreciez, de asemenea, că eficiența activității parchetului ar scădea în condițiile în care organele de poliție judiciară din cadrul Poliției orașului Balș și a posturilor arondate ar fi nevoite să se deplaseze la un parchet din altă localitate, fiind cunoscute și restricțiile bugetare la nivelul Ministerului de Interne.

      Ioan Benga - declarație politică denumită USD, o colaborare tripartită pe termen lung;

Domnul Ioan Benga:

"USD, o colaborare tripartită pe termen lung"

Deși s-au făcut o seamă de speculații pe tema unui acord tripartit de scurtă durată sub titulatura USD, astăzi conștientizăm că Uniunea Social-Democrată, oficializată de PSD, UNPR și PC, nu este doar o alianță menită să puncteze alegerile europarlamentare, ci vizează o colaborare pe termen lung.

Lucru specificat în acordul formării USD, pentru cei care au avut ochi să vadă și urechi să audă declarațiile liderului Victor Ponta, cele trei formațiuni, PSD, UNPR și PC au alianțe electorale pentru alegerile europarlamentare, dar colaborează în Guvern, în Parlament, aici unde împreună avem 276 de parlamentari, și evident în structurile locale.

Vă reamintesc că au fost discuții privind participarea USL la europarlamentare, însă din start liberalii au ales să meargă singuri în alegeri. Motivele, asupra cărora nu insist în alocuțiunea mea, au fost de ordin tehnic și ideologic, PNL manifestându-și candidatura solitară. Din punctul nostru de vedere, ei nu sunt adversarii noștri, ei se bat cu PDL.

Obiectivele noastre politice rămân 100% cele ale USL, asta și pentru că Uniunea Social-Democrată reprezintă trei din cele patru partide care au format Uniunea Social Liberală, iar scopul declarat al USD rămâne schimbarea regimului Băsescu, un obiectiv fundamental.

Aici nu mai vorbim de persoană. Persoana Traian Băsescu va pleca din funcție în decembrie. Vorbim însă de un mod de a face politică, de o societate dezbinată a ultimilor 10 ani, grație aportului "președintelui ales", în care totul a fost ură, scandal, bătaie, dosariadă la comandă.

USD a reușit să pună laolaltă foarte mulți oameni de o reală calitate și competență în domenii diverse de activitate, care, fiecare în parte aduce cu sine un plus de valoare Uniunii, iar din analiza resursei umane de care dispunem am făcut o listă de candidați pentru europarlamentare care ne dă dreptul să gândim că USD va face un scor bun, realist, de 35% din sufragii.

Prin oamenii pe care îi va trimite USD în 25 mai la Bruxelles, la Strasbourg, avem speranța ca România să fie mai bine reprezentată în Parlamentul European, pentru că România este o țară al cărei potențial nu a fost evaluat la adevărata valoare.

      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: - Nu blocați marile proiecte ale Iașiului;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Nu blocați marile proiecte ale Iașiului!"

Destrămarea USL creează probleme grave la nivel local.

De câteva zile, în județul Iași, între PSD și PNL, s-a declanșat o acerbă luptă politică pentru întâietate, din care nu poate ieși învins decât Iașiul. Altădată prieteni de nedespărțit, dar și mari generatori de promisiuni electorale, PSD-iștii și liberalii din Iași au devenit azi dușmani de moarte. Iar dușmănia lor este pe cale, dacă nu să omoare, atunci măcar să blocheze pentru multă vreme de acum încolo toate marile proiecte ale Iașiului.

Se pare că atât aleșii PSD cât și cei ai PNL au uitat rapid faptul că au fost votați masiv de către ieșeni tocmai pentru a transpune în practică promisiunile electorale din celebrul manifest pentru Iași. Iar una dintre aceste promisiuni este modernizarea aeroportului din Iași.

Din păcate, în acest moment, asistăm la o luptă politică în jurul acestui proiect care pune în pericol tot ce s-a făcut bun la aeroport. De câteva zile, se cer demisii, se votează contra, se schimbă oameni, se boicotează ședințe și se blochează fonduri.

Dar proiectele sunt ale oamenilor pentru că ele se realizează din banii oamenilor. Nu partidele și nu politicienii oferă banii necesari unui proiect, ci contribuabilii, cei care muncesc din greu pentru a-și plăti taxele și impozitele, tot mai mari în ultimii ani.

Ca om politic, dar mai ales ca ieșean, mi-am exprimat întotdeauna întregul sprijin pentru orice proiect util Iașiului. Nu mă interesează că un proiect este pus în practică de o instituție condusă de liberali sau de o instituție condusă de PSD-iști. PSD-iștii și liberalii au ajuns acolo, în acele funcții, fiind aleși de ieșeni. Acele instituții sunt sau ar trebui să fie doar ale ieșenilor. Noi construim pentru noi.

Marile proiecte ale Iașiului nu trebuie să aibă culoare politică. Acesta este crezul meu. De aceea, un proiect bun trebuie sprijinit de toată lumea, de la cele mai puternice instituții ale statului până la omul de pe stradă. Iar Aeroportul Internațional Iași este un astfel de proiect.

Puțină înțelepciune, domnilor politicieni, altădată atât de buni prieteni!

Nu blocați marile proiecte ale Iașului!

      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: - Să-i ajutăm pe tineri;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Să-i ajutăm pe tineri!"

Un raport al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arăta recent că Iașiul a ajuns pe locul patru în țară la numărul de locuri de muncă libere. De fapt, cu cele circa 550 de locuri de muncă vacante înregistrate în acest moment, județul Iași se află pe primul loc în Moldova.

Din păcate, pe lângă faptul că numărul de joburi noi este aproape neînsemnat pentru un județ cu peste 800.000 de locuitori, mai consemnăm un aspect îngrijorător. La toate târgurile de joburi, agenții economici s-au plâns de lipsa totală de pregătire profesională a tinerilor care caută un loc de muncă, mai ales a celor care abia au finalizat studiile medii. De fapt, în acest moment, numai în județul Iași avem zeci de mii de tineri care au terminat liceul, cu, dar mai ales fără bacalaureat, dar care nu dețin nici un fel de competențe profesionale.

Mai mult, înăsprirea, în mod corect a regulilor de susținere a examenului de bacalaureat va face ca în următorii ani numărul acestora să crească exponențial. Și nici semnele de la evaluarea națională din clasa a VIII-a nu sunt mai bune. Pe termen lung, școlile profesionale vor reprezenta cu siguranță o soluție, dar până atunci mai avem cale lungă și greu de străbătut.

În acest moment, România are cel mai mare procent de tineri sub 25 de ani din toată Uniunea Europeană care nu muncesc.

Ce este de făcut?

Tot Uniunea Europeană ne poate da o soluție. Înființarea Alianței europene pentru ucenici propune transformarea rapidă și potrivit unor reguli clare, eficiente și moderne a școlii, astfel încât aceasta să nu mai producă îndeosebi șomeri, ci tineri calificați, capabili să-și aleagă încă de pe băncile școlii o meserie.

Așadar, dacă vrem să avem parte de un viitor mai bun, noi și tinerii de lângă noi trebuie să ne uităm mai atent spre UE și mai ales să investim masiv în școala românească. Pentru un Guvern care a declarat răspicat, de atâtea ori, că educația este o prioritate națională, nu ar trebui să fie niciun fel de probleme să devenim cu adevărat europeni și în ceea ce privește pregătirea profesională a tinerilor.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - «Mărirea pensiilor pentru 234.000 de pensionari» - simplă minciună electorală;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Mărirea pensiilor pentru 234.000 de pensionari - simplă minciună electorală"

Am asistat ieri dimineață cum Premierul Victor Ponta și ministrul muncii Rovana Plumb au anunțat mărirea pensiilor pentru 234.000 de pensionari ca urmare a aplicării indicelui de corecție pentru toți cei care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011.

Dar, totuși, cei ce cunosc și lucrează în domeniu știu că măsurile anunțate sunt doar simple miniciuni electorale.

Guvernul nu dă nimic în plus pensionarilor, ci pur și simplu este obligat să respecte decizia Curții Constituționale de anul trecut prin care Ordonanța nr.1 din 2013, dată de același guvern Ponta, era declarată neconstituțională.

De fapt, guvernul Ponta a furat din banii pensionarilor și acum este obligat să îi dea înapoi. Pe scurt, hoții strigă hoții.

Nici măcar acești 63 de lei în medie în plus la cele 234.000 de pensii calculate greșit de guvernul Ponta nu vor acoperi scumpirile în lanț care urmează de la 1 aprilie. Ponta și Plumb au jucat azi rolul lui Ceaușescu din decembrie ’89 când anunța disperat că le mai dă niște firimituri românilor.

Acești bani trebuiau dați încă de la intrarea în vigoare a indicelui de corecție, dar Guvernul a încercat să păcălească acești pensionari care erau beneficiari. Prin ordonanța dată în ianuarie 2013, Ponta a încercat să fure din banii care li se cuveneau pensionarilor, aplicând un indice de corecție mai mic.

Normal era ca valoarea câștigului salarial utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat să fie cel care să stea și la calculul indicelui de corecție. Câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, este mai mare decât câștigul salarial mediu brut dat de Institutul Național de Statistică din anul trecut, ceea ce face ca indicatorul de corecție obținut să fie la rândul lui mai mic, influențând punctajul pe care îl mărește când este acordat, respectiv valoarea pensiei obținute.

De altfel, guvernarea Ponta s-a specializat în a fura din banii pensionarilor prin diverse tertipuri.

În 2014 punctul de pensie trebuia majorat conform Legii nr.263/2010 cu minim 5%, adică 4,1% cât este rata inflației medii proiectate pentru 2013 + 0,9% cât este jumătate din creșterea reală a salariului mediu proiectată pentru 2013, guvernul Ponta acordând doar o indexare de 3,75% a punctului de pensie.

Sub Guvernarea PDL, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 30%, de la 593 de lei în anul 2008 la 773 de lei în anul 2011. Aceeași tendință a fost urmată și de pensia medie cu stagiu complet de cotizare, care s-a majorat cu 23% și a crescut la 1.083 de lei în același an, de la 879 de lei în anul 2008.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu numai 4,4% sub guvernarea USL, de la 778 de lei în luna aprilie 2012 la 811 de lei în septembrie 2013, în condițiile în care inflația medie anuală a fost de 4.95%.

Nu mai mințiți pensionarii! USL nu a făcut nimic pentru majorarea pensiilor, aplicând doar legea redactată și adoptată de PDL.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Politica demografică - obiectiv de interes național;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Politica demografică - obiectiv de interes național"

Problemele de politică demografică afectează majoritatea statelor europene, iar România nu constituie o excepție. Dacă până în 1989 prin politicile invazive ale regimului comunist ajunsesem la o medie de 3 copii pentru fiecare femeie, astăzi raportul este de doar 1,3 la 1, unul dintre cele mai scăzute din Europa. Contribuie la acest raport atât situația economică dificilă în care se află o mare parte dintre români, lipsa de informare privind mijloacele contraceptive și recursul frecvent la soluția ultimă a avortului, dar mai ales, insuficienta implicare a statului în stabilirea unor politici de sprijinire a familiilor. Și aici pornim de la universala alocație pentru copii cu care actualii guvernanți ne amenință că va crește de 2 ani de zile, la subvenționarea serviciilor de îngrijire a copiilor sau încurajarea programului de lucru flexibil pentru părinții cu copii sub 2 ani. Vorbim însă și de cazurile din ce în ce mai frecvente ale familiilor care nu pot avea copii, deși își doresc.

În 2011 statul român, sub mult hulita guvernare PDL, a venit cu un program de sprijinire a acestor cupluri, prin subvenționarea fertilizării in vitro. În 2013 însă noua guvernare socialist-liberală, "aproape" de oameni și care promitea dreptate până la capăt, a găsit de cuviință să oprească acest program. Dreptatea era probabil doar pentru cei aleși, cuplurile infertile nu meritau în viziunea PSD-PNL să beneficieze de sprijin. În cele 15 luni de funcționare a programului s-au născut 300 de copii și au fost cheltuiți 5.6 milioane de lei. Poate pentru unii suma pare foarte mare, însă oare chiar putem pune preț pe un copil?

Colega noastră, doamna deputat, medic și mamă Lucreția Roșca așa pare să creadă: "Ca să faci un copil când nu ți-l dă Dumnezeu, că e un bun pe care ți-l dorești, nu trebuie să contribuie societatea la așa ceva. Personal, gândindu-mă la câte alte nevoi are sănătatea și câte alte priorități are bugetul, e mai eficient un program de prevenire și tratare stomatologică infantilă și la bătrâni, decât fertilizarea in vitro.".

Într-adevăr, sistemul de sănătate românesc are multe probleme și e greu să alegi prioritățile. Însă aici vorbim de o politică benefică pentru întreaga societate și economie. Fără o inversare a actualului trend, în 2050 România va avea o populație de 14 milioane, iar sistemul de asigurări sociale și economia în ansamblul său vor fi în colaps.

O rezoluție a Parlamentului European din 2008 face referire la faptul că: "Infertilitatea este o boală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății; rata infertilității este în creștere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri.", invită, prin urmare, statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva infertilității. Nu voi aduce în discuție situația din țările mult mai dezvoltate economic, dar lângă noi, în Bulgaria sunt suportate trei tentative, în Ungaria - cinci, în Polonia - trei.

Oare chiar putem pune un preț pe viitorul nostru?

Solicit noului ministru al Sănătății să reia programul început în 2011 de sprijinire a fertilizării in vitro, dând astfel o șansă miilor de cupluri care își doresc un copil, dar nu îl pot avea și sprijinind dezvoltarea României. Sper că doamna deputat Roșca va binevoi să își reconsidere afirmațiile și să își ceară scuze public față de toți aceia care nu pot avea copii.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - O mână de ajutor pentru continuarea reformării sistemului de pensii în România;

Doamna Claudia Boghicevici:

"O mână de ajutor pentru continuarea reformării sistemului de pensii în România"

Săptămâna trecută am depus, alături de alți colegi, un proiect legislativ pentru crearea cadrului legal în ceea ce privește pensiile ocupaționale.

Proiectul de lege privind pensiile ocupaționale creează premisele pentru furnizarea unei pensii adiționale obținute pe principiul contributivității, distinct și în completarea pensiei din sistemul public. Acest sistem este bazat pe contribuții definite și este structurat pe conturi individuale.

Totodată, prin crearea lui se asigură stimularea și cultivarea spiritului de economisire pentru bătrânețe, pe baza constituirii și investirii unei contribuții noi pentru pensia ocupațională. Un asemenea sistem contribuie la realizarea pe termen lung a sustenabilității financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia. De asemenea, se asigură un aport de capital pe piața internă, cu efecte pozitive asupra creșterii economice.

Astfel, proiectul de lege reglementează principiile înființării schemelor de pensii ocupaționale și ale fondurilor de pensii ocupaționale, dreptul de a propune o schemă de pensii ocupaționale, autorizarea schemelor de pensii ocupaționale. Deci angajații dintr-un anumit domeniu, să spunem angajații CFR, vor putea opta pentru o schemă de pensii ocupaționale în care să contribuie cu o anumită sumă lunar, iar atunci când ies la pensie aceste sume li se vor adăuga la cele prin sistemul de pensii publice.

Speranța mea este ca acest proiect să fie tratat în cel mai serios mod cu putință de către actuala guvernare și de către actuala majoritate parlamentară, pentru că miza nu este politică, miza este sustenabilitatea sistemului de pensii.

      Mircea-Vasile Cazan și Ioan Tămâian - declarație politică intitulată Cine spune adevărul și cine minte în legătură cu autostrada Pitești-Sibiu?;

Domnul Mircea-Vasile Cazan și domnul Ioan Tămâian:

"Cine spune adevărul și cine minte în legătură cu autostrada Pitești - Sibiu?"

Nu o spunem pentru prima oară. Am afirmat de mai multe ori, în public, că tronsonul de autostradă Pitești - Sibiu este unul foarte important pentru România. Și nu doar pentru că face parte dintr-un proiect european de drumuri. Tronsonul de autostradă Pitești - Sibiu este extrem de important pentru ambele capitale de județ de la cele două capete ale lui. Două zone puternic industrializate cu numeroși investitori străini, dar și o zonă turistică de excepție sunt argumentele pentru ca să se treacă cât mai urgent la începerea lucrărilor pe acest tronson.

Din păcate, avem parte până în prezent o sumă de poziții contradictorii ale oficialilor guvernamentali care sunt și factori de decizie în ceea ce privește tronsonul de autostradă Pitești - Sibiu.

  • 3 decembrie 2013: premierul Victor Ponta prezintă în Parlament un plan al priorităților privind construcția de autostrăzi; în care tronsonul Pitești - Sibiu nu se regăsește.
  • 11 februarie 2014, ministrul Dan Șova, pe blogul personal: "putem începe efectiv construcția autostrăzii Pitești - Sibiu de la 1 ianuarie 2017". Termenele prezentate de ministrul Șova au fost: 6 luni pentru licitația privind realizarea studiului de fezabilitate; 24 de luni - perioadă minimă impusă de Comisia Europeană, - pentru realizarea efectivă a studiului de fezabilitate; 6 luni pentru licitația privind construirea autostrăzii.
  • 5 martie 2014, ministrul Dan Șova, pe blogul personal: "în cel mult 24 de luni pot începe lucrările pe Sibiu - Pitești". Termenele prezentate de ministrul Șova au fost: 6 luni pentru licitația privind realizarea studiului de fezabilitate; 12 luni pentru realizarea studiului de fezabilitate; 6 luni pentru licitația privind construirea autostrăzii.
  • 20 martie 2014, ministrul Dan Șova, pe blogul personal: "Așadar, la 1 ianuarie 2017 vom putea începe efectiv construirea autostrăzii". Termenele prezentate de ministrul Dan Șova au fost: 6 luni pentru licitația privind realizarea studiului de fezabilitate; 24 de luni pentru realizarea efectivă a studiului de fezabilitate; 6 luni pentru licitația privind construcția autostrăzii.
  • 21 martie 2014, premierul Victor Ponta, la Dacia Pitești: "Le-am confirmat celor de la Dacia ca din programul 2007-2013 de autostrăzi deja s-au alocat 25 milioane euro pentru actualizarea studiului de fezabilitate, ca în 2015 începem lucrările pe baza noului studiu de fezabilitate din ambele capete și dinspre Sibiu și dinspre Pitești".

Ce se mai poate înțelege după toate aceste declarații?

Avem, în primul rând, un ministru, care una spune în februarie, alta la începutul lunii martie și revine în a doua decadă a lunii martie la prima afirmație. Ca să simplificăm, avem un ministru Dan Șova care practic vede începerea lucrărilor când pe 1 ianuarie 2017, când pe 1 ianuarie 2016 și din nou, pe 1 ianuarie 2017. Când a avut, dacă a avut, dreptate ministrul Dan Șova? În declarațiile 1 și 3 sau în declarația numărul 2? Cum este posibil ca într-o zi ministrul de resort să spună că 24 de luni pentru realizarea studiului de fezabilitate este, de fapt un termen minim impus de Comisia Europeană, deci ar putea dura mai mult decât 24 de luni și, în altă zi, să se refere senin la un termen de 12 luni, uitând de Comisia Europeană? Cât de competent poate fi un astfel de ministru, pe mâna căruia s-au dat construcția de autostrăzi și, mai nou, întreg ministerul transporturilor?

Avem pe de altă parte un prim-ministru, care una spune în Parlament și cu totul altceva partenerilor sau investitorilor străini de la Pitești. De la ignorarea construirii autostrăzii Pitești - Sibiu, la începerea lucrărilor în 2015 este o cale foarte lungă. Suntem aici în fața unui dublu limbaj: unul pentru uz intern și altul pentru uz extern. Când a fost corect primul ministru Victor Ponta? În decembrie sau acum pe 21 martie?

Nu în ultimul rând, suntem și în fața unor contradicții dintre ministrul de resort, în toate afirmațiile sale, și premierul Victor Ponta, mă refer doar la declarația de la Pitești a acestuia. Cine are dreptate? Ministrul sau premierul? Cine a mințit, ministrul sau premierul? Să nu știe ministrul de resort că există un mai vechi studiu de fezabilitate care poate fi actualizat sau să-l fi scos din mânecă premierul? Să exagereze ministrul de resort cu termenele prezentate sau să nu cunoască premierul respectivele termene?

Ne este foarte greu să dăm un răspuns la toate aceste întrebări. Un lucru este însă sigur: undeva, la cineva, există un înalt nivel de incompetență și ne este teamă că nu vor începe prea curând procedurile și lucrările efective la autostrada Pitești - Sibiu.

      Ion Călin - declarație politică intitulată Apa - motorul vieții;

Domnul Ion Călin:

"Apa - motorul vieții"

În fiecare an, la 22 martie este sărbătorită Ziua Mondială a apei, ca urmare a deciziei luate la Rio de Janeiro în anul 1992 de către Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare. În România, această zi se sărbătorește din 1993. Anul acesta tema pentru această zi este "Apa și energia: interdependențe fundamentale".

Această zi este sărbătorită pentru a atrage atenția asupra importanței apei ca resursă vitală pentru siguranța alimentară prin încurajarea unei înțelegeri globale, mai eficientă și mai responsabilă, a necesității de utilizare, protecție, economisire și conservare a apei. Totodată, această manifestare are ca scop, aducerea în atenția opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor, dar și de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle și responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea surselor de apă.

De fapt, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a anunțat perioada 2005-2015 drept Deceniu Internațional "Apa pentru viață". Scopurile Deceniului Internațional constau în sporirea nivelului de informare referitor la problemele acvatice la toate nivelurile și crearea condițiilor favorabile pentru organizații și persoane cointeresate, în realizarea programelor și proiectelor tangențiale apelor, pentru asigurarea atingerii scopurilor stipulate la nivel mondial din punct de vedere a problemelor acvatice.

Pornind de la realitatea că aproape un miliard de oameni trăiesc în condiții de subnutriție, în timp ce resursele de apă dulce sunt în scădere, obiectivele Zilei mondiale a mediului privesc raționalizarea consumului de apă în gospodării, agricultură și industria alimentară, dar și reducerea risipei de alimente.

Cantitatea de apă necesară pentru producerea hranei este de trei ori mai mare față de necesarul pentru băut, ceea ce arată importanța apei ca pilon esențial al securității alimentare.

În condițiile în care populația lumii este în continuă creștere, iar 30% din alimentele produse pe plan mondial rămân nefolosite și se risipesc, resursele de apă ale omenirii, considerate în descreștere, vor deveni în curând insuficiente pentru satisfacerea necesităților alimentare.

La nivel planetar 70% din apa potabilă se folosește în irigații. Terenurile irigate reprezintă 20% dintre terenurile agricole, iar ele produc 40% din cantitatea de hrană consumată la nivel global. România se afla pe primul loc în UE, în rândul populației cel mai nemulțumite de calitatea apei, 94% dintre conaționalii noștri considerând asta o adevărată problemă.

România este una dintre țările cu cele mai scăzute resurse de apă din Europa, neuniform distribuită în timp și spațiu, sens în care peste 80% din resursele de apă potabilă ale țării provin din Munții Carpați.

Cele mai curate izvoare, dar și cele mai prețioase se află în perimetrul ariilor protejate. Printre celelalte servicii pe care le furnizează ariile naturale protejate, apa potabilă ocupă un loc de frunte.

Marile orașe ale țării depind de râurile care izvorăsc din ariile protejate. Este vital să conservăm ecosistemele care sunt garanția acestei extraordinare resurse, apa.

Această sărbătoare este de o reală importanță, prin prisma faptului că apa este una din resursele indispensabile pentru viața omenirii. În acest context, Henri Coandă afirma că "secretul longevității e apa pe care o consumăm".

Eu cred că, nu numai că apa este un secret al longevității, dar este însăși motorul esențial al existenței.

      Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică având titlul Creșterea calității vieții, o prioritate pentru PSD;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Creșterea calității vieții, o prioritate pentru PSD"

Astăzi, Guvernul Victor Ponta a reușit să îndrepte încă un abuz făcut pensionarilor de către Guvernul PDL, prin anunțarea finalizării unei măsuri importante pentru mulți români și anume, aplicarea indicelui de corecție, printr-o aplicare justă a acestuia pentru toți românii care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011.

Guvernul Ponta a șters astfel discrepanțele care au creat frustrare și umilință în rândul acestei categorii sociale. Totodată decizia Guvernului arată determinarea de a-i trata cu respect pe cei care au muncit o viață.

Până la sfârșitul lunii martie, toți cei 234.000 de pensionari vor primi diferența de pensie aferentă lunilor noiembrie si decembrie 2013, cu o creștere medie de 63 de lei pe pensie.

În 2013, Guvernul a indexat pensiile, în 2014 la fel, iar în 2015, premierul a declarat că pensiile vor fi indexate cu un procent cel puțin egal, asigurând astfel o creste bine meritată a pensiilor.

2013 a fost un an bun, cu o creștere economică sănătoasă de 3,5% bazată în primul rând pe producția industrială, în al doilea rând pe agricultură și, în al treilea rând bazată pe fonduri europene.

Anul 2014 se anunță un an la fel de bun, după primele doua luni, trendul arătând o creștere pozitivă.

Acesta este motivul pentru care Guvernul Ponta a putut ajuta acele sectoare de activitate unde era cea mai mare nevoie: la pensii, la salariile pentru profesorii debutanți, la medicii rezidenți, la agricultură, la grupa I de muncă, la militari.

Acest fapt demonstrează, încă o dată, că poporul român este prioritatea Guvernării PSD și că promisiunile făcute pot fi respectate.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Zile numărate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Zile numărate"

USL-iștii i-au numărat zilele președintelui, dar au reușit să sfârșească înaintea lui. Toți au crezut că generația tânără va face o schimbare pozitivă în politică, dar ne-am înșelat.

Mă întreb, iar și iar, unde sunt milioanele de locuri de muncă? Unde e povestea cu scăderea CAS și TVA? Ne-a spus cineva de peste 30 de noi taxe și impozite?

Avem azi o guvernare eșuată, un premier interimar cu mai mult de jumătate de miniștri interimari peste o țară care s-a săturat de improvizații și diletantism.

Și ceasul USD a început să ticăie...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Alo, 112? Cine plătește un apel fals pe minut?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Alo,112? Cine plătește un apel fals pe minut?"

17.47. Apel la 112. Un bărbat din Vetrișoaia anunța că sora i-a fost înghițită de un val de pământ. Se mobilizează salvarea și poliția din Huși, ce parcurg zeci de kilometri, dar sora pacientului este bine mersi în fața televizorului. Cine plătește?

Pentru descurajarea apelurilor false și abuzive, dar și pentru recuperarea cheltuielilor făcute inițial am inițiat un proiect de lege ce prevede creșterea pedepselor pentru astfel de activități. Apelarea falsă sau abuzivă va fi sancționată prin amendă de la 1.000 la 4.000 de lei sau 100 până la 400 de ore de activități în folosul comunității. În cazul repetării se poate ajunge până la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunității sau închisoare de la 6 luni până la 3 ani.

Nu este un secret faptul că în România există sute de mii de cetățeni care se "distrează" sunând la numărul de urgență 112. S-a ajuns la un apel fals pe minut și la un procent de 70% de apeluri false și abuzive.

Pedepsele mici și numărul mic al celor sancționați, doar 433, au dus la explozia apelurilor false și abuzive la 112. Este antologic cazul tinerei ce a sunat la 112 și a solicitat să i se repare tocul la pantofi sau cel al așa-zisului pacient care a cerut medicilor să i se cumpere alcool.

Aceste apeluri, care nu au legătură cu numărul de urgență, aglomerează 112 și trimit pe piste false echipajele ambulanței. În acest timp alți pacienți ar putea fi salvați, iar cheltuielile legate de trimiterea spre urgențe inexistente sunt plătite tot de fiecare dintre noi.

Doar 30,28% din cele 945.911 de apeluri la 112 din Iași au fost reale. Cel mai solicitat serviciu la 112 a fost Salvarea - 59,14%, urmată de Poliție - 27,62% și ISU - 12,26%.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Alergie la post;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Alergie la post"

Șapte paciente cu vârste între 18 și 67 de ani au necesitat tratament în urma reacțiilor alergice declanșate de alimentația de post. O treime dintre ele aveau antecedente alergice, dar celelalte au incriminat declanșarea reacțiilor alergice de la aditivii alimentari.

Reacțiile alergice sunt de gravitate variabilă și pot merge de la simplu exantem alergic, erupții maculopapuloase, pruriginos până la edem Quincke, cu dificultăți respiratorii sau șoc anafilactic. Toate aceste forme necesită și beneficiază de suport volemic și respirator, antiinflamatorii steroidiene, simpaticomimetice, antihistaminice. Prognosticul, în absența tratamentului rapid, este rezervat, iar toate cazurile de alergie severă necesită spitalizare pentru urmărirea reacțiilor secundare.

Reamintim că atât restricțiile, cât și tipul de alimente consumate în perioada postului pot avea consecințe neplăcute asupra sănătății. Ele ar putea fi cunoscute de la vârsta școlii dacă Legea ce prevede ore de educație pentru sănătate ar fi adoptată în această sesiune parlamentară.

Regimul alimentar al acestei perioade trebuie să țină cont de: vârstă, activitate fizică, status fiziologic și afecțiuni preexistente, consultând, eventual, și un nutriționist.

Recomandăm un regim echilibrat, ce va include proteine vegetale (soia, cartofi, cereale integrale) fructe (pentru glucide), lipide (uleiuri și margarine vegetale, nuci, semințe), precum și vitamine, în principal din fructe și legume proaspete, adaptat caloric la necesitățile organismului - efort fizic intens sau sarcină, dar să nu le depășească prin exces de alimente bogate în calorii: ciocolată, dulceață, nuci, fasole, care să țină cont de afecțiunile asociate metabolice (diabet) sau neuropsihice (nevroze sau depresii), cu respectarea orarului de masă, pentru evitarea hipoglicemiillor, eventual făcut de un nutriționist.

Cea mai ieftină și uzuală opțiune este consumul de alimente pe bază de carbohidrați: cartofi, paste, pâine, derivate din porumb. Produsele care înlocuiesc alimentele de origine animală (pate vegetal, soia, cașcaval vegetal) sau legumele, salatele sau fructele proaspete sunt și ele la mare căutare în această perioadă, dar sunt mult mai scumpe.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Guiness Book la 112;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guiness Book la 112"

115 apeluri false la 112, în doar opt ore, făcute de o singură persoană. Un bărbat de 54 de ani din Vultureni mai avea puțin și bloca numărul de urgență doar pentru a adresa injurii.

S-a ajuns ca în 2013, în Iași, să fie înregistrate aproape un milion de apeluri false, ceea ce înseamnă că în fiecare minut un ieșean a sunat fără motiv, trimițând serviciile de urgență spre urgențe inexistente. Pedepsele mici și numărul mic al celor sancționați, doar 433, au făcut ca aproape 70% dintre acestea să fie false sau abuzive. Este antologic cazul tinerei ce a sunat la 112 și a solicitat să i se repare tocul la pantofi sau cel al așa-zisului pacient care a cerut medicilor să i se cumpere alcool.

În acest timp alți pacienți ar putea fi salvați, iar cheltuielile legate de trimiterea spre urgențe inexistente sunt plătite tot de fiecare dintre noi.

Pentru descurajarea apelurilor false și abuzive, dar și pentru recuperarea cheltuielilor făcute inutil, am inițiat un proiect de lege ce prevede creșterea pedepselor pentru astfel de activități. Apelarea falsă sau abuzivă va fi sancționată prin amendă de la 1.000 la 4.000 de lei sau 100 până la 400 de ore de activități în folosul comunității. În cazul repetării se poate ajunge până la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunității sau închisoare de la 6 luni până la 3 ani.

Doar 30,28% din cele 945.911 de apeluri la 112, din Iași, au fost reale. Cel mai solicitat serviciu la 112 a fost Salvarea - 59,14%, urmat de Poliție - 27,62% și ISU - 12,26%.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Justiția să-și facă datoria;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Justiția să-și facă datoria"

Noi am susținut de fiecare dată că nimeni nu este mai presus de lege, așa că vom lăsa și în acest caz justiția să își facă datoria. Am votat și împotriva superimunității și vom vota oricând și împotriva Legii amnistiei.

Proiectul meu de lege îi trimite acasă pe toți cei peste 50 de parlamentari incompatibili sau corupți, pentru că și în România nimeni să nu fie mai presus de lege.

Majoritatea parlamentară refuză să constate că mandatul s-a terminat pentru doi parlamentari, declarați incompatibili prin hotărâre definitivă a Instanței Supreme, Akos Mora și Ștefan Bucur Stoica, sau să aprobe începerea urmăririi penale pentru alți patru, pe numele lor de parlamentar Vosganian, Bórbely, Dobre și Chițoiu. Au refuzat și ridicarea imunității în vederea arestării alți doi deputați: Cosma și Stan.

Un bilanț rapid arată că până azi cel puțin 20 au avut sau au probleme cu legea, în principal pentru acte de corupție, iar astăzi li s-au mai alăturat alți 32 de incompatibili.

Proiectul meu modifică și completează Legea privind statutul deputaților și al senatorilor, în sensul încetării calității de parlamentar în trei noi situații: la data stabilirii definitive și irevocabile a incompatibilității, la data pronunțării de către instanță competența de judecată a unei sentințe judecătorești definitive și irevocabile de condamnare la închisoare cu suspendare sau executare, precum și la data emiterii mandatului de arestare preventivă pentru o faptă cu caracter penal.

Parlamentul actualei majorități este o instituție care nu respectă statul de drept. Proiectul meu de lege îi trimite acasă pe cei care se cred mai presus de lege.

Noi vom vota întotdeauna pentru justiție.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Moarte pe credit?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Moarte pe credit?"

Spitalul din Bârlad are conturile blocate de către Direcția Generală a Finanțelor Publice, iar Comitetul director a rezolvat problema umblând în buzunarele cadrelor medicale cărora le-a tăiat tichetele de masă.

Cinci firme au dat în judecată unitatea sanitară, iar instanțele le-au dat câștig de cauză și a obligat spitalul, evident nu și pe cei din comitetul director, la achitarea restanțelor.

Culmea, blocajul financiar cauzat de arierate și de neplata furnizorilor se datorează Casei Județene de Asigurări de Sănătate, care nu a decontat tratamentul a peste 6.000 de cazuri tratate peste valoarea contractată, deși acestea sunt confirmate și validate de Școala Națională de Management Sanitar București.

Incompetența managerială a celor numiți politic a spoliat spitalul de 8 miliarde de lei pe care ar fi trebuit să-i încaseze pentru cei 6000 de pacienți tratați peste contract. Poate vă interesează că aceste 8 miliarde sunt de ajuns pentru plata tichetelor de masă timp de mai multe luni.

Ce mai contează că în contractul colectiv de muncă, semnat pe 5 octombrie cu Guvernul USL, se precizează clar, la articolul 139, obligația angajatorului de a acorda tichetele de masă?

Mâine-poimâine, pe lângă medicamentele și fașa din sacoșă, pacienții, plătitori de asigurări de sănătate, vor fi nevoiți să deconteze și ineptocrația numiților politic în toate funcțiile publice sau vor muri... pe datorie.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Sănătatea a ajuns la limita răbdării;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sănătatea a ajuns la limita răbdării"

Suntem pe ultimele locuri din Europa în privința alocărilor bugetare pentru sănătate. Media europeană din PIB alocată sănătății este de 8,9% din PIB, adică de două ori mai mare decât cea din România. Fiecărui român îi revin doar aproximativ 300 de euro pentru sănătate, adică de 10 ori mai puțin decât media europeană. Secretarul de stat Arafat declara că ne situăm la nivelul Europei anilor 60, că alocări bugetare, și constatăm că până și Albania alocă un procent mai mare decât noi. Subfinanțarea cronică a dus deja la situații anormale, pentru că nu este normal să introduci coplata într-o țară cu o populație săracă și bolnavă, să tragi pe linie moartă un institut de importanță strategică, care asigură siguranța epidemiologică, să menții închise cele 182 de spitale, să nu ai în toată Moldova un spital de nivel european, să pui pe liste de așteptare pacienții oncologici și să obligi personalul medical să emigreze sau să intre în șomaj.

În condițiile insuficienței fondurilor și a personalului nici nu se poate pune problema unui sistem de sănătate competitiv și accesibil și a unui personal plătit cu salarii decente.

Salariile mici, neplata gărzilor, blocarea posturilor și condițiile de muncă au făcut ca în 2012 numărul de medici să scadă sub nivelul critic de 40.000 medici. La acest început de an mai avem doar 39.813 medici, cu aproape 15.000 mai puțini față de 1990. Medicii rezidenți câștigă doar șase lei (1,38 euro) pe oră, de zece ori mai puțin decât un coleg din occident și după 3-7 ani de umilințe aleg o altă țară în care pot avea un trai decent.

Fără măsuri urgente, sănătatea românilor are un prognostic extrem de rezervat.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Scaunele;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Scaunele"

În ultimii doi ani, în lumea politică nu am văzut decât certuri la ciolan și schimburi de scaune. Pe plan social doar măriri de biruri și cele mai bizare creșteri de prețuri la produse.

Nu contează că vă certați că pe unu’ îl cheamă Gheorghe și pe celălalt Ion, contează ce știe să facă pe postul de conducere și dacă are abilitățile și experiența necesară să conducă. Când mergeți la vot uitați-vă care e cel mai potrivit să conducă, după experiență, în domeniul în care profesează, și nu după mirosul de mici sau gustul berii, și nu vă bucurați la o sticlă de ulei sau o pungă de zahăr pe care le plătiți apoi din banii voștri. După ce ne-am ales și pus în jilțurile puterii doar călăi, ne plângem de scumpiri și taxe.

E prea puțin! Ar trebui să se introducă participarea obligatorie la vot, pentru a scoate din politică ONG-urile, care au un electorat stabil, care le acordă constant votul.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Singurul om fericit;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Singurul om fericit"

Oricine riscă un comentariu în aceste zile imediat o încasează. Politicienii își dau la gioale, dar tot noi avem de suferit! Remarcabil este că niciunul, dar absolut niciunul dintre combatanți nu pronunță cuvântul noi, ei spun: "eu, io, mare politician".

Uneori mă gândesc că domnul Ponta e singurul om fericit din țara asta.

Oameni buni, nu câștigați nimic din lupta voastră de aici! Opriți o dată cearta! Vă înveninați sufletul degeaba, niciunul nu-i mai mult decât celalalt, iar noi, cei mulți, se pare că mai contam doar atunci când vă trebuie vreun vot.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Banii sau viața? Sistemul de urgență pentru mașinile noi a devenit obligatoriu;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Banii sau viața? Sistemul de urgență pentru mașinile noi a devenit obligatoriu"

Evident, pe banii noștri. De ei vor profita guvernul și Mesia de la Ministerul Sănătății transformat peste noapte, prin vraja de ciolan sigur, în milițian de frunte la 112, la fel ca sutele de milioane scufundate în sistemul de urgență. Noi te apărăm în fața camerelor de luat vederi de la televiziunile prietenoase. Asta doar daca nu cumva faci accident in Munții Apuseni. La noi nu va merge, pentru că, așa cum am văzut deja, apelurile la 112 pot fi identificate doar de pe telefoanele fixe. Și cine va găsi mașina accidentată? Cumva același doctor-milițian ce a ținut avionul în hangar?

Suntem săraci, dar vom avea cea mai scumpă benzină din UE și, moț în frunte, sistem de urgență obligatoriu! Bine că nu trebuie încă să mai plătim o nouă taxă ca să montăm pe toate mașinile acest dispozitiv!

Dar cine știe? Sper să nu le fi dat idei.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Stop corupției!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Stop corupției!"

Am depus în Parlament un proiect legislativ care are drept obiectiv reducerea corupției din instituțiile și autoritățile gestionate de statul român.

În acest moment, orice infractor condamnat pentru una sau mai multe fapte de corupție prevăzute în Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, poate ocupa din nou și exercita o funcție publică în cadrul autorităților publice, instituțiilor publice, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale, societăților comerciale în care statul, prin instituțiile sale, este acționar majoritar.

Chiar dacă s-a folosit de atribuțiile funcției pentru a produce un prejudiciu statului roman și a fost condamnat pentru una sau mai multe fapte de corupție, infractorul poate ocupa o nouă funcție în cadrul uneia dintre entitățile enumerate mai sus, poziție care îi facilitează accesul la instrumente și factori decizionali ce permit recidiva și comiterea de noi fapte de corupție.

Concret, persoanelor din administrația centrală și locală, angajați ai regiilor autonome, societăți naționale, companii naționale, vameși, polițiști, profesori, medici, care au comis sau comit una sau mai multe infracțiuni de corupție sau asimilate acestora, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, li se interzice - pe lângă pedepsele actuale, prevăzute de prezenta lege și de Codul penal și dreptul de a mai exercita vreodată vreo funcție publică.

Sper doar, ca în infinita dumneavoastră înțelepciune, să nu blocați acest act normativ ce poate deveni un instrument de însănătoșire a societății românești.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Strada care nu a fost reparată niciodată;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Strada care nu a fost reparată niciodată"

Exista, chiar exista, o stradă situată în secolul trecut. E în cartierul Munteni. Poate nu ați ghicit încă... din Bârlad, România. Nu are nici canalizare, și nici apă, și nu e pietruită. Are însă din belșug gropi mari și foarte mult noroi.

Copii merg la școală cu cizme de cauciuc, iar zeci de familii merg cu pantofii în sacoșă până la o stradă asfaltată. Cișmelele, inaugurate în ani electorali cu vreun sobor de preoți, sunt înconjurate de gunoi, scufundate în glod și, culmea, fără apă.

Oamenii își plătesc taxele și impozitele și spun doar "vorbe bune" despre cei care le-au cerut voturile la primărie și consiliu local.

Bârlădenii mă tot întreabă de ce laptele și mierea USL-istă nu curg și pe strada lor. Răspunsul e simplu: asta am votat, asta avem, pentru că la ghidușii nu-i întrece nimeni. Ei fac de toate doar pentru propriul interes, afacerile merg, cumetriile de partid sunt la ordinea zilei, dar numai munca pentru care au fost aleși n-o face, din păcate, nimeni.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Nem tudom. Trăim în România?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nem tudom. Trăim în România?"

Nu trebuie să pretindem că UDMR sau Jobbik nu profită de lipsa de caracter și de patriotism a politicienilor români aflați acum la guvernare. Puteau să accepte oferta noastră românească de susținere fără a cere în schimb ministere, funcții sau alte privilegii, ci doar adoptarea a patru din cele mai importante proiecte de lege pe care le-am propus în această sesiune parlamentară: mărirea alocațiilor pentru copii la 200 de lei și a fondurilor pentru sănătate la 6% din PIB, precum și reducerea TVA și a CAS cu câte 5%.

Unul din liderii cu dublă cetățenie ne spune clar de ce a intrat la guvernare alături de PSD: "Dorința maximală este de a defini statul ca pe o înțelegere cu cetățeanul, nu ca pe un stat național, unitar. Apoi reorganizarea administrativă a țării trebuie să țină cont de specificitatea regională, etnică și istorică. Minoritățile să fie factor component al statului român, să poată fi utilizată oficial limba unei minorități acolo unde ea este masată semnificativ. Unele prevederi sunt realist fezabile în scurt timp, altele țin mai mult de viziune."(...)

Pentru cei care nu dorim să înțelegem ungurește "Cei care vor absolvi UMF Târgu Mureș, vor putea să se adreseze bolnavilor la fel de bine și în română, și în maghiară.".

Dacă tot nu am înțeles, ne ajută chiar Domnia Sa să nu uităm că: "autonomia teritorială pe criterii etnice este inclusă în programul politic al UDMR și asumată ca atare" nu de azi de ieri, ci de douăzeci de ani, chiar dacă prezența la guvernare determină liderii uniunii să fie acum mai ponderați și rezervați in declarații.

Întrebarea mea firească este: dacă acest ONG etnic a decontat guvernările anterioare, a dat socoteală pentru ce a făcut împotriva acestui popor, ca să-și permită să afirme că fără ei nu exista reformă sau că fără ei nu exista dezvoltare economică? A dat socoteală de ce a făcut împreună cu PDL? A plătit pentru tăierea pensiilor, a salariilor și pentru închiderea spitalelor?

Dar noi nu avem astăzi adevărați conducători, iar partidele au o singură ocupație: banul și ciolanul.

Puneți, domnilor din Guvern și Parlament, mână de la mână și nu vă mai uitați doar spre scaunele din Parlament, - căci, altfel, în curând o să aveți nevoie de pașaport pentru Târgu Mureș, Harghita și Covasna!

Proiectul meu de lege condamnă la închisoare pe toți cei care își bat joc de constituția acestei țări. Dacă mai sunteți și români pe lângă carnetul de partid, vă solicit să votați acest proiect de lege.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Românii nu au votat UDMR, dar premierul îi bagă la guvernare;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Românii nu au votat UDMR, dar premierul îi bagă la guvernare"

Românii nu au votat UDMR, dar premierul îi bagă la guvernare, deși au tăiat salariile și pensiile și au susținut, fără rezerve, guvernarea PDL în închiderea spitalelor din România. Nu-mi amintesc ca în programul USL să fi fost vreo vorbă referitoare la cooptarea UDMR la guvernare.

Am aflat, prin vocea unor lideri politici, că fără "limba cântarului" UDMR nici "nu e reformă în țară" și nici "nu există progres".

Așa își face UDMR intrarea oficială la guvernare. Uniunea poate să își asume rolul de guvernare, în "condițiile corespunzătoare". Concret, pe lângă posturile de vicepremier, miniștri, secretari de stat și funcții în administrația locală, se solicită și rezolvarea problemelor restante din planul UDMR: în primul rând, înființarea Universității de Medicină în limba maghiară la Târgu Mureș, prevăzută de trei ani în Legea educației naționale și pentru care Guvernul Ungureanu a fost demis.

Urmează folosirea simbolurilor naționale, în condițiile în care multe primării conduse de maghiari au fost date în judecată pentru arborarea steagului secuiesc, iar elevii romani sunt obligați sa poarte uniforme cu simboluri care nu reprezintă România.

Nu au fost uitate celelalte prevederi din protocolul semnat în 2012: revizuirea Constituției, reorganizarea teritorială și reglementarea drepturilor culturale.

Îi reamintim premierului ca articolul 1 din Constituția încă neatinsă a României prevede că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.".

Rămâne întrebarea: cât va vinde USD din această țară pentru a rămâne la putere?

Este incredibil cum îi trădează pe români și sapă la temelia statului român niște politicieni extrem de slabi, doar pentru a rămâne la putere. Să chemi la guvernare chiar pe cei ce macină pilonii statului român și să le mai și satisfaci toate pretențiile, mi se pare o sinucidere națională.

Eu voi susține mereu doar valorile românești, istoria românească, veniturile românilor, capitalul românesc, industria și agricultura românească și tot ceea ce înseamnă resursele acestui popor, excluzând din start orice alianță cu cei care au făcut și fac rău intereselor românilor.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un autocar cu miniștri;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un autocar cu miniștri"

Acesta nu este guvernul românilor, ci doar un autocar cu miniștri.

Se pare ca am ieșit masiv la vot pentru a-i pune pe grofi la guvernare! Brava! La mai multe păduri, steaguri și cetățenii!

Cu toții am înțeles jocul care a redus la mai puțin de jumătate numărul locurilor de muncă în această țară. Am rămas cu doar 4,38 milioane de locuri de muncă, față de cele 10 milioane existente înainte. Toți cei care ne promit prin campanii milioane și milioane de locuri de muncă, sunt aceeași care au demolat și industria, și agricultura, și economia românească, sub pretextul reformei și al privatizării.

Sunt multe, multe alte țepe date neamului românesc. Noi, oamenii de rând, suntem păcăliți cu credite înrobitoare și cu salarii de mizerie, în timp ce investitorii străini, aflați în grațiile guvernanților, vor doar acapararea apei, aerului, pământului și a resurselor naturale ce au asigurat de mii de ani existența națiunii române.

Vedem azi cât de mult se străduiesc alții să redeschidă în România exploatările aurifere, care, înainte de 1989, erau exploatări ale națiunii române, în interesul tuturor românilor, și extinderea perimetrelor pentru fracturare hidraulica sub denumirea sinistră de zone speciale de siguranță publică.

Lecțiile despre creșterea PIB-ului și realizări mărețe nu merg cu burta goală și nici nu înlocuiesc locurile de muncă. Acum trebuie să se preocupe de infrastructura, de populația supersăracă a României, cu venituri de cerșetori ai Uniunii Europene, ce se situează, în cazurile fericite, la cel mult 300 de euro pe lună... Sănătatea e la pământ, spitalele și școlile sunt sărmane.

România e cocoșată de o administrație din ce în ce mai numeroasă, care își stabilește salarii din ce în ce mai mari pe lângă tunurile date sub mantaua politicienilor aflați la guvernare. Noi nu avem ce face cu un autocar cu miniștrii. Ce ar fi dacă i-am trimite în vacanță?

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Una da, două nu;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Una da, două nu"

Doar una din trei gravide beneficiază de consult medical în perioada sarcinii. Două din trei gravide nu se prezintă niciodată la medic din cauza sărăciei sau a lipsei de educație, deși sunt specialiști ce recomandă minim opt controale ginecologice chiar din primul trimestru de sarcină.

Teoretic, la nivel declarativ, controlul medical este oferit gratuit femeilor însărcinate. Practic însă, "oferta" statului român durează doar câteva zile la început de lună si cuprinde un număr limitat de servicii.

Se ajunge la situația în care viitoarele mame trebuie să plătească toate serviciile medicale, iar cheltuielile pot ajunge până la peste șase salarii minime pe economie, adică vreo 5.300 de lei.

Aceste "politici demografice" au avut trei consecințe nefaste. Pe lângă scăderea natalității la un minim istoric (1,3-1,4 copii/femeie, aproximativ 200.000 de nou-născuți anual), creșterea numărului de avorturi la cerere (100.000 pe an, un avort la cinci minute), constatăm și că gravidele cu risc ajung în ultima clipă la maternitate. Nu mai este o surpriză pentru nimeni numărul mare de nașteri premature sau de nou-născuți cu malformații sau faptul că România rămâne țara europeană cu cea mai mare rată a mortalității infantile, dublă față de media Uniunii Europene.

Paradoxal, la nivel de țară, în loc să ne preocupe politicile naționale privind sănătatea reproducerii și să alocăm fonduri pentru profilaxia sarcinilor nedorite, am ajuns în situația în care cheltuim peste cinci milioane de euro pentru avorturi, adică de zece ori mai mult decât suma alocată prevenției.

Proiectul meu de lege prevede ca tuturor gravidelor să li se ofere gratuitate pentru toate consultațiile, investigațiile și tratamentele necesare unei evoluții normale a sarcinii, în cadrul unui program național de asigurare a sănătății reproducerii și stimulare a natalității a cărui finanțare va fi asigurată de la bugetul de stat sau din taxa de viciu

Asigurarea accesului la servicii medicale gratuite pentru mamă și copil va reduce la jumătate decesele din prima zi de naștere, crescând numărul gravidelor ce se prezenta la medic și va stimula natalitatea.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - «Verba volant, scripta manent» - Caius Titus. Senatul Roman;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Verba volant, scripta manent» - Caius Titus. Senatul Roman"

Lăsând vorbele să zboare, primul tovarăș din "pesedomania" critica postările noului Meșter Manole al marilor proiecte despre o autostradă, recomandându-i cu asprime proletară "mai bine să vorbească decât să scrie pe blog, nici el nu mai înțelege ce scrie".

Premierul știe ce știe. Domnul Șova n-a învățat nimic în toți acești ani petrecuți alături de primul tovarăș. Când vorbești poți spune orice, poți minți cât vrei, de câte ori vrei, dar nu trebuie să rămână nimic scris. Asta e filosofia politică a actualei guvernări.

Ce să mai vorbim despre programul de guvernare USL sau de Manifestul pentru Iași?!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Vin alegerile!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vin alegerile!"

De aceea, "indiferent de culoarea politică, fiecare ales local are dreptul la o salarizare decentă, pentru că, indiferent de localitate, fiecare ales are o responsabilitate mare, legitimitate mare dată de votul cetățenilor". Am citat din vicepremierul plin de gânduri bune pentru primarii aducători de voturi, dar căruia nu ii pasă de medicii rezidenți, profesori sau pensionari.

Nu primarii au cele mai mici salarii în România. Nu le ajunge cât fură, le mai măresc și salariile. Pentru copii nu sunt bani, pentru penali da, mărirea alocației pentru copii nu a fost votată. Cică nu sunt fonduri pentru creșterea cu un leu și 78 de bani a alocației pentru copii, dar pentru aleși au întotdeauna bani.

Mai țineți minte de creșterea salariilor profesorilor cu 50% sau acordarea de burse pentru medicii rezidenți?

Pentru coaliția de guvernare nimic nu este mai important ca un primar sârguincios în noaptea alegerilor. Se dă pe față și fără jenă mită electorală.

Cei care au susținut acest abuz, ar trebui să răspundă pentru mită electorală. Dar cum să faci asta, când tot ei, aceeași ei, și-au votat deja superimunitatea?

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - YouTube;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"YouTube"

Când au inventat temnița s-au gândit la un portret de pe YouTube! Fiul, bătăuș cu tătic sus-pus, fosta nevăstuică, baroană la ASF, el, probabil călare pe vreo tânără speranță, emană adevăruri ferme pe YouTube pentru ca să aibă vreo 20 de milioane de like-uri populare.

Un pușcăriabil ce vorbea mai devreme de legea grațierii, amnistiei și superimunității, și multe alte legi și fapte ce țin de "familia" politică infractoare.

Am văzut doar un promo al erei care va începe la sfârșitul anului. Am văzut ce se va întâmpla dacă oamenii ăștia, socialiștii în Armani și coborâtori din Mercedes, cu șofer și purtător de umbrelă, ce mor în fiecare zi de grija țărișoarei, vor ajunge să câștige pas cu pas puterea totală.

Atunci vom sta în poziție de drepți și ne vor obliga, desigur, în ungurește, să ne ținem respirația ca să nu-i deranjăm.

      Vlad-Alexandru Cosma - declarație politică: Atentatul la sănătatea publică este o amenințare la securitatea națională;

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

"Atentatul la sănătatea publică este o amenințare la securitatea națională"

Siguranța cetățeanului este principala responsabilitate a statului român și orice atentat la securitatea națională este aspru pedepsit. Despre atentate la securitatea națională se vorbește deseori în mass-media, iar de cele mai multe ori opinia publică condamnă actele ce sunt în măsură să pună în pericol sănătatea și integritatea fizică a cetățenilor României.

Recentele relatări din presă, privind alimentele improprii consumului, pregătite pentru comercializare, arată că, de cele mai multe ori, legea poate fi încălcată de producători sau comercianți fără ca aceștia să se teamă de repercusiunile legale. Acest fapt nu relevă decât o lacună în legislația autohtonă.

Având în vedere că infracțiunile prezentate în media și constatate de către organele de ordine sunt în măsură de a pune în pericol sănătatea cetățenilor și integritatea lor fizică, ducând chiar la destabilizarea echilibrului socio-economic al unei comunități, consider că putem vorbi chiar de un atentat la securitatea națională a României.

În țara noastră, securitatea națională este apărată prin Legea nr.51/1991, însă în textul legii nu apare nicio referire la sănătatea publică sau integritatea fizică a cetățenilor, ci doar la integritatea fizică a demnitarilor statului. Articolul 3, care definește amenințările la adresa securității naționale a României, nu include și riscul îmbolnăvirii populației prin orice mijloace, dacă se aduce atingere echilibrului socio-economic al unei comunități. Singura prevedere care ar putea acoperi această amenințare este litera j) de la art.3, care stipulează: "Constituie amenințări la adresa securității naționale a României (...) atentatele contra unei colectivități, săvârșite prin orice mijloace".

De aceea, consider că este necesar ca Legea nr.51/1991 să fie modificată pentru a include atentatele la sănătatea publică a românilor în rândul amenințărilor la securitatea națională.

Parlamentul României are datoria de a da un semnal atât populației, cât și celor rău intenționați care pun mai presus beneficiile materiale de siguranța publică. Infracțiunile care pot periclita echilibrul socio-economic al unei mari comunități sunt, fără îndoială, atentate la sănătatea publică și la securitatea națională, iar acest lucru trebuie reflectat și în cadrul legislativ.

      Costel Șoptică - declarație politică cu tema Acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litru de motorină lovește în agricultori;

Domnul Costel Șoptică:

"Acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litru de motorină lovește în agricultori"

Guvernul Ponta 3 atacă direct agricultura României, pentru că nu dă niciun semn că vrea să renunțe la introducerea accizei de 7 eurocenți pe litru pentru toți carburanții. Iar unul dintre cele mai mari costuri pentru fermieri îl reprezintă tocmai cheltuielile cu motorina.

Din punct de vedere financiar, agricultorii români sunt net dezavantajați. Au unele dintre cele mai mici subvenții de la Uniunea Europeană, iar creditele bancare sunt la dobânzi de câteva ori mai mari decât cele pentru fermierii din vestul continentului. A fost o luptă acerbă ca măcar motorina folosită în agricultură să beneficieze de același tratament fiscal, precum cea utilizată în alte state comunitare.

Abia în 2010, autoritățile au acceptat ca motorina pentru agricultură să aibă acciza scăzută, așa cum prevede Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității. Fermierii români au reclamat mereu avantajul concurențial pe care îl au agricultorii din celelalte state membre, pentru că beneficiază de o astfel de facilitate fiscală, cu mare impact asupra costurilor de producție.

Astfel, începând cu anul 2010, acciza la motorina pentru agricultură a scăzut la 21 de euro/1000 litri. Diferența dintre rata accizei standard, aplicabilă potrivit Codului fiscal, și rata accizei reduse reprezintă ajutor de stat sub formă de rambursare, a cărui valoare se determină în lei, pe baza cursului de schimb valutar euro/leu utilizat anual la calculul accizelor, potrivit legii.

În toamna lui 2013, a fost promovat un act normativ prin care se stabilesc fondurile bugetare ce urmau să susțină subvenția la motorina pentru agricultură și condițiile în care fermierii pot beneficia de un astfel de sprijin. Hotărârea de Guvern din 9 octombrie 2013 se referă la subvenționarea accizei la motorina pentru agricultură utilizată în ultima parte a lui 2013 și primele trei trimestre ale anului 2014. Rata redusă de impozitare se aplică motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare.

Guvernul Ponta, din care a făcut parte și Partidul Național Liberal, a stabilit cele mai mari valori ale sprijinului pentru motorina pentru agricultură, subvenția ajungând la 1,399 lei/litru, iar cantitatea ce intră în programul de subvenționare atingând 410 milioane de litri pentru întreaga perioadă vizată.

Decizia de a crește acciza la carburanți cu 7 eurocenți pe litru ar reduce sprijinul pentru motorina destinată agriculturii cu 33 de bani, ceea ce ar diminua valoarea subvenției cu aproape 24%, ducând-o la începuturile sale, când se aloca un leu pe litru de motorină.

Partidul Național Liberal rămâne consecvent principiilor sale și va susține neaplicarea acestei accize suplimentare în agricultură, tocmai pentru a nu introduce și mai multe distorsiuni pe piața produselor agricole.

Ministerul Finanțelor Publice trebuie să elaboreze un act normativ prin care Codul fiscal să poată fi modificat începând cu 1 aprilie 2014, act care nu a fost încă supus dezbaterii publice.

De aceea, personal, voi transmite o scrisoare deschisă ministrului finanțelor publice și celui al bugetului prin care voi cere ca acest supliment de acciză să nu vizeze și motorina pentru agricultură.

Impactul negativ asupra agriculturii ar fi mult prea mare, comparativ cu încasările pe care mizează bugetul de stat, astfel că măsura nu-și găsește rostul.

Partidul Național Liberal va continua toate demersurile pe care le consideră necesare pentru susținerea fermierilor români, astfel încât ei să producă în condiții egale cu toți fermierii ce activează pe piața unică europeană.

      Costel Alexe - declarație politică referitoare la poziționarea Partidului Național Liberal în contextul politic actual;

Domnul Costel Alexe:

În intervenția mea de doresc să vă rețin atenția cu privire la unul dintre cele mai importante subiecte ale României, din punctul meu de vedere, în prezent și pentru următorii ani, poziționarea Partidului Național Liberal în contextul politic actual.

Adversarul nostru politic principal este PSD. Bătălia pentru viitorul României nu se mai dă cu Traian Băsescu, care se află la final de mandat, ci cu același PSD cu tentație de partid-stat nereprimată.

PNL este singura garanție împotriva PSD-izării României și împotriva întoarcerii la perioada 2000-2004.

PSD ne arată în fiecare zi că vrea să ne întoarcem în trecut, să stăpânească România, să pună mâna pe toate resursele. Din acest motiv nu mai există USL.

PNL trebuia să atenționeze societatea românească că PSD nu mai este interesat de cetățean și de problemele acestuia, ci doar de a redeveni partidul-stat.

Social-democrații caută cu disperare formule de a se ascunde în spatele unor alianțe pentru că le este frică de propriul nume. Oamenii nu au uitat ce a însemnat PSD pentru România. Când spui PSD, te gândești invariabil la partid-stat, baroni, interese clientelare, subordonarea justiției, jaf din banii statului.

Dacă PNL nu ar fi intervenit ferm, România ar fi avut acum exploatarea de la Roșia Montană, începută fără nicio dezbatere, Legea amnistiei și grațierii, prin care unii scăpau de justiție, în loc de dreptate până la capăt, cota unică anulată și impozitarea progresivă având ca efect reducerea veniturilor multor oameni, așa cum dorea PSD.

Toate declarațiile din ultima vreme ale lui Victor Ponta demonstrează minciuna, demagogia și ipocrizia de care dă dovadă președintele PSD.

Faptul că Victor Ponta vorbește despre refacerea USL, nu este doar un exemplu de ipocrizie, ci o încercare de a păcăli electoratul, de a-i înșela pe oameni. De altfel, PSD și-a dovedit duplicitatea constituind alianțe cu PDL la nivel local.

USL nu mai există pentru că PSD s-a întors la practicile și comportamentul din vremea lui Adrian Năstase, iar refacerea USL este încă o minciună la fel ca și celelalte pe care le spune Victor Ponta:

  • a spus în campanie că nu susține proiectul Roșia Montană și apoi a încercat să-l impună fără dezbatere;
  • a spus că vrea dreptate până la capăt, dar de fapt a promovat amnistia și grațierea pentru ca prietenii lui să scape de justiție;
  • a spus că vrea o Românie puternică, dar de fapt a vrut ca PSD să aibă singur toată puterea;
  • a promis introducerea noii liste de medicamente de la 1 aprilie, iar acum dorește sa o amâne;
  • a promis reducerea CAS de la 1 iulie, iar apoi și-a retras promisiunea;

După atâtea minciuni și dezinformări, orice declarații ar mai face Victor Ponta nu mai pot avea credibilitate.

Românii contează pe noi să-i reprezentăm în lupta cu partidul-stat - PSD. În prima bătălie electorală din acest an, cea pentru europarlamentare, avem obligația față de oameni să ne mobilizăm și să le demonstrăm că am rămas cei care le apără interesele.

Rezultatul alegerilor pentru PE are, dincolo de miza lor europeană, și o putere simbolică în politica internă.

Liberalii au capacitatea de a obține un rezultat de 25% la europarlamentare, care va reînvesti PNL cu legitimitatea de a conduce lupta împotriva tendinței de PSD-izare a României.

Acesta este obiectivul nostru de etapă, care ne va ajuta să ne atingem obiectivul final al PNL - câștigarea alegerilor prezidențiale.

Doar un președinte liberal reprezintă singura garanție că România nu va fi la discreția PSD.

Am demonstrat în repetate rânduri faptul că PNL este un partid unit, care își arată rezistența și forța mai ales în momentele cruciale ale luptei politice.

Până săptămâna viitoare, Costel Alexe, deputat din partea Partidului Național Liberal, vă dorește sănătate și zile frumoase! Numai bine!

      Ioan Cupșa - declarație politică: Justiția, un serviciu public prea scump pentru actualii guvernanți?!;

Domnul Ioan Cupșa:

"Justiția, un serviciu public prea scump pentru actualii guvernanți?!"

Constituția României, un moft?!

Sintagma "stat de drept" pare că a fost inventată doar pentru a proteja, din când în când, interesele lui Traian Băsescu și ale camarilei sale.

Acest principiu nu este valorizat, nu este apreciat cu adevărat nici de către politicieni, nici de către mass-media și, bineînțeles, (nefiind înțeles... ) nici de către cetățeni.

Principiul supremației legii, fundament al statului de drept, impune o respectare fără compromisuri a Constituției României, legea legilor noastre. Or, noi tratăm deseori acest principiu, această obligație de a respecta Constituția, ca pe un simplu moft.

Pl-x nr. 33/2014 este o inițiativă legislativă a Guvernului României, o inițiativă elaborată și motivată de către Ministerul Justiției, un proiect prin care se propune desființarea unui număr de 30 de judecătorii și parchete de pe lângă judecătorii. Această inițiativă este făcută în disprețul principiului mai sus arătat, o inițiativă făcută împotriva prevederilor constituționale.

Accesul la justiție este un drept fundamental, regăsit în mod expres în prevederile art.21 din Constituția României. Acest drept fundamental este un drept pozitiv, adică un drept pentru a cărui realizare statul trebuie să intervină, alocând resurse materiale și de personal. Singurele limitări acceptate ale acestui drept sunt date de limitele resurselor economice și sociale pe care statul le are la un moment dat.

Altfel spus, dacă și numai dacă nu există resurse, statul poate limita accesul liber la justiție.

Or, în trecut, statul a alocat și alocă și în prezent resurse pentru instanțele judecătorești existente - adică resursele există în prezent. De asemenea, în condițiile unei creșteri economice constante în ultimii 2 ani și cu o prognoză de creștere economică (asumată de către Guvern) - resursele vor exista și în viitorul imediat!

Rezultă, așadar, în condițiile mai sus arătate, că limitarea accesului la justiție, prin desființarea unor instanțe judecătorești este neconstituțională.

Desființarea unor instanțe judecătorești este o limitare a accesului la justiție deoarece justițiabilul va avea distanțe mari de parcurs în condițiile unei infrastructuri de transport deficitară, cu cheltuieli aferente mai mari. Fiind afectați în mod special justițiabili din mediul rural, justițiabili cu venituri foarte modeste, efectele nefericite ale acestei măsuri vor fi cu atât mai serioase, justițiabilul va fi împiedicat să se judece, va fi descurajat să își mai caute dreptatea.

Limitarea accesului la justiție prin prisma distanțelor mari de parcurs (de la domiciliul justițiabilului la locul situării instanței de judecată) este o concluzie a raportului din anul 2012 a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (concluzie pomenită chiar în expunerea de motive propusă de Ministerul Justiției!). Un argument în sprijinirea poziției exprimată de către mine în această declarație politică.

Instituțiile europene ne recomandă îmbunătățirea calității actului de justiție, și nicidecum desființarea unor instanțe judecătorești. Studiile ne arată că în Uniunea Europeană nu există o tendință clară în ceea ce privește evoluția numărului de instanțe judecătorești de prim grad, echivalentul judecătoriilor noastre. După anul 2004, în majoritatea țărilor nu s-au întâmplat modificări ale numărului de instanțe, în alte țări numărul de instanțe judecătorești a scăzut, în altele chiar a crescut...

În țările est-europene, acolo unde se întâmplă reforme judiciare importante, tendința este de creștere a numărului de instanțe, "accesul la instanțe pentru un număr cât mai mare de utilizatori este deci o prioritate" - așa cum se afirmă în raportul din anul 2013 al Grupului de lucru interinstituțional, raport care a fost influențat hotărâtor de Raportul pe anul 2012 al CEPEJ.

Numărul de instanțe judecătorești si numărul de magistrați necesari pentru buna funcționare a justiției naționale depind de circumstanțele concrete ale fiecărei țări. Astfel, sunt factori determinanți: complexitatea și imperfecțiunea legislației de aplicat, complexitatea și eficiența normelor de procedură, infrastructura de transport, gradul de cultură juridică și veniturile justițiabilului, moștenirea istorică, în special pentru fostele țări comuniste, acolo unde sunt nenumărate probleme de natură juridică acumulate.

La noi, din cauza complicatei moșteniri a perioadei comuniste și a legislației stufoase, avem parte de un număr mare de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, avem parte de un număr mare de cetățeni care se adresează instanțelor de judecată.

În ceea ce privește conținutul expunerii de motive, demersul Ministerului Justiției este criticabil și pentru că dă dovadă de superficialitate în ceea ce privește evaluarea impactului economic și social al acestui proiect de lege. Citez: "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect (impactul socio-economic)", Secțiunea a 3-a, Impactul socio-economic al proiectului.

La un calcul simplu, făcut la repezeală, prin desființarea a 30 de instanțe judecătorești sunt afectați: aproximativ un milion de cetățeni justițiabili, "rearondați", aproximativ 500 de magistrați și funcționari ai justiției "relocați" la alte instanțe.

Știut fiind că bugetele localităților în care funcționează instanțe judecătorești au drept sursă de venit și o parte din taxele de timbru achitate de către cetățenii care se judecă, surse de venit pe baza cărora s-a stabilit și bugetul de cheltuieli al localității, bugetul va fi dezechilibrat odată cu desființarea acestor instanțe judecătorești (începând cu data de 1 mai 2014, conform proiectului legislativ).

Aș dori să formulez următoarele întrebări:

Vor fi afectați cetățenii, vor fi afectate bugetele personale? Da.

Va fi afectat bugetul unităților de poliție prin desființarea parchetelor? Da.

Vor fi afectate unitățile administrativ-teritoriale, prin prisma modificărilor surselor de venit? Da.

Ministerul Justiției a încercat măcar să estimeze, să anticipeze aproximativ impactul socio-economic al adoptării proiectului de act normativ? Nu.

Admițând că trecem peste criticile de neconstituționalitate, putem să ne pronunțăm cu privire la oportunitatea acestui proiect legislativ, în lipsa oricărei referiri la urmările sale socio-economice imediate? Nu.

Dovada superficialității demersului legislativ al Guvernului o să o fac printr-un studiu de caz, printr-o analiză a situației Judecătoriei Salonta, instanță a cărei activitate o cunosc datorită profesiei mele de avocat - care locuiește și profesează în Oradea - și a calității mele de deputat de Bihor.

Astfel, Judecătoria Salonta se află situată la 40 de km de municipiul Oradea, în aria sa de competență locuiesc aproximativ 55.000 de cetățeni, 4 judecători și 14 funcționari, și personalul auxiliar își desfășoară acolo activitatea; volumul de activitate relevat de numărul mediu anual de dosare în ultimii 4 ani a fost de aproximativ 3.500; în anii 2009-2012 încărcătura pe judecător a fost de aproximativ 1.100 dosare; în anul 2013 (prin completarea schemei de personal cu încă un judecător) s-a ajuns la o medie de aproximativ 900 dosare pe judecător. Subliniez că încărcătura pe judecător, ca indice statistic, a fost peste media națională.

Subliniez, de asemenea, că Judecătoria Salonta are un sediu propriu în care s-a investit pentru modernizare.

Competența teritorială a Judecătoriei Salonta este circumscrisă de o rază de cca. 20 km, calculată in orice direcție din locul situării judecătoriei. Altfel spus, acum justițiabilul arondat Judecătoriei Salonta nu are de parcurs o distanță cu mult mai mare de 20 km pentru a se judeca în prima instanță.

Dacă se va desființa Judecătoria Salonta, prin rearondare la Judecătoria Oradea, unii justițiabili vor parcurge distanțe de până la 60 km, în condițiile lipsei unor mijloace de transport rutier și feroviar directe.

Judecătoria Oradea, care la rându-i nu are suficiente săli de judecată și spații anexe, va fi sufocată de supraîncărcare. Judecătoria Oradea fiind deja supraîncărcată și având date statistice peste media națională.

Va duce desființarea acestei instanțe la un act de justiție de calitate mai bună? Se pare că nu există niciun argument pentru a susține o astfel de așteptare.

Mă întreb când a greșit Ministerul Justiției: în anul 2013, când a suplimentat numărul de posturi de judecător cu încă unul, deoarece volumul de activitatea o cerea?

A greșit când a stabilit că începând cu 1 ianuarie 2014 schema de personal trebuie să mai crească cu încă un judecător, ajungând la un număr de 5 judecători?

Sau greșește astăzi când afirmă că Judecătoria Salonta nu mai este necesară, că volumul de activitate și numărul de judecători nu justifică păstrarea acestei instanțe de judecată?

Ultimele întrebări au un caracter retoric, este evident că Ministerul Justiției greșește acum când solicită desființarea acestei judecătorii.

Justiția este un serviciu public scump, însă este esențial!

Nu putem să ne raportăm întotdeauna și niciodată cu prioritate la aspectele economice, la resurse alocate, la costuri atunci când luăm decizii privitoare la serviciile publice naționale.

Sănătatea, educația, justiția nu pot fi tratate în termeni grosolani de rentabilitate economică imediată. Sănătatea, educația și justiția unui popor sunt premise esențiale ale dezvoltării, ale bunăstării sale.

Niciodată costurile nu pot fi prea mari atunci când au drept rezultat un popor de oameni sănătoși, educați și care trăiesc în armonie și în respect pentru lege.

Așadar, înfăptuirea justiției, spunerea adevărului juridic în instanțele de judecată de către judecători responsabili și competenți, nu poate fi concepută fără un acces real, neîngrădit la acest serviciu public național al fiecărui cetățean, al cetățeanului care locuiește în buricul târgului și al celui care locuiește într-un cătun izolat, al celui cu venituri mari și al celui cu venituri modeste sau lipsit de venituri...

Accesul liber la justiție este un drept fundamental al cetățeanului, dar și o garanție a înfăptuirii justiției ca deziderat social.

Dacă îngrădim accesul la justiție, creând bariere justificate de costuri și de optimizarea eventuală a acestor costuri, înfăptuirea deplină a justiției nu mai este posibilă. Încălcând astfel principiul supremației legii, în mod necesar respectul față de lege al cetățeanului scade cu consecința imediată a proastei, ineficienței funcționări a întregii societăți românești.

O societate disfuncțională, ca urmare a nerespectării legilor, este o societate în care bunăstarea nu își găsește locul, în care nici noi și nici copiii noștri nu ne putem realiza deplin, și nu doar din punct de vedere material, este o societate în care demnitatea omului este în pericol.

Nu voi vota acest proiect legislativ nici în Comisia juridică (din care fac parte) și nici în plenul Camerei Deputaților, pentru toate argumentele de mai sus (fie ținând de neconstituționalitatea sa, fie ținând de oportunitate).

      Ion Diniță - declarație politică: Noul PNDR, un pas important pentru creșterea și dezvoltarea mediului rural românesc;

Domnul Ion Diniță:

"Noul PNDR, un pas important pentru creșterea și dezvoltarea mediului rural românesc"

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis în aceste zile prima variantă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene de la Bruxelles. Vorbim astfel de o realizare extrem de importantă pentru agricultura românească, documentul de referință fiind finalizat de specialiștii ministerului de resort mai devreme decât era termenul stabilit. Este remarcabil faptul că MADR este primul minister din România care furnizează Comisiei Europene o variantă de lucru a unui Program european de finanțare pentru viitoarea perioadă de referință, respectiv 2014-2020.

Analiza conținutului noului PNDR, de către oficialii de la Bruxelles, va permite fermierilor români și tuturor celor implicați într-un fel sau altul în agricultură să intre cât mai repede posibil în posesia finanțărilor europene, atât de importante pentru dezvoltarea afacerilor agricole, dar și pentru creșterea potențialului agriculturii românești și, implicit, a economiei. Finalizarea noului Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a rezultat după traversarea tuturor pașilor procedurali în acest sens, inclusiv dezbaterea sa într-un complex proces de consultare publică, prin care toți cei implicați au avut ocazia să își prezinte opiniile și soluțiile de îmbunătățire a acestei prime forme consultative.

Varianta primară de lucru a PNDR 2014-2020 este un document extrem de elaborat și pragmatic, care conține 461 de pagini foarte folositoare agricultorilor români. După trimiterea PNDR la Bruxelles, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este în așteptarea emiterii de către Comisia Europeană a regulamentelor de implementare și a actelor delegate. Ceea ce românii trebuie să aprecieze este faptul că MADR și-a respectat cu brio promisiunea conform căreia noul PNDR va fi finalizat în cel mai scurt timp cu putință.

Între primele efecte vizibile care vor fi concretizate după aprobarea acestui document se numără posibilitatea imediată pentru mediul rural românesc de a beneficia de fondurile europene atât de necesare dezvoltării. Noutățile, din punctul de vedere al finanțărilor, se referă la introducerea unui subprogram dedicat sectorului pomicol, care va cuprinde atât investiții în producție, procesare, cercetare, dar și în sprijinirea asocierii producătorilor din domeniu. O altă măsură, complet nouă, se referă la un tip de finanțare special, cu implicații deosebite pentru competitivitatea producției agricole din România, respectiv măsura de cooperare, prin care fermierii vor beneficia de rezultatele cercetărilor științifice aplicate, în special pentru introducerea în producție a soiurilor și speciilor tradiționale românești. De asemenea, pagubele din agricultură vor fi acoperite în mod mult mai eficient, fapt ce va conduce la o stabilitate și o predictibilitate mult mai mare a veniturilor din agricultura autohtonă.

De remarcat este și faptul că PNDR 2014-2020 a fost mult simplificat pentru a deveni un instrument flexibil, care să permită o accesare ușoară și să reducă substanțial birocrația existentă până acum în obținerea fondurilor. În acest scop, a fost diminuat numărul măsurilor de finanțare, pentru a concentra sprijinul în punctele sensibile, și au fost eliminate criteriile de eligibilitate și de selecție irelevante pentru dezvoltarea reală a mediului rural. Pentru investițiile în exploatațiile agricole și procesare, sprijinul va fi direcționat atât pe integrarea producției cu procesarea, prin crearea de lanțuri scurte de aprovizionare, cât și pe adresabilitatea directă spre fermele de mărime medie și de tip familial, încurajându-se astfel crearea unei clase de mijloc fundamental necesară unei economii agrare durabile și funcționale.

Nu în ultimul rând, noul PNDR va oferi posibilitatea unor alocări substanțiale pentru investițiile din infrastructura secundară de irigații, ceea ce va permite finanțarea tuturor programelor rămase până acum fără sprijin financiar. Noul program va acorda, în continuare, o atenție sporită tinerilor fermieri, care vor fi încurajați consistent pentru a se instala în mediul rural, dar va oferi și o nouă abordare realistă pentru realizarea perdelelor forestiere, atât de necesare pentru terenurile agricole și căile de acces.

Sunt doar câteva din noutățile prin care noul PNDR va contribui decisiv la creșterea economică, nu numai a mediului rural românesc, dar și a întregii economii naționale, în general.

      Ioan Dîrzu - declarație politică intitulată Creșterea animalelor - «motorul» durabil al activităților economico-sociale din zona montană;

Domnul Ioan Dîrzu:

"Creșterea animalelor - «motorul» durabil al activităților economico-sociale din zona montană"

Cu profundă îngrijorare mi s-a adresat în colegiul electoral Federația Micilor Fermieri Crescători de Animale Deținători și Utilizatori de Pajiști din România, sesizând ignorarea realităților istorice, economice și a tradițiilor seculare ale crescătorilor de animale din zona montană, prin propunerea de modificare a articolului 53 din Codul silvic și, în consecință, interzicerea "la general" a pășunatului în această zonă.

Sunt pe deplin de acord cu interzicerea accesului animalelor domestice în plantații, perdele forestiere și păduri de regenerare, lucru cât se poate de logic, însă să încerci să interzici unui animal domestic să se adăpostească de ploaie sau arșița amiezii într-o pădure matură este aiuritor, cât și imposibil.

Pășunatul transhumant de vară, în zona alpină, este o tradiție milenară atestată atât în Carpați, cât și în Alpi, iar majoritatea țărilor europene, care au munți pe teritoriul lor, sprijină, nu blochează pășunatul pastoral de vară alpin, chiar dacă au fost reintroduse specii de răpitori în munții masivi montani din Alpi. Nimeni nu s-a putut gândi să interzică accesul pastoral în pădurile montane, ba, chiar cei care suferă pagube din cauza răpitorilor sunt despăgubiți.

Consider că din pretinse considerente ecologiste, care n-au nicio legătură cu tradițiile și realitățile satului montan, nu poate fi interzis accesul sau adăpostirea animalelor domestice în pădurile alpine.

În aceste condiții, pășunatul în pădurile montane nu trebuie interzis "la general", ci să fie reglementat, iar starea de "infracțiune" să vizeze exclusiv excepția și abuzurile grave privind plantațiile, pepinierele și zonele speciale de protecție.

În acest moment, pajiștile sunt în proporție covârșitoare în proprietatea comunităților locale și de ele beneficiază toți locuitorii comunei respective, așa că orice prevedere care nu ține cont de rânduielile ancestrale ale creșterii animalelor va atrage reacția negativă a acestora.

Sper că actuala conducere a ministerului de resort va abandona propunerea interzicerii pășunatului montan "la general", înțelegând că nu prin interzicerea accesului animalelor domestice la pășunat se protejează pădurea, ci prin strategii responsabile de gestionare a tăierilor de arbori, tăieri care nu sunt făcute de animale domestice și nici de către păstori.

      Mircea-Titus Dobre - declarație politică: Sectorul energetic, decimat de guvernarea democrat-liberală;

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Sectorul energetic, decimat de guvernarea democrat-liberală"

Partidul PDL nu cunoaște integritatea morală, iar cei ce o cunosc deja și-au dat demisia din partid. Acești oameni sunt vinovați de decăderea imaginii Parlamentului, din cauza acțiunilor și vocabularului lor academic ce include, pe lângă minciuni și ofense, numai argouri și jargoane, exagerarea, deformarea și prezentarea selectivă a adevărului.

Așa debutează și moțiunea simplă pe tema sectorului energetic, prin care, dorind să manipuleze cetățenii, se afirmă că măsurile de austeritate au fost întemeiate și acceptate de oameni. Electoratul nu a iertat aceste măsuri, asemenea și celor care nu i-au votat și nici nu îi vor vota vreodată, chiar și boardul FMI consideră că măsurile de austeritate au fost exagerate.

Românii știu că PDL a trebuit să ia acele măsuri bugetare, din dorința avidă de a agonisi cât mai mult în propriile conturi bancare. Dacă mă înșel, și ceea ce spun este nefondat, îi rog să ne spună unde s-au investit sumele strânse de pe urma tăierii cu 25% a salariilor, a TVA-ului mărit de la 19% la 24%, a subvențiilor și a indemnizațiilor tăiate?

În raportul FMI din anul 2012 se menționează că măsurile radicale impuse de Guvern au "contribuit la scăderea producției economice și a întârziat revenirea economiei".

De asemenea, se remarcă faptul că procesul de ajustare putea fi mai gradual, în special datorită nivelului relativ redus a datoriei publice a României.

În ceea ce privește situația companiilor energetice de stat, cu ajutorul rapoartelor, a controalelor și a cifrelor voi nuanța dificultățile cu care ne confruntăm și cum s-a ajuns aici.

În cazul Hidroelectrica, raportul Euro Insol a arătat că în perioada 2009-2011 compania cumpăra un MWh cu prețul mediu de 204 lei și, conform contractelor bilaterale încheiate aferente acestei perioade, prețul de vânzare era în medie de 108 lei MWh.

Un exemplu în acest sens este contractul cu Electrocentrale Deva din anul 2009, prin intermediul căruia Hidroelectrica cumpăra cu 230 lei/MWh și îl vindea pe piață cu chiar mai puțin de jumătate, adică 108 lei MWh-ul.

Pe următorii doi ani, 2010-2011, Hidroelectrica cumpăra de la aceeași Electrocentrale Deva cu un preț de 234 lei/MWh și îl vindea cu un preț mai mic decât anterior, în valoare de 101 lei/MWh.

Prejudiciul total adus companiei Hidroelectrica pe cei trei ani de guvernare PDL urcă la valoarea de peste 137 de milioane de euro. Raportul Euro Insol conchide analiza, cu observația că "încheierea și derularea acestor contracte reprezintă mai degrabă o formă de ajutor acordat respectivilor producători, în dauna intereselor economice ale Hidroelectrica". Inspectorii guvernamentali arată că aceste pierderi sunt cauzate de intervenția ilegală a unor persoane ce au ocupat funcții de conducere în Ministerul Economiei, care au avizat și aprobat contractele menționate mai devreme. Adriean Videanu, un membru reprezentativ PDL era la acea dată ministru al Economiei și totodată cel care a avizat majorarea prețului contractelor peste cel reglementat de ANRE.

O altă companie de stat prejudiciată de guvernarea PDL este Complexul Energetic Oltenia, unde s-au sesizat o serie de nereguli, printre care: majorarea ilegală cu peste 20% a valorii contractelor de achiziție publică, contracte de sponsorizare a Complexelor Turceni, Rovinari și Craiova de peste 19 milioane de lei și 58 de contracte/acte adiționale, prin care companiile care au format CE Oltenia au încheiat angajamente legale în cuantum de 219 milioane de lei, fără ca aceste acte juridice să fie supuse controlului financiar preventiv. Cu privire la aceste demersuri Curtea de Conturi a arătat că complexele Turceni și Rovinari au sponsorizat o echipă de fotbal cu suma de 18,8 milioane de lei.

De la marele jaf al CE Oltenia din perioada 2010-2012, în anul 2014 această companie înregistrează un profit de 300 de milioane de lei, are un management privat și beneficiază de o investiție de 1 miliard de dolari la Rovinari. Totodată, în data de 30 ianuarie 2014 ministrul pentru Energie a semnat un contract de finanțare cu BERD pentru reabilitarea și modernizarea unui grup energetic din cadrul sucursalei Turceni, în valoare de 200 milioane de euro.

Partidul Democrat Liberal s-a caracterizat prin stagnare, regres și afaceri în nume propriu, rapoartele întocmite și cifra de pierdere suferită de companii sunt cele mai bune argumente.

În ceea ce privește realizarea reactoarelor 3 și 4 giganții europeni s-au arătat, în timpul guvernării democrat-liberale, interesați de finanțarea proiectului, dar pe fondul crizei economice și dispariției banilor din Fondul de Dezvoltare, sumele pentru finalizarea obiectivului nu au mai existat, iar în 2011 și partenerii au părăsit proiectul. Așadar, "Eșecul proiectului reactoarelor 3 și 4 Cernavodă ne indică exact cât de importantă este inexistența unei capacități interne de reacție rapidă".

Guvernul Ponta este cel care a readus în discuție independența energetică a României. Și atunci când președintele Traian Băsescu, ironic, afirma că Ponta a plecat cu privatizarea companiilor de stat și propuneri de proiecte "în traistă" în vizita în China, iar membrii PDL erau deranjați de "entuziasmul juvenil" al guvernanților, erau de fapt lezați de semnarea acordului cu partenerii chinezi. "Vorbăria fără urmări" prezisă de PDL s-a materializat într-o serie de acorduri și propuneri de finanțare, printre acestea și negocieri cu privire la realizarea reactoarelor 3 și 4.

Chiar în această perioadă grupul chinez se află în negocieri cu partea română, în baza Memorandumului de înțelegere între departamentele de energie ale celor două țări, cu privire la finanțarea proiectului de construcție a reactoarelor. Alte proiecte de cooperare cu companii chineze au fost semnate pentru realizarea Proiectului termoelectric de la Rovinari, înțelegerea de reabilitare a grupurilor 3 și 4 ale Centralei termoelectrice Deva și altele, fiind vorba de un capital chinez în valoare estimată de 5 miliarde de euro.

Imaginația membrilor PDL depășește multe limite. Cu toate acestea, absurditățile menționate în moțiunea despre sectorul energetic sunt nenumărate și le recomand inițiatorilor moțiunii să consulte datele exacte ale companiilor de stat pentru a observa faptul că, în comparație cu guvernarea PDL, Guvernul Ponta a numit management apolitic, care a reușit ieșirea din insolvență a companiilor, plata datoriilor sau generarea de profit de cca 5-6 ori mai mare decât au putut-o face ei.

Ca o ultimă observație, cu privire la moțiunea dezbătută în decursul săptămânii trecute, doresc să transmit membrilor Opoziției să nu își tulbure liniștea prea tare, deoarece acciza de 7 eurocenți la carburanți nu va produce nici pe departe efectele pe care scumpirile din 2009, în mod ironic, în aceeași perioadă în care prețul la baril a atins un minim istoric, le-au cauzat.

Adică, în 2009 acciza la benzină a crescut cu 14,3%, un an mai târziu a crescut cu încă 18,4%, iar în 2011 a crescut cu încă 19,9%, la care adăugăm și creșterea TVA reflectată la prețul final, și îi invit pe deputații democrat-liberali să ne spună de câte ori a crescut prețul la carburant în total.

Pe final de declarație, solicit Opoziției să nu mai arate cu degetul indicându-ne pe noi, social-democrații, ca fiind responsabili de pagubele produse chiar de domniile lor.

      Andrei Dolineaschi - declarație politică având ca obiect Înăsprirea sancțiunilor din Codul penal pentru infracțiunile privind sănătatea publică;

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Înăsprirea sancțiunilor din Codul Penal pentru infracțiunile privind sănătatea publică"

Sănătatea și integritatea fizică a cetățenilor României reprezintă precondiția unei societăți prospere, competitive și cu putere de muncă. De aceea, alimentația publică este reglementată prin legi și norme stricte, care nu ar trebui să pună sub semnul îndoielii standardul de calitate al produselor ce ajung la populație. Cu toate acestea, prin intermediul mass-media, cetățenii află că adesea producătorii și distribuitorii de alimente fac rabat de la standardele de calitate și expun populația unor pericole foarte mari.

Cazurile prezentate acum câteva săptămâni în presă ne obligă să evaluăm atent legislația și sancțiunile pentru cei care comit adevărate atentate la sănătatea publică. În consecință, vă îndrept atenția spre Capitolul V al Codului Penal, care se referă la infracțiunile contra sănătății publice și pedepsele pentru aceste infracțiuni. Astfel, spre exemplu, alineatul (1) al articolului 352 prevede că "Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă." Totodată, articolul 356 prevede pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă pentru infectarea prin orice mijloace a surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor. Articolul 358 descrie situația care a captat atenția opiniei publice în ultima săptămână: "vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depășită, dacă sunt vătămătoare sănătății, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi." Cu aceeași pedeapsă se sancționează punerea în consum de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar, dacă sunt vătămătoare sănătății.

Luând în considerare faptul că toate aceste infracțiuni pot duce la dezechilibre socio-economice în comunitățile afectate, consider că sancțiunile sunt mult prea blânde. De aceea, cred că prin înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile ce aduc atingere sănătății publice, producătorii și distribuitorii de alimente neconforme cu standardele de calitate ar fi descurajați.

Închei prin a invoca articolul 34 din Constituția României care prevede că "dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice." Parlamentul României trebuie să acționeze în spiritul drepturilor consfințite prin Constituție și să descurajeze ferm atentatele la sănătatea publică.

      Mihai-Aurel Donțu - declarație politică intitulată PNL nu va susține proiectul Guvernului Ponta 3 privind desființarea judecătoriilor;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"PNL nu va susține proiectul Guvernului Ponta 3 privind desființarea judecătoriilor"

Săptămâna trecută a avut loc, la inițiativa Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, o dezbatere publică pe tema Proiectului de lege al Guvernului privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, dezbatere la care am participat și eu, în calitate de parlamentar al PNL, ca susținător al Judecătoriei Rupea.

Majoritatea colegilor parlamentari și reprezentanți ai judecătoriilor în cauză care au participat la această dezbatere au cerut, cu argumente legate de tipicul fiecărei instanțe (distanță, număr de dosare, clădiri mai noi sau reconsolidate aflate în proprietatea ministerului, populație îmbătrânită și cu venituri reduse), ca acestea să fie menținute, ba chiar mai mult, au afirmat, ca și mine de altfel, că nu vor susține sub nicio formă adoptarea acestui proiect de lege, considerându-l neconstituțional.

Fiind parlamentar de Brașov la al doilea mandat, cunosc în amănunt situația din colegiul pe care îl reprezint și de aceea mă opun ferm desființării Judecătoriei Rupea, considerând că introducerea acesteia pe lista celor 30 de instanțe care urmează să fie desființate de către actualul guvern nu este absolut deloc justificată, criteriile de selectare a acesteia nefiind în niciun caz pertinente.

În momentul în care proiectul Guvernului a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților am depus un amendament prin care solicit eliminarea de pe Anexa 1 a proiectului menționat a Judecătoriei Rupea.

Alături de colegii mei liberali, consider că accesul liber al cetățenilor la justiție trebuie să primeze în fața oricăror altor considerente ale statului - de ordin financiar sau de altă natură - care oricum contrazic flagrant atât prevederile constituționale, cât și demersurile anterioare ale aceluiași stat, care a făcut investiții masive în unele dintre aceste instanțe propuse pentru desființare, așa cum este și cazul Judecătoriei Rupea.

      Vasile-Cătălin Drăgușanu - declarație politică despre Existența barurilor în apropierea unităților de învățământ - un pericol pentru elevi;

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

"Existența barurilor în apropierea unităților de învățământ - un pericol pentru elevi"

Aș dori să vă vorbesc despre un subiect cu puternice implicații asupra dezvoltării armonioase a copiilor noștri. O problemă reală de actualitate este reprezentată de existența barurilor din apropierea școlilor, deși legislația interzice funcționarea lor în perimetrul unităților de învățământ.

Mii de baruri din întreaga țară sunt amplasate lângă instituțiile școlare și comercializează minorilor atât alcool, cât și produse din tutun. Așadar, normele prevăzute de HG nr. 128/1994 care statuează că "în incinta și apropierea unităților de învățământ de toate gradele, a căminelor și locurilor de cazare pentru elevi și studenți, în curțile acestor imobile, precum și pe trotuarele sau pe aleile de acces în aceste unități, se interzice comercializarea ori expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice, a tipăriturilor și înregistrărilor audio și video cu conținut obscen", dar și a produselor din tutun sunt practic litera moartă a legii.

La Primăria din Piatra Neamț, de pildă, de la începutul anului 2013 și până în prezent nu a fost înregistrată nicio sesizare în legătură cu funcționarea numeroaselor baruri și chioșcuri din proximitatea școlilor.

Autoritățile locale ignoră, cu bună știință, această situație, din varii motive. Doresc să subliniez în mod deosebit numai două dintre acestea. În primul rând, asemenea mici societăți plătesc taxe și impozite, cu alte cuvinte contribuie la finanțarea bugetelor locale, iar în al doilea rând, desființarea lor ar presupune suprimarea locurilor de muncă și - implicit - creșterea ratei șomajului. Din aceste considerente principale, dispozițiile rămân doar o plăsmuire legislativă sabotată în mod tacit de toți cei care ar trebui să le pună în aplicare.

Însă, acest caracter permisiv al autorităților locale neglijează două aspecte care au un puternic impact social negativ: absenteismul și creșterea ratei violenței școlare.

Barurile și puburile aflate în zonele adiacente unităților de învățământ reprezintă refugiul preferat de elevi in timpul orelor de curs. Studii de specialitate recente relevă faptul ca absenteismul școlar constituie prima etapa în dezvoltarea unui comportament delictual, având repercusiuni nefavorabile în dezvoltarea psihică și mentală a minorului.

În plus, violența în școli se amplifică de la un an la altul. De pildă, în anul școlar 2011-2012, s-au înregistrat la Ministerul Educației Naționale peste 14.000 cazuri de violență. Totuși, acest număr nu este real, deoarece o multitudine de fapte nu sunt raportate autorităților competente. Violența are dimensiuni mult mai sporite. Iar printre cauze se numără și consumul de alcool - achiziționat sau consumat în apropierea unităților de învățământ.

În cazul absenteismului și violenței în școli soluția nu constă în scăderea notei la purtare, care este totuși o metodă desuetă. Ar fi utile anumite strategii prin care reprezentanții localurilor din proximitatea școlilor să fie instruiți cu privire la interzicerea vânzării de alcool către minori și, totodată, ar fi necesare noi programe de consiliere a tinerilor predispuși unui comportament deviant.

      Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică despre Autostrada Pitești-Sibiu;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Autostrada Pitești - Sibiu"

Joi, 20 martie a.c., prim-ministrul Victor Ponta a avut o vizită de lucru în Pitești, pentru o întâlnire cu reprezentanții Dacia-Renault. Cu această ocazie, cel mai important mesaj al șefului Guvernului a fost că actualul cabinet va face autostrada care să lege Piteștiul de Sibiu.

Am văzut că anumiți colegi din opoziție reclamă lipsa acestei autostrăzi și speculează plecarea grupului Dacia - Renault din România. Asemenea gesturi incalificabile ne demonstrează că acești politicieni nu își doresc binele pentru România, acest lucru fiind dovedit și de perioada în care Guvernul Boc a fost la putere și a încercat cu toate forțele să stopeze dezvoltarea prin blocarea fondurilor europene, prin tăierea locurilor de muncă, prin gonirea investitorilor străini din țară. De ce nu au făcut dânșii această autostradă pe care o consideră de o importanță strategică? Vă reamintesc că președintele acestei țări în cei 15 ani cât a fost ministru, primar și președinte n-a făcut niciun kilometru de autostradă!

Ceea ce este cu adevărat important este că Guvernul Ponta susține construcția autostrăzii Pitești-Sibiu, fiind primul care face ceva concret în vederea demarării acestui proiect mare de infrastructură. Astfel, în acest an se lansează licitația în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru acest tronson de autostradă. Mai mult, premierul a menționat că din programul 2007-2013 de autostrăzi s-au alocat cei 25 de milioane de euro pentru actualizarea studiului de fezabilitate, iar din 2015 vor începe lucrările pe baza noului studiu de fezabilitate din ambele capete, și dinspre Sibiu, și dinspre Pitești. Pitești-Curtea de Argeș va fi primul tronson finalizat, în timp ce autostrada completă Pitești-Sibiu va fi finalizată din programarea 2014-2020.

Fac un apel pentru colegii din opoziție să își amintească de fiecare dată când lansează un atac mincinos că au fost la putere un număr foarte mare de ani, timp în care au avut ocazia de a-și demonstra capabilitățile. De exemplu, pe subiectul scumpirilor la carburanți, toți așa-zișii reprezentanți ai dreptei ar trebui să tacă. În guvernarea USL prețul la motorină a scăzut cu 2%, iar cel al benzinei cu 3%.

Pe vremea guvernelor PDL motorina s-a scumpit cu 90%, iar benzina s-a scumpit cu 70%. Vă amintesc că în ianuarie 2009 prețul benzinei era de 0,67 euro/litru, iar cel al motorinei era de 0,79 euro /litru, în timp ce în ianuarie 2012, un litru de benzină costa 1,28 euro/litru, iar motorina era 1,34 euro/litru. În acea perioadă doamna Udrea nu ieșea în stradă să protesteze pentru creșterea acestor prețuri, ceea ce ne indică că pe dumnealor nu îi interesează prețul la combustibil, ei fiind singurii care au prosperat economic în timp ce românilor le erau tăiate salariile și pensiile.

      Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică intitulată Dezbaterea politică în Parlament;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Dezbaterea politică în Parlament"

Ieri am asistat cu toții la ceea ce ar fi trebuit să fie un dialog politic în plenul Camerei Deputaților între reprezentanții Guvernului și cei ai opoziției parlamentare. Așteptările mele s-au plasat în sfera concretului. Am așteptat o dezbatere a argumentelor, o încurajare a dialogului și a compromisului politic și, de ce nu, soluții angajate și agreate de toate forțele politice parlamentare. În schimb, am asistat la o dezbatere ternă, lipsită de viziune și angajamente clare în fața românilor, dar abundentă în ceea ce privește invectivele și atacurile politice de la adresa opoziției la adresa Guvernului și viceversa. Dezbaterea de ieri a stat sub semnul conflictului și nu al soluțiilor.

Demagogia și ipocrizia a fost cuvântul de ordine folosit de interlocutorii politici în descrierea reprezentanților taberei adverse. Tranșeele se sapă repede și adânc. Când ne gândim la faptul că reprezentanții parlamentari ai PNL erau într-o alianță cu cei ai PSD nu mai departe de acum o lună. Am asistat cu stupoare cum soluțiile prezentate de Guvern au fost criticate numai și numai pentru că vin din partea lui Ponta și cum argumentele politice ale Guvernului s-au limitat la a-i numi pe reprezentanții opoziției ipocriți și demagogi.

Lupta din Parlament s-a dat mai mult pe cine își asumă paternitatea reducerii CAS la angajator și nu pe ce anume efecte ar trebui să aibă o astfel de măsură. Polemica s-a purtat pe oportunitatea introducerii unei noi accize la combustibil și nu pentru soluții alternative prin care banii, într-adevăr necesari la buget, se pot obține.

Exercițiul de ieri din Camera Deputaților a fost unul de imagine și nu unul de democrație. Microfoanele au fost tăiate discreționar, regulile de bază ale unui dialog nu au fost respectate, în principal pentru că fiecare din forțele politice prezente la dezbatere s-au concentrat pe cum să arate bine la televizor și nu pe rezolvarea unor probleme de fond. Am așteptat să auzim cum anume se vrea a crește rata de colectare a taxelor, despre când și cum se va reduce TVA-ul, despre nevoie și strategiile de creștere a gradului de absorbție și despre reforma administrativă de care știm cu toții că România are nevoie. În schimb am primit argumente slabe, rostite grăbit de ambele părți ale baricadelor.

Chiar dacă apreciez principiul deschiderii Guvernului către dezbaterea parlamentară nu pot să susțin inițierea unor dezbateri false și mimate de protagoniști. Avem nevoie de soluții și mai puțin de discuții. Drept dovadă, din întreaga dezbatere nu a reieșit nici măcar un angajament, o știre pozitivă pentru economie sau o soluție alternativă de abordare a problemelor cu care ne confruntăm. S-a scris mai mult despre gențile unei distinse doamne colege din Parlament decât despre reducerea CAS-ului la angajator cu 5 puncte procentuale.

Agenda publică nu cred că este interesată de insulte, cred în schimb că este interesată de tactici și strategii economice, de planuri de dezvoltare economică și de reducere a deficitului pe care România încă îl are în fața Occidentului. Oamenii sunt interesați de problemele sociale, de venituri, salarii sau pensii, de infrastructură, de administrație, de fiscalitate, de mediu și de siguranță publică, nu de scandal politic. Acestea sunt problemele, nu cine strigă mai tare de la această tribună. Cred că dezbaterea politică din Camera Deputaților inițiată imagologic de PNL este un exemplu de "așa nu" în ceea ce privește practica parlamentară. Îmi exprim speranța că vor exista astfel de dezbateri lunar, dar cu mult mai multă substanță și relevanță pentru viața de zi cu zi a românilor.

      Ion Eparu - declarație politică: Când așezăm și educația pe raftul cu priorități?;

Domnul Ion Eparu:

"Când așezăm și educația pe raftul cu priorități?"

Am salutat din prima clipă inițiativa Ministerului Educației, de a extinde simulările naționale și de a le acorda o mai mare importanță, în condițiile în care, știm cu toții, an de an, examenele au fost izvor nesecat de surprize neplăcute. Nu sunt un susținător al "îngrășării porcului în ajun", vorba românului, și cred în continuare că educația românească are nevoie de o transformare profundă. Dar, așa cum am mai spus, cred în schimbările făcute cu pași mici, considerând așadar că această inițiativă, a exercițiilor naționale în vederea pregătirii pentru examene a candidaților și autorităților, deopotrivă, este o primă etapă.

Paradoxal, însă, vorbim despre transformări esențiale în educație uitând de ceea ce reprezintă, până la urmă, baza acestui sistem. Am aflat consternat că eforturile cadrelor didactice implicate în aceste testări sunt considerate benevole, dar totul are un pronunțat caracter obligatoriu. Testările s-au derulat mizându-se pe bunăvoința dascălilor care au ajuns să presteze, în această perioadă, săptămânal, un număr dublu de ore de muncă, pentru ca aceste simulări să funcționeze așa cum au fost gândite. Consternate au fost și autoritățile când au aflat că acești oameni pretind ca munca să le fie răsplătită. "Este o premieră!", le-au răspuns celor care au îndrăznit să-și ceară drepturile prevăzute prin lege.

Presupunând că ar fi prima dată când angajații din învățământ cer să fie plătiți pe măsura eforturilor depuse, de ce este acesta un argument împotriva acordării unor drepturi, fie ele în bani sau zile libere?

Pe de altă parte, premieră poate fi luat în calcul și faptul că, pentru prima dată, se menționează expres în documentele care reglementează organizarea testărilor, că notele nu pot fi trecute în catalog. Atunci, evaluările nu mai țin loc de teze ori banale extemporale, ca în alți ani, deci nu se reflectă, concret, în niciun fel, în documentele școlare, urmând să fie dublate de alte testări. Și asta i-a supărat pe dascăli, o dovadă în plus că efortul lor va fi în van. Chiar psihologic vorbind, sunt ore de muncă ajunse pe apa Sâmbetei, pentru că elevul, și știm toți asta, că toți am trecut, odată, prin bănci, rareori contabilizează vreun alt rezultat decât unul oficial. Sper să mă înșel, dar cred că teoria mea se va confirma în câteva luni, când, dacă nivelul subiectelor se va menține, vom constata că între rezultatele simulărilor de acum și cele ale examenelor nu vor exista diferențe semnificative.

Probabil că atunci vom arăta, din nou, cu degetul, către cei care nu au avut suficiente activități în spiritul voluntariatului, pentru a ridica o promoție, în câteva luni, pe o treaptă superioară.

Apropo, știți cui cerem noi performanță pe degeaba? Unor intelectuali pe care ne bazăm să pună bazele unei societăți întregi, pentru vreo 9,3 lei/oră, adică nici 2,1 euro. Salariul lunar mediu din învățământul românesc este câștigat de un profesor din Luxemburg în patru-cinci ore, de un dascăl din Danemarca în șase ore, iar de unul din Anglia ori Finlanda într-o zi lucrătoare. Iar exemplele nu sunt alese întâmplător, pentru că vorbim despre sisteme de învățământ către care România se uită cu admirație și pe care le ia drept modele. Dar România, în același timp, își consideră dascălii de câteva zeci de ori mai puțin valoroși. Și vedem cu toții ce politică bună s-a dovedit!

De aceea, eu consider că aceste ore necesare simulărilor ar trebui remunerate.

      Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică despre locuri de muncă și investiții;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Preocupările majore din societatea românească de azi sunt locurile de muncă și investițiile. PNL a propus, încă de când era partener în alianța de guvernare, soluții care răspund tocmai acestor așteptări: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit.

Într-o țară în care taxarea muncii este printre cele mai mari din Europa, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale poate însemna mai multe locuri de muncă noi, mai puțini bani plătiți la negru și salarii mai mari. Un CAS mai mic este nu doar o măsură pentru mediul de afaceri, ci și pentru angajați. Este o șansă de a mișca economia, pe care Guvernul Ponta (indiferent de numărul lui) nu are voie nici s-o ignore, nici s-o amâne.

Într-o țară în care investițiile s-au oprit din lipsă de bani, iar finanțarea prin sistemul bancar este dificilă, neimpozitarea profitului reinvestit este o soluție pentru mediul de afaceri, care are nevoie de resurse financiare alternative pentru a se dezvolta.

Simple declarații despre strategia de reindustrializare a României, despre atragerea de capital autohton în sectoare economice cu potențial de creștere (energie, transporturi, IT etc.) nu sunt suficiente. Dacă Guvernul le dorește cu adevărat, trebuie să adopte imediat această măsură.

Doresc să îi amintesc premierului că cele două propuneri ale PNL au reprezentat promisiuni și angajamente publice pe care le-am agreat împreună încă din 2011, când USL a prezentat Proiectul Economic pentru România, le-am reafirmat în campania electorală din 2012 și le-am inclus în Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016.

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit au fost discutate și convenite încă din 2013 cu organismele financiare internaționale (FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană) și reconfirmate cu prilejul misiunii de evaluare în ianuarie 2014. Am parcurs împreună aceste etape și am reușit să stabilim, în cadrul negocierilor, chiar termenul de 1 iulie 2014 pentru aplicarea lor.

În acest context, întrebările esențiale pe care trebuie să le adresez primului-ministru se referă la dorința acestuia de a-și respecta angajamentele: vrea sau nu vrea să scadă cota de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale? Vrea sau nu vrea să scutească de la impozitare profitul reinvestit? Și dacă da, așa cum teoretic a pretins, când va face acest lucru?

Îi cer să dea dovadă de curajul de a-și asuma public un răspuns, oricare ar fi el, pentru că în acest moment adoptarea celor două măsuri ține doar de voința și decizia politică, de nimic altceva.

Dacă dorește cu adevărat locuri de muncă și investiții în România, are ocazia să aprobe cele două măsuri până la 1 mai, astfel încât să fie aplicate și să producă efecte în economie începând cu 1 iulie 2014.

      Flavius-Luigi Măduța - declarație politică având ca temă Agroturismul, o oportunitate pentru România;

Domnul Flavius-Luigi Măduța:

"Agroturismul, o oportunitate pentru România"

România este una dintre țările cu un potențial turistic apreciabil. Cu toate acestea, de decenii nu au fost create condițiile pentru ca potențialul turistic să fie valorificat. Câteva videoclipuri difuzate la televiziuni din străinătate nu sunt suficiente pentru a dinamiza turismul românesc.

O strategie serioasă pentru revitalizarea turismului trebuie să se bazeze pe dezvoltarea infrastructurii de transport, pe sprijinirea agenților economici și prin gândirea unor programe care să valorifice potențialul local și regional. La litoralul românesc, autoritățile locale au dovedit în ultimii ani că știu să promoveze turismul estival și să atragă turiști. Consider că România trebuie să facă mai mult pentru a valorifica anumite resurse care pot face țara noastră atractivă pentru turiștii străini - mă refer în primul rând la agroturism.

În toate zonele țării s-au păstrat tradiții populare interesante, în numeroase zone s-a păstrat farmecul vieții din comunitățile locale tradiționale. România poate vinde pachete turistice bazate pe agroturism, dacă va avea o strategie eficientă de promovare a acestui sector și dacă va dezvolta infrastructura spre câteva zone importante.

Dezvoltarea agroturismului ar avea beneficii multiple. Pe de o parte, contribuie la atragerea turiștilor străini, în condițiile în care piața turismului internațional este extrem de competitivă. Pe de altă parte, oferă oportunități de afaceri și de creare de noi locuri de muncă în zone mai puțin dezvoltate economic, dar cu peisaje naturale superbe și cu tradiții bine conservate. În același timp, este un stimulent pentru păstrarea și transmiterea valorilor tradiționale ale comunităților românești.

Agroturismul este o oportunitate de dezvoltare economică și socială a unor zone din România, pe care trebuie să o folosim inteligent.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Soldul pozitiv al balanței comerciale cu cereale ar trebui sau nu să ne bucure...;

Domnul Florin Gheorghe:

"Soldul pozitiv al balanței comerciale cu cereale ar trebui sau nu să ne bucure..."

Statistica oficială ne arată că în anul 2013, pentru prima dată după anul 1989, producția agricolă record s-a reflectat și în raportul dintre importurile și exporturile pe care agenții economici din Românie le derulează în acest sector. Mai mult, soldul a fost favorabil exporturilor cu mai bine de 300 milioane de euro, exporturile de produse agricole totalizând peste 5,1 miliarde euro. La o privire superficială ar trebui să ne bucurăm și să spunem, după o sintagmă deja brevetată, "agricultura duduie". Întotdeauna am fost reținut în a aprecia instantaneu datele statistice, doar din perspectiva semnului pus în fața indicatorilor: plus sau minus.

Știm cu toții că sporul masiv de producție agricolă de anul trecut s-a datorat într-o proporție covârșitoare condițiilor meteorologice generoase, care au adus producții și de două sau de trei ori mai mari decât mediile anuale la cereale. Anul 2014, caracterizat de precipitații reduse, perioade extinse de secetă și lipsa zăpezii nu pot să ne aducă vreo doză de optimism că episodul din 2013 s-ar putea repeta și anul acesta. Concluzionând, agricultura românească este profund legată de bunăvoința condițiilor meteo, pentru că infrastructura agricolă, în special cea de irigații, lipsește cu desăvârșire.

Cred cu putere că, pentru a vedea dacă evoluția balanței comerciale cu produse agricole este una sănătoasă, sustenabilă pe termen lung, ar trebui să vedem și care este structura produselor exportate. Judecând astfel, putem lesne observa că cerealele, în formă brută, neprocesată, au totalizat mai bine de 2,7 miliarde de euro. cu alte cuvinte, agricultura românească exportă materii prime necesare industriei agro-alimentare din alte state, cu o valoare adăugată brută extrem de mică. Atunci, de ce ne mai miră faptul că atractivitatea față de agricultură a românilor este foarte mică? Oare nu bănuim că atractivitatea este indisolubil legată de câștigurile modeste generate de această activitate? De ce să nu câștige cei care muncesc în agricultură atâta cât merită?

Am susținut ani de-a rândul și continui să susțin că România nu are nevoie doar de o agricultură performantă și dotată cu elemente de infrastructură, ci și de dezvoltarea unei economii rurale care să pună în valoare producția agricolă autohtonă. Ce este mai bine să exportăm, grâu sau paste făinoase? Roșii sau pastă de tomate? Fructe sau conserve? Răspunsul este evident! Produsele care încorporează mai multă valoare adăugată, care să contribuie la prosperitatea și dezvoltarea mediului rural românesc. Această schimbare de atitudine, de relansare a modelului de dezvoltare a mediului rural românesc va avea beneficii nu doar asupra sustenabilității balanței comerciale pe termen lung, ci și asupra numărului de locuri de muncă din mediul rural, unde șomajul este la cote alarmante, și asupra prosperității tuturor românilor.

Cred că ar trebui, cât mai curând, să ne trezim din optimismul exacerbat al cifrelor din anul 2013 și să solicităm Guvernului măsuri de sprijin pentru înființarea și dezvoltarea de cât mai multe IMM-uri în mediul rural. Victor Ponta ar trebui să învețe câte ceva din succesul magiunului de Topoloveni sau al conservelor de la Matca, care se vând cu succes la București, Paris sau Milano. Se poate domnule Ponta! Se poate, domnule Constantin! Investițiile realizate prin SAPARD au fost extrem de utile, dar nesemnificative pentru o țară cu o suprafață agricolă de peste 14 milioane de hectare. Valorificând această resursă, România își va asigura prin exporturi nu doar o bucată importantă din piața Uniunii Europene, dar se poate recâștiga și încrederea clientului român în produsele Made in Romania.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - La baronii PSD sunt banii dumneavoastră!;

Domnul Florin Gheorghe:

"La baronii PSD sunt banii dumneavoastră!"

Un milion de euro la Camera de Comerț și Industrie! Un milion de euro la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților! 30 de milioane de euro la Consiliul Județean Constanța! Un milion de euro la Consiliul Județean Prahova! Un milion de euro la Consiliul Județean Argeș! Un milion de euro la Consiliul Județean Brăila! Și lista șpăgilor poate continua, însă timpul alocat ședinței nu ne ajunge pentru a enumera zecile de milioane de euro pe care baronii locali ai PSD le-au primit în ultimii doi ani. Orice individ rațional își dă seama că, pentru foloase necuvenite de un milion de euro, prejudiciul adus în buzunarul românilor este înzecit.

Un milion de euro șpagă a devenit deja condiție eliminatorie din CV-ul baronilor locali, ținuți cu drag în brațe de Victor Ponta, pentru a putea deține o astfel de funcție. Nu iei șpagă de un milion, nu ești capabil, deci nu ești bun de baron local al PSD. Nici nu mai este de mirare de ce, imediat după ce au preluat guvernarea, baronii PSD l-au împins de la spate pe Viorel Ponta să destrame toate reformele din domeniul justiției. Păi, ar mai fi putut ei fura liniștiți dacă justiția este independentă, iar procurorii nu mai pot fi amenințați, mutați sau destituiți prin telefon? Actele și faptele USL din ultimii doi ani, continuate cu îndârjire de USD nu fac decât să confirme acest lucru. S-a acreditat greșit ideea că baronii PSD sunt prigoniți de justiție. Baronii PSD sunt cei care zilnic vor să desființeze DNA, ANI, CCR sau alte instituții ale statului de drept, care le stau în coaste și îi incomodează.

Oare de ce stăm și ne plângem că nu avem investitori străini în România? Cine oare nu știe că orice investitor strategic de bună-credință, care ar dori să-și investească banii în economia românească și să creeze locuri de muncă, trebuie să treacă mai întâi cu servieta ticsită de "mulțumiri" pe la ușa baronilor, ca să le cumpere bunăvoința?!

Uitați-vă la Constanța, uitați-vă la județul cu cele mai puternice atuuri investiționale: energie, port, turism. Câți investitori au îndrăznit să intre în județul de la Marea Neagră ca să creeze afaceri noi și să creeze locuri de muncă și bunăstare? Vă invit să veniți la Constanța. Veniți și o să vedeți că județul arată la fel ca după 1989. Nu veniți cu elicopterul domnului Nicușor Constantinescu, pentru că din aer lucrurile poate arată altfel. Veniți cu picioarele pe pământ și constănțenii o să vă spună cu subiect și predicat cât de amară este viața la Constanța.

Oamenii strigă disperați după locuri de muncă. Oamenii vor salarii câștigate cinstit și nu pomenile electorale ale lui Mazăre și Constantinescu. Constănțenii vor investiții publice și private, vor bunăstare. Ori, în Republica baronilor PSD știu că nu au nicio șansă!

Se apropie cu pași repezi data de 1 aprilie 2014. Românii au înțeles că zecile de taxe nedrepte puse de Ponta nu au vizat niciun moment investiții și crearea de locuri de muncă bine plătite pentru români. Cele 35 de taxe introduse deja, precum și noile taxe pe carburanți introduse de la începutul lunii viitoare nu au decât un singur scop: să le mai dea baronilor penali încă o dată în plus bani, bani luați din buzunarele tot mai sărace ale românilor. La ei, dragi români, la baroni sunt banii dumneavoastră!

      Florin Mihail Secară - declarație politică intitulată Autostrăzi, Masterplan și domnu' Goe de la transporturi;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Autostrăzi, Masterplan și domnu’ Goe de la transporturi"

Desemnarea domnului Dan Șova în succesivele guverne conduse de Ponta nu cred că a mirat pe nimeni. Aceasta pentru că guvernele Ponta s-au construit pe principiul recompenselor personale și a onorării facturilor restante la partid. Toată lumea știa că Șova are o casă de avocați extrem de pricepută la încâlcit clauze contractuale, astfel încât avocații să se ghiftuiască bine, iar banul public să fie sifonat în cel mai grosolan mod. Ca să nu-l deranjeze nimeni, Ponta l-a pus ministru al marilor proiecte sau mai bine spus ministru al proiectelor absente. În toată activitatea la minister Șova s-a remarcat doar prin mâzgălitul hărților cu autostrăzi imaginare și prin redactarea unor proiecte de lege extrem de favorabile unor companii străine și în detrimentul statului român. Acum, în semn de dispreț pentru români, Victor Ponta l-a pus iarăși ministru, culmea, dându-i o pălărie și mai mare: infrastructura plus transporturile.

Dacă ar fi să-i credem minciunile lui Ponta, și anume că taxa suplimentară pe benzină introdusă de la 1 aprilie nu va ajunge direct în buzunarele baronilor, ci la transporturi și autostrăzi, adică sub condeiul lui Șova atunci, sincer vă spun că, dându-i banii lui Șova, e același lucru sau chiar mai rău pentru banii românilor. A demonstrat cât de priceput este la furat din bani publici în cazul contractelor pentru deszăpeziri încheiate în acest an, după ce viscolul se încheiase. Șova a demonstrat că nu știe nici de unde pornește și nici unde se termină autostrada Pitești-Sibiu. Nu înțelege nimic din domeniul transporturilor și, mai rău, nici nu-i lasă pe cei care se pricep să o facă. Șova se pricepe bine doar la postările puse pe paginile de socializare și la învârtelile care-i fericesc pe clienții politici ai PSD. Șova știe cum să-i dea lui Mazăre o bucată din Portul Constanța sau cum să dea firmelor deținute de baronii PSD cele mai avantajoase contracte de asfaltare, pentru care nu sunt obligați să execute vreo lucrare. Se vede deja în adâncimea gropilor din asfalt, exact acolo unde baronii sunt mai influenți: Vrancea, Teleorman, Constanța, Brăila, Argeș, Gorj sau Dolj.

Ca răspuns la totala lipsă de seriozitate a lui Ponta și a lui Șova, Comisia Europeană a mai dat, zilele acestea, un dos de palmă direct Guvernului Ponta și, indirect tuturor românilor, anunțând că nu va aproba programele operaționale în legătură cu sectorul de transporturi, până când Guvernul nu va redacta un Masterplan serios pentru acest domeniu.

Nu putem bănui decât că Guvernul Ponta a transmis Comisiei mâzgăliturile lui Șova, în loc de un Masterplan european serios și că răbdarea comisarilor a ajuns și ea la limită. Nu putem crede că domnul Șova a spicuit din postările pe Facebook și a transmis Comisiei propunerile României pentru 2014-2020.

Când vorbim despre Dan Șova, discuția nu mai presupune confruntări între partide politice care să aibă la bază idei, strategii sau viziuni diferite. Când spunem Șova spunem dispreț, incompetență și pericol pentru întreaga infrastructură de transporturi din România. Au trecut doi ani de când Ponta a preluat guvernarea și, la nivelul infrastructurii de transport, nu putem vorbi despre nici un proiect nou demarat, ci, dimpotrivă, despre blocarea tuturor proiectelor deja demarate. De exemplu, segmentele de autostradă demarate în anul 2011 pe Coridorul IV Nădlac - Sibiu trebuiau finalizate până cel târziu în anul 2013. La tronsonul Pitești-Sibiu revizuirea studiului de fezabilitate era demarată, iar banii europeni așteptau să fie cheltuiți. Autostrada trebuia să fie gata în 2015, iar Șova ne anunță că abia în 2017 se gândește să o înceapă. Tot ce s-a realizat în 2010-2011 a fost dărâmat cu o consecvență greu de imaginat de către duetul tragi-comic Ponta-Șova. Speranțe nu mai are nimeni că situația s-ar mai putea ameliora. Singurul lucru la care ne putem aștepta este ca Șova să ne anunțe că a bătut palma cu tovarășii chinezi și că ne vor construi aceștia o autostradă suspendată peste Carpați.

      Gabriela-Maria Podașcă - declarație politică având ca subiect Guvernul Ponta se ține de cuvânt și majorează pensiile;

Doamna Gabriela-Maria Podașcă:

"Guvernul Ponta se ține de cuvânt și majorează pensiile"

Ieri, ministrul muncii, Rovana Plumb, a făcut un anunț important: pentru mai mult de 230.000 de români pensiile vor crește în medie cu 63 lei până la sfârșitul lunii. Finalizarea acestei proceduri de calcul reprezintă o victorie pentru noi toți, o dovadă că lucrurile merg în direcția bună. Aceasta nu este singura veste încurajatoare: dacă în 2014 pensiile au fost indexate cu 3,75%, prognozele sunt pozitive și pentru anul viitor. Astfel, conform datelor oficiale, în 2015 pensiile vor fi indexate cu peste 4%.

Pe lângă faptul că aduce mai mulți bani în buzunarul românilor, măsura anunțată de doamna ministru Rovana Plumb este o dovadă clară că Guvernul Ponta repară nedreptățile făcute pe vremea lui Boc. Să nu uităm că, timp de 4 ani de zile, nicio pensie nu a crescut din cauza incompetenței PDL-iste. Atunci, Emil Boc, auto-proclamat profesor de drept constituțional, a decis să sfideze decizia Curții Constituționale și a trecut la masacrarea pensiilor pentru a acoperi golurile din buget. În lipsa oricărei viziuni de stimulare a economiei, PDL a dat o lovitură grea pensionarilor și i-a adus în situația degradantă de a-și duce traiul de pe o zi pe alta.

Acum, chiar dacă PDL nu mai există decât pe hârtie, urmările guvernării Boc încă se văd. Guvernul Ponta a depus mari eforturi pentru a rectifica greaua moștenire PDL-istă și iată că, după o primă majorare a pensiilor chiar la începutul acestui an, acum avem un nou motiv de bucurie. În continuare, trebuie să le asigurăm pensionarilor un trai decent și am încredere că actualul cabinet va face tot posibilul pentru a majora și pe viitor aceste venituri.

Pensionarii au fost nedreptățiți prea mult timp. Creșterea pensiilor este o datorie morală pe care o avem față de toți acei români care au contribuit o viață întreagă pentru a-și asigura o bătrânețe demnă. Salut această mult așteptată recalculare a pensiilor, o recalculare justă, bazată pe câștigul salarial și pe munca depusă.

      Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică despre cererea de reexaminare asupra propunerii legislative pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Marți, 18 martie 2014, președintele României a transmis la Senat o cerere de reexaminare asupra propunerii legislative pentru abrogarea articolului 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Articolul respectiv, abrogat la începutul sesiunii parlamentare la inițiativa PNL, prevedea incriminarea faptei "unei persoane care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influența sau intimida".

Acest articol a suscitat, la finele anului trecut, pe bună dreptate, numeroase comentarii, aplicarea lui cu rea-credință putând deschide calea unor abuzuri previzibile în contextul actual, ce ar putea avea ca efect îngrădirea libertății de exprimare și, în acest fel, amputarea rolului fundamental al presei, acela de câine de pază al democrației.

În România, presa nu împiedică actul de justiție. Să ne gândim doar în câte situații ea a fost cea care a semnalat mari cazuri de corupție, "dosare" făcute uitate prin sertare și abuzuri săvârșite în îndeplinirea funcției.

Or, tocmai acesta este rolul presei: să nu lase ca astfel de lucruri să scape nesancționate de justiție și neștiute de cetățeni.

A invoca faptul că o emisiune sau un articol de ziar ar putea "intimida" magistrații ori "influența" actul de justiție este o rușine.

Prin ce altceva dacă nu prin verticalitate, curaj, onestitate și devotament pentru sacra lor misiune se deosebesc magistrații de noi, toți ceilalți români de rând?

Și pentru ce, dacă nu pentru a fi incoruptibili, curajoși și de neclintit, le acordăm magistraților nu doar respectul cuvenit funcției, ci și salarii și pensii cu mult peste media celorlalte?

Consider că trebuie să lăsăm jurnaliștii să își facă meseria, în libertate, și să ne ocupăm mai atent, mai îndeaproape, de ceea ce au sau nu au voie să facă oamenii politici pentru ca justiția, în România, să fie cu adevărat independentă!

Așadar, susțin că propunerea legislativă pentru abrogarea articolului 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal trebuie să fie promulgată.

      Gheorghe Ciobanu - declarație politică: România trebuie să profite de contextul generat de Ucraina pentru a sprijini integrarea mai rapidă a Republicii Moldova în UE;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România trebuie să profite de contextul generat de Ucraina pentru a sprijini integrarea mai rapidă a Republicii Moldova în UE"

Evoluțiile din ultima perioadă legate de Ucraina creează un profund sentiment de îngrijorare. Pentru toată lumea civilizată, obișnuită cu valorile democrației și cu respectarea statului de drept, anexarea Crimeii la Federația Rusă reprezintă o gravă încălcare a suveranității Ucrainei. Chiar dacă ea nu s-a realizat printr-o invazie militară, acest joc geopolitic care a depășit de mult regulile diplomației, arată că situația Europei de Est nu este nici măcar acum rezolvată la aproape două decenii și jumătate după prăbușirea cortinei de fier. Există în continuare un conflict înghețat între cei care împărtășesc principiile și valorile occidentale și cei care doresc o reîntoarcere la statu-quo-ul creat imediat după Al Doilea Război Mondial.

Situația din țara vecină la nord, cu care România are cea mai mare graniță, este atent monitorizată de Executiv. Până în acest moment, colaborarea dintre instituțiile statului a funcționat foarte bine și mă bucură să văd că inclusiv președintele țării a înțeles că este nevoie de o colaborare interinstituțională și de transmiterea unui mesaj bine coordonate. Dintr-o asemenea perspectivă, vreau să-i felicit pe toți factorii de decizie pe zona de politică externă pentru felul în care au gestionat un asemenea context geopolitic - mai ales în condițiile în care, deși nu extrem de probabil, poate să apară un conflict militar la granița de nord a României.

Este extrem de important să acționăm prudent, dar să ne și punem în valoare calitatea de țară membră a NATO. În această logică, amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu ne transformă în punctul cel mai estic al Alianței Nord-Atlantice, ne conferă un statut special și ne pune în postura de a putea specula geopolitic toate evoluțiile din regiune.

Tocmai de aceea cred că este foarte important ca România să pună piciorul în prag în fața partenerilor europeni și să se implice mai activ în sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Situația Basarabiei este cu mult mai ușor rezolvabilă în acest moment decât cea a Ucrainei și de aceea este nevoie să se acționeze concret, în sensul sprijinirii autorităților de la Chișinău și a partidelor politice proeuropene de peste Prut. În Moldova urmează să aibă loc alegeri cruciale și cred că este de datoria tuturor responsabililor politici din România să acționeze în sensul unei victorii a forțelor democratice. Pe de o parte, nu putem să-i abandonăm pe frații basarabeni. Pe de altă parte, nu ar fi de dorit ca frontiera Europei unite să fie stabilită pe Prut.

Văzându-l pe premierul Ponta având o declarație comună cu șeful Executivului de la Chișinău, Iurie Leancă, am avut sentimentul că, în sfârșit, după foarte mult timp, se fac și lucruri concrete întru sprijinirea Republicii Moldova. Mi-aș dori foarte mult ca și președintele Băsescu să înțeleagă necesitatea unei comunicări congruente pe acest subiect - de o manieră similară precum pe tema Ucrainei - și astfel să se găsească o cale de a-i ajuta mai mult pe basarabeni. Toate poziționările acestea critice ale șefului statului român împotriva autorităților moldovene nu fac decât să alimenteze discursul fals naționalist al comuniștilor și socialiștilor și riscă să creeze un curent pro-rus chiar mai puternic decât cel din prezent. E important să nu existe orgolii când vine vorba de interesele Republicii Moldova și ca toți factorii de decizie de la București să acționeze unitar întru sprijinirea integrării europene cât mai rapide a Basarabiei.

      Gheorghe Dragomir - declarație politică: - Riscăm PSD-izarea instituțiilor statului dacă Victor Ponta continuă politica sa populistă;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Riscăm PSD-izarea instituțiilor statului dacă Victor Ponta continuă politica sa populistă"

Partidul Național Liberal, filiala Constanța este de părere că acțiunile și tergiversările din ultima perioadă ale PSD au ca principal scop reinstaurarea partidului-stat în România, așa cum a fost în perioada Guvernului Năstase.

Mai mult, Victor Ponta, împreună cu membrii PSD încep să preia metehnele regimului Băsescu, prin încercările de cooperare cu filialele PDL din țară. PSD a decis, împreună cu aliatul său mai vechi din Iași, PDL, să schimbe majoritatea din Consiliul Județean, motivând lucruri fără sens.

Astfel, la Iași, PSD a dat practic mâna cu PDL, trecând peste cuvântul pe care l-a dat tuturor românilor care au acordat un vot de încredere reprezentanților Uniunii Social Liberale. Membrii Partidului Național Liberal își asumă lupta împotriva PSD-izării Iașiului, în caz contrar cunoscându-se efectele ce pot urma de aici: subdezvoltare și sărăcie.

USL s-a rupt pentru că Victor Ponta dorea să transforme această alianță într-un fel de PSD mai mare, fără opoziție, numind proprii oameni în funcțiile ce erau atribuite PNL. Noi nu ne putem asuma dizolvarea USL atâta timp când foștii parteneri de alianță sperau într-o PSD-izare a Uniunii Social Liberale.

Am rămas singura garanție împotriva distrugerii României, așa cum am reprezentat ultima garanție că Traian Băsescu nu va transforma țara într-un tip de regim autoritar, acaparând toate resursele și anulând independența instituțiilor statului.

PNL este partidul care, fie că s-a aflat la putere, fie în opoziție, și-a păstrat principiile și a sancționat practicile abuzive și populismul.

Amintim faptul că, dacă PNL nu ar fi intervenit ferm atunci când a fost cazul, România ar fi avut acum exploatarea de la Roșia Montana începută, legea amnistiei aprobată, cota unică anulată și impozitare progresivă, așa cum dorea PSD.

Încheierea regimului Băsescu, pentru care PNL s-a luptat, nu înseamnă PSD-izarea României și întoarcerea la perioada 2000-2004. Noi nu putem accepta ca românii să fie mințiți, să li se promită un trai mai bun, salarii mai mari, locuri de muncă și refacerea spitalelor și școlilor, în condițiile în care PSD este interesat de funcții politice și de acapararea puterii. Am constatat că foștii noștri aliați nu și-au schimbat mentalitățile și practicile, care sunt aceleași din perioada 2000-2004.

Încheierea regimului Băsescu, pentru care PNL s-a luptat, nu înseamnă PSD-izarea României și întoarcerea la perioada Năstase.

      Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică intitulată Premierul Ponta și ministrul Rovana Plumb își asumă merite ce nu le aparțin;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Premierul Ponta și ministrul Rovana Plumb își asumă merite ce nu le aparțin"

Luni, în cadrul unei dezbateri organizate la Ministerul Muncii, doamna ministru Rovana Plumb și premierul Victor Ponta au lăsat să se înțeleagă că actuala garnitură de la Palatul Victoria a asigurat o creștere a pensiilor pentru 230.000 de pensionari.

"Vreau să-i asigurăm pe pensionari că vor fi în permanență printre prioritățile Guvernului, vreau să-i asigur că îi vom trata cu grijă și cu respect, pentru că au muncit o viață întreagă și consider că prin politicile și soluțiile pe care Guvernul condus de primul-ministru Ponta le va adopta vor face în așa fel încât aceștia să beneficieze de o viață decentă" - a declarat doamna ministru Plumb, iar premierul Victor Ponta a plusat: "le mulțumesc doamnei ministru Plumb, președintei Casei Naționale de Pensii - dacă ceea ce am spus în noiembrie s-a aplicat și anume, procedura prin care indicele de corecție se aplică unui număr de peste 230.000 de pensii va duce la recalcularea acestora pe plus, nu pe minus (...) Știți, dacă tot am început astăzi cu 230.000 de pensionari cărora le dăm niște bani în plus..."

Consider din nou că anunțurile triumfaliste ale premierului Victor Ponta și ale ministrului Rovana Plumb, cu privire la majorarea pensiilor, reprezintă o păcălire a alegătorilor, în special a celor pensionari și că este vorba de o nouă temă de campanie electorală a PSD.

De fapt, atât primul-ministru cât și doamna Rovana Plumb își asumă merite pe care nu le au. Ei nu fac altceva decât să pună în aplicare o decizie a Curții Constituționale din noiembrie 2013, care îi privește pe cei care s-au pensionat după data de 1 ianuarie 2011. Doar cu un sfert de gură se face referire la Decizia Curții Constituționale 437/2013, cea care a obligat Guvernul să recalculeze peste 200.000 de pensii, dar în ceea ce privește Ordonanța de urgență nr.113 din 18 decembrie 2013, cea prin care s-a pus în aplicare decizia CCR mai sus amintită, oficialii PSD se fac că uită cu desăvârșire că la pregătirea implementării acestei măsuri de recalculare prevăzute de ordonanță a lucrat intens fostul lor coleg din Guvernul USL, ministrul liberal al muncii, doamna Mariana Câmpeanu.

De altfel, cine citește Monitorul Oficial nr.830 din 23 decembrie 2013 nu va regăsi printre cosemnatarii Ordonanței de Urgență nr.113/2013 numele Rovanei Plumb, ci numele Marianei Câmpeanu și chiar a altor miniștri liberali.

Doamnă ministru Rovana Plumb, domnule prim-ministru Victor Ponta, renunțați vă rog la discursurile populiste! Nu-i păcăliți pe pensionari și nu vă mai arogați merite care nu vă aparțin. Nu este corect să procedați așa față de o categorie a populației care și așa este în mare parte defavorizată.

Am aflat cu surprindere, dintr-un talk-show de la un post de televiziune unde a fost prezent premierul Victor Ponta, că măsura reducerii CAS cu 5 puncte procentuale și a scutirii de impozit a profitului reinvestit nu reprezintă o inițiativă a PNL, ci o "inițiativă comună, a noastră, a celor care am fost împreună în USL". Domnule prim-ministru, aștept cu nerăbdare și ziua în care veți spune că inițiativa cotei unice a aparținut economiștilor social-democrați și a conservatorilor din PC.

      Eleonora-Carmen Hărău - intervenție despre ziua polițistului român;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Prăznuim astăzi Buna Vestire, sărbătoare creștină care marchează momentul amestecului dintre sfințenie și omenesc, în pântecele Fecioarei Maria, condiționalitate pentru nașterea lui Isus Cristos, Fiul Omului, totodată și Fiu Al Lui Dumnezeu.

Cu 12 ani în urmă, s-a hotărât ca acest praznic să fie ziua în care se aduce cinstire polițistului român. Prin urmare, avem o zi în fiecare an, ziua de 25 martie, ocazia să aducem mulțumirile noastre tuturor acelora care cu sacrificii și onestitate apără legea și pe fiecare cetățean cinstit de cei care o încalcă.

Legat de acest eveniment doresc să fac câteva considerații, și anume:

Este foarte nocivă pentru o democrație existentă, în spațiul public, a opiniei ca poliția este coruptă, că polițiștii sunt necinstiți și puși pe căpătuială sau răi și obtuzi. În ceea ce-l privește pe polițist, numit în regimul comunist milițian, circula glume deloc măgulitoare, acesta fiind subiect de batjocură, sau, și mai rău, subiectul unor acuzații, de multe ori fără acoperire, de chiul și lipsă de profesionalism. Mass-media, în goana după senzațional, preia evenimente care pun polițiștii în lumină proastă. Sunt cu mult mai rar popularizate cazurile de politiști-eroi de toată ziua - care nu pot să se apere mediatic (statutul le interzice acest lucru) și care sunt umiliți, fiind tratați nediferențiat, ca o masă amorfă, laolaltă cu uscăturile care, ca în fiecare sistem, se găsesc și aici . Rezolvarea problemei se găsește, pe de o parte, în interiorul sistemului polițienesc, care trebuie să-i elimine pe cei care nu sunt demni să fie polițiști, dar și în afara sistemului poliției, la îndemâna noastră, a politicienilor care trebuie să fim mult mai atenți cu nevoile lor, să promovăm un sistem de salarizare si condiții de muncă decente.

Ce-ar fi dacă, alături de elemente care nu ne sunt folositoare (uneori chiar ne sunt nocive) am prelua, din cultura americană, ca societate civilă, respectul față de polițist? Americanii își consideră polițiștii modele sociale, deși au și ei cazuri de corupție care răzbat în presa și chiar în filme.

Doresc să fac o mențiune aparte în ceea ce-i privește pe polițiștii comunitari, personal încadrat nu de MAI, ci de consiliile locale, care desfășoară aceeași activitate ca și polițiștii MAI de la compartimentul de Ordine Publică dar sunt cu mult mai prost plătiți, neavând nicio serie de alte drepturi acordate în sistemul MAI. Consider că este cazul să hotărâm urgent în această problemă: dacă polițiștii comunitari sunt necesari pentru societate, trebuie să le revizuim condițiile de muncă și salarizare, aducându-i la nivelul MAI, iar dacă încarcă inutil schemele de salariați ai primăriilor, trebuie să găsim alte soluții de loc de muncă pentru acești oameni.

În orice caz, azi, în zi aniversară eu le doresc tuturor polițiștilor, fără discriminare, mulți ani sănătoși și fericiți alături de familiile lor și îi asigur de profundul meu respect pentru munca pe care o depun în folosul cetățenilor.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică despre acciza pe carburant și taxa pe stâlp;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Doresc să aduc în discuție în fața dumneavoastră două evenimente economice, modificări legislative care pot aduce mari prejudicii economiei românești și fiecărui cetățean în parte, în cazul în care nu sunt corect gestionate, și anume: acciza pe carburant și așa numita "taxa pe stâlp".

Fenomenul implementării acestor măsuri pare să repete scenariul vechi și arhicunoscut din ultimii 24 de ani: populația plătește anumite cercuri de interese, "băieții deștepți" marchează profituri uriașe, țara sărăcește și românii se aleg cu "praful de pe tobă".

Impresionant profitul Petrom din anul 2013, nu-i așa? Peste un miliard de euro, cu 23% mai mare decât în anul 2012! I-am felicitat, i-am dat exemplu de management excelent, le-am urat succes și, cum pare firesc, le-am și mulțumit pentru faptul că oferă locuri de muncă bine plătite și susțin campanii de interes social, cultural etc. Pare că nu ne mai aducem aminte în ce condiții dezavantajoase a fost privatizat Petromul de către Guvernul Năstase, sub sloganul că statul este cel mai prost administrator. Dacă analizăm comparativ statisticile, constatăm că statul german sau statul polonez (ca să venim mai aproape de noi) nu este un stat "prost administrator". Poate că ar fi cazul să modificăm sloganul cel vechi, în baza căruia avuția națională s-a evaporat, fără echivalent, în buzunare private cu domiciliul dincolo de graniță în: "statul român este prost administrator". Și, mai ales, poate că este vremea să acționăm în sensul apărării interesului românilor.

Acciza și taxa pe stâlp sunt, din acest punct de vedere, o nouă provocare pentru Guvernul român.

Nu pun acum în discuție oportunitatea acestor noi surse de venit la un buget "sărăcit" de anii de criză economică, de politicile economice de austeritate extremă ale Guvernului Boc, de reorganizarea ANAF care a perturbat încasările. Pe această temă se pot purta discuții pro și contra, cu argumente deopotrivă pertinente. Genul acesta de discuții abat atenția asupra unui aspect esențial: modul în care se aplică aceste măsuri care condiționează, în ultima instanță, buzunarul din care vor fi achitate.

După cum se observă, ambele taxări au în mare parte legătură cu macrostructuri economice din zona energetică, adică exact cu acele structuri în fața cărora statul român a capitulat fără condiții de fiecare dată. Și totuși (noroc cu legislația din UE) România are o instituție "filtru" care, în anumite condiții, poate stopa transferul unor costuri în buzunarul consumatorului final și poate determina ca sarcina de plată să mai micșoreze profitul societăților comerciale care operează în sectorul energetic. Această instituție este Autoritatea Națională de Reglementare Energetică.

S-a creat în mediul politic un curent de susținere a autonomiei acestei instituții. Autonomie față de cine?! Față de consumatorul final (industriaș român sau simplu cetățean român) al cărui interes trebuie să-l apere? Taxele în discuție sunt vitale și pot altera grav nivelul de trai, și așa precar în țară, inclusiv prin falimentele "în lanț" pe care depășirea suportabilității fiscale a producătorilor energofagi le poate cauza. Aceleași taxe, raportate la nivelul profiturilor pe care le înregistrează sunt un pumn de mărunțiș.

Fac apel la dumneavoastră, stimați colegi, să creăm cadrul de voință politică și legislația necesară pentru ca reglementatorul în energie, ANRE, să acționeze în interesul real al României și să nu aprobe introducerea în prețuri ale acestor taxe, oprindu-le pentru colectare la nivelul companiilor din energie.

      Daniel Iane - declarație politică despre lipsa unei strategii energetice coerente și viabile pentru România din partea Guvernului condus de Victor Ponta;

Domnul Daniel Iane:

Lipsa unei strategii energetice coerente și viabile pentru România din partea Guvernului condus de Victor Ponta este deja vizibilă și va produce efecte negative pentru o mare parte a populației.

Având în vedere situația energetică internațională - și mă refer la criza dintre Ucraina și Federația Rusă - care are efecte directe și în plan energetic, dezbaterile despre resursele de energie au reapărut pe agenda publică, iar actualul cabinet de miniștri pare lipsit de inițiativă cu privire la acest domeniu atât de important pentru România și partenerii europeni.

Despre potențialul energetic al României se vorbește de foarte mult timp și știm cu toții că există chiar un potențial crescut în acest domeniu. Totuși, actualului Guvern, condus de premierul Victor Ponta, îi lipsește cu desăvârșire o strategie coerentă cu privire la acest sector, vital atât pentru români, dar și din ce în ce mai vital pentru vecinii noștri din Ucraina. De curând, Rusia a anunțat deja că va majora cu 37% prețul gazelor vândute către Ucraina, iar relațiile diplomatice dintre cele două state, putem observa că sunt încă unele foarte tensionate, acest fapt afectând siguranța energetică a Ucrainei. Guvernul ucrainean, conform informațiilor oficiale, a anunțat că au nevoie, în fiecare an, de aproximativ 30 miliarde metri cubi de gaze din importuri, iar o treime din acest volum va fi asigurat de Slovacia. În acest context internațional, România are șansa de a deveni un furnizor de gaze naturale pentru Ucraina, șansă care poate însemna importante beneficii, atât pentru bugetul de stat, cât și în ceea ce privește creșterea importanței rolului nostru în regiune și în rândul țărilor din Uniunea Europeană. Avem ocazia să participăm activ la reconstrucția Ucrainei, asigurându-i acesteia resurse de energie fără de care nu poate supraviețui.

Totuși, aceste oportunități care ar putea asigura o creștere a rolului internațional al României, par că vor rămâne nefructificate, deoarece actualului Guvern îi lipsește o strategie bine definită pentru segmentul energetic al României. Viziunea lui Victor Ponta și a PSD pare să fie una bine definită doar în două situații: fie când își numesc oamenii apropiați în funcții-cheie în cadrul Ministerului Energiei, în cel al autorităților din domeniu sau în consiliile de administrație ale companiilor din energie, fie când decid creșteri uriașe de prețuri pentru gazele naturale sau pentru energia electrică. În aceste două situații amintite, strategia este una foarte bine definită, dar evident în interesul direct al celor din actuala coaliție de guvernare.

Un exemplu foarte recent care relevă preocuparea celor din PSD pentru controlul îndeaproape al domeniului energetic al României este trecerea Departamentului de politici economice din cadrul Departamentului pentru energie, în subordonarea directă a apropiatului lui Victor Ponta, Constantin Niță, ministru al Economiei. Probabil premierul Victor Ponta s-a gândit că noului ministru al energiei îi lipsește experiența și îndemânarea în elaborarea unei politici energetice în beneficiul PSD.

Românii vor avea parte și ei de un adevărat "beneficiu" peste doar câteva zile. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Nicolae Havrileț, a anunțat că începând cu data de 1 aprilie prețurile la gazele naturale vor crește cu un procent de 2% pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei industriali. Creșterea prețului la energie înseamnă sărăcirea românilor și a întreprinzătorilor industriali, dar probabil acest fapt este parte a unei strategii "bine definite" a Guvernului Ponta pentru segmentul energetic.

      Natalia-Elena Intotero - declarație politică: Republica Moldova - cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Republica Moldova - cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană"

Nu poți opri cursul istoriei. Victor Ianukovici, fostul președinte al Ucrainei, a încercat și a eșuat. Gestul lui politic de a bloca integrarea Ucrainei în Europa a primit cea mai fermă replică. Pe fondul tensiunilor internaționale create de anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia, Uniunea Europeană a decis să semneze, la Bruxelles, partea politică a Acordului de Asociere cu Ucraina, reprezentată de premierul Arseni Iațeniuk.

Locul Republicii Moldova este alături de România în Uniunea Europeană. Vizita premierului Victor Ponta la Chișinău în februarie anul acesta a consolidat relația cu Republica Moldova, a întărit angajamentul României de a susține parcursul european al prietenilor noștri de peste Prut și a reiterat prioritatea absolută a politicii externe, și anume semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor comerciale), cât de curând posibil.

De aceea, salutăm decizia Consiliului European de a semna acordurile de asociere cu Republica Moldova și Georgia nu mai târziu de luna iunie. Și ne alăturăm vocilor din Parlamentul European care cer semnarea acestor documente chiar mai devreme de luna iunie, pentru că situația în această parte a Europei încă nu s-a stabilizat și pericolul ca alte teritorii să fie anexate prin forță încă nu a trecut.

Se dovedește încă o dată că utilizarea forței, oricât de ambițioasă ar fi ea, nu mai poate fi o soluție fiabilă în lumea de azi. Doar că, din păcate, nu toți liderii politici sunt pregătiți să accepte această schimbare.

      Ioan Balan - declarație politică: Risc de recesiune în România! De ce tace Ponta?;

Domnul Ioan Balan:

"Risc de recesiune în România! De ce tace Ponta?"

Minciunile Guvernului Ponta ies la suprafață precum ciupercile după ploaie. Credeam că măcar după ce a schimbat o parte dintre miniștri, nu-i va obliga și pe aceștia să-i susțină minciunile. Nu s-a întâmplat, pentru că Ponta se hrănește cu minciună. A mințit că se va opri cu taxarea. A mințit că va menține prețul energiei în limitele suportabilității agenților economici. Minte când spune că efectele politicilor sale proaste nu-i vor afecta pe agenții economici și pe români, în anul 2014.

După ce am văzut analizele unei importante companii de consultanță asupra efectelor liberalizării prețului pentru gazele naturale, am rămas uimit și nu am dat în primă instanță crezare cifrelor alarmante. Astfel, personal am studiat cu atenție calendarul de implementare al liberalizării prețului la gaze, aprobat de Ponta pentru următorii doi ani. Să știți că am ajuns la aceeași concluzie: prețurile gazelor indigene pentru industrie vor ajunge să crească cu aproape 150% în următorii doi ani, deși PDL obținuse de la FMI și UE o amânare a implementării acestei măsuri.

S-a gândit oare Ponta, mai ales în contextul tensionat din regiune, care vor fi efectele economice ale acestei liberalizări bruște? Deja cele mai mari confederații din industrie avertizează că o asemenea măsură va genera pierderi de peste 6,3 miliarde de euro pentru industrie și pentru economie, iar efectele sociale anticipate de cei din industrie se ridică la peste 500.000 de șomeri.

De ce tace Ponta? De ce lovește sub centură industria? Până ieri se lăuda că în creșterea economică de anul trecut, de 3,5%, 2,3% a fost aportul industriei. Ce poate înțelege orice om rațional este faptul că Ponta asasinează orice domeniu economic din România care are curajul de a se stabiliza și de a îndrăzni să crească.

Îmi este și teamă să pronunț cuvântul recesiune. În anii 2009-2010, Partidul Democrat Liberal a făcut eforturi deosebite pentru ca, începând din anul 2011, economia românească să crească. Românii au îndurat măsuri foarte dure, pentru ca, din anul 2011, economia să reintre pe calea bunăstării. De doi ani Victor Ponta depune toate eforturile să ne bage din nou în recesiune. 35 de taxe și impozite noi! Asasinarea investițiilor publice! Locuri de muncă mai puține și mai prost plătite!

Gândindu-mă la faptul că, de la 1 aprilie 2014, prețul carburanților va trece de 7 lei pe litru, pentru simplul motiv că Ponta trebuie să dea bani mai multor baronilor locali, că prețul la electricitate crește, că prețul gazelor naturale se va dubla într-un an de zile pentru activitățile industriale, nu pot decât să afirm cu maximă responsabilitate că cei care se tem de instalarea recesiunii economice în România sunt îndreptățiți să aibă aceste emoții.

Chiar dacă și-a peticit guvernul cu miniștri tineri, Victor Ponta nu dă nici cel mai mic semn că ar vrea să iasă din logica electorală. Victor Ponta nu are decât un singur obiectiv: să-i biciuiască și mai tare pe contribuabilii de bună-credință până îi vede falimentari, doar ca să aibă mai mulți bani pentru campanie. Obiectivele Guvernului Ponta 3 nu sunt legate nici de creșterea economică, nici de reducerea evaziunii fiscale, nici de reducerea șomajului și crearea de noi locuri de muncă. Victor Ponta trebuie doar să mintă cu nerușinare în continuare și să le dea baronilor locali banii furați din buzunarele românilor.

      Ionel Arsene - declarație politică cu privire la felul în care se raportează la guvernare unele dintre partidele aflate, în prezent, în opoziție;

Domnul Ionel Arsene:

În declarația de săptămâna aceasta voi face referire la felul în care se raportează la guvernare unele dintre partidele aflate, în prezent, în opoziție. Deși toate datele disponibile până acum arată că economia României merge într-o direcție bună, unii reprezentanți ai principalelor formațiuni politice din opoziție încearcă să destabilizeze activitatea Guvernului din cauza propriilor interese politice și electorale, însă cele câteva procente în plus pe care ar putea să le obțină pot ajunge să coste foarte mult economia României.

Am apreciat activitatea miniștrilor liberali în perioada în care aceștia s-au aflat în componența Guvernului. Alături de colegii mei de la PSD, PC și UNPR ei au depus toate eforturile pentru a pune în aplicare Programul de guvernare al Uniunii Social-Liberale, spre binele celor care ne-au votat, care au așteptări foarte mari de la noi. Având în vedere faptul că noul guvern a preluat obiectivele USL, cred, în continuare, că participarea Partidului Național Liberal la actul de guvernare ar fi un fapt pozitiv pentru români.

Totodată, cred că într-o democrație este foarte importantă activitatea opoziției. Aduce echilibru și poate fi în interesul cetățenilor, în măsura în care reușește să fie obiectivă și să nu plaseze interesul electoral înaintea celui public. Acesta este motivul pentru care cred că ar trebui să înceteze cursa declanșată de PDL și PNL, în încercarea de a smulge alegători unii de la ceilalți. Pot să înțeleg dorința colegilor mei de a se impune în fața cetățenilor, dar nu pot să înțeleg de ce acele câteva procente în plus ajung să fie mai importante decât interesele României.

Ieri, în plenul Camerei, s-a cerut ca două măsuri despre care premierul Victor Ponta a anunțat că se află pe agenda Guvernului să fie aplicate cu câteva luni mai devreme. În caz contrar, PNL ar urma să depună o moțiune de cenzură. Cele două măsuri la care mă refer sunt reducerea CAS-ului și neimpozitarea profitului reinvestit. Declarațiile colegilor mei liberali sunt pur demagogice. Ei știu foarte bine că măsuri cu un impact atât de mare nu pot fi devansate peste noapte. Implementarea lor trebuie pregătită foarte bine pentru a preveni orice implicație negativă asupra economiei.

De aceea aș vrea să-i întreb pe foștii mei colegi din USL ce rost are să discrediteze două inițiative foarte bune, așteptate de mediul de afaceri? Programul de guvernare a fost stabilit de comun acord și, până recent, era unul foarte bun, dar, după ce au ajuns în opoziție, unii dintre parlamentarii liberali și-au dat seama că, de fapt, nu era chiar atât de bun și ar trebui modificat.

În cazul Partidului Democrat Liberal situația este chiar mai gravă. Un rezumat al guvernării acestui partid ar trebui să conțină destabilizarea gravă a economiei, sărăcirea populației și o bătaie de joc continuă la adresa pensionarilor și, în general, la adresa românilor cu venituri mici. În prezent, la aproape doi ani de când au pierdut guvernarea, reprezentanții PDL vin să critice măsurile Executivului în exercițiu pe motive fanteziste. Ceva mai multă decență din partea lor ar fi bine-venită și chiar de dorit.

Datele de până acum arată că, după un an 2013 foarte bun, care a întrecut previziunile economice, 2014 continuă într-un ritm asemănător. Rata anuală a inflației a scăzut în ianuarie la 1,06%, iar în februarie a atins un minim istoric de 1,05%. Veniturile bugetului consolidat au înregistrat o creștere de peste 10% în prima lună a acestui an, iar încasările de TVA au crescut și ele cu 18%. România are un excedent al balanței de plăți de 388 milioane euro în ianuarie, cu 45% mai mare față de prima lună din 2013. Exporturile au crescut, de asemenea, cu 6%.

La fel de important este faptul că producția industrială a crescut cu mai mult de 10%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care 2013 a fost un an record pentru industrie. Consumul a crescut și el cu 6% în ianuarie 2014, ceea ce indică faptul că cetățenii au resimțit creșterea economică din 2013. Toate aceste rezultate produc, până acum, un cadru favorabil pentru continuarea implementării programului de guvernare al Executivului.

În plus, guvernarea actuală arată o preocupare constantă pentru îmbunătățirea situației românilor cu venituri mici. Peste 230.000 de români vor primi mai mulți bani la pensii în urma recalculării acestora de către Ministerul Muncii. De asemenea, anul acesta pensiile au fost majorate cu 3,75%, iar anul viitor vor fi crescute cu un procent de peste 4%.

Reducerea CAS-ului și neimpozitarea profitului reinvestit se află și ele pe agenda Guvernului pentru perioada următoare, însă implementarea lor trebuie să țină cont de condițiile economice. Avem nevoie ca aceste inițiative să fie implementate la momentul oportun, pentru un impact maximizat. Cred că opoziția cunoaște acest lucru, însă de dragul campaniei electorale care urmează, începe să ceară devansarea lor.

Cred că, până la urmă, colegii mei ar putea fi surprinși de rezultatele acțiunilor pe care le desfășoară. Românii și-au dat deja seama care sunt forțele politice care lucrează în interesul lor și o partea a opoziției ar putea avea surpriza de a constata că încercarea de a se substitui acestora va fi, în cele din urmă, un eșec electoral.

Guvernul trebuie să-și continue activitatea foarte bună de până acum și să depună toate eforturile pentru punerea în aplicare a programului de guvernare anunțat. Rezultatele bune pe care le obține deja vor descuraja toate aceste încercări de destabilizare venite din partea opoziției și vor arăta cetățenilor că o guvernare echilibrată și responsabilă poate să le aducă un nivel de trai mai bun și să-i facă mândri de țara în care trăiesc.

      Ionel Palăr - declarație politică: PNL cere Guvernului Ponta să își respecte cuvântul dat și să reducă CAS-ul și să introducă neimpozitarea profitului reinvestit;

Domnul Ionel Palăr:

"PNL cere Guvernului Ponta să își respecte cuvântul dat și să reducă CAS-ul și să introducă neimpozitarea profitului reinvestit"

PNL a susținut acest demers încă din anul 2009, pe când se afla în opoziție, urmând ca aceste măsuri să fie susținute și în Programul de guvernare al USL, pledând spre adoptarea acestora și în prezent.

În februarie, primul-ministru Ponta afirma că Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internațional să introducă începând cu 1 iulie 2014 scutirea de impozit a profitului reinvestit, ca și reducerea CAS la angajator.

Trebuie reamintit că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale înseamnă în primul rând reducerea costurilor forței de muncă pentru angajator, ceea ce încurajează crearea de noi locuri de muncă legale, această măsură ajutând în același timp și la reducerea evaziunii fiscale.

Totodată, scutirea de impozit a profitului reinvestit stimulează mediul de afaceri, care va fi încurajat să ducă banii în noi investiții, ceea ce va genera noi locuri de muncă și, implicit, dezvoltarea și creșterea nivelului de trai.

Scutirea impozitului pe profitul reinvestit și reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator sunt măsuri așteptate de către toți întreprinzătorii, cu capital autohton sau străin, care au solicitat constant adoptarea cu prioritate a acestui pachet de relaxare fiscală în sfera mediului de afaceri.

Dacă aceste măsuri, conform declarațiilor premierului Ponta, nu se vor adopta până la 1 iulie 2014, Partidul Național Liberal își va menține ferm poziția, înaintând astfel moțiunea cu privire la expunerea de motive enumerate anterior.

      George Ionescu - intervenție cu tema Ziua Poliției Române;

Domnul George Ionescu:

"Ziua Poliției Române"

Astăzi se împlinesc 192 de ani de la înființarea Poliției Române, zi în care toată lumea recunoaște importanța acestui serviciu.

Ziua Poliției Române a fost desemnată ziua de 25 martie, prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, dată care coincide și cu sărbătoarea Bunei Vestiri.

În anul 1822, domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiță Filipescu steagul Agiei (primul drapel al Poliției Române). Acesta avea pictat chipul Maicii Domnului și al îngerului aducător al Bunei Vestiri. Înmânarea acestui steag legalizează funcționarea Instituției Poliției Române.

Poliția Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția statului român care apără drepturile persoanei, proprietății publice și private, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, conform legii.

În legătură cu importanța existenței acestei instituții, marele scriitor francez Honoré de Balzac susținea: "Poliția!... Cine sunt cei care o disprețuiesc? Imbecili ce nu știu decât să batjocorească ceea ce înseamnă liniștea lor. Căci, suprimați poliția și veți suprima civilizația."

Așa cum spune și sloganul Poliției Române, avem nevoie de "siguranța și încrederea" asigurate de această instituție ce urmărește respectarea legii și a ordinii.

Ziua Poliției Române este marcată printr-un program de activități și manifestări cum ar fi: Ziua porților deschise, pentru cei interesați să cunoască o parte din activitățile pe care polițiștii le desfășoară. Astfel comunitatea poate afla detalii importante privitoare la activitățile polițiștilor sau poate asista la diverse exerciții de simulare a unor intervenții.

Cu ocazia acestei zile, țin să-i felicit pe toți oamenii legii pentru profesionalismul și curajul de care dau dovadă în cadrul activităților pe care le desfășoară.

      Cornel Itu - declarație politică cu subiectul: Unificarea practicii judiciare trebuie să revină pe agenda politică;

Domnul Cornel Itu:

"Unificarea practicii judiciare trebuie să revină pe agenda politică"

Problema unificării practicii judiciare în România, una dintre condițiile de bază ale reformei în justiție, s-a aflat de două ori pe agenda politică, proiectele de lege, elaborate de oameni foarte bine pregătiți și cu o vastă experiență în domeniu, fiind în mod nefiresc respinse de Ministerul Justiției, iar apoi de Senat, cameră decizională, o dată în 2010, apoi în 2011.

Comisia Europeană ne-a atenționat în repetate rânduri asupra lipsei de unitate în hotărârile judecătorești, în condițiile în care România și-a asumat, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, o serie de obligații privind reformarea sistemului judiciar. Rapoartele Comisiei Europene au admis că România înregistrează anumite progrese în privința unificării practicii judiciare, un exemplu în acest sens fiind recursurile în interesul legii, însă aceste instrumente nu au produs o schimbare suficientă. Totodată, Comisia Europeană a arătat că factorii de decizie din sistemul judiciar românesc manifestă o anumită reticență în a coopera și a-și asuma responsabilitatea în beneficiul reformei.

Primul proiect privind unificarea practicii judiciare, demarat în anul 2009, a fost elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii în colaborare cu Înalta Curte de Casație și Justiție, asociațiile profesionale ale magistraților și experți străini. În anul 2010 a fost sesizat Ministerul Justiției pentru inițierea procedurii specifice. Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că proiectul acestei legi, prin noutatea reglementării și prin modificările propuse Codului de procedură civilă și Codului de procedură penală, dă consistență dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituția României, republicată, care prevăd că Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța care asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către întregul sistem judiciar și oferă mecanismele procedurale eficiente care permit Înaltei Curți să îndeplinească această sarcină atât atunci când cauzele sunt judecate de către aceasta, cât și atunci când ele sunt judecate în ultimă instanță de către curți de apel sau tribunale. Ministerul Justiției a refuzat să promoveze proiectul de lege, invocând că nu sunt probleme de drept, ci de interpretare a unor instanțe, pe de altă parte invocând un nivel de pregătire precar al magistraților, făcând referire apoi la independența acestora și la faptul că o astfel de unificare ar afecta libertatea lor de decizie. Cu alte cuvinte, nu s-a dorit reforma și s-au găsit pretexte.

În paralel, o altă variantă a proiectului a fost prezentată Camerei Deputaților de către Asociația Magistraților din România, propunerea fiind adoptată tacit la acest nivel, însă a fost ulterior respinsă de Senat. Deși s-a invocat de către Senat la respingerea Propunerii legislative privind promovarea practicii unitare și de modificare și completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, a Codului de procedură civilă și Codului de procedură penală că noile coduri vor reglementa chestiunea precedentului judiciar, acest lucru nu s-a întâmplat, iar inițiatorii legii, respectiv Asociația Magistraților din România, cunoșteau prea bine acest aspect. Însă oamenii lui Boc au preferat, ca de obicei, să facă ce știau mai bine, adică să taie din start orice inițiativă benefică pentru țară.

Ce modificări de substanță ar fi adus adoptarea proiectului? Doamna Mona Pivniceru, care la momentul întocmirii proiectului ocupa funcția de președinte al Asociației Magistraților din România, explica foarte clar beneficiile, respectiv crearea unui drept de revizuire a hotărârilor și aplicarea automată a unor soluții în cazuri despre care se constată că sunt similare.

Din păcate, suntem în anul 2014 și recunoașterea hotărârilor judecătorești pronunțate în România se află în continuare sub semnul întrebării în țările Uniunii Europene, iar statul este condamnat în prea multe cazuri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Lipsa unei practici unitare a instanțelor ne costă pe fiecare în parte, costă atât justițiabilul, cât și pe magistrat, și, de asemenea, afectează mediul de afaceri, intern și extern, o dată pentru că antreprenorii români pierd sume imense din cauza așteptării îndelungate pentru o hotărâre corectă, iar investitorii străini evită de multe ori țara noastră din cauza incertitudinii juridice.

Cred că este oportun să readucem pe agenda politică proiectul privind unificarea practicii judiciare și să susținem până la capăt reforma în justiție.

      Camelia Khraibani - declarație politică: - Adopția, o alegere nobilă;

Doamna Camelia Khraibani:

"Adopția, o alegere nobilă"

In declarația prezentă mă voi referi la un eveniment recent cu o deosebită semnificație umanitară. Este vorba despre "Marșul pentru viață." Este o manifestare ajunsă la a patra ediție și este dedicată protejării copiilor și sprijinirii familiei. În acest an, tema evenimentului a fost "Adopția, o alegere nobilă", pentru a atrage atenția că este nevoie de o cultură a adopției care să pună în centru interesul copilului, să valorizeze adopția și să nu culpabilizeze părinții naturali. Evenimentul a fost organizat în multe orașe din țară, printre care Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Constanța, Ploiești, Oradea, Arad, Deva, Bistrița, Alba Iulia, Piatra-Neamț, Baia Mare și Bacău. Aproximativ o mie de persoane au participat în București, sâmbătă, 22 martie, la "Marșul pentru viață", care a avut loc din Piața Unirii până în Parcul Tineretului din Capitală, evenimentul fiind organizat pentru a susține adopția ca o soluție pentru ocrotirea copiilor născuți de mame aflate în dificultate.

Participanții la marșul din București au așezat în fruntea coloanei de manifestanți câțiva copii, care au purtat bannnerul pe care a fost scrisă tema evenimentului din acest an - "Adopția, o alegere nobilă. Marșul pentru viață 2014". Pe tot traseul marșului, manifestanții au purtat sute de baloane multicolore și pancarte pe care scria "Ești mai puternică decât crezi", "Adopția înseamnă dragoste", "Pro adopție", "Pro viață", "Pro familie", "Pro decență", "Pro tradiție".

Evenimentul la care mă refer a fost organizat cu scopul de a susține adopțiile, de a sprijini copiii abandonați, familiile aflate în dificultate care sunt nevoite să își dea copiii în adopție, dar și familiile care iau în adopție un copil, a declarat doamna Alexandra Nadane, președintele asociației Studenți pentru viață, organizatorul evenimentului din Capitală. Totodată, doamna Nadane a precizat că evenimentul a fost organizat și pentru a atrage atenția că în România nu există o cultură a adopției, iar un copil adoptat, dar și familiile care adoptă sunt privite sceptic.

Împreună cu organizatorii evenimentului și eu susțin că adopția este o soluție firească pentru ocrotirea copiilor născuți de mame aflate în dificultate, ale căror familii nu își pot asuma responsabilitatea creșterii unui copil. Trebuie să supunem unei analize critice mentalitățile potrivit cărora familia care adoptă este văzută ca nefirească, mama sau părinții care își lasă copilul să fie adoptat sunt considerați nedemni de numele de părinți. Este cazul să apreciem că aceste calificări nu sunt corecte și că ele îngreunează mult încredințarea spre adopție, adopția și integrarea copilului adoptat.

Dacă în centrul atenției vom pune interesul copilului vom vedea și o altă fațetă a realității sociale. Vom înțelege că părinții naturali nu trebuie disprețuiți pentru că au ales, adesea cu multă durere sufletească, să încredințeze altcuiva creșterea și educația copilului lor. Nu idealizăm realitatea, știm că sunt și experiențe nereușite sau chiar tragice cu unele adopții. Dar, pe de altă parte, nici nu putem să nu fim de acord cu reprezentanții Asociației Studenți pentru viață atunci când, în cunoștință de cauză, susțin că, citez, "Un copil adoptat este un copil binecuvântat, la a cărui viață au contribuit două rânduri de părinți. Părinții adoptivi sunt de admirat pentru dragostea lor. Părinții naturali trebuie sprijiniți în luarea unei decizii deplin responsabile, care să aibă în vedere interesul copilului din toate punctele de vedere".

Am reținut din cuvântul organizatorilor că legea noastră în materie de adopție nu prevede soluții pentru unele situații des întâlnite, susținând că ar fi necesară, de exemplu, legiferarea începerii demersului de încredințare spre adopție încă din perioada sarcinii. În acest fel, se speră că se va reduce abandonul, mortalitatea infantilă și va crește numărul de adopții. Apreciez că țara noastră trebuie să construiască viitorul celor mai vulnerabili copii ai săi prin politici adaptate realității și testate pe plan internațional.

Am găsit de cuviință să vă rețin atenția cu această problematică pentru a contribui la perfectarea legislației care reglementează regimul adopției și pentru a vă transmite că România are nevoie de o cultură a adopției, care înseamnă de fapt o cultură a vieții.

      Camelia Khraibani - declarație politică: - Românii sunt cetățeni de jure ai UE, iar nu de facto;

Doamna Camelia Khraibani:

"Românii sunt cetățeni de jure ai UE, iar nu de facto"

În Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene stă scris: "Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe principiile democrației și statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu de libertate, securitate și justiție".

România este membră a Uniunii Europene din 2007. Cetățenii români sunt de drept cetățeni ai Uniunii Europene, și ar trebui să fie tratați ca atare.

Cu toate acestea, românii nu se simt încă egali cu ceilalți cetățeni europeni și aceasta este realitatea. Aderarea României la spațiul Schengen a rămas un deziderat prea îndepărtat.

În ultimii ani, o tendință frecventă a fost ca integrarea României în Schengen să fie transformată în miză politică și temă de dezbatere în cadrul campaniilor electorale din diferite state ale Uniunii. Putem înțelege preocuparea unor state membre UE, în special a Marii Britanii și a Germaniei, privind posibile presiuni și abuzuri asupra sistemelor de asigurări sociale. Și, sigur, dacă este vorba de abuzuri suntem total de acord să sprijinim stoparea lor, dar considerăm că o retorică electorală prin care cetățenii români sunt identificați generic ca fiind principalul pericol pentru comunitățile locale este nepotrivită și încalcă tocmai dreptul la demnitate umană, libertate, solidaritate și egalitate.

În acest context, este îmbucurătoare atitudinea Germaniei care a ales să gestioneze corect dezbaterea de săptămâna trecută referitoare la așa-zisele abuzuri la adresa mobilității pe piața forței de muncă și apreciem la valoarea ei reală poziția principială a Berlinului referitoare la libertatea de circulație, ca unul dintre drepturile fundamentale în UE.

Considerăm aceasta un important semn pozitiv pentru România și o recunoaștere a eforturilor Guvernului României de a valida cerințele care i-au fost solicitate de către Uniunea Europeană.

Rămânem încrezători că, pe fondul îndeplinirii de către România a criteriilor pentru aderarea la spațiul Schengen, să fie adoptată o decizie pozitivă în acest sens în cursul acestui an, în baza abordării etapizate agreate la nivelul UE.

Ne dorim ca românii să nu se mai simtă discriminați și victime ale unor standarde duble aplicate în interiorul Uniunii Europene, ci să fim considerați de jure și de facto cetățeni europeni egali cu toți ceilalți cetățeni europeni.

      Mihai Lupu - declarație politică intitulată: Noi, liberalii, susținem introducerea insolvenței persoanelor fizice în Codul insolvenței;

Domnul Mihai Lupu:

"Noi, liberalii, susținem introducerea insolvenței persoanelor fizice în Codul insolvenței"

De câteva săptămâni se dezbate în Camera Deputaților, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Proiectul de Lege al Guvernului privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sau, mai bine zis, un nou Cod al insolvenței persoanelor juridice.

PNL consideră că mediul economic are nevoie urgentă de un nou Cod al insolvenței, dar, în același timp, susținem ferm faptul că este absolut necesară și insolvența persoanelor fizice, având în vedere că Legea falimentului personal este reglementată deja în majoritatea țărilor europene. De aceea, noi, liberalii, am propus, prin colegii noștri parlamentari, membri ai Comisiei juridice, introducerea unui capitol distinct în acest Cod al insolvenței, capitol care să se refere la insolvența persoanelor fizice.

PNL s-a implicat în acest demers deoarece consideră, în primul rând, că România trebuie să se alinieze legislației europene în domeniu, falimentul personal existând în țări precum Marea Britanie, Franța, Germania sau, de câțiva ani, în fostele țări comuniste, precum Polonia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania și, nu în ultimul rând, pentru faptul că persoanele fizice sunt în prezent discriminate din acest punct de vedere de lege în România, în comparație cu companiile.

Considerăm că și persoanelor fizice care au probleme financiare serioase trebuie să le acordăm aceeași șansă ca și companiilor, de a putea intra în faliment personal și de a putea ulterior să o ia de la capăt, fără un istoric financiar stigmatizant.

Cerem Guvernului Ponta, dar și parlamentarilor din celelalte grupuri parlamentare, să susțină, alături de PNL, acest demers legislativ deosebit de necesar pentru cetățenii români ale căror venituri s-au tot redus în anii de criză, rămânând împovărați de datorii și fără nicio soluție de ieșire. Statul român a găsit în acești ani de criză soluții pentru bănci, pentru susținerea acestora în cazul creditelor neperformante, dar persoanelor fizice nu li s-a acordat nici cea mai mică șansă să se poată redresa.

Mai mult decât atât, celebra electorată dorită de PSD nu reprezintă în niciun caz o soluție viabilă, ci doar un compromis pasager, discriminatoriu și generator de complicații financiare ulterioare. O lege a falimentului personal ar da posibilitatea debitorilor români de bună-credință să beneficieze de reinserția socială necesară.

      Constantin Mazilu - declarație politică cu tema: Birocrația le blochează fericirea copiilor orfani;

Domnul Constantin Mazilu:

"Birocrația le blochează fericirea copiilor orfani"

Birocrația stă de foarte multe ori în calea fericirii unui copil orfan. Pot trece ani întregi până când un prichindel ajunge să fie adoptat și să-și găsească o familie potrivită. La fel, și familiile care doresc să înfieze un copil pot aștepta la nesfârșit. Din cauza asta, românii se sperie de legislația care încurajează birocrația și nu se înghesuie să adopte copii, deși mulți își doresc acest lucru. Cei care se decid totuși să o facă se lovesc de o procedură stufoasă și, de cele mai multe ori, până la urmă renunță.

Legislația provoacă un mare tam-tam al nervilor, încât cine dorește să adopte trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și să conștientizeze că este foarte greu și durează foarte mult. Cine nu e suficient de determinat se împotmolește în sistemul prea complicat.

Vă repet că, din nefericire, nu cantitatea de răbdare a celor care doresc să devină părinți prin adopție este problema, ci legislația. Copiii care stau în centrele de plasament așteaptă chiar și patru sau cinci ani până să-și găsească o familie, iar numărul lor, și așa destul de mare, tot crește. Și asta pentru că, înainte de a-i da spre adopție, autoritățile încearcă să-i reintegreze pe copii în familia naturală. Acest proces presupune chiar și căutarea rudelor până la cele de gradul patru.

Mai întâi, orice cuplu care dorește să adopte un copil trebuie să depună o cerere la Direcția Generală de Asistență Socială și la Protecția Copilului pentru evaluarea condițiilor morale și materiale. Familia adoptivă este evaluată și pregătită de asistentul social desemnat și de un psiholog, pregătire care durează aproximativ două luni. Asistentul social responsabil va trebui să vorbească și cu alți membri ai familiei sau chiar și cu prietenii apropiați. Tot în această etapă, cuplul solicitant urmează un curs prin care învață cum să integreze un copil orfan în familie. Abia apoi obține un atestat de adopție, care este valabil un singur an.

Dacă până aici procedura pare destul de simplă, deși e suficient de cronofobă, aceasta se complică de îndată ce se trece la etapa de potrivire copil-familie. Asistentul social trebuie să caute un copil compatibil cu familia. După ce este găsit, urmează procedura de pregătire, cu întâlniri și programe de acomodare, precum și cu un program de vizite. Dacă există o compatibilitate, minorul este încredințat cuplului pentru trei luni, însă doar dacă se finalizează toate procedurile și numai dacă totul decurge conform planurilor. Numai că tot calvarul nu se oprește aici. Asistenții sociali vor mai sta cu ochii pe ei încă doi ani de la încuviințarea adopției.

Vi se pare simplă această procedură? Recunosc că mie nu. Toate aceste demersuri peste demersuri le dau multe bătăi de cap cuplurilor care doresc să adopte un copil, iar mulți renunță la idee înainte de a intra în hățișurile sistemului.

Consider că acest sistem, în loc să provoace zâmbete și multă bucurie, aduce multă suferință și bătăi suplimentare de cap. Legislația ne trădează adevăratele sentimente și preocupări. De ce spun asta? Pentru că legea românească a adopției nu prevede soluții pentru unele situații des întâlnite. De exemplu, ar fi foarte necesară legiferarea începerii demersului de încredințare spre adopție încă din perioada sarcinii. Astfel se va reduce abandonul, mortalitatea infantilă și va crește numărul de adopții. Altfel, dovedim că de viitorul unora dintre copiii acestei țări ne îngrijim prea puțin, iar de al altora chiar deloc. Privită din acest punct de vedere, societatea românească demonstrează că și-a abandonat copiii și a abandonat și multe mame. Spunem despre copii că sunt un dar, o bucurie, că ei sunt viitorul națiunii, doar că adopția, care este o soluție firească pentru ocrotirea copiilor născuți de mame aflate în dificultate, ale căror familii nu își pot asuma responsabilitatea creșterii unui copil, devine un adevărat necaz.

Pe lângă legislația cu probleme, trebuie să luăm în considerație și un alt factor psihosociologic: în România, din păcate, nu există o cultură a adopției. Copilul adoptat este văzut ca un copil de mâna a doua. Familia care adoptă este văzută ca nefirească. Mama sau părinții care își lasă copilul să fie adoptat sunt considerați nedemni de numele de părinți. Aceste calificări nu sunt deloc corecte și ele îngreunează mult încredințarea spre adopție, adopția și integrarea copilului adoptat.

Închei prin a sublinia că sunt convins că România poate și trebuie să le construiască viitorul și celor mai vulnerabili copii ai săi prin politici adaptate realității și testate pe plan internațional.

      Mihai-Răzvan Sturzu - declarație politică cu titlul: PDL insistă să practice politica minciunii și dezinformării;

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

"PDL insistă să practice politica minciunii și dezinformării"

Subiectul acestei moțiuni - domeniul energiei, amintește de momentul în care Hidroelectrica a fost căpușată de cei pe care mass-media i-a numit "băieți deștepți" și pe care guvernul USL i-a înlăturat. Analizând datele contabile ale Hidroelectrica și comparând profitul companiei din 2013, de aproximativ 200 de milioane de euro, cu cel din 2010, de doar 3,5 milioane de euro, sau din 2011, de aproximativ 55 de milioane de euro, orice comentariu e de prisos.

În ceea ce privește proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, Guvernul României a încheiat un memorandum cu cel chinez și chiar în urmă cu o lună Excelența Sa, ambasadorul Chinei în România, a declarat că în prezent sunt în lucru studii pentru ca această investiție să înceapă cât mai curând. Într-o situație asemănătoare sunt și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. De asemenea, cablul electric submarin dintre România și Turcia a făcut obiectul unui memorandum semnat între cele două guverne, iar discuțiile sunt într-un stadiu avansat. Tot aici au fost menționate cazurile de corupție care au avut legătură cu domeniul energetic. Aș vrea să menționez un singur nume: Adriean Videanu.

Cât despre Complexul Energetic Oltenia, este o companie care are profit de circa 300 de milioane de lei în 2013, nu are datorii restante la bugetul de stat și nici rate sau dobânzi bancare restante.

Mărirea redevențelor pentru resursele naturale este o măsură justificată pentru comorile din subsolul țării, care nu pot fi oferite gratuit, așa cum probabil se dorește în cadrul PDL.

La fel, suprataxarea veniturilor suplimentare obținute de către producătorii de gaze naturale în urma liberalizării prețurilor are drept scop redirecționarea banilor spre ajutorarea acelor persoane afectate de creșterea prețurilor ca urmare a liberalizării.

Schema prin care a fost redus numărul de certificate verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă, deși criticată, are efecte pozitive, în momentul actual România fiind cu 6 ani înaintea termenului stabilit cu UE. Domnii deputați PDL cu siguranță trebuie să își actualizeze datele. În momentul de față 23,6% din energia consumată la nivel național provine din surse regenerabile, ținta stabilită fiind de 24%. De asemenea, prețul facturii la energie a scăzut, chiar președintele Traian Băsescu a confirmat acest lucru.

Privind evoluția industriei și a producției industriale, în anul 2013 aceasta a crescut cu 7%, iar în ianuarie 2014 a fost înregistrată o creștere de peste 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Industria s-ar fi aflat într-un mare pericol dacă președintele Băsescu ar fi continuat în mod iresponsabil să blocheze legea de aprobare a OUG nr.57/2013, referitoare la reducerea schemei certificatelor verzi pentru o perioadă limitată de timp.

În concluzie, moțiunea pe care o combatem este o minciună în care se evită menționarea acelor date care o contrazic cu desăvârșire. În textul acesteia apare următoarea frază: "însă atunci când s-au văzut la guvernare nu au fost preocupați de soarta țării, ci de împărțirea puterii și umplerea buzunarelor proprii", care pare luată din statutul PDL, pentru că este descrierea exactă a perioadei acestora de guvernare. Evoluția pozitivă în timpul Guvernării USL a tuturor aspectelor menționate mai sus este ușor de dovedit prin informații oficiale, nu prin răstălmăcirea realității.

      Ion-Bogdan Mihăilescu - declarație politică privind dezvoltarea agriculturii românești;

Domnul Ion-Bogdan Mihăilescu:

Declarație politică privind dezvoltarea agriculturii românești

Agricultura reprezintă unul dintre domeniile naționale strategice și prioritare pentru România, acest domeniu de activitate având o importanță deosebită într-o economie sănătoasă.

În România, în anul 2013, s-au înregistrat producții record în sectorul agricol, fapt care a condus la o creștere economică apreciabilă. Anul trecut, agricultura a contribuit cu 23,4% la PIB-ul țării, 2013 fiind anul în care România a înregistrat, după 20 de ani, primul excedent comercial agroalimentar în valoare de 324,9 milioane de euro. Principalul partener al statului român în comerțul agricol a fost Uniunea Europeană, livrările de produse agroalimentare către statele membre având o pondere valorică de 58,4%. După ce exporturile au crescut cu 9,1%, atingând astfel un maxim istoric de 219,12 miliarde de lei, deficitul comercial al României a scăzut în 2013 față de anul precedent cu 41,3%. Aceste date, fundamentate pe rezultate concrete, reprezintă certitudinea că o agricultură productivă, bazată pe o strategie națională de dezvoltare durabilă poate constitui motorul întregii economii, cu efecte vizibile și benefice asupra traiului de zi cu zi al tuturor cetățenilor.

România este recunoscută pentru potențialul sau pedoclimatic ridicat, din acest punct de vedere țara noastră ocupând un loc între primele zece țări din Europa. Însă sunt peste 9 milioane de hectare de teren arabil neexploatate optim, mai mult de jumătate din suprafața agricolă a țării fiind exploatată în condiții de subzistență. Astfel, este necesară identificarea unor soluții viabile bazate pe norme legislative pentru impulsionarea și dezvoltarea unei agriculturi moderne și performante. Deblocarea mecanismelor de finanțare europeană, încasarea la timp a subvențiilor și reducerea birocrației, toate acestea reprezintă o serie de măsuri concrete, aplicate în 2013 de către Guvernul României. Începând din acest an, România va putea accesa importante fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, putând astfel să îmbunătățească productivitatea exploatațiilor agricole, Ministerul Agriculturii având obligația de a se transpune într-o interfață flexibilă care să înlesnească agricultorilor români accesul cât mai facil și rapid la aceste fonduri.

O măsura importantă, care trebuie luată în regim de urgență și care este cerută de foarte mult timp de agricultori este și subvenționarea de către statul român a dobânzii creditului agricol. Această măsură poate constitui una dintre măsurile-cheie care să stea la baza unei dezvoltări sănătoase și durabile a agriculturii.

În concluzie, trebuie să continuăm procesul de eliminare a birocrației din sistem și să venim cu un pachet de măsuri legislative care să faciliteze dezvoltarea acestui sector de activitate, existând astfel premisele unor noi creșteri economice.

      Miron Ignat - declarație politică cu titlul: Crimeea s-a reîntors acasă;

Domnul Miron Ignat:

"Crimeea s-a reîntors acasă"

Printr-un gest nechibzuit, acum 60 de ani, peninsula Crimeea a fost ruptă de patrie și dăruită fără voința populației autohtone, unei alte țări care nu avea nicio legătură tradițională cu Crimeea. Reîntoarcerea istorică s-a realizat pe data de 16 martie 2014.

Referendumul a avut două întrebări în cele trei limbi folosite pe teritoriul peninsulei Crimea, și anume:

  • Doriți să vă întoarceți la Rusia?
  • Doriți să rămâneți în continuare cu Ucraina?

Cu o participare la vot de peste 82% la referendum, populația Crimeii a votat cu încredere, în proporție de peste 95%, reîntoarcerea la patria istorică Rusia.

Referendumul s-a desfășurat pașnic, fără violențe, fără tulburări, fără maidan și a fost supravegheat de 135 de observatori din 23 de țări, chiar și din unele țări ale Uniunii Europene.

Orice cetățean de bună-credință își pune întrebarea: ce i-a determinat pe locuitorii peninsulei Crimeea să organizeze referendumul din 16 martie 2014?

Răspunsul este clar și fără echivoc, evenimentele de pe Maidanul din Kiev - susținute de unele persoane cu interese în destabilizarea Ucrainei.

Acești manifestanți pașnici - sau foarte pașnici, în relatările mass-mediei occidentale - au venit la demonstrația de pe Maidan bine pregătiți, bine organizați, bine echipați și bine dotați cu bâte de baseball, lanțuri și bastoane de cauciuc, cocktailuri Molotov și le-au utilizat din plin.

Trebuie remarcată o realitate, faptul că, în anumite zile, în fruntea acestor manifestanți pașnici se aflau unele personalități de rang înalt sau chiar foarte înalt din unele țări ale Uniunii Europeane, ai Parlamentului European și chiar de peste ocean.

Din nou am o întrebare, oare acești lideri din țările care se declară superdemocratice au îndemnat pe cei prezenți pe Maidan să demonstreze pașnic sau au îndemnat la violență și la folosirea cocktailurilor Molotov?

Mai trebuie remarcat încă un fapt fără precedent petrecut la Kiev, act ce va fi consemnat de istorie. Pe data de 21 februarie 2014, miniștri din trei țări membre ale Uniunii Europene, în numele demonstranților superpașnici, au negociat cu guvernul existent la acea dată în Ucraina. S-a semnat și un protocol, s-a luat angajamentul că acest protocol va fi respectat întocmai și necondiționat. Rezultatul a fost neașteptat. Guvernul a respectat cele asumate, pe când reprezentanții care au semnat în numele opoziției nu și-au respectat semnăturile și revoluția a continuat cu cocktailuri Molotov și cu lunetiști până când câteva zeci de demonstranți și-au pierdut viața.

Scopul revoluției a fost atins, s-a instaurat un guvern nou care a luat de îndată două hotărâri istorice:

  • interzicerea folosirii altor limbi pe teritoriul Ucrainei;
  • semnarea tratatului de asociere cu Uniunea Europeană.

Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale adoptată anterior a fost uitată.

Istoria a făcut ca pe teritoriul Ucrainei să locuiască aproximativ 500 000 de români pentru care limba română este limbă maternă și, dintr-o dată, conform deciziei noului guvern, constituit prin Maidan, nu mai au dreptul să folosească limba română, deși este limba lor maternă.

În Crimeea peste 68% dintre locuitori folosesc limba rusă ca limbă maternă și această populație s-a trezit că, conform deciziei Kievului, nu mai are dreptul să utilizeze limba maternă și a fost forțată să-și recapete acest drept.

Am trăit și am văzut, la televizor, și alte revoluții, care s-au numit portocalii, trandafirii sau de primăvară, dar am văzut, tot la televizor, și încă o revoluție foarte pașnică, specific kieveană, cu cocktailuri Molotov, cu coloane de demonstranți în fruntea cărora erau prezenți unii lideri reprezentativi ai țărilor democratice occidentale. Nu mai doresc să văd asemenea revoluții cu jertfe omenești.

Noua administrație a peninsulei Crimeea a abrogat decretul dictatorial al Kievului care interzicea folosirea acestor limbi în afară de ucraineană și a stabilit ca pe teritoriul Crimeii să fie utilizate atât de populație, cât și în administrație trei limbi, așa cum se folosește și în Elveția, o țară într-adevăr democratică.

      Manuela Mitrea - declarație politică cu tema: Fără citit, riscăm să dispărem ca popor!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Fără citit, riscăm să dispărem ca popor!"

Filozoful român Vasile Băncilă a spus că: "Azi civilizația și cultura sunt ca două trenuri ce merg pe linii paralele, dar în direcții opuse: pe măsură ce civilizația crește, cultura scade." Aceasta este se pare direcția în care se îndreaptă România în ziua de astăzi din punct de vedere cultural, în jos.

Potrivit unui studiu făcut de Comisia Europeană, europenii sunt tot mai puțin interesați de cultură. România este țara cu cei mai puțini oameni interesați de activitățile culturale, 14% din românii care au participat la studiu declarând că iau parte la activități culturale, și doar 51% spunând că au citit cel puțin o carte pe an.

Realitatea este că românii, doborâți de nevoi, nu mai reușesc să găsească resursele fizice și psihice ca să citească, să meargă la teatru sau la operă, preferând să petreacă mult timp în fața televizorului sau a calculatorului.

Copiii noștri nu mai citesc, pentru mulți dintre ei lectura fiind o pierdere de timp sau prea plictisitoare. Rezultatele tot mai slabe din ultimii ani la examenele de capacitate și bacalaureat, coroborate cu rata tot mai mare a abandonului școlar, indică totuși că renunțarea la studiu este o mare eroare.

Din nefericire, lipsa interesului pentru cultură plasează România pe primul loc în Europa. Într-un top al țărilor privind analfabeții, România, cu 41% dintre români analfabeți, este urmată de Bulgaria, unde 40% dintre oameni nu știu să citească și să scrie, și de Luxemburg, unde sunt 26% analfabeți. Astfel, în secolul al XXI-lea, potrivit Institutului Național de Statistică, în România aproape un sfert de milion de persoane nu știu să citească.

Având în vedere statisticile tot mai îngrijorătoare în ceea ce privește interesul pentru activitățile culturale ale românilor, apreciez că se impune luarea unor măsuri rapide și hotărâte pentru a stimula lectura.

      Adrian Mocanu - declarație politică cu subiectul: Încă o confirmare pozitivă a politicii economice a Guvernului;

Domnul Adrian Mocanu:

"Încă o confirmare pozitivă a politicii economice a Guvernului"

Dincolo de iureșul politic la care cetățenii români asistă zilnic, în care politicienii își împart vorbe grele și care nu poate avea alt efect decât creșterea absenteismului la urne, activitatea guvernamentală în domeniul economic își face simțite rezultatele din ce în ce mai pregnant.

Îmi permit să trec în revistă câteva dintre ultimele statistici de interes economic în legătură cu România. Astfel, debutul anului 2014 aduce cu sine o creștere cu peste zece procente a veniturilor bugetului consolidat. Această realitate este, în sine, un indice al stabilității economice și un semn de competitivitate care nu poate să aibă decât efecte benefice în legătură cu aprecierea locului ocupat de România în economia europeană. Cauzele ce au condus la această creștere pot fi identificate în îmbunătățirea colectării contribuțiilor la bugetul de stat - situație pentru care pot fi creditate atât firmele autohtone, dar și instituțiile însărcinate cu colectarea - și în depășirea cu 13 % a nivelului încasărilor din accize aferent anului 2013.

Potrivit înregistrărilor oficiale reținute de autorități, asistăm la un record notabil în sfera economiei, fiind pentru prima dată în ultimii 20 de ani când România are excedent comercial agroalimentar. Dacă Ministerul Agriculturii a raportat în 2012 un deficit comercial de produse agroalimentare de peste 745 de milioane de euro, iată că România a avut în 2013 un excedent comercial de circa 325 de milioane de euro.

Așa cum aminteam și cu altă ocazie, trebuie să insistăm asupra unor rezultate foarte bune avute în 2013:

  • conform Eurostat, în trimestrul al treilea din 2013, România a avut cea mai puternică creștere economică din UE (1,6%);
  • nivelul excelent al plății arieratelor,
  • creșterea salariului minim, a venitului minim garantat și a pensiilor;
  • scăderea inflației de la 4,95 % în 2012 la 1,8 % în 2013.

Deși 2013 a fost, în lumina statisticilor, un an foarte bun din punct de vedere economic, sunt semne clare că această evoluție va marca și anul în curs. România a avut, în ianuarie 2014, un excedent al balanței de plăți de 388 de milioane de euro, cu 45 % mai mare decât excedentul înregistrat în ianuarie 2013. Față de același moment de comparație, investițiile străine au crescut cu 8% în debutul anului 2014, ceea ce confirmă că orientarea Guvernului Ponta către mediul de afaceri internațional este una susținută de instrumente concrete și eficiente.

Iată câteva realități ce confirmă că țara nu este condusă cu vorbe, ci cu fapte. Guvernul Ponta trebuie să continue această cale, a dezvoltării economice, singurul mijloc prin care românii pot să beneficieze de o creștere consistentă a nivelului de trai.

      Corneliu Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Iași - pe harta orașelor ecologice datorită tinerilor;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Iași - pe harta orașelor ecologice datorită tinerilor"

Județul Iași se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, cu circa 1760 de specii de floră spontană și peste 450 de specii de faună sălbatică, specii care, în marea lor majoritate, sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre și acvatice. În prezent, suprafața de arii protejate a județului este de circa 80 000 ha și reprezintă 15% din suprafața totală a județului. Vegetația naturală este specifică silvostepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, păsări de penaj.

Reprezint județul Iași în Parlamentul României și vreau ca cele expuse mai sus să nu rămână doar citate din manualele de științele naturii. Tinerii din județul Iași mi-au dovedit anul acesta că educația pentru mediu își arată deja roadele. Această declarație politică este făcută inclusiv în semn de apreciere și mulțumire pentru eforturile și dedicația lor.

Anul acesta, Ora Pământului - unul dintre cele mai mari evenimente de mediu la nivel mondial - se sărbătorește la Iași printr-o serie de acțiuni premergătoare zilei de 29 martie. În perioada 24 - 28 martie, ieșenii sunt așteptați să aducă deșeuri electrice și electronice vechi sau defecte, participând astfel la campania "Iași reciclează, locul deșeurilor nu este în preajma ta". În perioada 17- 29 martie sunt organizate conferințe pe teme de mediu, concursuri interactive, acțiuni de educație ecologică, campanii de colectare a deșeurilor, acțiuni de ecologizare a parcurilor, școlilor, expoziții de desene, postere sau colaje realizate de elevi pe tematica salvării planetei. Participă peste 23 de licee, școli și grădinițe, implicate direct în organizarea și desfășurarea acestor activități. Iar, pe 29 martie, Ora Pământului este marcată timp de o oră, în intervalul orar 20,30 - 21,30, când se va stinge iluminatul public în zona pietonală Ștefan cel Mare și iluminatul arhitectural la clădirile monumente istorice din zonă. În același timp, municipalitatea va organiza în fața Palatului Roznovanu mai multe evenimente: expoziții de proiecte de mediu, spectacolul "Sunetul Pământului".

Toate acestea contribuie într-o foarte mare măsură la educația pentru mediu a cetățenilor. Într-adevăr, multe au caracter simbolic, nu au un impact semnificativ pentru rezolvarea unor probleme de fond, dar valoarea lor pentru educație este importantă. Cel mai puternic argument în acest sens este elementul comun care caracterizează evenimentele din acest an: organizatorii acestor evenimente, care plasează orașul Iași pe harta celor mai importante județe ecologice din România, sunt tinerii. Acești tineri provin din mediul studențesc, din Asociația Română pentru Reciclare RoRec, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" prin Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului, Universitatea "Al.I.Cuza" prin Facultatea de Geografie și Geologie, Facultatea de Fizică și Facultatea de Biologie, Liga Studenților Chimiști, Liga Studenților Geografie-Geologie, Liga Studenților la Biologie în parteneriat cu administrația publică locală.

Faptul că tinerii din Iași sunt implicați activ în promovarea și protecția mediului, în acțiuni cu caracter ecologic, dovedește în mod incontestabil că eforturile pentru educație ecologică își arată deja roadele. Suntem adesea tentați să ignorăm eforturile societății civile de profil sau ale specialiștilor din aceste domenii, le considerăm un discurs gol de conținut, ne îndreptăm atenția doar asupra aspectelor negative și problemelor nerezolvate. Sau, mai grav, spunem că "există probleme mai mari și mai urgente" decât natura. Dar iată că, după mai bine de 20 de ani de când încercăm să ne aliniem Europei inclusiv privind standardele de mediu, tinerii ne dovedesc că o bună parte din aceste eforturi au avut sens. Copiii noștri au înțeles mesajul și sunt dispuși să lupte pentru mediu, deoarece este o resursă vitală.

Toate aceste acțiuni de mediu constituie, în opinia mea, premise pentru a justifica necesitatea ca județul nostru și Iașiul să devină, cu ajutorul adulților, unul dintre cele mai importante centre care pun accent pe educația și pe activitatea ecologică și de protecție a mediului.

Astfel, la rândul meu, încerc să mă alătur tinerilor ieșeni pasionați de protecția mediului și să contribui la educația ecologică a copiilor și adolescenților din Colegiul 1 Răducăneni, unde sunt ales deputat. În lunile martie și aprilie va fi demarată o competiție școlară, desfășurată cu prilejul Lunii Pădurii, însoțită de o acțiune de împădurire atât de necesară acestui județ. Combinând teoria și practica, sper să ajutăm elevii să înțeleagă cum să interacționeze corect cu mediul, ce probleme pot să apară și cum pot fi acestea rezolvate, să îi încurajăm să-și aplice cunoștințele dobândite și să participe activ la protejarea mediului. Nu în ultimul rând, trebuie să devină conștienți de faptul că sunt alegeri pe care ei le pot face în calitate de consumatori sau de utilizatori ai resurselor pentru a ocroti natura.

      Ioan Munteanu - replică la un articol publicat în ziarul Ceahlăul;

Domnul Ioan Munteanu:

Domnului doctor Răzeșu, cu toată considerația,

Aș dori să vă mulțumesc pentru modul nepărtinitor în care ați dezvoltat subiectul elevilor stresați pe care eu l-am abordat într-una din declarațiile mele politice. Apreciez analiza pe care ați făcut-o, dar aș dori să ofer câteva explicații legate de opiniile exprimate, și nicidecum un drept la replică.

Am atacat acest subiect plecând de la situația nepoților mei care se confruntă cu examinări presărate cu tot felul de "capcane" și cerințe insuficient de bine formulate, dar și de la plângerile pe care le auzi de la toți cei care au copii la școală. Așa s-a întâmplat atunci când s-a pus problema admiterii în așa-zisa clasă zero, la fel cu testările naționale de la clasa I, cu olimpiadele de la clasa a II-a, cu cele de la a IV-a, a VI-a, ca să nu mai vorbim de simulările de la a VIII-a și a XII-a, de teze, teste, extemporale, examene, concursuri, olimpiade etc.

Luarea mea de poziție s-a vrut, de fapt, o pledoarie în favoarea copilului și a unui învățământ bazat pe un conținut inteligent ales, fără miile de lucruri grele și inutile pe care elevii trebuie să le tocească, să le uite și apoi să-și umple din nou mintea cu alte chestii și mai grele, și mai nefolositoare. Acesta a fost contextul în care am făcut trimiterea la școala finlandeză, școală europeană cu rezultate de excepție, unde există o adevărată știință a programării didactice, fără exagerările și inutilitățile din sistemul românesc. Evident, trimiterea aceasta nu înseamnă copierea modelului oferit de țara în care nivelul de trai, de civilizație și de educație este la zeci de ani distanță de mult reformatul sistem de la noi și unde nu se fac economii atunci când este vorba despre devenirea umană.

Dincolo de reflecțiile pe care declarația mea vi le-a provocat, mă simt onorat de faptul că m-am aflat în atenția dumneavoastră și că nu v-a fost indiferent mesajul pe care eu l-am dus în Parlament. O declarație politică însă nu-i decât o intervenție scurtă, fără divagații sau explicații, care se referă la o chestiune precisă și care trebuie să cuprindă esențialul în cât mai puține propoziții. Din fericire, opiniile dumneavoastră au meritul de a continua și de a completa ceea ce eu spusesem deja.

Această penultimă luare de cuvânt în plen vine să aducă încă o nuanță la tematica largă pe care am abordat-o în cei 10 ani de activitate parlamentară. Cred că puține sunt subiectele de interes public și cetățenesc, sănătate, protecție socială, educație, justiție care să fi rămas neatinse, și toate acestea, plecând de la situații de viață concrete pe care le-am cunoscut în relațiile mele cu oamenii din Neamț, la fel ca și interpelările pe care le-am adresat guvernanților, în speranța sprijinirii cetățenilor aflați în impas. Pentru cei care vor să afle câte din grijile nemțenilor am luat cu mine la Parlament, există site-ul doveditor (C.dep, deputat Ioan Munteanu).

Domnule doctor Virgil Răzeșu, respectul meu pentru dumneavoastră crește pe măsură ce mă apropii de sfârșitul articolului și apreciez poziția pe care ați luat-o. Îmi doresc să mă aflu și altă dată în postura de om care vă provoacă la asemenea interpretări. Sunt mulțumit că un text de-al meu, preluat de pe site-ul Camerei Deputaților de către jurnaliștii de la "Ceahlăul", poate conduce spre o dezbatere publică. Consider că este un câștig pentru noi toți, ținând cont că în acest fel putem ajunge la soluții ce se caută de ani de zile pentru problemele din învățământ.

Vă mulțumesc pentru că n-ați rămas indiferent la o declarație politică devenită articol de jurnal.

      Alexandru Nazare - declarație politică cu tema: Lipsa dialogului între instituțiile brăilene;

Domnul Alexandru Nazare:

"Lipsa dialogului între instituțiile brăilene"

După o lungă perioadă în care județul Brăila n-a avut prefect, situația s-a soluționat și a fost numită doamna Vasilica Vîlcu. Am sperat că lucrurile în administrația brăileană vor intra pe un făgaș normal, dar cum orgoliile și interesele personale sunt mai presus de orice, chiar și acum, când există cadrul legal pentru o bună funcționare a județului și când am fi tentați să credem că problemele s-au rezolvat, se pare că a survenit un nou impediment: lipsa de dialog între prefect și președintele Consiliului județean.

Victimele acestui război rece între instituții sunt cetățenii Brăilei și județul în ansamblul său, care rămâne blocat în lupta vanității dintre șefii județului și a lipsei de dialog dintre aceștia.

Având în vedere situația deloc plăcută cu care se confruntă brăilenii, consider că e vremea ca autoritățile de la centru să își îndrepte atenția către Brăila, e momentul ca prim-ministrul Ponta să ia atitudine și să soluționeze această nouă situație cu care se confruntă județul. Este o situație de tot râsul, și nu brăilenii trebuie să plătească pentru incoerența și lipsa de profesionalism a celor ce sunt la cârma județului.

În concluzie, domnule prim-ministru, nu e suficient doar să numești prefect la Brăila. Dați o decizie în PSD de această dată care să îi oblige pe Gheorghe Bunea Stancu și pe primarul Simionescu să intre într-un dialog civilizat cu reprezentantul Guvernului.

      Cornelia Negruț - declarație politică: - Reducerea CAS, între avantaje și riscuri;

Doamna Cornelia Negruț:

"Reducerea CAS, între avantaje și riscuri"

Dincolo de dezbaterea ideologică privind reducerea contribuțiilor sociale, trebuie să acordăm o mai mare atenție efectelor concrete și colaterale pe care le poate avea o asemenea măsură la toate nivelurile societății și ale economiei. Consider că nu este suficient să ne raportăm doar la teoria conform căreia reducerea CAS generează automat noi locuri de muncă, iar aceasta să fie unicul unghi de abordare a subiectului. Tocmai de aceea, se impune să avem în vedere dezbaterea pe acest subiect complex din cel puțin trei paliere: bugetar, mediul de afaceri și social.

Din punct de vedere bugetar, trebuie spus că, prin comparație cu execuția bugetară pe 2013, calculele din prezent, bazate pe contextul creșterii economice prognozate pentru 2014 și, implicit, al creșterii încasărilor și cheltuielilor bugetare, ar duce spre concluzia că reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului ar însemna, de fapt, o scădere cu 11,23% a încasărilor din contribuțiile sociale. Ar rezulta un efort bugetar pe un an al acestei reduceri de aproximativ 5,79 miliarde de lei, aproape 1,3 miliarde de euro, respectiv aproape 3% din veniturile bugetare corespunzătoare anului 2013. Este așadar o sumă considerabilă, care, în condiții normale, nu poate fi acoperită nici măcar din creșterea accizei pe combustibil sau impozitul pe construcții speciale, ale căror încasări prognozate pentru un singur an nu depășesc cifra de 800 de milioane de euro, sumă destinată, conform poziționărilor publice de până acum, investițiilor în infrastructură.

Practic, ca să acoperim acest deficit bugetar de 1,3 miliarde de euro, ar fi necesar să crească gradul de ocupare din economie la un nivel de salariu mediu cu peste 11%. În consecință, într-un an ar trebui să apară aproximativ 570.000 de noi locuri de muncă cu un nivel de salarizare mediu. Din această perspectivă se impune o singură concluzie clară, și anume aceea că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale nu poate genera o acoperire imediată pentru bugetul de stat din crearea de noi locuri de muncă. Crearea de noi locuri de muncă poate să reprezinte un efect imediat al reducerii contribuțiilor asigurărilor sociale, dar acesta este mai degrabă un element de discurs decât unul de calcul economic. Rămâne fără echivoc faptul că va fi nevoie de un efort bugetar din altă parte pentru a susține o astfel de măsură, fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea unor cheltuieli.

Din perspectiva mediului de afaceri, reducerea CAS este, evident, un plus. Dacă din punct de vedere bugetar această măsură nu este sustenabilă, cu siguranță ea ar aduce în schimb un avantaj major mediului de afaceri. Putem contabiliza cel puțin 7 efecte benefice ale acestei măsuri: 1. Pentru angajatorii care au nevoie de forță de muncă, costul acesteia va fi mai scăzut; 2. Angajatorii care nu au nevoie de forță de muncă primesc un balon de oxigen financiar, aceștia rămânând cu mai multe fonduri la dispoziție; putem evita astfel insolvențe și falimente; 3. Crește competitivitatea economiei românești, deoarece scăderea costurilor cu munca înseamnă un argument foarte serios pentru posibilii investitori străini.

Până acum, ne aflam pe locul 7 la nivelul UE cu contribuțiile sociale, doar Ungaria având un nivel mai crescut decât România în regiune. Prin comparație, Bulgaria avea un nivel al contribuțiilor de 32,4%. O reducere cu 5 puncte procentuale ne-ar face mult mai atractivi decât Cehia și țările baltice; 4. Se reduce munca la negru, în felul acesta evitându-se riscurile la care se supun acum angajatorii care nu respectă legislația în vigoare; 5. Balonul de oxigen primit de angajatori prin reducerea contribuțiilor la stat se poate transpune în măriri de venituri pentru salariați, ceea ce poate crește productivitatea și eficiența muncii, dar și nivelul de trai; 6. Se reduce presiunea pe angajatori după ce Executivul a impus creșterea salariului minim pe economie. Practic, se creează un cadru propice pentru o majorare ulterioară a salariului minim pe economie. Implicit, crește confortul financiar al populației. Asta în condițiile în care și contribuția mediului de afaceri la creșterea economiei va fi mai mare; 7. Încetinește și diminuează migrația capitalului uman, ceea ce este un efect extrem de pozitiv în condițiile în care România s-a confruntat cu un exod accelerat al forței de muncă bine calificate către țările dezvoltate economic din Vestul Europei în ultimii 10 ani. În felul acesta, mediul de afaceri va beneficia de angajați mai bine pregătiți și mai bine motivați.

Iată doar câteva motive semnificative pe care trebuie să le avem în calcul atunci când trebuie să luăm o astfel de decizie. Guvernul trebuie să hotărască dacă mergem pe varianta gestionării resurselor de către stat sau apelăm la soluția unei gestionări mai eficiente a capitalului de către mediul de afaceri, lăsând piața să distribuie de o manieră mai liberă resursele.

În al treilea palier de discuție, cel din punct de vedere social, nu există un prim impact al acestei măsuri. Ea nu contribuie în mod direct nici la creșterea veniturilor populației, implicit, nu contribuie nici la mărirea nivelului de trai al angajaților. Nu sporește nici de o manieră directă consumul. Pe de altă parte, în funcție de deciziile pe care le iau managerii firmelor, vor exista efecte și pe aceste paliere, așa cum am subliniat în analiza efectelor la nivelul mediului de afaceri. Singurul efect direct cuantificabil al acestei măsuri ar fi scăderea nivelului sărăciei prin crearea de noi locuri de muncă. În acest moment, România are peste 730.000 de șomeri. O reducere a acestui nivel la un prag sub 500.000 ar face să nu mai existe probleme structurale privind piața muncii. Un șomaj sub 5% ar plasa România în top 3 al țărilor Uniunii Europene, ceea ce ar contribui foarte mult la scăderea nivelului sărăciei.

Oportunitatea reducerii contribuțiilor sociale nu poate fi ignorată. O asemenea măsură poate reprezenta un pas major înainte pentru economia românească și poate rezolva multe dintre dezechilibrele existente în acest moment. Piața poate distribui eficient resursele, în multe privințe mult mai bine decât statul, multiplicând efectele economice ale capitalului rămas la dispoziția mediului de afaceri. Nu trebuie ignorată însă nici componenta bugetară, care este extrem de importantă. România nu poate să ajungă din nou în zona unor deficite bugetare semnificativ mai mari de 2%.

În concluzie, s-ar putea adopta o soluție de compromis, care să presupună reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, într-o manieră etapizată. Mă refer la 2 puncte procentuale în acest an și, în funcție de efectele economice ale acestei măsuri pe care le putem cuantifica abia la sfârșitul lui 2014, se poate merge în zona scăderii CAS cu încă 3 puncte procentuale, începând cu 2015 sau 2016.

      Cornelia Negruț - declarație politică: - «România puternică», un demers perfect aplicabil;

Doamna Cornelia Negruț:

"«România puternică», un demers perfect aplicabil"

Fără a politiza foarte mult schimbarea componenței politice a majorității parlamentare care susține actualul Guvern, îmi exprim public încrederea că românii de bună-credință nu pot să nu observe că Executivul condus de Victor Ponta continuă să își respecte promisiunile electorale luate în urmă cu doi ani de către Uniunea Social-Liberală. Datele oficiale statistice confirmă astfel că și la începutul anului în curs România este pe drumul cel bun în ceea ce privește revitalizarea economică și, implicit, a nivelului de trai al populației. USL s-a angajat în 2012 să facă din nou "România puternică", iar actualul Guvern, sprijinit de USD și UDMR, va continua acest demers în mod susținut, în folosul românilor.

Pentru un om nefamiliarizat cu informațiile statistice, poate nu înseamnă nimic unele cifre publice din primele trei luni ale anului 2014, însă la modul general acestea sunt foarte importante pentru a demonstra că țara noastră se află pe făgașul corect din punct de vedere economic și social. Astfel, veniturile bugetului consolidat au început în 2014 cu o creștere de peste 10% în ianuarie. Evoluția din prezent este susținută în principal de majorarea cu 18% a încasărilor din TVA - un semn consistent că firmele românești contribuie la bugetul de stat, dar și că instituțiile responsabile cu colectarea acestor sume își fac mai bine datoria -, precum și prin creșterea de aproximativ 13% a încasărilor din accize. În plus, România a avut anul trecut un excedent comercial de produse agroalimentare de 324,9 milioane euro, față de un deficit de 745,5 milioane euro în 2012, conform datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind primul an în care se înregistrează o asemenea performanță notabilă. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când România are un excedent comercial agroalimentar, fapt extrem de îmbucurător atât pentru statul român, în general, cât și pentru agricultori.

Veștile bune ale începutului de an 2014, comparativ cu ianuarie 2013, nu se opresc însă aici. Astfel, investițiile străine au crescut cu 8%, iar România are excedent al balanței de plăți de 388 milioane euro în ianuarie, cu 45% mai mare decât în aceeași lună din anul trecut. De asemenea, producția industrială a crescut cu mai mult de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care 2013 a fost un an record pentru industrie. Și în viața oamenilor s-au simțit schimbări în bine, deoarece consumul a crescut cu 6% în ianuarie 2014, ceea ce indică faptul că și cetățenii au resimțit creșterea economică de anul trecut. Un alt element este cel al cifrelor exporturilor - un alt motor important al economiei românești -, care au crescut de asemenea cu 6%, pe când importurile au crescut doar cu 4,6%. Nu în ultimul rând, rata anuală a inflației a coborât în ianuarie la 1,06%, iar în februarie a atins un nou minim istoric, de doar 1,05%.

Guvernul intenționează să scadă taxele pentru cei cu venituri mici, de la 16%, în măsura în care bugetul de stat va permite acest lucru, să ajungem la unele categorii la un nivel de impozitare de 8%, fapt ce le va ușura nivelul de trai românilor. Totodată, un alt impact social major va avea și creșterea continuă a salariului minim până la nivelul de 1.200 lei. Nu în ultimul rând, aplicarea scăderii TVA și la alte produse de bază, după ce s-a introdus la pâine și produsele de panificație, proiect susținut asiduu de Partidul Conservator, respectiv și la fructe, legume sau carne, va aduce din nou bani în buzunarul fiecărui român, ușurând valoarea coșului zilnic și stimulând astfel producătorii interni.

V-am prezentat doar câteva măsuri și realități ale prezentului, care nu pot fi contestate de nimeni, în ciuda încercărilor timide de denigrare ale opoziției. Sunt convinsă că Guvernul va face tot ceea ce îi stă în putere pentru a demonstra că "România puternică" nu va rămâne la stadiul de slogan de campanie, ci va fi o realitate pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare român.

      Marioara Nistor - declarație politică cu subiectul: Ministrul agriculturii, vinovatul «fără vină» din scandalul cărnii expirate;

Doamna Marioara Nistor:

"Ministrul agriculturii, vinovatul «fără vină» din scandalul cărnii expirate"

România nu este departe de a fi un stat mafiot, în absolutul înțeles al acestei terminologii, poate dure. România este un stat în care instituțiile sale fundamentale sunt la cel mai jos nivel din punct de vedere al funcționării din ultimii 24 de ani. România se confruntă cu o disoluție a autorității statului cum nu s-a întâmplat sub nicio guvernare trecută. Acestea sunt realități, nu vorbe. Sunt lucruri jenante, cu care se confruntă zilnic fiecare cetățean, loviți crunt de nesimțirea autorităților și a funcționarilor care le reprezintă, și, mai ales, a directorilor conducători ai acestor instituții, repet, ale statului, adică ale unor oameni plătiți de fiecare dintre noi.

Și acum să vă explic de ce. Să luăm exemplul contrabandei incredibile cu carne și produse din carne neconforme și alterate, care a ajuns în cantități uriașe pe piața românească, nu numai în galantarele piețelor și hipermarketurilor, ci chiar și în școli și spitale, punând grav în pericol sănătatea oamenilor, a bolnavilor și a copiilor. În recentul scandal al cărnii alterate, cel mai predispus organism al statului în măsură de a acționa, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a tăcut ca peștele. Mai exact, ministrul de resort, cocoțat recent și pe funcția de vicepremier, supranumit în glumă "ăla micu" de toți colegii și prietenii lui, atât din partidul securistului dovedit, Felix, cât și din partidele partenere de la guvernare. "Ăla micu" s-a pitit pe undeva pe unde să pară și mai mic decât este, și-a pus leucoplast pe guriță și nu a anunțat deloc opinia publică, adică românii, recte consumatorii de carne alterată, despre dezastrul care se petrecea în mai toată România. Consider că prin tăcerea sa complice, "ăla micu", vicepremier și șef al Ministerului Agriculturii, și-a asumat în mare parte dezastrul creat, evaziunea fiscală uriașă rezultată în urma scandalului și, implicit, disconfortul produs consumatorilor de bună-credință. În consecință, deși a fost apărat de Ponta și ceilalți guvernanți pesediști cărora Daniel Constantin le face temenele, consider că "ăla micu" trebuia să își dea urgent demisia de onoare, dezonoare, de orice fel, dar trebuia să își dea demisia! Iar dacă nu și-o dădea, trebuia să fie demis, cât ai zice... pește sau... carne alterată! Așa s-ar fi făcut un gest de normalitate, de democrație, de civilizație, de respect pentru cetățean... În România însă suntem departe de a vorbi despre normalitate, așa că vicepremierul lui Felix Motanul e bine mersi în continuare și toacă mulți bani publici pe participări la târguri internaționale de agricultură unde nu-l bagă nimeni în seamă.

Că instituțiile statului nu funcționează cum trebuie a dovedit-o cu vârf și îndesat acest ultim scandal de evaziune din domeniul produselor de strictă necesitate care ajung pe masa românilor. Ministerul Agriculturii, ANSVSA, ANAF, OPC, toate s-au făcut de un mare râs! Oamenii de bună-credință se întreabă, pe bună dreptate, de ce aceste instituții nu au știut și nu au reacționat în niciun fel când era vorba de o rețea de contrabandă cu produse neconforme, care acționa pe întreaga suprafață a țării. Aceste instituții, în mod normal ale statului de drept - dar care este statul de drept, ne întrebăm? -, au ajuns să nu mai aparțină românilor, contribuabililor, ci partidelor politice de la guvernare și acoliților acestora. A fost nevoie de Serviciul Român de Informații, care în mod normal are alte atribuțiuni, pentru a înlocui funcționarea normală a acestor instituții și a deconspira rețelele de carne expirată.

Pe acest subiect, președintele Băsescu avea perfectă dreptate: instituțiile statului nu funcționează deoarece au ajuns să aparțină cu totul, cu director, salariați, șofer și purcel, partidelor politice și clientelei. Mă refer la partidele politice care se succed la conducerea țării ca într-un carusel morbid, cu intenții antiromânești, nu la PP-DD, singurul partid din România care nu a fost vreodată la guvernare.

În cazul cărnii expirate și aduse în plasele de cumpărături ale românilor, nimeni nu a plătit. Sunt niște arestări, vor fi procese, lumea va uita și nimeni nu va plăti. Mă refer la instituțiile statului. Ministrul agriculturii trebuia să nu mai fie ministru în veci după acest episod! Dar el este și va mai fi ministru și ne dă lecții despre agricultură, fără să știe realitatea din Brăila, spre exemplu, despre cum se fac sau nu irigațiile, despre cum agricultorii sunt batjocoriți, despre bursa de cereale, despre prețurile de dumping și câte și mai câte. Am auzit că nici măcar nu vrea să cunoască realitatea. Să se ducă în treaba lui și să ne lase în pace!

      Iuliu Nosa - declarație politică cu titlul: Trebuie să prevenim abandonul școlar;

Domnul Iuliu Nosa:

Titlul declarației mele de astăzi este "Trebuie să prevenim abandonul școlar".

În declarația de astăzi, aș dori să abordez un alt subiect extrem de important, și anume abandonul școlar, care reprezintă o problemă a sistemului românesc de învățământ insuficient tratată și care are nevoie de acțiuni urgente. Este un fenomen serios și larg răspândit, care ar trebui să fie o prioritate pentru toți cei implicați în procesul de educație: politicieni, factori de decizie, părinți, profesori și elevi.

Cel mai adesea, elevii care ajung să renunțe la educație provin din familii în care părinții nu au mai mult de opt clase. Mai mult, familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, care au probleme în a asigura îmbrăcămintea adecvată tuturor copiilor, resimt uneori nevoia de forță de muncă, așa că aleg să-și îndrume copii spre angajare. Astfel, aceștia ajung să fie zilieri, să desfășoare activități regulate ca barman, de prostituție sau cerșetorie. Prezența pe durata semestrelor școlare în astfel de activități aducătoare de venit constituie elemente de risc ce se soldează aproape mereu cu renunțarea prematură la educație.

La nivelul școlii, situațiile de abandon pot fi determinate de repetențiile repetate și frecvente, de integrarea insuficientă în colectivul clasei de elevi sau de calitatea relațiilor cu profesorii și cu colegii.

Activitatea de prevenire este complexă, deoarece presupune intervenții concrete care să ducă la reducerea cât mai mult a fenomenului de abandon școlar, prin acțiuni menite să limiteze sau să înlăture, unde este posibil, cauzele abandonului școlar. De aceea este nevoie să existe preocupări reale pentru prevenirea abandonului școlar, atât din sfera politică, cât și din partea societății civile. Astfel, abandonul școlar s-ar îmbunătăți prin existența unor programe guvernamentale care să vizeze prevenirea abandonului școlar. Aceste programe trebuie să fie mereu îmbunătățite, să se țină cont de toți factorii care pot determina abandonul școlar și, în consecință, programele să conțină măsuri concrete de limitare a acțiunii factorilor de risc.

De asemenea, avem nevoie de programe inițiate de ONG-uri, care să urmărească reducerea sau chiar eradicarea fenomenului de abandon școlar, dar și de acțiuni eficiente ale organismelor locale care se ocupă cu prevenirea și combaterea abandonului școlar, precum și cu ajutarea copilului aflat în situația de abandon școlar.

Totodată, la nivelul școlii sunt foarte puține acțiuni care să prevină abandonul școlar, deși cadrele didactice pot avea un rol important în prevenirea abandonului școlar timpuriu. Aceștia sunt în permanent contact cu elevii, pot identifica și diagnostica problemele acestora și pot atrage atenția autorităților sau organizațiilor nonguvernamentale competente pentru a interveni la nevoie.

Eu personal consider că prevenirea abandonului școlar merită o atenție sporită, iar Guvernul trebuie să elaboreze programe specifice de prevenire, dar și proiecte, campanii și diferite planuri de acțiuni, astfel încât fenomenul abandonului școlar să fie stopat.

      Ioan Oltean - declarație politică: - Legătura fragilă dintre minciună și majoritatea parlamentară;

Domnul Ioan Oltean:

"Legătura fragilă dintre minciună și majoritatea parlamentară"

La inițiativa Ministerului de Interne, printr-un proiect semnat de domnul vicepremier Gabriel Oprea, Guvernul Ponta 3 a modificat Legea electorală printr-o ordonanță de urgență prin care Guvernul va organiza, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, alegerile în colegiile parlamentare vacantate, ignorând, așa cum deja ne-a obișnuit, o altă lege. Astfel, Executivul a modificat Legea electorală fără un anunț prealabil și fără să pună textul în dezbatere nicio zi, deși normele de transparență decizională obligă la un preaviz de cel puțin 10 zile.

Deși sunt colegii care au fost vacantate de ceva vreme, tergiversând ilegal, mai multe luni, organizarea alegerilor parțiale în colegiile parlamentare vacantate, Guvernul Ponta 3 a găsit utilitatea organizării alegerilor parțiale, chiar dacă acest lucru presupune ca domnul premier Ponta 3 să-l contrazică pe domnul premier Ponta 2. Și aceasta deoarece, deși în septembrie 2013, domnul premier a fost sesizat de presă cu privire la încălcarea legii prin neorganizarea alegerilor la termen, iar motivația dumnealui a fost că nu reprezintă o urgență, astăzi, domnul premier Ponta 3 își găsește justificare pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență din cauza obligației legale de a organiza alegeri în cel mult trei luni de la vacantarea unor colegii. Observăm cum legea este interpretată diferit de către domnul jurist premier Ponta.

Mai mult, ordonanța căreia domnul premier îi găsește urgență încalcă Recomandările Comisiei de la Veneția potrivit cărora "legislația electorală să nu fie modificată cu mai puțin de un an înainte de organizarea unor alegeri".

Astfel, în septembrie 2013, când domnul premier nu considera organizarea alegerilor o prioritate, 5 din 6 colegii parlamentare vacantate erau în situația în care cetățenii erau nereprezentați în Parlament. Spre exemplu, domnul senator Voiculescu și-a dat demisia din Senat acum aproximativ 1 an, colegiile domnilor Hellvig și Silaghi (PNL) sunt libere de 6 luni, domnul Nechita (PSD) a plecat din Parlament acum 9 luni etc. Astfel, dacă în septembrie domnul premier Ponta considera că legea este respectată și că nu există nicio urgență în acest sens, astăzi majoritatea fragilă din Senat de doar 3 voturi în plus îl determină pe domnul premier să observe cu alți ochi legalitatea Legii electorale. Totodată, potrivit notei de fundamentare a ordonanței de modificare a Legii electorale, imposibilitatea organizării de alegeri parțiale va conduce la imposibilitatea cetățenilor de a fi reprezentanți în Parlament. În acest sens, anul trecut, președintele Camerei Deputaților, domnul Zgonea, considera "constituțională" problema reprezentării prin faptul că "oamenii sunt reprezentați, mandatul fiind național".

Observăm cu ușurință cum interpretarea legii diferă în funcție de interesele politice ale momentului, cum legalitatea devine ilegalitate, iar ilegalitatea corespunde spiritului legii. Totodată, ministrul pentru relația cu Parlamentul, domnul Nicolicea, a motivat urgența ordonanței prin depășirea termenului de trei luni pentru organizarea alegerilor. Mă întreb, domnule ministru, care este sancțiunea pentru încălcarea legii pe care dumneavoastră înșivă ați remarcat-o? Care este, domnule premier, motivația pentru care interpretați o lege ca aplicându-se diferit de la un an la altul?

În fapt, motivația politică de a consolida o majoritate fragilă devine ușor perceptibilă. Dorința de a obține o majoritate prin câștigarea cât mai multor colegii dintre cele vacante devine politică de stat pentru premierul țării și partidul pe care-l conduce, într-o țară prea puțin guvernată.

      Ioan Oltean - declarație politică: - Guvernul Ponta, un etern jaf organizat la bugetul de stat;

Domnul Ioan Oltean:

"Guvernul Ponta, un etern jaf organizat la bugetul de stat"

După nici măcar doi ani de guvernare USL, Executivul Ponta nu a reușit să înregistreze decât eșecuri. România este de doi ani de zile victima unor minciuni grosolane și jafuri organizate la cel mai înalt nivel.

În funcție de împrejurări, de nevoi și interese de partid și de gașcă, Guvernul Ponta își revendică cel mai incoerent, ilogic, crud și mincinos sistem de colectare a taxelor și impozitelor vreodată deținut de România. Guvernul Ponta își revendică probe evidente de jaf, hoție și incompetență.

În plenitudinea spiritului creator, Guvernul Ponta ne-a obișnuit deja cu adoptarea de legi neconstituționale, pe genunchi, fără nici cea mai mică șansă de dezbatere și transparență, fugind de opoziție de fiecare dată. În încercarea sa de a mușamaliza obiceiul de a crește taxele și impozitele, Guvernul Ponta adoptă diverse ordonanțe de urgență care, de cele mai multe ori, prevăd așa- numitele mascate proceduri simplificate.

În plin proces de guvernare, Guvernul Ponta 3 nu a înțeles nimic din experiența de guvernare a celorlalte două predecesoare ale sale. Astfel, România se scaldă într-o mlaștină a neconstituționalității veșnice, a risipei, hoției și a minciunilor eterne. Actualmente, în România există 35 de taxe noi și impozite majorate de Guvernul Ponta. În aceste condiții, România are, conform unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, a doua cea mai mare povară fiscală din lume. USL a devenit detașat, în urma celor 22 de luni de guvernare, lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări peste noapte Codului fiscal și Codului de procedură fiscală din ultimii 10 ani.

După cum știm cu toții, instanțele europene au decis că toate variantele taxelor auto, indiferent cum au fost numite - taxă de primă înmatriculare, taxă auto, taxă de poluare - sunt neconforme cu tratatele europene, somând astfel autoritățile de la București să modifice modalitatea de calcul, astfel încât această taxă să nu mai fie discriminatorie. Astfel, taxa auto instituită în anul 2012 a fost declarată ilegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În cazul în care toți românii care și-au înmatriculat autoturismele în ultimii doi ani ar da în judecată statul, cerând returnarea taxei auto, indiferent de denumirea pe care a avut-o - taxă de poluare sau timbru de mediu -, statul român ar trebui să le restituie întreaga sumă încasată, respectiv 1,34 miliarde de lei, plus penalități, la care s-ar putea adăuga și cele 4 miliarde de lei, anunțate de însuși premierul Victor Ponta ca plăți restante înregistrate până în luna martie 2013.

Ca și când tăvălugul erorilor și valurilor monstruoase de incompetență și rateuri n-ar fi fost suficient, Guvernul Ponta 3 ne pregătește o dublă lovitură-surpriză, deloc gogonată, începând cu data de 1 aprilie: industria românească va fi zguduită din temelii de taxa Ponta pe carburanți, pe de o parte, și gaze mai scumpe, pe de altă parte. Într-un astfel de ritm chinuitor de supraviețuire fiscală, șoferii vor plăti mai mult pe benzină în România decât în Austria, iar prețul motorinei va fi mai mare decât cel din Germania.

Suplimentar accizei mai mari, prețul la pompă va resimți anul acesta și impactul taxei pe construcții speciale, așa-numita taxă pe stâlp, care se va aplica inclusiv rafinăriilor și stațiilor de alimentare cu carburant. Într-un astfel de context fiscal problematic, companiile sunt de părere că vor fi nevoite să paseze costul adițional de producție impus de Guvernul Ponta către clienți, în timp ce marii consumatori de gaze preconizează o evoluție sumbră, în sensul că nu vor supraviețui pe piață.

În dulcele spirit al confuziilor, erorilor, bâlbelor, gafelor și hotărârilor luate la ceas ce noapte, pe genunchi, statul s-a grăbit să impună de la 1 ianuarie plata unei contribuții de sănătate de 5,5% pentru cei care obțin venituri din chirii, deși a omis să pună la punct modalitatea de calcul. Astfel, nefericiții români care obțin venituri din chirii au surpriza de a bate drumul până la Fisc, unde programul de soft pe care Executivul l-a pus la dispoziție în acest scop nu funcționează. De asemenea, deși impozitul își produce efectele de la data de 1 ianuarie 2014, ANAF a publicat formularul care trebuie completat de către contribuabil abia la mijlocul lunii februarie. Ceea ce nu știe Guvernul Ponta este faptul că, în contextul acestei sărăcii lucii, oamenii vor alege să nu mai declare contractele de închiriere a spațiilor.

Disperarea Guvernului Ponta în ceea ce privește ambiția oarbă a colectării fondurilor la buget este absolut vizibilă. Statul câștigă bine, strânge totul la bugetul de stat. Unde sunt însă șoselele, unde sunt autostrăzile, unde sunt școlile, spitalele, programele de asistență socială, medicamentele? Cu toții ne lovim de impozite peste impozite și taxe peste taxe, de sărăcie lucie, risipă și incompetență.

A înțeles oare Guvernul Ponta misiunea încărcată de răspundere a unui guvern loial și dedicat interesului superior al cetățeanului ? Se pare că nu. De ce ? Pentru că mărirea numărului de impozite și taxe nu este suficientă pentru a resuscita o economie aflată în moarte clinică. Trebuie depuse eforturi colosale pentru repornirea industriei, cât a mai rămas din ea, trebuie stimulată și dezvoltată agricultura, trebuie stopată privatizarea totală, trebuie intensificate exporturile și investițiile străine.

      Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Prețul alimentelor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Prețul alimentelor"

După ce prețurile benzinei și motorinei s-au majorat aberant, producătorii agricoli și distribuitorii au și o să aibă curajul să crească și ei prețurile cu 15-20%, la carne, lapte și pâine.

Însuși președintele Băncii Mondiale a declarat că prețurile alimentelor pe plan mondial au crescut până la un nivel periculos, iar cele mai importante economii ale lumii trebuie să ia măsuri pentru protejarea săracilor. Acesta a numit prețurile ridicate și schimbătoare "cea mai mare amenințare la adresa săracilor din lume."

Cu toată producția agricolă mare obținută în România în 2013, nu s-a ajuns la o scădere a prețurilor alimentelor, ci, din contră, au crescut.

Chiar dacă se anunță sfârșitul crizei, aceasta nu înseamnă că noi, românii, trebuie să ne bucurăm, în perioada următoare putând să ne așteptăm la o creștere masivă a prețurilor la alimente. În acest sens lucrurile merg foarte prost în România.

Dumnezeu a creat oamenii foarte diferiți, dar numai unii au vocație de conducători. Pe aceia trebuia să-i caute și să-i aleagă poporul român drept conducători.

      Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Modernizarea societății românești;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Modernizarea societății românești"

România de astăzi este țara europeană în care sunt încă prezente cele mai multe inechități și discrepanțe între șansele pe care cetățenii le au în dezvoltarea lor în societate. Urmare a evoluțiilor socioeconomice din ultimii 20 de ani, s-a reușit contraperformanța deloc de dorit de a ne apropia de un tip de societate în care egalitatea de șanse se realizează stratificat, pe etaje. Semnalez faptul că nu este departe momentul în care lipsa de comunicare între aceste paliere va genera blocaje sociale generatoare de crize, conflicte și instabilitate.

Se poate vorbi despre clivajul dintre oraș și sat în ceea ce privește educația, asistența medicală, accesul la utilități. Se poate vorbi despre diferențe între femei și bărbați sau despre accesul la binefacerile modernității pentru categorii mai mari sau mai reduse numeric de populație. Se poate vorbi despre șansa sau, mai corect, neșansa persoanei cu dizabilități sau a persoanei cu aptitudini speciale.

Originea acestui defazaj nu se limitează doar la incapacitatea clasei politice de a propune soluții pertinente la problemele cu care se confruntă categoriile sociale aflate, în mod tradițional, în aria excluziunii sau marginalizării. Spre deosebire de statele europene, unde societatea civilă a secondat acțiunea administrației publice și a făcut presiuni în vederea unor strategii coerente de integrare socială, în România organizațiile neguvernamentale nu se dovedesc în măsură să creeze infrastructura necesară diminuării diverselor forme ale discriminării și excluziunii de orice fel. În acest context, realitatea socială evoluează oarecum diferit față de rapoartele oficiale și în prea mică măsură într-o direcție pozitivă. Este și cazul concret al zonei politico-administrative ce oferă asistență persoanelor cu dizabilități. În relație cu acestea, statul continuă să-și limiteze intervenția la asistență financiară, obiectiv adesea precar din cauza deficitului de resurse ce afectează parcă în mod constant bugetul asigurărilor sociale.

Relația directă a acestor cetățeni cu instituțiile administrative este inhibată inclusiv de inexistența sau plasarea defectuoasă a rampelor de acces în clădiri sau în mijloacele de transport în comun. De asemenea, deși legislația a propus o serie de stimulente fiscale firmelor care angajează astfel de persoane, sunt multe situațiile în care companiile preferă să plătească impozite mai mari decât să facă apel la acest gen de resurse umane. Agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă nu au dovedit, până acum, prea multă originalitate și inițiativă în facilitarea dialogului între cei aflați în dificultate și potențialii angajatori, iar deschiderea doar clamată de sistemul administrativ și de cel educațional este multiplicată de prejudecăți de mult absente din mentalul lumii civilizate.

Cetățenii la care mă refer pot întoarce societății, la rândul lor, un vast potențial creativ, având capacitatea de a se exprima și ca producători de bunuri și servicii, iar România nu este atât de bogată pentru a-și permite să ignore astfel de oportunități.

Lumea europeană în care ne-am integrat a înțeles pe deplin acest lucru, iar de rapiditatea cu care vom trece la măsuri concrete, în sensul mobilizării celor interesați să prospere ca membri cu drepturi depline ai comunității, depinde de ritmul în care vom impulsiona modernizarea profundă a societății românești în fapte, nu doar în vorbe.

      Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Valorificarea potențialului intelectual și social al copiilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Valorificarea potențialului intelectual și social al copiilor"

Anul european pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale trebuia să contribuie la creșterea gradului de implicare a tuturor actorilor din sistem, inclusiv a cetățenilor, ceea ce ar conduce la găsirea de noi soluții pentru inițierea și dezvoltarea de măsuri concrete pentru combaterea sărăciei, numai că, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat.

În anul 2010 au fost identificate următoarele grupuri ca fiind expuse unui risc de sărăcie ridicat: copiii (între 0-15 ani) cu 24,7%; populația din zonele rurale, 29,9%; lucrătorii pe cont propriu, inclusiv agricultorii, cu 39,9%, și șomerii, cu 37,9%; gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii, 40%.

În acest sens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să aibă în vedere o serie de proiecte ce pot fi susținute financiar din Fondul Social European, pentru a răspunde obiectivelor strategice prevăzute în Raportul național strategic privind protecția socială și incluziunea socială în scopul dezvoltării sectorului de economie socială, ca soluție pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor defavorizate, precum și proiectarea și implementarea unui program complex de formare/calificare/recalificare pentru creșterea competențelor antreprenoriale pentru șomerii și tinerii din mediul rural.

Este necesar să se investească atât în familie, dar mai ales în valorificarea potențialului intelectual și social al copiilor. Astfel, se vor crea premisele ca acești copii să devină adulți cu competențe profesionale sporite, cu ajutorul cărora să depășească situația de sărăcie cu care se confruntă familiile lor.

      Cristina-Ancuța Pocora - solicitare adresată doamnei ministru Plumb pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități;

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

"Doamnă ministru Plumb, respectați drepturile persoanelor cu dizabilități!"

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a sesiza încă o dată problema persoanelor cu dizabilități care sunt, în general, uitate sau invizibile în comunitățile lor. Sunt oameni care se confruntă cu un risc crescut de sărăcie și de excluziune socială și care nu își pot desfășura activitățile zilnice în mod normal, așa cum noi, toți ceilalți, o putem face. Integrarea în societate a unei astfel de persoane înseamnă a-i garanta dreptul și oportunitatea de a avea acces la educație și pregătire, de a-și găsi un loc de muncă, de a beneficia de serviciile publice. Integrarea înseamnă crearea de politici publice, cadrul legislativ și programe care să aibă ca scop îndepărtarea barierelor și, în egală măsură, promovarea atitudinilor și resurselor necesare egalității și nondiscriminării.

Însă, din păcate, în România, în cele mai multe dintre cazuri, măsurile pentru asistență și pentru protecție nu pot satisface nevoile lor specifice. Serviciile de sănătate și reabilitare sunt greu accesibile, nu sunt întotdeauna de calitate, țin cont de necesitățile persoanelor cu dizabilități în mică măsură și sunt la prețuri inabordabile pentru acest grup vulnerabil. Persoanele cu handicap, cu precădere cele cu dificultăți de deplasare, au acces limitat la servicii de sănătate de calitate, inclusiv la tratamente medicale de rutină, ceea ce creează inegalități în materie de sănătate fără legătură cu handicapul.

Vedem, astfel, cât de prezentă este încă discriminarea în rândul persoanelor cu dizabilități.

Legea reglementează drepturile de care beneficiază această categorie socială, drepturi acordate tocmai în scopul recuperării și integrării sociale a acestora, însă știm cu toții că este nevoie de mai mult pentru o protecție reală a acestei categorii sociale. În contextul legislativ specific domeniului persoanei cu handicap, România, ca țară membră a Uniunii Europene, are obligativitatea de a se alinia țărilor membre în ceea ce privește asigurarea normalității și demnității persoanei cu handicap.

Nu putem să nu constatăm că angajarea persoanei cu dizabilități nu este încurajată la nivelul societății românești. În Europa, nivelul mediu de ocupare pentru persoanele cu handicap este în jur de 50%. Abordarea legislativă destinată să favorizeze angajarea lor este poate aspectul cel mai controversat al politicii în favoarea acestei categorii. În România, conform datelor INS, aproximativ două treimi din persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu restricții în ceea ce privește participarea la activități profesionale și au nevoie de asistență specifică pentru a desfășura o astfel de activitate. Mai puțin de o treime din populația cu dizabilități care este angajată a beneficiat de asistență specială: sprijin în desfășurarea activității profesionale, echipamente speciale sau adaptări la locul de muncă. Pentru a asigura dreptul la acces neîngrădit al persoanelor cu dizabilități la mediul fizic, informațional și comunicațional, sunt necesare măsuri precum adaptarea trecerilor de pietoni, semnalizarea vizuală și sonoră la intersecțiile cu trafic intens, pavaj tactil, adaptarea clădirilor și, nu în ultimul rând, campanii de informare și mediatizare în ceea ce privește drepturile acestei categorii sociale.

Astfel, fac apel la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și trag un semnal de alarmă asupra necesității elaborării unei strategii în acest domeniu, care să creeze până în 2020 o Românie fără obstacole pentru persoanele cu handicap, obiectivul general al acesteia urmând a fi acela de a oferi acestor persoane capacitatea de a se bucura de drepturi depline și de a beneficia complet de participarea la viața socială și economică, așa cum este firesc să fie.

De asemenea, fac apel la găsirea de soluții necesare garantării unei indemnizații minimale pentru acoperirea nevoilor vitale, pentru a putea asigura acestei categorii de cetățeni păstrarea demnității și a normalității vieții.

În acest sens, eu, în calitate de parlamentar, am inițiat deja o propunere legislativă care vizează garantarea venitului minim pentru persoana cu handicap, inițiativă care își urmează traseul parlamentar în Camera Deputaților și pe care sper, stimați colegi, să o votați favorabil atunci când ea va intra în dezbaterea plenului.

      Radu Zlati - declarație politică intitulată Domnul Ponta ne duce cu CAS-ul;

Domnul Radu Zlati:

Declarație politică intitulată "Domnul Ponta ne duce cu CAS-ul"

Ieri am avut parte, în plenul Camerei, de o piesă de teatru tristă. Una al cărui protagonist a fost premierul Victor Ponta. Urmând unei propuneri a Partidului Național Liberal, aprobată de către Biroul Camerei, premierul s-a prezentat în fața noastră. Ar fi trebuit ca, urmare a invitației adresată de către Cameră, premierul să ne vorbească nouă, parlamentarilor, despre ce a făcut, face sau va face Guvernul pe care îl conduce pentru a asigura implementarea a două măsuri de relaxare fiscală: reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale și neimpozitarea profitului reinvestit. Ambele măsuri agreate de către USL încă din 2011 și prezente atât în platforma electorală a USL din decembrie 2012, cât și în Programul de guvernare al USL pentru 2013-2016. Ambele măsuri făcând deja obiectul discuțiilor cu FMI și constituind un angajament al Guvernului USL, asumat în ianuarie 2014.

Este drept, toate acestea se întâmplau în momentul în care USL încă mai exista, deoarece exista componenta sa liberală. Se pare că odată cu încetarea de facto a existenței USL angajamentele luate de către PSD în perioada 2011-2012, angajamente care au făcut ce PSD și PNL, sub sigla USL, să dobândească încrederea românilor, nu mai au tot atâta valoare - dacă au avut vreodată.

Numai astfel se explică faptul că locul unor angajamente ferme a fost luat de către niște asumări condiționate de capacitatea "cadrului fiscal-bugetar". Numai astfel se explică faptul că ieri premierul Ponta ne-a vorbit marea majoritate a timpului alocat discursului său despre orice, numai despre când anume va avea loc aplicarea celor două măsuri de relaxare fiscală, nu. Ne-a vorbit în schimb despre marile realizări ale guvernului său, uitând că acest guvern avea și o esențială componentă liberală.

Că președintele Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, și-a apărat șeful de partid în fața criticilor pe procedură venite din partea opoziției, critici care plecau de la evitarea de către premier a chiar subiectului dezbaterii, nu ne poate mira. Dar ne întristează să descoperim la un fost aliat politic că face dovadă de aceleași alese calități de conducător de ședință pe care le observasem la un alt temporar conducător al Camerei, în legislatura precedentă.

În aceste condiții, nu putem decât observa că dezbaterea pe care am propus-o Camerei, și prin ea poporului român, a eșuat - și nu din vina opoziției. Dar ea măcar a avut o calitate: a demascat fuga guvernanților din fața unor responsabilități cu termene clare, chiar dacă - și poate tocmai de aceea - aceste responsabilități impun și asumarea unor riscuri. Plecând de la aceste triste constatări nu putem decât aștepta momentul în care domnul Victor Ponta va veni în fața noastră și ne va spune că în calitate de deputat ar vota bucuros aplicarea măsurilor de relaxare fiscală, dar că în calitate de șef al unui guvern legat de anumite obligații internaționale asumate, nu poate să le propună Parlamentului.

      Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică având ca temă Instituirea unor măsuri suplimentare pentru protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate;

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

"Instituirea unor măsuri suplimentare pentru protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate"

În ultimele luni, plecând de la experiențe directe în muncă pentru românii din diaspora am elaborat o primă formă a unui proiect de lege în vederea îmbunătățirii Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.

V-aș aduce aminte, de pildă, cazul unui grup de 21 de cetățeni români care au fost recrutați pentru ocuparea unui loc de muncă în domeniul construcțiilor în Dubai, dar care nu au încheiat în prealabil un contract de mediere cu firma de plasare a forței de muncă din România - la fața locului existând diferențe majore între condițiile de muncă și cazare negociate și realitate.

Trebuie să pornim de la constatarea că nu de puține ori agenții de plasare a forței de muncă în străinătate au abuzat de buna-credință a cetățenilor români care au apelat la serviciile de mediere pentru obținerea unui loc de muncă peste hotare, iar condițiile de muncă și remunerația negociate inițial au rămas doar o plăsmuire.

Propunerea legislativă urmărește să prevină presiunile din ce în ce mai frecvente ale firmelor de plasare a forței de muncă asupra muncitorilor români. Legea actuală prevede amenzi mici pentru firmele de plasament care comit abuzuri și nu specifică clar care sunt punctual contravențiile care constituie de fapt abuzuri ale acestor firme. O lege incompletă la capitolul contravenții nu face decât să încurajeze firmele să comită în continuare abuzuri. Așadar, un prim palier de construcție legislativă vizează înăsprirea și introducerea unor noi sancțiuni pentru contravențiile săvârșite de agenții de ocupare a forței de muncă.

Pentru a diminua numărul de cazuri de exploatare în muncă, se impune o transparentizare în ceea ce privește controalele și măsurile dispuse de Inspectoratele Teritoriale de Muncă la agenții de ocupare a forței de muncă. Rezultatele controalelor trebuie aduse la cunoștința publicului prin mijloacele de comunicare electronică, respectiv prin paginile de Internet ale instituțiilor abilitate. Lipsa unor liste cu agenții de ocupare a forței de muncă grupați după anumite criterii pe paginile de Internet ale Inspecției Muncii și Inspectoratelor Teritoriale de Muncă județene îngreunează accesul solicitanților de locuri de muncă în străinătate la o serie de informații care le-ar permite să aleagă în cunoștință de cauză firma de intermediere cu care să lucreze.

Ca o măsură suplimentară, pentru a ține o evidență clară a românilor care muncesc în străinătate și pentru o monitorizare permanentă a situației lor, agenții de ocupare a forței de muncă vor avea obligația de a transmite datele cetățenilor români care solicită locuri de muncă în străinătate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României din statele în care își vor desfășura activitatea. Această măsură este necesară în condițiile în care tot mai mulți români nu raportează că au rezidență și lucrează în alte țări.

Proiectul de lege va rămâne în dezbatere publică până la data de 1 aprilie, urmând apoi să intre în circuitul parlamentar. Aștept așadar observațiile românilor interesați de această temă pe adresa de email deputat@ovidiuraetchi.ro

      Raluca-Cristina Ispir - considerații cu privire la abrogarea art.276 din Codul penal;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Partidul Național Liberal susține în continuare libertatea presei și își menține argumentele pentru care a considerat de la bun început absolut necesară abrogarea articolului 276 din Codul penal. Prin abrogarea lui se va respecta libertatea de expresie și se va asigura un cadru lipsit de orice tip de cenzură pentru oricare cetățean din România. Drept urmare, cererea de reexaminare înaintată de președintele Traian Băsescu m-a surprins, deși nu este prima dată când președintele susține că presa este o amenințare la securitatea națională. Ceea ce trebuie înțeles este faptul că nicio putere a statului, fie ea și judecătorească, nu trebuie să beneficieze de o protecție suplimentară. În România, dreptul la opinie și liberă exprimare trebuie garantat pentru toți cetățenii, așa cum prevede Constituția țării noastre.

Presa este unul din elementele de bază al societăților democratice, recunoscută în mod informal drept cea de-a patra putere a statului. Rolul presei este acela de a informa și de a supraveghea respectarea statului de drept și de a evidenția orice fel de derapaje.

O îngrădire a dreptului la liberă exprimare înseamnă o suprimare a presei, fapt cu care noi, liberalii, nu putem fi de acord. PNL a militat întotdeauna pentru libertatea presei și pentru independența justiției, două valori de bază ale statelor moderne.

Abrogând acest articol nu există niciun fel de temere pentru nimeni din România că imaginea sa nu va putea fi reparată în instanțe. Există alte pârghii legale pentru a putea să-ți aperi dreptul la imagine sau orice alt drept, dar nu încălcând dreptul la expresie.

Să nu uităm că dreptul la expresie, la liberă exprimare, la critică și la observații reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale societății românești, după 1989 încoace.

      Remus-Florinel Cernea - solicitare privind demiterea lui Răzvan Băncescu, coordonator de proiect al ASPA;

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Solicitare privind demiterea lui Răzvan Băncescu, coordonator de proiect al ASPA

În presă și pe Internet au fost postate numeroase informații despre abuzurile din ultima perioadă ale Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA).

Ca urmare a acestor brutalități asupra animalelor, dar și asupra oamenilor, brutalități care vor întări faima României de țară a cruzimilor față de animale, solicit demisia sau demiterea domnului Răzvan Băncescu, coordonator de proiect al ASPA.

Dacă țara noastră aspiră cu adevărat la standarde civilizate de comportament al instituțiilor, atunci astfel de practici care dovedesc cruzime și violență nejustificate trebuie înlăturate, iar cei responsabili sancționați.

Absurdul situației este dat și de numele instituției "Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor" care s-a transformat în ultimele luni într-o mașinărie de torturat și ucis animale nevinovate, dar și de intimidare a acelor cetățeni care iubesc câinii și care încearcă să găsească soluții umane de rezolvare a problemei prezenței acestora pe străzi.

O organizație prestigioasă precum Vier Pfoten, care a făcut, în ultimii aproximativ 15 ani, o muncă extraordinară în România, derulând proiecte de multe milioane de euro obținute din donații externe, a fost ținta unui atac brutal și violent, documentat cu filmări, poze și mărturii, sâmbătă, 21 martie 2014.

Conform unei informări făcute pe Facebook, intervenția ASPA într-o clinică a Vier Pfoten a avut următorul rezultat: "câini plini de sânge, târâți cu crosele, apoi aruncați de-a valma în cuști. Reamintim că hingherii au spart lacăte și au vandalizat un adăpost și padocurile Vier Pfoten din curtea ADP Sector 6 în cadrul unei acțiuni ilegale comandate de ASPA, cu acordul Primăriei Sector 6 și cu sprijinul Poliției Locale. Toți cei 90 de câini, inclusiv cei 15 câini ai Vier Pfoten, erau sterilizați, microcipați și înregistrați, iar o mare parte dintre ei erau deja adoptați și urmau să plece către viitorii stăpâni."

Pentru o astfel de intervenție, cei responsabili trebuie să răspundă, iar domnul Răzvan Băncescu să demisioneze sau să fie demis. Un lucru mai puțin cunoscut este că domnul Răzvan Băncescu a participat alături de mine, când eram consilier de stat în Cancelaria primului-ministru, și de alți cca 20 de experți, juriști și reprezentanți ai unor autorități publice, la eforturile făcute, în anul 2012, pentru elaborarea unei legi care să soluționeze într-o o manieră civilizată și eficientă problema câinilor comunitari. De la acel moment al unor eforturi și discuții constructive, domnul Băncescu a alunecat spre practici care revoltă orice om cu conștiință...

      Rodica Nassar - declarație politică: - 24 martie - Ziua mondială de combatere a tuberculozei;

Doamna Rodica Nassar:

"24 martie - Ziua mondială de combatere a tuberculozei"

Pe parcursul ultimilor 15 ani, în întreaga lume s-au depus eforturi enorme pentru a reduce povara tuberculozei, pentru a micșora răspândirea și pentru a asigura controlul acesteia. Astfel, la nivel mondial au fost tratați cu succes peste 40 de milioane de pacienți cu tuberculoză și au fost salvate peste 6 milioane de vieți omenești.

Marcată anual pe 24 martie, Ziua mondială de combatere a tuberculozei reprezintă o zi în care se marchează data la care doctorul Robert Koch, în anul 1882, a descoperit bacilul care provoacă tuberculoza -Mycobacterium tuberculosis, numit și bacilul Koch. Totodată, ziua de 24 martie constituie o ocazie de a atrage atenția asupra problemelor complexe medicale și sociale provocate de tuberculoză, precum și de a analiza și comunica politica națională de măsuri în vederea prevenirii și combaterii acestei afecțiuni.

În România sunt diagnosticate până la 20.000 de noi cazuri pe an, reprezentând o pătrime din totalitatea cazurilor din Uniunea Europeană. De asemenea, incidența estimată a bolii este de 94 de cazuri noi la suta de mii de locuitori, de 6 ori mai mare decât media Uniunii Europene și vizibil superioară față de 18 cazuri noi în Ungaria, sau 32 de cazuri noi în Bulgaria.

Încă din 1997 a fost schimbată strategia națională de combatere a tuberculozei, acest fapt ducând la rezultate îmbucurătoare, prin scăderea cu până la 48% a incidenței acesteia, precum și scăderea mortalității cu până la 50%. Acești indicatori trebuiau să fie acoperiți până în 2015, pentru a ne alinia cerințelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Problemele evidente țin de detecția cazurilor noi de boală, laboratoarele existente furnizând informații referitoare doar la un sfert din necesar, restul rămânând nediagnosticate, sau diagnosticate foarte târziu în evoluția bolii, acest fapt ducând evident la o rată de succes foarte mică a tratamentului, de aproape 20%.

?n medie, tratamentul tuberculozei se întinde pe parcursul a 6-8 luni, iar în cazul tuberculozei multi-drog rezistente se poate întinde până la 20 de luni. Din cauza faptului că necesită internare îndelungată și carantină, pentru a minimiza extinderea bolii, necesită intervenție susținută atât din partea medicilor pneumologi, cât și supraveghere ulterioară din partea medicilor de familie.

Costurile acestui tratament sunt foarte mari și avem nevoie ca Programul național de combatere a tuberculozei să se muleze pe nevoile existente ale pacienților noi descoperiți și să-i sprijine pe cei care nu-și pot permite tratamentul, iar în acest scop vom propune alocări suplimentare de fonduri, destinate depistării și tratării acestei afecțiuni.

      Rodica Nassar - declarație politică: - 20 martie - Ziua mondială a sănătății orale;

Doamna Rodica Nassar:

"20 martie - Ziua mondială a sănătății orale"

Anul 2014 este al treilea an consecutiv când Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților susține și promovează Campania "Zâmbește România", campanie ce are menirea de a informa publicul larg cu privire la sănătatea și igiena orală, precum și la serviciile stomatologice existente.

Aproape unu din trei persoane suferă de un anumit grad de sensibilitate dentară. Conform unui studiu realizat de către IPSOS în mai 2012, 80% dintre români au probleme dentare, cariile fiind cea mai frecventă afecțiune (71%). Patru din 10 persoane prezintă probleme cauzate de placa dentară bacteriană, iar trei din 10 au respirație urât mirositoare și dinți sensibili.

Deși majoritatea românilor susțin că respectă regulile elementare de igienă dentară, declarând că își periază dinții de două ori pe zi (deși nu imediat înainte de a merge la culcare), studiile arată că românii consumă de fapt puțin peste 1 tub de pastă de dinți pe an (media națională) și aproape 2 tuburi pe an la nivel urban, în timp ce la nivel rural s-a calculat că se consumă în medie un tub de pastă de dinți la aproape 6 ani. De asemenea, studiile arată că se folosește în medie, la nivel urban, aceeași periuță de dinți timp de 1,5 ani.

Deși 80% dintre români au probleme dentare, aceștia au indicat o puternică reticență față de mersul la dentist - 49% nu vizitaseră un cabinet stomatologic în ultimul an, în timp ce doar 29% au mers la cabinet pentru un control. Există încă un procent de 9% dintre români care nu au mers niciodată la dentist. 69% dintre români au declarat că merg la dentist doar atunci când au probleme, iar 64% amână uneori tratamentele medicale sau vizitele, motivând că acestea sunt prea scumpe.

Românii nu sunt încă familiarizați cu tratamentele specializate disponibile și nu știu cum să își extindă igiena dentară dincolo de simpla periere cu pastă de dinți obișnuită. Cei mai mulți dintre ei (81%) nu au urmat niciun tratament atunci când s-au confruntat cu dureri intense și peste 40% dintre cei cu dinți sensibili nu au făcut nimic pentru a-și trata problemele. Doar 15% dintre români folosesc pastă de dinți specializată, iar 25% nu au putut menționa niciun rol pentru ața dentară.

În ciuda acestor probleme, 80% dintre români declară că sunt mulțumiți de starea lor de sănătate, o explicație fiind așteptările reduse privind sănătatea orală. Majoritatea asociază sănătatea orală cu păstrarea dinților naturali (80%), lipsa cariilor (75%) sau dinții albi (46%), dar fără a lua în serios alte probleme, cum ar fi placa bacteriană, dinții sensibili, respirația neplăcută sau problemele gingiilor.

Ținând cont că 90% din bolile organismului se manifestă la nivelul cavității bucale și că există o strânsă legătură între sănătatea orală și bolile cardiovasculare, nașterea prematură, diabetul zaharat, osteoporoza sau alte afecțiuni influențând buna funcționare a întregului organism, sănătatea orală (îngrijirea corectă a dinților, gingiilor și a întregii cavități bucale) reprezintă nu doar condiția esențială pentru un zâmbet frumos, ci și pentru o viață sănătoasă.

      Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică referitoare la Cartea minciunilor USL;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Cartea minciunilor USL"

În 22 de luni de guvernare, fosta alianță USL a introdus 35 de noi taxe și impozite în decursul a două valuri majore de modificare a cadrului fiscal. "Dreptatea până la capăt’’ a însemnat, de fapt, "jaf până la capăt’’ și, în egală măsură, "incompetență până la capăt’’.

Victor Ponta crede că un guvern nou îl face pe el și PSD mai "curat și mai uscat’’, iar Crin Antonescu se comportă de parcă simpla afirmație că este în opoziție șterge tot răul pe care l-a făcut României. Cei doi au fost complici la minciunile spuse. Crin Antonescu și PNL sunt părtași la tot ceea ce a însemnat guvernarea USL, prin participarea în ultimii doi ani ca partid aliat al PSD la guvernare la toate loviturile date justiției, statului de drept, la toate derapajele create și susținute cu bună-știință.

Una dintre caracteristicile acestei guvernări este incompetența. O incompetență care a mers mână în mână cu corupția. Guvernările Ponta-Antonescu au dat țării o pleiadă întreagă de "miniștri" care, după ce au luat calea guvernului, au luat fie calea tribunalului, fie calea penitenciarului. Guvernările Ponta-Antonescu au oferit spectacolul eșecurilor televizate: privatizarea Oltchim, privatizarea CFR Marfă, Legea descentralizării, proiectul de revizuire a Constituției României, acestea din urmă declarate neconstituționale de către CCR.

Guvernul USL a promovat clientelismul politic în conducerea companiilor energetice și nu a renunțat la luarea unor decizii arbitrare. Reamintesc în acest sens preluarea în subordine directă a două dintre cele mai performante companii românești: Transgaz și Transelectrica, prin Secretariatul General al Guvernului, de la Ministerul de Finanțe, pe ascuns, fără să supună proiectul dezbaterii publice și fără să transmită pieței reglementate această informație. Companiile sunt cotate la bursă și trebuiau respectate condițiile minimale de transparență și de guvernanță corporativă. Fără nicio competență în managementul sistemului energetic și al celor două companii, premierul Ponta va decide din pix pe cine trimite în consiliile de administrație și în AGA.

Bugetul anului 2014 a fost conceput ca un buget tipic al stângii socialiste, bazat pe introducerea de noi impozite și taxe, pe mărirea unora existente. Partea cea mai nocivă în bugetul guvernării USL o reprezintă agresiunea de proporții la adresa contribuabilului, a omului de rând care muncește și plătește la timp taxele și impozitele. Tocmai de aceea, pentru populația României, creșterea accizei cu 7 eurocenți pe litrul de carburant începând cu data de 1 aprilie 2014 este un bir inutil și toxic. Acest buget a demonstrat victoria evaziunii fiscale asupra celui mai "cinstit" guvern al României. Acest buget nu este numai o dovadă a lipsei de strategie, dar și a lipsei de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale, având la bază o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri și economiei în general.

Guvernarea USL a fost inamicul principal al companiilor private și al fermierilor, care a alungat investitorii și a suprimat investițiile publice. Anul trecut, sub guvernarea USL s-a atins apogeul în cazul firmelor intrate în insolvență, aproximativ 81 de firme pe zi. Față de anul 2012, numărul insolvențelor a crescut cu 10%, fiind dublu față de 2008. România este pe locul 102 în lume și pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rezolvarea insolvențelor.

Fosta alianța USL s-a născut din ură și s-a hrănit din minciuni. Au ajuns la putere prin abuz de încredere, mințind că vor face dreptate, reforme, vor aduce bunăstare, mințind că au soluții. Guvernarea USL nu a construit nimic în afară de biruri.

Fosta alianță a USL a păstorit cea mai cinică guvernare. În timp ce se lăudau cu creștere economică, introduceau noi taxe și impozite, în scopul alimentării cu sume uriașe a clientelei politice de partid și a baronilor locali, zonele sensibile ale campaniilor electorale din 2014: primăriile USL, consiliile județene și consiliile locale.

"Cartea minciunilor USL" este un document de substanță, tehnic, care inventariază toate minciunile promovate de fosta guvernare USL. Acest document a fost întocmit de guvernul alternativă al PDL și a fost dat publicității pentru a arăta românilor care au fost principiile care au stat la baza guvernării USL: incompetența, minciuna, jaful și abuzul de putere.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică intitulată Poliția Română, între provocări, competitivitate și disfuncționalități;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Poliția Română, între provocări, competitivitate și disfuncționalități"

Pentru orice polițist român, Ziua Poliției Române, pe care o sărbătorim astăzi, 25 martie, ar trebui să aibă o semnificație mult mai profundă decât cea a unei banale aniversări oficiale! Când spun mult mai profundă, mă refer la adevăratele probleme existente în Poliție, nu numai la festivitățile oficiale, dublate de fiecare dată de avansări în grad și înaintări în funcții. În rândurile ce urmează, o să explic cum văd eu stadiul în care se află în prezent această structură deosebit de importantă a statului.

Poliția Română este de șapte ani încoace o poliție europeană. Cu siguranță, asta nu înseamnă că și polițiștii care fac parte din Poliția Română au devenit, în acești ani, polițiști europeni, în ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultima perioadă. Ministerul Afacerilor Interne, care are în ogradă și Poliția Română, păstorește o masă importantă de funcționari, printre care se află cu certitudine oameni deosebiți, ale căror resurse nu sunt exploatate suficient. Din păcate, Poliția Română încă mai suferă la capitolul imagine, probabil și pentru că cei care au fost foarte mulți ani comandanți județeni nu au fost capabili să devină și buni manageri.

Pentru marea majoritate a cetățenilor români, Poliția Română, ca instituție, este confundată cu angajații ei, iar societatea îi percepe pe polițiști drept remediul majorității problemelor cu care ei se confruntă. Cu siguranță, această percepție se va păstra și în perioada următoare, ea fiind de natură să reprezinte o recunoaștere a rolului deosebit pe care instituția Poliției îl are în societate. Deși modificările legislative au atribuit activitățile de evidență a populației, pașapoarte, permise auto sau înmatriculări în responsabilitatea altor instituții, cetățeanul obișnuit încă asociază aceste activități cu Poliția Română. Aceste confuzii sunt foarte greu de înlăturat, în special în mediul rural, iar disfuncționalitățile și corupția asociată unor astfel de activități afectează iremediabil și instituția Poliției. De la polițist se așteaptă, aproape fără nici un fel de excepție, rezolvarea problemelor, indiferent dacă acestea sunt sau nu de competența lui, respectiv ale autorității publice pe care o reprezintă. Desigur că pe cetățean îl doare atunci când este blocat în trafic, atunci când îi dispare portmoneul sau atunci când este purtat de la poliție la parchet și apoi la instanță, chiar dacă este o victimă și a apelat la poliție, pentru că a sperat că instituția Poliției va lucra pentru el. În asemenea cazuri, percepția victimei este, de cele mai multe ori, aceea că polițistul nu i-a rezolvat problema sau că datorită incompetenței lui a fost plimbat de la o ușă la alta...

Mai mult, una din categoriile profesionale cele mai intens mediatizate este cea a polițiștilor. Alături de fotbaliști, politicieni sau artiști, informațiile care implică polițiști se află în topul mass- media naționale și județene. În acest context, aparițiile polițiștilor în presă în ipostaze total nepotrivite cu uniforma și rangul lor, precum recentul caz soldat cu demiterea șefului Poliției municipiului Piatra Neamț, pot fi considerate excepții care confirmă regula conform căreia mai avem încă mult de muncă până vom implementa o mentalitate europeană lucrătorilor din Poliția Română. Sunt convins că Ministerul Afacerilor Interne își va adapta politica de promovare a imaginii, iar cei cu funcții de decizie vor conștientiza că această "preferință specială" pentru polițist, chiar dacă uneori relatările din mass-media îmbracă note critice, poate constitui o recunoaștere a importanței deosebite pe care el o are.

Pe de altă parte, activitatea polițistului este greu de evaluat sau încadrat în tipare care să permită o cuantificare exactă a muncii lui, cu toate eforturile unor șefi de a le "norma" munca. Niciun polițist nu poate să prevadă cât timp va petrece la locul săvârșirii unei infracțiuni, la o cercetare simplă la fața locului, la o audiere a unui infractor, a unei victime sau a unui martor.

Este adevărat că aderarea României la Uniunea Europeană a adus programe și finanțări și pentru poliție, însă aceste sume nu pot reprezenta o garanție a dispariției slăbiciunilor din sistem. Ca în orice instituție din România, și în Poliție există o multitudine de disfuncționalități, de la cadrul legislativ, care uneori îngreunează activitatea poliției (spre exemplu martorii asistenți, reminiscență a actului de justiție comunist, care trebuia să fie înfăptuit de popor), la deficitul de personal (raportul polițist/numărul populației, care este mult sub media europeană), ineficiența sistemului de pregătire, capacitatea limitată din punct de vedere informatic etc., și până la politica păguboasă în domeniul logistic, centralizat și corupt.

Nu în ultimul rând, apartenența europeană a României a generat în ultimii ani amenințări specifice, în special la frontiera estică: trafic de migranți, trafic de organe și alte tipuri de infracțiuni asociate criminalității organizate transfrontaliere. Mai ales din perspectiva ultimelor evenimente derulate în țările din estul României, nevoia de competență, profesionalism și determinare se află la cote maximale pentru structurile specifice ale Poliției, fiind vorba de apărarea securității naționale și cea a frontierelor de stat.

      Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: - Scheunatul politic al deputatului liberal Costel Alexe provoacă hohote de râs;

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Scheunatul politic al deputatului liberal Costel Alexe provoacă hohote de râs"

Vizibil supărat de faptul că nu mai este băgat în seamă de nimeni, Cristian Adomniței își aruncă în lupta politică ultimul argument: deputatul Costel Alexe. Evident, acesta ar fi trebuit să tune și să fulgere pentru apărarea blazonului șefului său liberal, însă "cățelușul de serviciu" al președintelui CJ Iași nu a reușit să scoată decât un biet scheunat în care s-a strâns toată frustrarea liberală, lipsit total de virilitate politică, care nu a trezit altceva decât multe hohote de râs pentru unii sau compasiune pentru alții. Este greu pentru domnul Alexe să se adapteze la viața politică românească. Promovat prematur din calitatea de jucător de fotbal în parcarea din spatele blocului în cea de deputat de Iași, domnul Costel Alexe confundă tribuna Parlamentului României cu celebrele "butoane" din fotbal, propunându-și încă din prima zi de mandat să dezvolte unele afaceri.

Cunoscut în mediul politic ieșean ca fiind un "negociator" pentru ștergerea datoriilor la întreținere înregistrate de apropiații săi și de clienții politici liberali, domnul deputat Alexe și-a adus aminte de Aeroportul Iași tocmai după ce stăpânul său l-a trimis să adune de prin curțile oamenilor niscaiva flori, atâtea câte să alcătuiască buchetul președințial pentru care, aflat la Iași, președintele Băsescu nu a avut ochi. Ne închipuim însă că, fiind prezent la aeroport, "cățelușul" liberal cu fracturi de logică în gândire și-a adus aminte că la Iași avem așa ceva. Spun că și-a adus aminte deoarece în cele peste 14 luni de mandat, de la tribuna Parlamentului nu a dezbătut subiectul Aeroportului Iași nici în întrebări, nici în interpelări, nici măcar în declarații politice, așa cum nu a dezbătut nici problema autostrăzii Ungheni - Iași - Târgu Mureș, nici problema Șoselei de centură a Iașiului, nici problema Bazinului Olimpic Iași, nici problema Spitalului Regional Iași, fiind probabil preocupat de lucrările de modernizare de la sediile deconcentratelor conduse de liberali, sedii ale căror pereți nu suportau decât culoarea galbenă. De fapt, cam multe proiecte ale Iașiului pentru doar o singură întrebare în peste 14 luni de mandat.

Elucubrațiile tânărului ca apariție meteorică în politica românească, sfidează bunul-simț care presupun că nu prea îi este cunoscut, atunci când afirmă că PSD nu are niciun merit în modernizarea Aeroportului Iași. Tocmai acum, când Guvernul Ponta a deblocat în luna decembrie suma de 8 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru modernizarea pistei și aerogării de la Aeroportul Iași. Același domnișor de onoare ne povestește că schimbarea numelui aeroportului ar fi o insultă la adresa ieșenilor și o nouă măsură de sabotare a proiectelor Iașiului. Nu știm despre ce proiecte ale Iașiului face vorbire domnul Alexe, pentru că, așa cum am văzut, ca activitate parlamentară, dumnealui nu s-a preocupat de proiectele Iașiului, probabil având o scuză pertinentă - nu a aflat încă de ele. Însă să declari că PSD Iași și primarul Gheorghe Nichita formează o echipă de demolatori, în timp ce președintele Consiliului Județean, pentru care domnul Alexe escalada zilele trecute garduri cu scopul formării buchetului președințial, s-a preocupat mai mult de studii de consultanță decât de lucrarea în sine la aeroport, aruncând miliarde de lei pe geam, probabil clienților politici, considerăm că acestea nu pot fi decât manifestările unei crize de infantilism cu efect ireversibil. Pentru "domnișoara de onoare" Costel Alexe, care a prezentat buchetul președințial pentru a celebra așa cum se cuvine noua legătură firească între ultimul autocrat din Europa și cel mai frustrat președinte de Consiliu Județean din țară, acest scheunat politic este o dovadă a faptului că domnia sa trebuie să se întoarcă acolo de unde l-au propulsat prematur motoarele turbo ale politicii liberale, adică în parcarea din spatele blocului, unde să-și poată continua liniștit activitatea pe care o avea înainte de a debuta în politică.

Guvernul Ponta și PSD a susținut întotdeauna necesitatea modernizării aeroportului de la Iași, mai cu seamă că Iașiul ocupă o poziție strategică foarte importantă, fiind cea mai mare localitate de la granița de est a Uniunii Europene și a NATO. Schimbarea denumirii din Aeroportul Internațional Iași în Aeroportul Internațional Moldova - Iași nu face altceva decât să crească prestigiul acestui aeroport și să deschidă mai multe linii de finanțare pentru acest obiectiv deoarece, așa cum se cunoaște, este mult mai ușor de finanțat un obiectiv strategic regional decât un obiectiv local.

Tocmai din această cauză încercările Guvernului Ponta și încercările PSD-ului Iași de a înlesni atragerea de fonduri europene pentru finalizarea acestui obiectiv regional au fost confundate de foștii noștri colegi de alianță cu pierderea principalei lor teme de campanie, ceea ce demonstrează că pe unii liberali frustrați nu îi interesează marile proiecte regionale din zona Moldovei, ci îi interesează doar talk-show-urile, acum, că suntem în apropierea a două campanii electorale.

Domnule Adomniței, vă fac prin această declarație un ultim îndemn, țineți-vă în lesă "cățelușii" pentru că scheunăturile lor publice provoacă nimic altceva decât dezgust.

      Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: - Pentru Republica Moldova există un singur drum: drumul european, alături de România;

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Pentru Republica Moldova există un singur drum: drumul european, alături de România"

La 27 martie 1918, în prezența primului-ministru al României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării Republicii Democratice Moldovenești vota cu largă majoritate unirea cu România. Pe 27 martie 2014 se împlinesc 96 de ani de la reîntregirea trupului țării cu Basarabia, teritoriu istoric românesc, un lucru firesc, pentru care s-a vărsat foarte mult sânge, Basarabia fiind prima provincie românească care s-a unit cu Vechiul Regat. În încheierea proclamației de unire se preciza: "În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna Republica Democratică Moldovenească se unește cu mama ei, România".

Din păcate, realitățile istorice ulterioare au demonstrat faptul că nu totdeauna "noroadele singure" pot să-ți hotărască soarta lor, dovada supremă venind în 1940, când prin forță, Basarabia este din nou răpită, împotriva oricăror norme de drept internațional, câștig având de această dată dreptul forței, și nu forța dreptului, așa cum ar fi trebuit să fie.

Astăzi, Republica Moldova nu este parte a statului român dar este un stat independent care nu își reneagă trecutul istoric și rădăcinile istorice și care a ales să urmeze exemplul european împreună cu țara-mamă, România, pentru care depune numeroase eforturi concretizate - în ultima perioadă, și datorită eforturilor Guvernului român - cu unele reușite la nivel diplomatic și de politică externă.

România și actualul Guvern Ponta vor continua eforturile de susținere a Republicii Moldova atât la nivel de transfer de expertiză, cât și la nivel financiar, deoarece este pentru prima dată când un Guvern din România trece de la susținerea declarativă a Republicii Moldova la susținerea concretă, bazată pe un program eficient și bine aplicat, raportat la actuala realitate istorică din zonă, care s-a transformat încet, încet într-o zonă de conflict militar, datorită contextului ucrainean, astfel încât contractul cu Europa, în speță cu Uniunea Europeană, este singura garanție concretă care poate asigura statalitatea Republicii Moldova și pașaportul acesteia către o viitoare aderare la Alianța Nord Atlantică.

Mă bucură mult că există numeroase acorduri bilaterale între cele două state și că acestea se concretizează în rezultate bune. Guvernul Ponta va continua politica susținerii financiare a învățământului din această țară, va acorda burse în continuare tinerilor moldoveni care vor dori să studieze în România, în paralel cu aplicarea spiritului și principiilor programului Erasmus dintre cele două state. În aceeași ordine de idei, România va depune diligențe de orice fel pentru a pregăti formatori de limba română, în paralel cu acordarea asistenței necesare pentru dezvoltarea Cadrului Național al Calificărilor și a Registrului Național al Calificărilor pentru instituțiile de învățământ din Republica Moldova.

În domeniul justiției, actualul Guvern Ponta va acorda asistență de specialitate pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cea europeană, în ceea ce privește justiția și afacerile interne. Nu trebuie să uităm faptul că România acordă asistență și pentru proiectul de implementare a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și care asigură funcționarea eficientă a Centrului de Analiză a Informațiilor a Inspectoratului General de Poliție Moldova.

În domeniul infrastructurii vom continua să susținem conectarea Moldovei la Coridoarele IV și IX Pan Europene, prin sprijinirea construcției unei căi ferate cu ecartament european care să facă legătura, prin Ungheni, cu capitala Chișinău, precum și prin continuarea proiectelor de infrastructură rutieră, și aici menționăm un nou pod rutier între cele două țări, precum și construirea în viitor a autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș.

În aceeași ordine de idei, considerăm că este esențială conectarea Republicii Moldova la rețelele energetice comunitare, pentru a se asigura și securitatea energetică a Moldovei. Gazoductul Iași - Ungheni este un proiect important, care va fi continuat pentru punerea în exploatare.

Înființarea SMURD Moldova este o reușită, ținând cont că SMURD România poate echivala la titlul de cea mai eficientă instituție medicală de urgență din sud-estul Europei.

Ca urmare a eforturilor Guvernului Ponta și ale europarlamentarilor români, evident, combinate cu eforturile decidenților politici din Republica Moldova, am văzut că pentru frații noștri de peste Prut s-a obținut liberalizarea regimului vizelor în Uniunea Europeană. Nu pot să fiu decât bucuros că Republica Moldova a fost campioana Summitului de la Vilnius, fiind prima țară din Parteneriatul Estic care va beneficia de liberalizarea regimului vizelor.

Guvernul Ponta și Partidul Social Democrat vor depune toate diligențele și vor continua eforturile până când și Republica Moldova va face parte din frumoasa familie a Uniunii Europene. Așa cum a precizat și primul-ministru Victor Ponta, Republica Moldova are avantajul de a învăța și aplica din experiența europeană a țării noastre, de a evita nereușitele României în parcursul ei european și de a prelua lucrurile bune reușite de statul român.

Destinele acestor două țări surori trebuie să fie comune și închei având convingerea că Republica Moldova va continua politica proeuropeană și relațiile frățești cu țara de care nu o desparte decât râul Prut!

      Ioan Stan - exprimarea unor opinii pozitive în legătură cu programele asumate de Guvern pentru perioada următoare;

Domnul Ioan Stan:

Rezultatele înregistrate de economia românească în primul trimestru al acestui an se constituie în semnale pozitive pentru strategia guvernamentală și în tot atâtea asigurări privind programele asumate de guvern pentru perioada următoare. Mă refer la faptul că începutul de an 2014, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se înscrie cu o creștere a producției industriale mai mare de 10 %, în contextul în care 2013 a fost un an record pentru industrie. Un alt motor al economiei românești, aflat în angrenaj cu producția industrială, ca și cu cea agricolă, exporturile au crescut cu 6%, comparativ cu creșterea de numai 4,6% a importurilor. Creșterile de care vă vorbesc s-au resimțit și în buzunarul cetățenilor, afirmație susținută de o creștere cu 6% a consumului în luna ianuarie a acestui an. Repet, traduse în cuvinte aceste cifre califică prestația guvernamentală în domeniu drept cea mai potrivită și, mai ales, demnă de a fi valorificată ca model în perioada următoare. În această idee mi se pare absolut firească preocuparea factorilor responsabili în asigurarea celor mai potrivite strategii în sprijinul industriei, al investitorilor din acest areal de activitate. Iată de ce am apreciat cu siguranță la justă valoare tenacitatea cu care premierul Ponta a insistat pentru promulgarea Legii referitoare la energia recuperabilă. Mă aplec încă odată, cu sufletul în fața înțelepciunii neamului meu care are un anume proverb despre mintea românului cea de pe urmă. Bine că i-a fost dată cui trebuia să promulge legea, înainte de a fi dojenit de Curtea Constituțională pentru baterea câmpilor printre certificate verzi.

Din aceleași binecuvântate motive despre care v-am vorbit mai sus salut și sprijin adoptarea a ceea ce guvernul a pregătit sub numele "pachet de stimulare" a consumatorilor industriali de energie electrică și gaze naturale. Acest pachet este legat de prețurile la energie și gaze și se preconizează a fi aprobat în ședința de guvern din 26 martie, după ce, la nivelul Camerei Deputaților, se vor fi oferit toate explicațiile necesare.

Atitudinea mea este determinată de intenția declarată a responsabililor guvernamentali de a păstra prin aceste măsuri trendul pozitiv pe care l-a avut economia românească în anul 2013 și "chiar un pic mai bine" în 2014, ca să-l citez pe primul-ministru.

Nu exclud că vom auzi comentarii care mai de care mai "avizate" cu privire la acest demers. Nu cred că nu se vor face cele mai fanteziste legături privind interese care mai de care mai ciudate și mai oculte. Comparativ cu păstrarea economiei românești în coordonatele creșterii înregistrate până în prezent de Guvernul Ponta, toate acestea sunt chiar niște nimicuri și le voi trata ca atare. Ceea ce vă invit, cu respect, să faceți și dumneavoastră.

      Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică având tema PNL cere Guvernului Ponta 3 să-și asume măsuri ferme de susținere a mediului de afaceri;

Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:

"PNL cere Guvernului Ponta 3 să-și asume măsuri ferme de susținere a mediului de afaceri"

La cererea Grupului parlamentar al PNL, în temeiul articolului 182 din Regulamentul Camerei Deputaților, în care se stipulează, la alineatul (1), faptul că: "La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputaților se pot desfășura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică și socială", a avut loc ieri, în plenul Camerei, o dezbatere parlamentară cu participarea primului-ministru Victor Ponta și a ministrului de finanțe, Ioana Petrescu, pe tema celor două măsuri susținute de noi, parlamentarii PNL, și anume cele privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale și scutirea impozitului pe profitul reinvestit.

Mai mult decât atât, noi, parlamentarii PNL, am depus recent și o inițiativă legislativă în acest sens, prin care solicităm ca aceste două măsuri să fie aplicate începând cu data de 1 iulie a.c.

Săptămâna trecută am organizat în cadrul Grupului parlamentar al PNL și o dezbatere pe această temă, privitoare la reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator și la scutirea de impozit a profitului reinvestit, dezbatere la care am invitat mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri, considerând că opiniile acestora sunt cele mai relevante atunci când vine vorba de măsuri care îi privesc în mod direct. Vom continua aceste discuții cu mediul de afaceri care sprijină demersul liberal, pentru a identifica cele mai pertinente pârghii de relaxare fiscală și pentru a putea susține și implementa ulterior un program mai amplu de relaxare fiscală, care să aibă impact pe termen scurt și mediu.

La fel ca și cei direct implicați, reprezentanții mediului de afaceri, și noi, liberalii, susținem ferm aceste măsuri, deoarece credem realmente faptul că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale ar avea un impact important în privința reducerii costurilor forței de muncă pentru angajator, ceea ce va încuraja și crearea de noi locuri de muncă legale. Mai mult decât atât, această reducere creează și premisele unui efect direct în buzunarele românilor, întrucât lasă la dispoziția angajatorului sume suplimentare de bani, pe care le poate folosi pentru mărirea veniturilor angajaților. În ceea ce privește cea de a doua măsură pe care o susținem, și anume scutirea de impozit a profitului reinvestit, aceasta stimulează mediul privat, care va fi încurajat să ducă banii în noi investiții, ceea ce va genera noi locuri de muncă și, implicit, dezvoltare și creșterea nivelului de trai al românilor.

Încă înainte de intrarea noastră, a liberalilor, la guvernare, dar și acum, după trecerea noastră în opoziție, am susținut și vom susține permanent politicile economice liberale. Considerăm că economia românească are nevoie stringentă de măsuri de relaxare fiscală ferme, de măsuri care să contribuie în mod concret la o creștere economică sănătoasă și sustenabilă, care să conducă, astfel, la atragerea de investiții și, implicit, la crearea condițiilor pentru relansarea pieței muncii.

      Sorin Constantin Stragea - intervenție intitulată 25 martie - Ziua Poliției Române - 192 de ani de istorie și tradiție;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"25 martie - Ziua Poliției Române - 192 de ani de istorie și tradiție"

Poliția Română aniversează astăzi 192 de ani de atestare documentară, de Buna Vestire - o zi de mare sărbătoare a credincioșilor ortodocși români. Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab și a lui Mihai Viteazu, continuă cu domnia lui Mihai Sutzu - organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor, iar din 1806 organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de Poliție. În 1821 Tudor Vladimirescu acordă scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuțiile poliției sunt extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției.

Începând cu Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1860, urmată de Legea lui Vasile Lascăr - aprilie 1903, și Legea pentru organizarea poliției generale a statului - iulie 1929 - competențele organelor de poliție sunt extinse iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. Prin Decretul nr.25/23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul-lege nr.2/27 decembrie 1989 se reînființează Poliția Română, ale cărei competente vor fi reglementate prin Legea nr.26 din 18 mai 1994 și prin Legea nr.218/2002.

Din 1990 Poliția Română a cunoscut mai multe transformări, etape de transformări menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturile legitime ale cetățenilor, precum și alte drepturi prevăzute în acte internaționale în care România este parte. Un proces important în evoluția Poliției Române a fost procesul de demilitarizare, care a avut loc în 2002, un lucru absolut necesar pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

În calitate de parlamentar am susținut și voi susține propunerile legislative care apără drepturile lucrătorilor din Ministerul Afacerilor Interne, pentru a avea condiții de muncă și de trai decente, în concordanță cu importanța socială a muncii pe care o desfășoară.

Cu toate problemele de ordin obiectiv și subiectiv care exista în activitatea polițiștilor sunt convins că polițiștii vor reprezenta un model de profesionalism, moralitate, onestitate, un sprijin pentru fiecare cetățean afectat de infracționalitate, iar cetățenii vor vedea în polițist un prieten care veghează asupra vieții sale, avutului său, liniștii și ordinii publice.

La mulți ani, Poliția Română!

      Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Cum se investesc fondurile europene în județul Bistrița-Năsăud;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Cum se investesc fondurile europene în județul Bistrița-Năsăud"

Bistrița-Năsăud nu este unul dintre cele mai frumoase județe ale țării doar datorită cadrului natural, vestigiilor istorice pe care le posedă și tradiției conservate, ci și grație locuitorilor care populează această regiune. Despre ei voi vorbi astăzi. Despre acești oameni care cu trudă, hărnicie și devotament, în mandatele lor de primari, cât și ajutoarele acestora, s-au preocupat și au realizat îmbunătățirea nivelului de civilizație și trai al oamenilor din comunele județului Bistrița-Năsăud.

Absenți de la scandalurile politice și interesele de partid, acești oameni s-au preocupat, și cu bunăvoință au obținut fondurile europene puse la dispoziție prin diverse programe operaționale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale și racordarea la sisteme de canalizare și stații de epurare, conform standardelor necesare solicitate de Uniunea Europeană.

Astfel, prin Măsura 322 privind renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală, mai mult de 27 de comune au beneficiat de circa 75 de milioane de euro, investiți, în cea mai mare măsură, în dezvoltarea infrastructurii rutiere și extinderea rețelelor de apă și canalizare.

Comuna Nușeni a accesat suma de 2,5 milioane de euro prin măsura mai sus amintită, astfel încât la capitolul modernizarea drumurilor comunale și a străzilor din sate, 14,3 km de străzi au fost asfaltate și peste 23 de km de rigole au fost amenajate. Voi menționa și comuna Chiochiș, deoarece pe lângă cei 10,7 km de drumuri comunale asfaltate și 9,3 km de drumuri de hotar amenajate, în cele nouă sate aparținând acestei localități au fost reabilitate cămine culturale și centre de educație pentru școlari și preșcolari.

Tot prin Măsura 322, comunele Ilva Mare și Leșu au accesat fiecare câte 2,5 milioane de euro ce au fost investiți în modernizarea infrastructurii, asfaltarea drumurilor, extinderea rețelei de apă și canalizare și punerea în funcțiune a stației de epurare, respectiv construirea bazinelor de tratare, alimentare și rețelelor de apă potabilă și canalizare a apelor menajere, stație de epurare a apelor uzate, dar și în asfaltarea străzilor.

Comunele Șintereag și Dumitra au obținut, în colaborare, 6 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii locale și reabilitarea a 27 km de rețele de apă și canalizare, dintre care 2,1 milioane de euro fonduri fiind alocate pentru asfaltarea a peste 10 km de drum, inclusiv drumul care merge până la groapa ecologică de la Tarpiu. Acest depozit ecologic, tocmai menționat, este unicul depozit care gestionează deșeurile din întregul județ, prima celulă operațională având o durată de viață între 5 și 6 ani, fiind planificat ca în anul 2015 să înceapă construcția celei de-a doua celule, proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Comunele menționate în expunerea mea nu sunt singurele implicate în procesul de atragere a fondurilor europene, încă 10 comune din județ, prin cofinanțare din partea POS Mediu, au extins rețelele de apă, canalizare, tratare ape uzate și branșamente individuale în localități.

Tot la capitolul fonduri europene Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu 15 primării din județ, a implementat un proiect european în valoare de 6,7 milioane de lei pentru gestiunea în sistem informatic a Registrului Agricol și a altor servicii publice aferente primăriilor.

Iată deci, la mine în județ există oameni responsabili care pot elabora programe eligibile pentru accesarea fondurilor europene, iar fondurile accesate pot fi investite pentru dezvoltarea comunelor și a satelor, și în mod direct pentru bunăstarea oamenilor.

      Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Dezvoltarea județului prin valorificarea potențialului turistic;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Dezvoltarea județului prin valorificarea potențialului turistic"

Nu abordez în premieră subiectul necesității de a acorda o mai mare importanță domeniului turistic din județul Bistrița-Năsăud. Aceasta este o preocupare mai veche de a mea fiind conștient de expansiunea pieței de turism din Europa și de potențialul economic pe care îl putem atinge ca țară valorificând toate aceste obiective existente.

Bistrița-Năsăud este casa marilor poeți George Coșbuc și Andrei Mureșanu, a dramaturgului Liviu Rebreanu, a pedagogului și prozatorului Ion Pop-Reteganul și a multor alți oameni de seamă. Cine a vizitat peștera Grota Zânelor, Valea Repedea din Munții Călimani, Cetatea Rodnei, Muntele de sare de la Sărățel, dar și multe altele și nu s-a minunat aflând ce bogății naturale unice posedă România?

Aceste rezervații și monumente ale naturii, vestigiile istorice, edificiile religioase și culturale, lacurile, peșterile și cheile trebuie încadrate într-o strategie de turism interregional și prezentate publicului larg.

Acesta este și motivul pentru care în Strategia 2014-2020 de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean a marcat infrastructura de turism ca fiind unul dintre obiectivele majore, elaborând o schemă amplă de promovare a turismului, începând cu elemente fundamentale, precum refacerea drumurilor județene, amenajarea drumurilor turistice, creșterea accesibilității turistice la obiectivele de turism, educarea și formarea tinerilor în acest domeniu, înființarea "Școlii de Turism" pentru susținerea acestei strategii, valorificarea potențialului balnear, dezvoltarea unui cluster în turismul balnear de la Sângeorz-Băi, dezvoltarea turismului tematic, sportiv, alpin, de aventură, cultural, rural, precum și înființarea unui Centru Județean pentru Turism de Aventură și Sporturi Extreme.

De asemenea, din noul exercițiu bugetar european Consiliul Județean își propune să mărească ponderea fondurilor europene atrase în județ, iar la capitolul dezvoltarea turismului se urmărește contractarea unor investiții de peste 17 milioane de euro pentru dezvoltarea domeniului schiabil "Gura Plaiului" din Munții Călimani, pentru Centrul Județean pentru Turism de Aventură și Sporturi Extreme suma de 400.000 de euro, 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei turistice de la poalele Munților Rodnei, pentru dezvoltarea zonei Colibița suma de 45 de milioane de euro, dar și alte proiecte de mare anvergură sunt adăugate în schemă și vor fi propuse pentru investiții.

România are nevoie de investiții considerabile în acest sector pentru a deveni competitivă și atractivă pe plan internațional, de aceea Strategia 2014-2020 va fi implementată cu prioritate și seriozitate, având în vedere faptul că turismul durabil este un important factor al progresului economic, va spori dezvoltarea obiectivelor vizate, a condițiilor de trai la nivel local, dar și național.

      Raluca Surdu - aprecieri cu privire la semnarea Acordului de asociere al Ucrainei la marea familie a Uniunii Europene;

Doamna Raluca Surdu:

Prin intermediul declarației mele politice de astăzi doresc să salut semnarea Acordului de asociere al Ucrainei la marea familie a Uniunii Europene, fapt ce aduce beneficii întregii comunități europeane.

Este un moment istoric atât pentru Ucraina, cât și pentru comunitatea europeană. Acest gest demonstrează atașamentul poporului ucrainean la valorile și principiile ce stau la baza funcționării Uniunii Europene.

Decizia vecinului nostru de la frontiera de nord de a alege drumul european este rezultatul direct și în special meritul poporului ucrainean, care a demonstrat, pe durata ultimelor luni, că știe să lupte pentru un viitor european. Putem observa că refuzul fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, de a semna asocierea cu Uniunea Europeană la momentul summitului de la Vilnius a fost o opțiune strict personală, ce a încălcat flagrant dorința ucrainenilor. Protestele ce au fost declanșate imediat după renunțarea lui Ianukovici la dezideratele europene ale poporului pe care l-a reprezentat și poziționarea publică a acestuia în favoarea Federației Ruse sunt exemple care dovedesc că dorința poporului este mai presus de orice alt interes geostrategic sau de altă natură.

Semnarea acordului de asociere cu UE este meritul exclusiv al cetățenilor ucraineni, care au decis că își doresc un viitor european, alături de parteneri ale căror idealuri sunt unele democratice, și nu contrariul acestora.

România a susținut extrem de ferm și va continua în aceeași manieră, manifestându-și suportul în vederea adâncirii relațiilor europene ale Ucrainei.

Poporul ucrainean trebuie să cunoască, într-un timp cât mai scurt, cât mai multe din acele beneficii ale apropierii de marea familie europeană. În primul rând, Ucraina își va consolida sau își va îmbunătăți semnificativ nivelul de trai după implementarea reformelor de tip european din domeniul social și economic.

Acest proces trebuie să fie unul cât mai accelerat, importanța acestui demers fiind una crucială atât pentru Ucraina, cât și pentru dezvoltarea și consolidarea întregii comunități europene. Suntem în fața unei alte dovezi a faptului că Uniunea Europeană rămâne un reper autentic pentru valorile și principiile democrației și pentru cele ale statului de drept.

România cunoaște faptul că a deveni membru al Uniunii Europene este un parcurs lung și destul de anevoios, ce presupune un efort continuu. Cetățenii români au cunoscut beneficiile apartenenței la familia europeană. A fi european este mai mult decât un simplu deziderat. A fi stat apropiat de și orientat către Uniunea Europeană reprezintă premise care pot asigura dezvoltarea politică, socială și economică a Ucrainei.

      Sorin Teju - declarație politică intitulată Avem nevoie urgentă de politici de tineret pentru dezvoltarea antreprenorială în România;

Domnul Sorin Teju:

"Avem nevoie urgentă de politici de tineret pentru dezvoltare antreprenorială în România"

Atât Uniunea Europeană, cât și România se confruntă de mai bine de 3 ani cu creșterea șomajului în rândul tinerilor, în momentul de față 23% dintre aceștia fiind șomeri. În Prahova, județul pe care îl reprezint în Parlament, deține cel mai mare număr de tineri șomeri din țară, acesta fiind de 4.102 șomeri, potrivit datelor furnizate de ANOFM. Mai mult, un număr din ce în ce mai mic de tineri, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în țară, consideră lucrul independent o alternativă reală și favorabilă serviciului ca angajat, problemele principale cu care aceștia se confruntă fiind birocrația, lipsa fondurilor și a educației antreprenoriale. Rezolvarea acestor probleme este necesară pentru revitalizarea economiei naționale și asigurarea unei stabilități economice pe viitor.

În condițiile în care, în momentul de față, majoritatea locurilor de muncă vacante, adică un procent de 75%-80%, se adresează muncitorilor de medie sau înaltă calificare profesională proveniți din școli profesionale, dar numărul celor ce termină astfel de instituții educaționale și ar putea ocupa astfel de locuri de muncă este de aproximativ 40%, putem observa o inconsistență între ceea ce produce sistemul educațional și piața muncii. Această discrepanță poate fi însă ușor și rapid rezolvată prin încurajarea tinerilor să întreprindă activități de antreprenoriat și prin educarea acestora în acest sens. O eventuală consultanță gratuită oferită de către stat tinerilor despre ce înseamnă domeniul de afaceri, despre posibilități și modalități de accesare a fondurilor nerambursabile oferite de către stat și a fondurilor europene, despre managementul afacerilor ar putea avea un impact real asupra numărului de tineri ce își deschid IMM-uri. De asemenea, creșterea cantitativă a fondurilor nerambursabile ar putea ajuta.

În România, numai unul din 100 de tineri se decide să înceapă o afacere pe cont propriu, în timp ce în alte state ale Uniunii Europene unul din patru ia această decizie. O creștere a numărului de tineri antreprenori ar însemna o creștere a numărului de locuri de muncă existente pe piață, o stimulare a economiei naționale, prin aducerea de capital străin în țară și prin creșterea circulației banilor în economie, o scădere a prețurilor și o creștere a competitivității pieței. De asemenea, ar rezolva problema șomajului și ar asigura o stabilitate economică pe viitor.

Pentru toate aceste motive și pentru că tinerii reprezintă prezentul și viitorul nostru, este important să creștem numărul tinerilor antreprenori și să găsim soluții viabile prin care să îi încurajăm și ajutăm pe aceștia să întreprindă activități economice, rezolvarea acestei probleme având efecte favorabile atât pentru diminuarea șomajului, cât și pentru economie în general.

      Hubert Petru Ștefan Thuma - declarație politică referitoare la tăierile masive de păduri;

Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:

Aș dori să abordez în declarația mea de astăzi un subiect extrem de important, asupra căruia am atras nenumărate semnale de alarmă, mă refer la tăierile masive de păduri.

Pentru combaterea acestui fenomen, am depus în Parlamentul României săptămâna trecută, alături de un număr considerabil de colegi liberali, o inițiativa legislativă privind completarea Legii privind siguranța națională a României nr. 51 din 29 iulie 1991, cu scopul de a completa lista de amenințări la adresa siguranței naționale prin includerea tăierilor masive, necontrolate de păduri.

Această inițiativă a fost și este necesară în condițiile în care sute de hectare de pădure au fost masacrate de cele mai multe ori cu știrea și complicitatea autorităților, îndreptându-ne spre un dezastru ecologic. Tăierile masive conduc inevitabil la alunecări de teren - prin scăderea sau dispariția protecției oferite de rădăcinile arborilor sau ale copacilor - sau, în cazul în care acestea sunt dublate de precipitații masive, la inundarea unor așezări umane.

Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele/informațiile prezentate de RNP - Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile.

Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat și privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziție de Ministerul Mediului și RNP - Romsilva, de 633.500 m.c.

Consider că modificarea pe care am inițiat-o noi, liberalii, va responsabiliza și mai mult instituțiile statului cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Această măsură va reprezenta un sprijin puternic și pentru implementarea noului Cod Silvic, fiind necesare, mai mult ca niciodată, adoptarea unor măsuri drastice și, din acest motiv, fac apel la toți colegii mei parlamentari, să o susțină și să o voteze, atunci când va intra în dezbatere.

      Angel Tîlvăr - intervenție având ca temă 25 martie - Ziua Poliției Române;

Domnul Angel Tîlvăr:

"25 martie - Ziua Poliției Române"

Poliția Română îmbrăcă în această zi haine festive, cu ocazia împlinirii a 192 de ani de la atestarea Poliției Române moderne.

Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab și a lui Mihai Viteazul prin crearea instituției agiei, de pe vremea domniei lui Mihai Sutzu, prin organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementare a portului armelor, iar din 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de "POLIȚIE".

În 1821, Tudor Vladimirescu acordă scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, ca un semn clar de evoluție spre modernitate, prin Regulamentele Organice apare prima lege care prevedea organizarea poliției române ca instituție specializată, atribuțiile poliției fiind extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției, prin apariția instituției șefului poliției Capitalei, căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite "Cronica polițienească" prin care, în cele 158 de articole erau reglementate sarcinile "înaltei poliții" și "obișnuitei poliții", ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

Cea mai importantă lege de organizare și funcționare datează de la 25 martie 1908, când s-a creat Siguranța Generală a Statului și Inspectoratul General de Poliție, care funcționează și în prezent, pe lângă Direcțiunea Poliției și Siguranței.

La 25 martie 1822, domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica a înmânat Marelui Agă Mihăiță Filipescu, steagul agiei, acesta fiind primul drapel al poliției române. Alături de siglă se afla o ghirlandă din aur în interiorul căreia era prezentată Maica Domnului înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună - în aceeași zi, ca dată anuală fixă în Calendarul creștin ortodox, 25 martie este ziua de sărbătoare creștinească Buna Vestire - simbol creștin ce a fost preluat și pe actualul drapel al Poliției Române. Istoricii consideră că înmânarea steagului agiei legalizează funcționarea Instituției Poliției Române. Prin articolul 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliției Române.

În fiecare an, această zi este sărbătorită în toată țara prin organizarea de diverse manifestări unde cetățenii au posibilitatea să descopere aspecte ale activităților pe care polițiștii le desfășoară zi de zi,, dar și dotările de care aceștia dispun în executarea misiunilor.

Ziua de 25 martie este și o zi a bilanțului îndatoririlor în fața societății. Într-o perioadă de profunde transformări globale, economice și sociale, în aceste timpuri în care flagelul terorismului este atât de aproape de noi, când "moartea albă" nu mai reprezintă doar un subiect de film, ci o tristă realitate într-o lume a informaticii și tehnologiei cauzatoare de multe ori de noi infracționalități, necunoscute societății românești, profesiunea de polițist își reconturează statutul de profesiune a legii, ordinii și dreptății.

Instituție fundamentală a statului de drept și parte integrantă a edificiului instituțional romanesc, Poliția Română s-a raliat cerințelor Uniunii Europene, care subliniază importanța statuării unei poliții responsabile, de încredere, organizată și operațională, în conformitate cu acquisul comunitar.

Honoré de Balzac spunea extrem de concis: "Guvernele sunt trecătoare, societățile se schimbă, poliția rămâne."

Istoria ne învață că într-un stat de drept, departe de a fi o unealtă în mâinile unui guvern sau ale unui regim, Poliția trebuie să se dovedească a fi o organizație flexibilă, capabilă să se adapteze la cerințele comunității, care să acționeze mai degrabă ca un serviciu public, decât ca o forță de intimidare.

      Raluca Turcan - declarație politică intitulată Ultimii doi ani au arătat că învățământul românesc este în comă profundă;

Doamna Raluca Turcan:

"Ultimii doi ani au arătat că învățământul românesc este în comă profundă"

Aproximativ unul din doi elevi nu a luat notă de trecere la simularea examenelor de BAC. Rezultatele acestor probe sunt aproape identice cu cele de anul trecut. Acest fapt demonstrează un singur lucru: sistemul educațional românesc este în comă profundă. Rezultatele constant slabe ne demonstrează faptul că Ministerul Educației Naționale nu are o strategie de îmbunătățire a situației, nu a aplicat nici măcar o singură politică publică eficientă. Guvernele Ponta 2 și Ponta 3 se mulțumesc cu aceste rezultate.

Regresul profund este cauzat de letargia și nepăsarea Guvernelor Ponta. Iată principalele cauze ale situației în care ne aflăm în acest moment.

  1. USL a amânat predarea și evaluarea transdisciplinară;
  2. USL nu a implementat, așa cum prevedea Legea educației naționale, masteratul didactic; fără profesori bine calificați, elevii nu vor avea rezultate performante;
  3. Guvernul Ponta 2 nu a alocat bani pentru manuale, pentru dotarea laboratoarelor și a școlilor;
  4. USL nu a decontat abonamentele navetiștilor pe anul trecut și a plafonat decontul pentru anul curent.

Solicit ministrului educației naționale, Remus Pricopie, să realizeze un raport comparativ cu rezultatele ultimilor doi ani la simulările, dar și la examenele de Bacalaureat, pe care să-l prezinte, așa cum spune legea, în Parlament. Cer actualei puteri să respecte ad literam Legea educației naționale și să aplice măsurile pe care le-a tot amânat de atâtea ori. În același timp, cer Ministerului Educației Naționale să elaboreze și să monitorizeze măsurile de redresare care trebuie să fie aplicate la nivelul fiecărei unități școlare, în vederea îmbunătățirii rezultatelor.

      Elena-Ramona Uioreanu - Domnule ministru al turismului, chiar nimănui nu îi pasă cum ne prezentăm în lume?;

Doamna Elena-Ramona Uioreanu:

"Domnule ministru al turismului, chiar nimănui nu îi pasă cum ne prezentăm în lume?"

Se spune că cel mai mare dușman al tău ești tu însuți. Și mare adevăr este în aceste vorbe. A fost suficientă o privire pe broșurile cu care ne-am prezentat ca țară la Târgul pentru turism de la Berlin pentru a realiza că nu avem nevoie de nimeni pentru a ne denigra. Putem și singuri, și chiar cu mai mult succes decât ar reuși niște străini, chiar dacă ar depune eforturi serioase. Singura problemă e că ne facem de râs exact acolo unde ar trebui să strălucim, să arătăm tuturor că România este o destinație bună pentru vacanță, să convingem lumea să vină să ne viziteze țara, să-și cheltuiască banii în România. Or, modul în care ne prezentăm la târgurile internaționale de turism mă determină să mă întreb și să vă întreb, domnule ministru, dacă noi chiar ne dorim să dezvoltăm turismul, așa cum se repetă la nesfârșit, ca parte importantă a economiei naționale, sau vrem doar ca niște firme să-și umple conturile, cu bani deloc puțini, îngropând imaginea României. E și asta o formă de sprijinire a economiei, e adevărat!

Am aflat din presa clujeană că broșura de prezentare a României la Berlin a stârnit râsul. Nouă ar trebui să ne stârnească plânsul, pentru că e inadmisibil să acceptăm produse făcute de mântuială, pline de greșeli de traducere, care duc în derizoriu orice efort real de promovare. De ce spun asta? Vă dau doar câteva exemple de perle culese din broșura de promovare a României: "Die Noroioși Vulkane", denumire care nu există nici în limba română, cu atât mai puțin în limba germană, ci e un fel de furculițion, iar steagul României, dacă nu știați, are "albastru în proțap", realizatorii broșurii încurcându-se în atâta știință de limbă germană sau Google translate le-a jucat o festă serioasă, când au vrut să descrie aranjarea culorilor, ajungându-se la traducerea "albastru la proțap" în loc de "albastru lângă băț." Cum spuneau și ziariștii clujeni: poate aveau în minte berea nemțească și s-au gândit ce bine ar merge cu ceva la proțap.

E amuzant, știu, dar problema e că acest amuzament pe noi ne costă enorm. Și nu mă refer aici doar la faptul că pentru organizarea Târgului pentru turism de la Berlin statul român a plătit unei firme 127.000 de euro. Problema e că cel mai mult ne costă imaginea noastră în exterior.

Vreau să știu, domnule ministru, cine plătește daune morale pentru gafele de genul celor prezentate mai sus? Cine plătește pentru dezinteresul arătat de o instituție a statului român față de produsele cu care se prezintă ca să promoveze imaginea țării? Pentru că mi se pare anormal să plătești bani grei pentru astfel de producții, fără o verificare temeinică a textelor incluse într-o astfel de broșură!

Și pentru că nu suntem la prima ieșire la un eveniment de profil în care România a fost făcută de râs, și amintesc aici dezolanta participare la târgul de turism de la Paris, din toamna anului trecut, vă întreb, domnule ministru: chiar nimănui nu îi pasă de modul în care țara noastră este prezentată în lume?

      Eugen Constantin Uricec - declarație politică intitulată Ce punem în locul industriei? O industrie modernă!;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Ce punem în locul industriei? O industrie modernă!"

Zilele trecute, guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu, își exprima o opinie personală în legătură cu restructurarea sectorului industrial din România după 1990. Potrivit domniei sale, după ce România a optat definitiv pentru economia de piață, mai bine de jumătate din industria românească trebuia închisă sau restructurată. Tot domnia sa preciza că, dincolo de zgomotul electoral, în România, astăzi, se produce o reindustrializare cu pași repezi a economiei.

Sunt de acord, în cea mai mare parte, cu afirmațiile domnului Isărescu. Mai mult, aș adăuga că nu doar 50% din industrie, ci aproape 90% din industria românească la momentul 1990 nu mai corespundea unui criteriu fundamental în economia contemporană - competitivitatea. Industria anilor ’80, puternic energofagă, cu productivități ale muncii la 15%-20% din media europeană, cu tehnologii și know-how din anii ’60 sau ’70, nu mai putea fi competitivă decât, poate, în relația cu piețele din Orientul Mijlociu sau Africa Centrală, în nici un caz competitivă cu exigențele europene, americane sau sud-est asiatice. Cu toate acestea, 90% din industria anilor ’90 nu putea fi nici închisă și nici restructurată. Nu putea fi închisă din pricina sutelor de mii de angajați care lucrau în această industrie perimată, pentru care nu existau alternative de încadrare în muncă. Industria nu putea fi nici restructurată, în absența resurselor financiare ale statului român. Anii ’90 au reprezentat o epocă dificilă a tranziției românești la economia de piață, însă consider că ceea ce trebuie să ne preocupe astăzi, în mod real, sunt anii care vor urma.

E drept, economia României se reindustrializează în prezent pe segmente și domenii de competitivitate, grație investitorilor străini, care au "mirosit" atuurile economiei românești și știu că România poate să ocupe un loc între statele care au înregistrat "miracole economice". Deja România se detașează în Uniunea Europeană ca unul dintre cei mai puternici producători de autoturisme și subansamble pentru autoturisme produse de mărci de renume. De industria textilă românească se tem industriile textile europene, și au și de ce: calitate superioară, preț mai mic. Tinerii care creează în România pentru tot globul cele mai importante și inovative software-uri din lume și care au adus în România toate transnaționalele de profil sunt deja brandul nostru comercial de țară. Laminoarele, unele segmente ale producției alimentare, construcția de utilaje sunt alte domenii industriale care se ancorează puternic, independent, cu picioarele pe terenul competitivității, avertizează tot mai puternic piețele: Atenție! Vin românii!

Contribuția de 2,3% pe care industria a avut-o la creșterea economică de 3,5% din anul 2013 trebuie să ne bucure enorm. Este dovada unei creșteri economice sustenabile. Cu toate acestea, nu trebuie să cădem în beția statisticii, ci trebuie să fim realiști și vigilenți pentru că piețele internaționale nu stau nicidecum pe loc și asistăm la evoluția industriei românești. Concurența contraatacă zi de zi, ceas de ceas.

De aceea, activitatea guvernamentală trebuie subsumată susținerii industriei cu toate forțele. Industria are nevoie de un climat competitiv pentru a crește producția și pentru a susține exporturile. De evoluția viitoare a industriei românești și de ponderea investițiilor în aceasta va depinde sănătatea structurală a economiei românești și standardul de viață al românilor.

      Vasile Iliuță - declarație politică având subiectul Avem dreptul la o alimentație sigură și sănătoasă;

Domnul Vasile Iliuță:

"Avem dreptul la o alimentație sigură și sănătoasă"

Una dintre multele probleme cu care se confruntă societatea românească este aceea a comercianților care înșală cumpărătorii cu produsele etichetate în mod intenționat și abuziv eronat, prezentând și vânzând produse provenite din import ca fiind produse românești. Din păcate, această înșelăciune nu se oprește aici.

Multe etichete de pe produsele alimentare induc în eroare cumpărătorul și prin scrisul mic, prin informațiile eronate despre conținutul produsului, cel care pierde în aceste cazuri fiind întotdeauna cumpărătorul, care se bazează pe corectitudinea producătorilor. Din păcate, pentru mulți dintre comercianți primează banul obținut în orice condiții și contează mai puțin siguranța și sănătatea oamenilor. Ignoranța și lipsa de responsabilitate, teama că o etichetare corectă poate scădea profitul, par a fi elementele care definesc pe mulți dintre comercianți.

Sute de clienți nemulțumiți au reclamat în ultima perioadă la Protecția consumatorului nereguli făcute de producători, comercianți și reprezentanți ai marilor magazine la produsele din carne, băuturi răcoritoare și textile, pe etichetele cărora sunt trecute alte informații decât ceea ce conțin în realitate. Degeaba s-au majorat amenzile pentru cei care încalcă flagrant legea, aceștia continuând să o încalce tot în defavoarea consumatorului.

Ceea ce este supărător pentru consumator este faptul că nici autoritățile implicate nu știu ce conțin unele mezeluri și produse alimentare, rețetele de fabricație a multor produse nu sunt respectate, iar etichetarea acestor alimente nu oferă consumatorului informațiile esențiale. Ce fac autoritățile?

Se tot fac sondaje privind comportamentul de consum al românilor iar în procesul alegerii produselor alimentare primează două criterii: aspectul produsului și prețul, fără să se țină seama de "bombele alimentare" la care suntem cu toții expuși.

Sunt sigur că fiecare dintre noi s-a confruntat cu viciile pieței interne, a avut experiențe negative în ceea ce privește produsele alimentare și a așteptat ca ceva să se schimbe, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Astăzi, sub Guvernul Ponta, când veniturile populației nu au crescut, așa cum PSD și PNL au promis în campania electorală, tendința majorității populației de a cumpăra cât mai ieftin nu este decât un pericol la adresa sănătății publice. Subliniez, încă odată, lipsa de preocupare a autorităților implicate, a Ministerului Agriculturii, mai ales față de cei cu venituri reduse, cărora tentațiile față de prețurile mici nu le oferă deloc siguranță si sănătate, ci dimpotrivă. Avem răbdare și așteptăm o schimbare.

Domnilor guvernanți, avem dreptul la o alimentație sigură și sănătoasă, dar acest lucru nu se poate realiza decât printr-o informare cât mai corectă cu privire la ceea ce cumpărăm și prin dispoziții care să stabilească, printr-o legislație clară, care sunt cerințele de etichetare care să îi ajute pe cetățeni să facă o alegere bună pentru sănătate.

      Violeta Tudorie - declarație politică intitulată Repetăm erorile antirusești ale lui Ceaușescu? Traian Băsescu - un războinic improvizat;

Doamna Violeta Tudorie:

"Repetăm erorile antirusești ale lui Ceaușescu? Traian Băsescu - un războinic improvizat"

De la început mă declar revoltată de acțiunea Rusiei de a anexa prin forță părți din teritoriul Ucrainei, precum peninsula Crimeea. Dar una este să comunici această poziție de respingere, și altceva este circul donquijotism practicat din vârful statului de surescitatul Traian Băsescu.

Și conducătorii altor state și-au exprimat indignarea și au luat măsuri severe față de această nouă sfidare rusească, dar au făcut-o cu calm, la rece, ca oameni de stat.

Iată, de exemplu, Bulgaria a spus că nu va merge cu sancțiunile împotriva Rusiei până la capăt fără un studiu de impact. Ungaria, asemenea foștilor aliați ai CAER, se bucură de împrumuturile, de resursele și de investițiile rusești, fără a se arăta prea deranjată de anexarea Crimeii.

Ce l-o fi apucat pe Băsescu să ne bage iar în gura "ursului" siberian? Oare nu a învățat nimic din gafa lui Ceaușescu de a se lua în gât cu sovieticii? Vrea să fie ascultat, lăudat și primit la casele înalte din Occident? Și Ceaușescu a fost plimbat cu trăsura reginei Marii Britanii și i-a avut ca oaspeți pe marii președinți Charles de Gaulle și Richard Nixon. Și la ce i-a folosit? Traian Băsescu a recunoscut singur că vorbește pentru propria imagine atunci când a spus că nu l-a luat nimeni în seamă când cu recunoașterea Kosovo.

De când cu evenimentele din Ucraina, Băsescu se manifestă ca acel cățelandru care latră tare pe lângă dulăii Americii și ai Uniunii Europene. Se dă expert înfocat în studii ucrainene și rusești, pe considerentul că este mai aproape de granițele acestora decât SUA.

A terminat cu românii și acum vrea să-i rezolve pe moldoveni și pe ucraineni. Anunță sancțiunile internaționale împotriva rușilor cu aceeași satisfacție diabolică cu care anunța tăierile de salarii și pensii ale românilor. Se vede că suferă de nebăgare în seamă.

Dar, noi românii, ce avem de câștigat din această îmbățoșare sterilă și ridicolă? Nu ar trebui ca cetățenii să-l aducă, pe acela care, chipurile, îi reprezintă, cu picioarele pe pământ? Doar n-o să credeți că se sperie Putin de gura lui Băsescu! Și nu este vorba numai de noi, cetățenii României. Cu ce se vor alege românii Republicii Moldova și chiar cetățenii Ucrainei din această isterie băsistă? Cu iluzia că vor intra în UE și vor primi bani europeni? Le garantează Băsescu acești bani și acest parcurs? Este realizabil un asemenea obiectiv împotriva opoziției active a Rusiei? Or, ultimele evoluții, în ciuda unor încurajări formale fără nicio bază de pregătire și în ciuda promisiunilor băsiste, au îndepărtat și mai mult popoarele respective de acest delir.

Domnule Băsescu, răcoriți-vă puțin și opriți-vă măcar la acest sfârșit de mandate dezastruoase în politica internă și dăunătoare intereselor românilor în politica externă. Plimbarea dumneavoastră la Bruxelles, la Consiliul Europei, ca și aceea a doamnei Elena Băsescu, această super-Monica Macovei, la Parlamentul European, nu numai că ne-au umplut de ridicol, dar ne-au creat prejudicii și greutăți suplimentare în politica și în viața noastră viitoare. Nu toți avem moșii la Nana ca să nu ne pese de unde luăm gazul și cât ne costă. Veți zice că suntem meschini, pentru că ne gândim la buzunarul propriu când lumea reintră în războiul rece, dar, încă odată, nu toți românii au intrat în politică săraci și au ieșit latifundiari, ca familia dumneavoastră. Nu negociați interesele românilor pe averea și cariera dumneavoastră și a fiicelor. Așa că mai scutiți-ne cu rolul de războinic improvizat!

      Iulian Vladu - declarație politică: Scumpirile de la 1 aprilie 2014 - o nouă pagină neagră în lupta puterii împotriva economiei românești;

Domnul Iulian Vladu:

"Scumpirile de la 1 aprilie 2014 - o nouă pagină neagră în lupta puterii împotriva economiei românești"

Românii primesc lovitură după lovitură de la guvernul stângii socialiste, metamorfozat în fabrică de șomeri și tartor al taxelor și impozitelor. Scumpirea gazelor și a energiei electrice de la 1 aprilie 2014, cumulată cu aplicarea accizei de 7 eurocenți pe litrul de combustibil, reprezintă o nouă pagină neagră în lupta puterii împotriva economiei românești.

Victor-Viorel Ponta devine astfel un nefericit simbol al dezastrului mediului de afaceri și al falimentului personal a milioane de români, aduși în sapă de lemn de o politică fiscală irațională și neproductivă. Industriașii români vor plăti, peste câteva zile, tributul succesului de anul trecut. Majorarea cu 24% a gazelor din producția internă îi va arunca într-o concurență neloială cu omologi din Uniunea Europeană, care deja achitau facturi la utilități cu 30% mai ieftine. Mulți își vor închide porțile, cei mai mulți vor trimite oameni acasă.

După ce, în 2013, prețul la energie electrică a crescut cu 30 de procente, iată că acum aducerea prețului gazelor interne la nivel european vine să întregească un tablou al incompetenței și al nepăsării politice față de un sector care se zbate singur într-un mediu concurențial acerb.

Victor-Viorel Ponta știe că nu are suficienți bani la buget pentru a-și hrăni baronii, stăpâni peste județe în care sărăcia atinge cote insuportabile. Și atunci pune taxe și impozite, inventează accize, scumpește prețuri la utilități. Nu-i pasă că - încet și sigur - produsele românești vor fi atât de scumpe, încât nu vor mai avea nicio șansă pe piețele internaționale. Nu-i pasă că tinerii nu mai găsesc locuri de muncă. Nu se sinchisește că românii abia își asigură traiul de zi cu zi. Cu o țară de asistați social, încolonați la urne, PSD își atinge scopul: acela de a fi stăpân peste o societate mult prea săracă și mult prea îngenuncheată ca să emită pretenții!

      Mihai Weber - declarație politică: Viitorii europarlamentari, foarte reprezentativi pentru interesele românilor;

Domnul Mihai Weber:

"Viitorii europarlamentari, foarte reprezentativi pentru interesele românilor"

Sâmbătă, 22 martie, Alianța electorală PSD-UNPR-PC a depus la Biroul Electoral Central dosarele de candidatură pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc pe 25 mai.

Îmbucurător este că, de această dată, avem o listă mai puternică de candidați și am convingerea că această echipă va lupta pentru binele tuturor românilor din Uniunea Europeană și nu oricum, ci cu multă trudă și responsabilitate, așa cum, din păcate, alții nu au făcut-o.

Pe lista alianței, validată de Comitetul Executiv Național al PSD în luna februarie, pe prima poziție se regăsește actualul europarlamentar PSD Corina Crețu, pe locul al doilea - senatorul PSD Ecaterina Andronescu, pe locul al treilea se află Cătălin Ivan, eurodeputat și purtător de cuvânt al PSD. Pe următoarele poziții se află fostul ministru al comunicațiilor Dan Nica, fostul ministru PC pentru IMM-uri Maria Grapini, senatorul UNPR Damian Drăghici, europarlamentarii Daciana Sârbu, Ioan Mircea Pașcu, Viorica Dăncilă, adjunctul șefului de cabinet al comisarului european pentru agricultură, Sorin Moisă, și actualii eurodeputați Victor Boștinaru și Claudiu Ciprian Tănăsescu. Pe pozițiile 13-17 sunt candidați PC, UNPR, propunerile PSD București, ale TSD și PES Activist.

Sunt convins că, pe viitor, România va fi reprezentată în Parlamentul European mult mai puternic decât în ultimii cinci ani. Acești europarlamentari social-democrați bine pregătiți vor susține interesele naționale și politice ale țării noastre în Parlamentul European cu foarte multă mândrie și demnitate.

      Dorel Covaci - intervenție cu titlul Un gând de apreciere, prețuire și respect de Ziua Poliției Române;

Domnul Dorel Covaci:

"Un gând de apreciere, prețuire și respect de Ziua Poliției Române"

În ciuda eforturilor depuse pentru crearea unui sistem legislativ capabil să reglementeze desfășurarea vieții sociale și să asigure respectarea ordinii publice, toate statele, chiar și cele cu democrație avansată și o situație economică foarte bună, s-au confruntat, se confruntă și probabil se vor confrunta cu acțiuni de tulburare a ordinii publice.

Plecând de la cauzele probabile de producere a tulburării ordinii publice și de la propria experiență, statele și-au constituit structuri specializate și au adoptat strategii pentru menținerea și restabilirea ordinii publice. În general, majoritatea statelor democratice includ în categoria forțelor de ordine publică efective de poliție, de jandarmerie, carabinieri, unități antitero, servicii de pază și protecție a demnitarilor, de poliție de frontieră, pompieri, gardă de coastă, gardă națională etc.

Fiecare stat și-a creat și perfecționat structuri în domeniul ordinii publice în pas cu propria sa dezvoltare istorică, păstrând propria identitate, existând astfel o varietate de structuri organizatorice, relaționale și concepții de abordare în plan intern a ordinii publice.

Cu titlu de exemplu, în Germania, ordinea publică este încredințată poliției, în timp ce în Franța, Belgia, Olanda, Canada, Spania, în mediul urban, ordinea publică este încredințată poliției, iar, în mediul rural, pe această linie are atribuții jandarmeria. În SUA, competența aparține poliției, cu particularitatea că pentru restabilire acționează și Garda Națională, o instituție care funcționează în regim temporar, fiind încadrată cu cetățeni americani de diferite profesii, care sunt plătiți să se pregătească săptămânal și, la nevoie, să acționeze alături de poliție.

Remarcăm faptul că în majoritatea statelor forțele de ordine publică sunt în subordinea Ministerului de Interne (Ministerul Securității Publice etc.) și sunt coordonate centralizat pentru aplicarea legii. Excepție fac Franța și Olanda, unde jandarmeria este în structura Ministerului Apărării.

În România, sistemul național de asigurare a ordinii publice cuprinde ansamblul format din legislație, autoritățile și organele administrației publice, instituțiile, forțele și resursele create și pregătite special, care acționează pentru garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, protecția proprietății publice și private, funcționarea normală a statului de drept.

Pe data de 25 martie, de ziua Bunei Vestiri, Poliția Română împlinește 192 de ani de existență.

Poliția este răspunzătoare de menținerea ordinii publice, acționând pe trei direcții: prevenirea socială, în sensul acțiunilor asupra factorilor sociali care concură la complexitatea cauzală a tulburărilor ordinii publice; prevenirea situațională, prin luarea în considerare a măsurilor care au ca scop reducerea factorilor ce facilitează faptele de tulburare a ordinii publice și sporirea riscurilor autorilor acestora de a fi descoperiți; menținerea ordinii publice folosind toate mijloacele atribuite de lege.

În Vechiul Regat, instituția cu atribuții polițienești, care a precedat poliția până la Revoluția din 1948, a fost Agia (în capitalele București și Iași), în fruntea căreia se afla un agă (denumire de origine turcă). După perioada fanariotă, când instituțiile noastre cunosc un declin semnificativ, în 1822, domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica, domnitor al Țării Românești între 1822-1828, al cărui fiu Dimitrie era prefect al capitalei, înmânează Agăi Mihăiță Filipescu primul drapel al Agiei în cadrul unei ceremonii desfășurate la București. Pe lângă alte simboluri, acest steag înfățișa și scena Bunei Vestiri. "Iată cum, în chip atât de fericit, istoria instituției noastre se împletește cu Biserica", remarca în 1903 colonelul P. V. Năsturel în cartea "Steagul, stema și însemnele domniei".

Prin importanța și semnificațiile sale, evenimentul consemnat acum 192 de ani constituie un moment de referință în istoria Poliției Române. Înmânarea acestui steag al Agiei legalizează funcționarea instituției Poliției Române.

Cuvântul "poliție" provine din grecește, care înseamnă activitate de ordine de stat. A intrat în uzul curent la noi, după toate aparențele, în epoca fanariotă, datorită influenței grecești. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea se vorbește deseori în documentele vremii despre " poliție", cu înțelesul de "activitate de stat" și chiar cu acela de "stat" propriu-zis.

Odată cu înjghebarea în decursul milenar al istoriei și apariția statului, poliția, cu sarcina de a menține ordinea în cetate, își dezvoltă propria instituție, care, pe parcursul istoriei, suferă transformări și împreună cu armata și justiția contribuie, sub conducerea nemijlocită și cu aportul direct al voievozilor și al domnitorilor noștri, la instaurarea ordinii și a autorității pe meleagurile moștenite de la înaintași.

Datele privind istoricul Poliției Române nu apar decât în perioada modernă, după anul 1800. Poliția ca instituție a însoțit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât orice stat are nevoie de ordine internă, deci și de structura prin care aceasta să fie asigurată.

Ministerul Trebilor din Lăuntru se împărțea, la vremea înființării sale, în trei secțiuni, iar în atribuțiile secției I, pe prim plan se situa poliția generală, ale cărei baze au fost puse prin Regulamentul Organic. Din 1861 a luat denumirea de Ministerul de Interne, jucând un rol constructiv în istoria poporului român.

Cea dintâi lege care dă o adevărată organizare Poliției a fost promulgată la 1 aprilie 1903 și se intitulează Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului. Ea a fost elaborată de ministrul de interne Vasile Lascăr, despre care se poate spune că este părintele și organizatorul poliției din România.

Legea organizării Poliției Generale a Statului din 1 aprilie 1903 este considerată, din punct de vedere istoric, prima lege organică de poliție. Ea preciza atribuțiile și stabilea competențele personalului poliției, instituind principiul stabilității organelor polițienești și scoaterea lor în afara luptelor politice.

În 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989, se reînființează Poliția Română, ale cărei competențe vor fi reglementate ulterior prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Poliția Română a cunoscut mai multe etape de transformări, menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturile legitime ale cetățenilor, precum și a alte drepturi prevăzute în acte internaționale, la care România este parte.

Demilitarizarea poliției a fost cerută încă din 1998 de unii politicieni. Procesul a avut loc în anul 2002, fiind un lucru necesar pentru integrarea României în UE. În urma acestui proces, profesia de polițist a fost redefinită, ea intrând în nomenclatorul de meserii din România.

Poliția Română este în prezent "instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii".

Stimați colegi, noile realități din domeniul ordinii publice impun, în contextul unei specializări și al unui profesionalism ridicat, dezvoltarea și transformarea permanentă a cel puțin cinci capacități: capacitatea de informare, viteza de reacție, forța de reacție, controlul situației în timp și spațiu, gestionarea activității de comandă. Punerea în funcțiune a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacități creează garanția intervențiilor cu succes pentru apărarea ordinii publice, asigurarea siguranței persoanelor și exercitarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în conformitate cu legea.

Cu prilejul Zilei Poliției Române, transmit un gând de apreciere, prețuire și respect pentru eforturile de zi cu zi în asigurarea unui climat de ordine și siguranță în rândul comunităților locale. Mult succes și împliniri profesionale în exercitarea atribuțiilor polițiștilor români, puse în slujba respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor!

La mulți ani!

      Petru Movilă - declarație politică: Acum 96 de ani, România și Republica Moldova erau un singur popor;

Domnul Petru Movilă:

"Acum 96 de ani, România și Republica Moldova erau un singur popor"

La 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a aprobat cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri, unirea condiționată cu Regatul României. În acel moment, ruptă de Moldova în 1812, Basarabia revenea în granițele românești.

Reprezentanții din Sfatul Țării au subliniat că Basarabia își va păstra autonomia, că Sfatul Țării, Parlamentul basarabean, va continua să existe, că urmau să se pună în practică reforme politice și sociale, de exemplu, votul secret, egal și universal și, bineînțeles, reforma agrară. Mai apoi, actul a fost prezentat Regelui Ferdinand, care era refugiat la Iași, iar Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din anul 1920. Rusia, URSS la acea vreme, nu s-a împăcat niciodată cu această pierdere teritorială. Istoricii ne aduc aminte că au existat mai multe discuții, inclusiv în anul 1924, la Viena, dar care s-au soldat cu răsunătoare eșecuri, dat fiind faptul că sovieticii au încurajat în permanență activitatea unor grupuri bolșevice, agresive pe frontiera de pe Nistru sau în sudul Basarabiei, cea mai cunoscută fiind cea de la Tatar Bunar.

Însă, în 1940, Stalin alipește Basarabia Uniunii Sovietice, iar în 1944 trupele sovietice ocupă România și instaurează comunismul. Așa se face că vreme de 50 de ani, nici elevii din dreapta Prutului și nici cei din stânga Prutului nu au învățat la școală ce s-a întâmplat exact la 27 martie 1918.

Astăzi, influența Rusiei în Republica Moldova nu mai este ce a fost odată. Avem dovezi și semnale clare, concrete că și de o parte și de cealaltă a Prutului se dorește unirea celor două țări. Guvernul actual este responsabil pentru modul în care România susține integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Acum este esențială o atitudine rațională cu privire la direcția europeană a Republicii Moldova și consider că este un moment de răscruce pentru întreaga Europă.

În ultimii ani, prin eforturi susținute, serioase și consistente, Moldova și-a câștigat dreptul de a fi mai aproape de Europa. România, alături de Polonia, Republica Cehă, statele baltice și nu numai, susțin întru totul această orientare, cu argumente solide față de procesul de extindere a Uniunii.

Din 2007, odată cu deschiderea cabinetului meu parlamentar de la Chișinău, în calitate de deputat în Parlamentul României, am sprijinit numeroase proiecte care astăzi au făcut ca România și Republica Moldova să fie mai apropiate. Înfrățirea municipiului Iași cu Chișinăul este un astfel de exemplu, care a schimbat atitudinea tuturor celor implicați în această experiență.

Astăzi, cu doar două zile înainte de data de 27 martie, pot spune cu tărie că locul românilor de peste Prut este într-o Europă Unită, alături de frații lor din România.

      Mircea Lubanovici - declarație politică: - apel pentru rezolvarea deficiențelor din domeniul adopțiilor;

Domnul Mircea Lubanovici:

Doresc pe această cale să salut înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție prin preluarea activității din acest domeniu de la Ministerul Muncii și Oficiul Român pentru Adopții. Doresc să cred că, pe această cale, deficiențele de comunicare și procedură dintre cele două instituții vor fi rezolvate, iar în acest mod activitatea în domeniu va cunoaște un progres evident. Mă bucură că toate apelurile referitoare la acest subiect sunt luate în considerare, dar nu pot să nu mă întreb dacă simpla înființare a unei autorități rezolvă toate problemele din domeniul adopțiilor.

Stimați colegi, problematica adopțiilor și cu atât mai mult a celor internaționale este extrem de complexă și sensibilă. Există o nevoie reală în acest domeniu de rezolvarea unor probleme critice, pe care le-am repetat în nenumărate rânduri: blocaje instituționale, personal slab calificat, anchete sociale superficiale, abuzuri asupra copiilor din orfelinate. Să nu uităm că toate acestea lasă o amprentă negativă asupra dezvoltării copiilor instituționalizați.

În asemenea condiții, stimați guvernanți, considerați că prin crearea unei instituții rezolvați toate problemele? Cu părere de rău, observ o lipsă de interes în abordarea acestor chestiuni, atât din partea Parlamentului, cât și a Guvernului, fapt evident în lipsa altor acțiuni în domeniu. Cu atât mai mult cu cât ordonanța de urgență prin care se înființează această autoritate prevede și alte schimbări cu scopul clar de a acorda mai multă putere și influență unor personaje din Guvern.

Doresc să cred că s-a ales metoda pentru grăbirea procedurilor și nu pentru reglarea raporturilor de putere în interiorul Guvernului. Doresc să cred că binele și șansele la dezvoltare ale copiilor abandonați nu intră în calcule politice meschine. Și vă rog să îmi demonstrați aceasta prin acțiuni clare, cu impact real în facilitarea adopțiilor și bunăstarea copiilor din orfelinate.

      Mircea Lubanovici - declarație politică: - Cum combatem munca la negru?;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Cum combatem munca la negru?"

Doresc să vă aduc în atenție subiectul muncii la negru în România. Astfel, conform ultimului Eurobarometru, România se numără printre țările europene cu cel mai mare procent de angajați plătiți în afara sistemului legal. După estimările Consiliului Fiscal, în 2013, aproximativ 1,45 de milioane de români munceau la negru. Aceste date sunt confirmate și de rapoarte ale Băncii Mondiale, conform cărora munca fără forme legale este încurajată de ponderea mare a taxelor și impozitelor din veniturile angajaților. Concret, evitarea plății contribuțiilor la asigurările sociale reprezintă 24% din evaziunea fiscală totală din România. Aceasta în condițiile în care România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din Uniunea Europeană cu circa 30% din PIB.

În aceste condiții, nu pot să nu vă întreb, stimați guvernanți, care sunt măsurile dumneavoastră concrete pentru limitarea acestui fenomen?

Din nefericire, cu toții ne bucurăm de omniprezența dumneavoastră în studiourile de televiziune, în timp ce administrarea țării și rezolvarea problemelor sunt amânate. Bineînțeles, unele dintre ele - cum ar fi creșterea minimală a pensiilor - sunt luate în considerare strategic, cu puțin timp înainte de alegeri. Și să nu uităm de favorurile și cadourile pentru grupurile de interese din teritoriu. De parcă puteți păcăli românii cu asemenea măsuri electorale, când cifrele și datele statistice arată clar lipsa de performanță a acestui Guvern.

Mă văd nevoit să vă adresez un apel la responsabilizare! Adevăratele probleme ale țării trebuie tratate cu seriozitate și bună-credință pe durata întregului mandat al Guvernului, nu doar în momentele electorale. Și, din păcate, lupta cu economia subterană este una pe care ați abandonat-o în favoarea aparițiilor televizate.

      Dorin Silviu Petrea - pledoarie pentru un efort comun în construirea unei strategii agricole;

Domnul Dorin Silviu Petrea:

Dacă atunci când vă gândiți la agricultură, vă imaginați scene din trecut, cu munci ale câmpului, dați-mi voie să vă ofer astăzi o nouă perspectivă. Dezvoltarea durabilă și strategică a societății românești este un proces dependent de creșterea economică, iar agricultura a reprezentat și reprezintă și astăzi un segment cheie în acest proces. Așa după cum spunea și Regele Mihai în 1947, agricultura este "un domeniu al viitorului".

Țara noastră dispune de elemente cheie care să permită transformarea agriculturii într-o componentă majoră a economiei de stat. O spunem și noi, o recunosc și alții, România are potențial de "paradis agricol", contribuind deja în medie cu aproape 6% din PIB în fiecare an și reprezentând ocupația a 30% din populația activă.

Dar pământurile fertile, diversitatea producției, mâna de lucru, toate acestea trebuie mobilizate și valorificate pentru a răspunde tuturor provocărilor ce apar la nivel național, cât și în cadrul european al Politicii agricole comune. Cunosc voința și măsurile Guvernului în eforturile de a genera reformele necesare pentru sectorul agricol. Iar pentru că toate lucrurile se fac cu bani, vă reamintesc doar faptul că subvențiile acordate de către Uniunea Europeană și statul român se ridică la aproximativ 83 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor autohtoni. Schemele de ajutor nu sunt puține și nici de neglijat.

Săptămâna trecută am participat la o întâlnire cu comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș. În urma discuțiilor concluzia este clară: "România trebuie să ia decizii de orientare strategică în următoarele luni, pentru următorii ani".

Pentru că aceste decizii trebuie luate până la sfârșitul lunii iulie, vă încurajez să consultați proiectul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 și să contribuiți activ la construirea unei strategii care să țină cont de specificul structurii agricole din România.

Trebuie să avem însă în vedere faptul că autoritățile europene au insistat pe calitate, pe conținutul strategiilor. Cu atât mai mult trebuie să urmărim ca așteptările agricultorilor români să se regăsească în aceste documente. Vă încurajez să cunoașteți mecanismele de acordare a subvențiilor din domeniul agricol și să identificăm împreună măsuri de perfectare a acestor proceduri.

Dovadă că agricultura reprezintă o prioritate la nivel european este că, potrivit unui sondaj realizat după metodologia Eurobarometrului, aproape 80% dintre cetățenii Uniunii Europene susțin că politica agricolă comună aduce beneficii tuturor statelor UE. În mod cert, la fel ca și noi, cele mai multe state se concentrează acum pe sprijinirea agriculturii și a zonelor rurale. Corelarea schemelor de sprijin la particularitățile fiecărei zone este nu doar indicată, ci și necesară, iar pentru ca România să fie performantă în acest domeniu, este important să cunoaștem nevoile producătorilor.

Lipsa accesării fondurilor vine pe fondul informării insuficiente. Este și datoria noastră, stimați colegi, să recredibilizăm agricultura românească, produsele autohtone și să stimulăm creșterea acestui sector. Câtă vreme proiectul PNDR mai poate fi modificat, înainte de a fi acceptat oficial de Uniunea Europeană, trebuie să depunem toate eforturile pentru a reflecta în această strategie interesul și nevoile celor direct afectați de domeniul agriculturii.

Cred de asemenea că alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European reprezintă o oportunitate pentru ca țara noastră să continue lupta pentru reforma agricolă. Să nu uităm că Parlamentul European este cel care aprobă numirea comisarilor, iar România poate să reprezinte și în acest mandat interesele Uniunii Europene în domeniul agricol. Motiv pentru care vă încurajez să ne unim eforturile pentru realizarea de noi performanțe în acest sector.

      Sorin Mihai Grindeanu - despre Susținerea performanței;

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

"Susținerea performanței"

Conform DEX-ului, performanța este un rezultat (deosebit de bun) obținut de cineva într-o întrecere sportivă sau o realizare deosebită într-un domeniu de activitate. Pornind de la această definiție dată de Dicționarul explicativ al limbii române, vreau să vă vorbesc astăzi despre cât de important este ca noi, lideri politici, parlamentari, să susținem performanța.

În primul rând, trebuie să ne dorim performanță nu doar în sport ci în orice domeniu al vieții sociale. Este imperativ să susținem, să încurajăm și să finanțăm performanța.

Vreau să vă aduc la cunoștință rezultatele obținute de doi sportivi români în două competiții importante.

Gimnasta Andreea Munteanu a făcut senzație pentru gimnastica românească la concursul Trofeo Citta di Jesolo din Italia, unde a câștigat medalia de aur la bârnă și pe cea de bronz la sol. Săptămâna trecută, aceeași Andreea Munteanu a câștigat o medalie de bronz la Cupa Mondială de la Cottbus, din Germania. Sabrerul Tiberiu Dolniceanu a câștigat sâmbătă etapa de Cupă Mondială de la Moscova. Rezultate din ultimele 72 de ore, din sportul mondial.

Dar sportul nu este singurul care are rezultate excepționale.

Statisticile plasează România în topul țărilor cu cei mai mulți copii cu o inteligență peste medie. Anual, zeci de elevi români se întorc de la olimpiadele internaționale cu medalii și diplome, dovedind că în România se poate face excelență.

Așa se măsoară performanța. Și asta nu este tot.

Dragi colegi, performanță se poate face în aproape orice domeniu. Chiar și în zona instituțiilor bugetare. Personal am ales să susțin și să votez majorarea salariilor profesorilor debutanți, ale medicilor rezidenți și pe cele ale aleșilor locali ca o modalitate de a încuraja performanța. De multe ori, când un bugetar își face treaba, se consideră că realizează o performanță, un lucru aparent ciudat, dar în concordanță cu felul în care erau încurajați bugetarii prin salarii injuste și condiții austere.

Noi, în acest Parlament, am făcut primul pas spre normalizare. Ca să cerem cuiva performanță, trebuie să dăm ceva în schimb - salarii decente, condiții și atenția noastră.

Declarația mea politică de astăzi se dorește un apel la susținerea performanței. Performanța se măsoară în aur, dar și în ...viitor! Viitor ca unitate de măsură a timpului pentru noi și pentru generațiile care vor veni.

      Ion Bălan - declarație politică intitulată Falimentul personal - în dezbatere;

Domnul Ion Bălan:

"Falimentul personal - în dezbatere"

Am ales să vorbesc astăzi despre un proiect legislativ aflat în dezbatere la Camera Deputaților și care a născut multe discuții și aici, în plen, dar și în societatea civilă, mediul online și printre oameni, în general. Se întâmplă acest lucru pentru că vorbim despre un subiect delicat și o abordare nouă a situației economice grele pe care o traversează mult prea multe familii din România.

Argumentele care vin în susținerea acestui concept - de insolvență a persoanelor fizice - țin mai mult de cifre, - numărul mare de datornici la bănci, numărul în creștere al ratelor restante, suma totală restantă care se adună de la o zi la alta. Toate acestea creează presiune pe întreaga economie, care se bazează în bună parte pe consum și puterea de cumpărare a oamenilor.

Am fost întrebat la rândul meu cum va funcționa această lege, cu atât mai mult cu cât oamenii au aflat că în alte țări europene falimentul personal este o soluție agreată. De aceea insist pentru explicarea termenilor, pentru dezbatere și pentru informarea populației, care trebuie să cunoască avantajele și dezavantajele.

Falimentul personal are, așadar, două etape - faza de plan de reorganizare, în care datornicul plătește o anumită sumă lunară, sub supraveghere judiciară, și etapa falimentului, în care acesta își poate pierde proprietățile, dar în urma valorificării acestora i se șterg datoriile neacoperite.

Iată de ce este necesară cunoașterea tuturor detaliilor și luarea în calcul a tuturor factorilor care definesc falimentul personal. Și acest lucru trebuie făcut fără patimă și zgomot, ci cu atenție sporită pe cetățean, pentru că acesta trebuie să înțeleagă noul context, în cazul în care acest proiect devine lege.

Știm că în alte țări europene se aplică deja - Anglia, Franța, Germania, Polonia, Olanda sunt doar câteva dintre ele. Iar în Ungaria este în lucru proiectul insolvenței persoanelor fizice, recomandarea venind chiar de la Fondul Monetar Internațional. Așadar, este important să învățăm din experiența acestora și să analizăm cu atenție inclusiv efectele adoptării acestei prevederi în aceste țări, pentru a crea un cadru legal cât mai eficient.

      Daniel Florea - intervenție dedicată Zilei Mondiale de Luptă împotriva Tuberculozei;

Domnul Daniel Florea:

"Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei"

Pe 24 martie 1882, la Berlin, medicul Robert Koch anunța comunitatea științifică din acea vreme că a descoperit bacilul care produce tuberculoza și care a ajuns să-i poarte numele. Ca recunoaștere a însemnătății acelei zile, în fiecare an, pe 24 martie, întreaga umanitate marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei.

În condițiile în care anual în lume mor 1,7 milioane de oameni din cauza acestei boli, iar o singură persoană contagioasă, care nu știe că este bolnavă, poate transmite infecția altor 10 - 15 persoane într-un an, în țara noastră, incidența tuberculozei înregistrează valori de 10 ori mai ridicate decât în Europa, deși tratamentul pentru TBC este inclus într-un program național și este gratuit. Bucureștiul este capitala europeană cu cei mai mulți bolnavi de tuberculoză: de trei ori mai mulți decât în Paris, deși numărul de locuitori e aproape același.

Raportat la o populație de aproximativ 20 de milioane, în România, între 30 000 și 35 000 de persoane suferă de această afecțiune. Potrivit statisticilor, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al numărului de îmbolnăviri prin tuberculoză, urmată de Lituania, Letonia și Bulgaria. Această boală reprezintă nu numai tratamente costisitoare și îndelungate, ci și izolare și marginalizare socială, cu consecințe emoționale puternice, reprezentând la nivel mondial a doua cauză a mortalității, după HIV. Medicii afirmă că tuberculoza nu mai este neapărat boala celor săraci. În plus, tratamentul incomplet a dus la apariția unei forme mai rezistente de TBC.

Tuberculoza era considerată boala sărăciei. Îi afecta pe cei care nu aveau un loc de muncă, trăiau în condiții precare și se hrăneau prost. Astăzi profilul celor cu această afecțiune se schimbă, mulți dintre ei fiind tineri care muncesc mult, sunt obosiți și stresați, nemaiavând grijă de sănătatea lor. Medicii atrag atenția și în legătură cu tipul de tuberculoză tot mai frecvent printre bolnavi. În toată țara sunt deja 1.500 de cazuri de TBC rezistent la antibiotice, o formă mult mai gravă și mult mai scump de tratat. Dacă tuberculoza normală se tratează în șase luni, iar pastilele costă 100 de euro pe lună, vindecarea de tuberculoză numită multidrog, care cedează doar după administrarea îndelungată a 2 medicamente, durează 2 ani și costă până la 6000 de euro pe lună.

România are nevoie de mult mai multe programe de informare și prevenire, nu numai pentru TBC. Trebuie recunoscut faptul că de multe ori nenorocirile ce se întâmplă în țara noastră au la bază necunoașterea și slaba informare. De aceea am încredere că împreună trebuie să încurajăm toate organismele guvernamentale și neguvernamentale să implementeze mai multe programe de susținere, informare și prevenție.

      Daniel Florea - declarație politică: Susținem proiectele de succes ale Guvernului USL;

Domnul Daniel Florea:

"Susținem proiectele de succes ale Guvernului USL"

Într-o perioadă de mari disensiuni politice, nu trebuie să uităm că suntem angajați să sprijinim prin toate resursele ceea ce Guvernul USL și-a propus și a reafirmat nu cu mult timp în urmă.

În urma analizelor indicatorilor economici din anul trecut, datele statistice confirmă încă o dată faptul că politicile implementate de către Guvernul USL, în plan economic și social, au deja efecte pozitive.

Măsurile pe care guvernul nostru le-a luat până în prezent au avut impact benefic atât în plan social, deoarece salariul mediu net a crescut încă de la începutul anului trecut, cu 2,7%, ajungând la 1.661 lei, comparativ cu luna aprilie a anului precedent, salariul mediu net a crescut cu până la 7%, cât și în plan economic, dacă ținem cont de faptul că produsul intern brut a crescut în primul trimestru al anului trecut cu 2,2% față de perioada similară a anului 2012 și cu 0,7% comparativ cu rezultatele înregistrate în ultimul trimestru din 2012. Așa cum afirma și prim-ministrul Victor Ponta: "Creștere economică am avut și a fost sănătoasă în 2013 - de 3,5%, bazată în primul rând pe producția industrială, agricultură și fonduri europene. Anul acesta, după primele două luni, trendul este în același sens - avem creștere."

Mai mult decât atât, în condițiile în care aproape în toată Europa șomajul este în creștere continuă în ultimul timp, România se află pe locul 10 și pe 4 în Europa Centrală și de Est, după numărul locurilor de muncă create în urma proiectelor de investiții străine realizate în țară în 2012.

Astfel, România a atras anul trecut 7.114 locuri de muncă generate de investițiile străine, cu 18,9% mai multe decât în anii precedenți. Companiile din România au nevoie de susținere, de programe bine elaborate, care să le susțină competitivitatea și orientarea spre noi piețe de export, favorizând astfel angajările și implicit reducerea șomajului.

Guvernul USL a susținut cu 100 de milioane de euro firmele din IT care creează peste 200 de locuri de muncă și pe care le vor menține pentru minimum 5 ani. Să nu uităm nici de facilitatea neplății CAS pentru cei care angajează tineri șomeri, scopul acestor măsuri fiind de a relansa economia românească prin crearea de locuri de muncă.

Creșterea economică peste așteptările previzionate s-a datorat și unei creșteri semnificative a exporturilor românești, ceea ce înseamnă că industria din România funcționează încă și că avem toate șansele să dăm curs cu succes proiectului nostru, al USL, de reindustrializare a țării, bineînțeles, cu condiția să continuăm să sprijinim activ acest sector, prin implementarea unei strategii de competitivitate și dezvoltare durabilă care să se deruleze pe termen lung și care să redea României locul meritat pe piața europeană din acest punct de vedere.

Consider că suntem datori să sprijinim orice inițiativă care va duce la creșterea economică și la creșterea nivelului de trai al românilor.

      Mihăiță Găină - declarație politică: România, campioană la absorbția fondurilor europene;

Domnul Mihăiță Găină:

"România, campioană la absorbția fondurilor europene"

Am tot auzit în ultimul timp fel și fel de critici lansate de opoziție privind absorbția fondurilor europene. Opoziția actuală din România nu mai are la îndemână niciun argument viabil cu care să atace Guvernul Ponta în privința absorbției fondurilor europene. Nu o spun eu, ci o atestă faptele.

Recent, țara noastră a încasat într-o singură zi peste 830 de milioane de euro, pentru anul 2013. Da, este într-adevăr un record absolut nu doar pentru România, ci și pentru majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Suma solicitată spre rambursare în anul 2013 și virată acum depășește chiar și totalul banilor încasați de România pentru anii 2009, 2010 și 2011.

Cele mai multe fonduri încasate la 20 februarie 2014, respectiv 506,20 milioane de euro, au fost rambursate pentru proiectele din cadrul Programului Operațional Sectorial Transport. De asemenea, pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) a fost rambursată suma de 180,71 milioane de euro. Pentru Programul Operațional Sectorial Mediu au fost rambursate 123,76 milioane de euro. Și Programul Operațional Asistență Tehnică a atras 19,72 milioane de euro. Iar rezultatele unei politici performante în atragerea fondurilor UE nu se opresc aici. Până acum, pentru anul 2013 s-au încasat 2,9 miliarde de euro, de două ori mai mult decât în anul precedent. Mai mult, rata de absorbție curentă este în prezent de aproximativ 34%, iar valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei pentru rambursare în 2014 este de aproape 6,5 miliarde de euro.

De asemenea, România încă mai are posibilitatea să își îmbunătățească acest bilanț datorită «regulii N+3», care pune la dispoziția țării încă trei ani pentru a cheltui banii alocați pentru perioada anterioară.

Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziția României pentru perioada 2014-2020 vor fi direcționate către mediu și infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad-Brașov-București-Constanța va avea o contribuție majoră la creșterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri și de călători.

Cu o rată de absorbție de 90% în perioada 2014-2020, România își va consolida creșterea economică cu 0,8 puncte procentuale pe an. Concret, vom avea cel mai ridicat potențial din regiune, față de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croația, 0,5 în Polonia și Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei.

Stimați colegi, și din aceste rațiuni trebuie să felicităm guvernul pentru că își propune, în noul program, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, între 50-80% până la sfârșitul anului 2015. Guvernul are ca obiective majore pentru anii următori folosirea unor sume cât mai mari din fondurile existente până la sfârșitului lui 2015, recuperând întârzierile acumulate în trecut, precum și negocierea și implementarea performantă a fondurilor aferente perioadei viitoare de programare 2014-2020.

      Gavril Mîrza - declarație politică cu titlul Adevărații fermieri;

Domnul Gavril Mîrza:

"Adevărații fermieri"

Apropiindu-ne de sfârșitul primului trimestru al anului, statistica ne oferă zilnic aproape informații despre mersul economiei românești în anul 2013, informații ce pot avea aport însemnat în stabilirea obiectivelor de atins și a căilor de urmat în anul 2014. Aceste informații sunt accesibil cuantificate în cifre, adică matematic.

Matematica nu este influențabilă politic, nu depinde de guvernare ori de majoritatea parlamentară și nici nu respectă directive europene. Matematica este o veșnică nesupusă ce recunoaște doar propriile legi! Și matematica spune că pentru prima dată în ultimii 20 de ani România are excedent comercial agroalimentar. Aceasta, în cifre, înseamnă un excedent comercial de produse agroalimentare de 324,9 milioane euro față, de ce să n-o spunem, de un deficit de 745,5 milioane euro în 2012.

Am convingerea că, dacă matematica este mereu imbatabilă, există voci care vor clama că laudele se cuvin bunului Dumnezeu care a dat ploaie și căldură când i-a trebuit ogorului și că guvernarea, mai precis Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu are nici un merit în obținerea rezultatelor cuantificate mai sus în excedentul cu pricina. Mărturisesc cu smerenie că voi fi întotdeauna convins că pentru tot și pentru toate suntem datori laude și mulțumiri celui de sus.

Dar în afară de această mărturisire de credință, mai am și convingerea că s-au chibzuit cu înțelepciune treburile agriculturii românești în toate ale ei, că s-a acordat respect celor care și-au asumat riscul și răspunderea de a activa în acest domeniu, că au fost ajutați cei care au cerut, că au fost sprijiniți financiar la timp cei care au îndeplinit cerințele legale, că au fost reprezentați la nivel național și european pe măsura efortului depus și a corectitudinii prestațiilor specifice.

Cu această convingere, care nu este nicidecum un laudatio, ci mai degrabă o constatare, am ținut să relev în fața dumneavoastră o inițiativă exprimată săptămâna trecută, la un seminar de specialitate, de domnul ministru al agriculturii și dezvoltării rurale. Mă refer la introducerea conceptului de "fermier activ", concept urmând a se defini prin negație după stabilirea de comun acord minister-fermieri a unui inventar de proprietari de pământuri care nu le folosesc productiv în scop agricol. Proprietari de genul aeroporturi, consilii locale și alte asemenea instituții care nu vor mai putea beneficia de plăți directe pentru suprafețe cum sunt, de exemplu, pajiștile.

Am dorit să salut această inițiativă ca unul căruia domeniul nu-i este străin și mai ales pentru larga participare în definirea conceptelor "fermier activ" și respectiv "inactiv" la care au fost invitați să contribuie cei interesați. Mi se pare strict corect ca doar cei care înregistrează și lucrează terenuri în agricultură să fie beneficiari ai plăților directe la suprafață.

Chiar dacă nu vor fi foarte mulți cei care nu vor întruni condițiile presupuse de calitatea de "fermier activ", nu vor fi de neglijat avantajele pentru cei cu adevărat implicați în agricultură dacă ne gândim că sunt peste 1,1 milioane de fermieri înscriși la APIA pentru care s-au făcut plăți comunitare în anul financiar 2012-2013. Și mai cred cu tărie că a venit timpul ca cei care nu pot valorifica terenurile agricole în agricultură și le țin blocate doar pentru diverse speculații, măcar să nu mai primească bani pentru asta.

      Daniel Tudorache - declarație politică despre Importanța alegerilor europarlamentare;

Domnul Daniel Tudorache:

"Importanța alegerilor europarlamentare"

În acest an se încheie mandatul de cinci ani al actualilor europarlamentari, iar cetățenii din cele 28 de state ale Uniunii Europene sunt așteptați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, pentru noua legislatură. Anul 2014 va aduce un nou Parlament al Uniunii Europene și o nouă garnitură a Comisiei Europene și 500 de milioane de europeni vor putea să definească direcția politică a Uniunii.

Dincolo de personajele în sine și problemele economice, alegerile europene sunt contextualizate și de ascensiunea discursului xenofob și eurosceptic din statele cu vechime în Uniunea Europeană. Aceste alegeri au o miză foarte importantă, de aceea selecția internă a candidaților trebuie să se facă pe bază de competență și criterii clare, astfel încât cei pasionați cu adevărat de politica europeană să aibă ocazia să contribuie la schimbări majore aduse în favoarea populației europene.

Trebuie să recunoaștem o realitate deranjantă, care ar putea îngreuna alegerile programate pentru luna mai a acestui an, indiferența publicului. Și în România, poate mai mult decât în alte țări europene, ideile europene prezintă un interes foarte scăzut. Acesta este motivul pentru care nici presa și nici opinia publică nu s-au interesat îndeaproape de activitatea europarlamentarilor.

Activitatea europarlamentarilor care urmează să ne reprezinte trebuie evaluată serios, trebuie să marcheze un nou început. Nu trebuie să acceptăm și să promovăm la nivel internațional cazurile de nepotism și jocurile politice nesincere, pentru ca opinia publică să nu aibă ocazia să se îndoiască de calitatea politicienilor trimiși la Bruxelles.

Alegerile pentru reprezentanții la nivel de Europa sunt foarte importante și trebuie tratate ca atare. Trebuie să ne detașăm de ideea că aceste poziții reprezintă interese personale și împreună să promovăm valorile reale care să facă cunoscute doleanțele, revoltele, plusurile țării noastre.

Trebuie să explicăm românilor ce înseamnă acest procedeu de selecție și votare, trebuie să fie în permanență la curent cu tot ceea ce ține de viața politică a țării din care fac parte, astfel ca sloganul campaniei de informare lansat de Parlamentul European, Acționează. Reacționează. Decide, să se transforme într-o realitate comună pentru fiecare cetățean.

"Oamenii, alegătorii europeni, au posibilitatea de a determina majoritățile politice din Parlament, stabilind tendințele pentru elaborarea legislației, pentru punerea sub semnul întrebării a politicilor greșite și pentru influențarea dezbaterii, în viitorii cinci ani după alegeri." - Anni Podimata, vicepreședinte al Parlamentului European

      Vasile Popeangă - declarație politică intitulată: Băsiștii fac glume electorale;

Domnul Vasile Popeangă:

"Băsiștii fac glume electorale"

Poate că unii români, mai naivi, au crezut că măcar la europarlamentare băsiștii vor avea decența să stea mai pe margine. Deoarece, pe de-o parte, nici măcar oamenii care i-au votat nu se pot declara mulțumiți de modul în care au fost reprezentați de către portocalii la Bruxelles, iar pe de altă parte, decența îți cere ca, atunci când faci rău propriei țări, să te retragi, măcar pentru o perioadă, ca să mai uite lumea ce-ai făcut...

N-avem însă ocazia să constatăm că decența este o caracteristică a băsiștilor. Poate și din pricina definiției, pentru că decență înseamnă respect pentru bunele moravuri, bună-cuviință sau pudoare. Și cum ai putea să spui că stai bine la capitolul bună-cuviință când, pierzând pe drum orice logică, țipi ca broasca-n gura șarpelui la urechile doamnei Merkel, ori ale doamnei Reding, sau ale lui Barroso, că propriul parlament național (reprezentantul suprem al democrației) dă... lovituri de stat? Fază la care stă până și portarul de la IMGB cu gura căscată, mirându-se câtamai minciunile pot să înghită marile democrații occidentale, crezând tot soiul de otrăvuri picurate de băsiști în timpane. Cum Dumnezeu poți să ai pretenția că îți reprezinți bine țara când faci tot ce îți stă cu putință să o denigrezi? Cum poți să pretinzi că îți reprezinți bine țara când îl promovezi pe un extremist ca László Tökés ori când zbieri cât te țin bojocii în toate zările că s-a făcut o fraudă electorală de două milioane și jumătate de voturi? Cum poți să te declari satisfăcut chiar tu, ca băsist, convins ori de conjunctură, când o ai colegă pe EBa, sursă permanentă de hohote, fie în România, fie peste hotare, ori de câte ori deschide gura? De mirare cum, ca băsist care te crezi onest, nu ți se face frică de câte ori o vezi pe EBa ridicându-se să ia cuvântul, indiferent despre ce: salvarea balenelor sau denigrarea României...

Interesant a fost însă cum a reușit "fata lu' tata" să adune peste o sută de mii de semnături, pe șest. Că n-a auzit - iar de văzut, și mai puțin - cineva că EBa ar fi ieșit cu hârtiuța și cu pixu-n mână la vânătoare de semnături. Partidele n-au dat niciun semn de colaborare. Atunci, cine a adunat acea sută de mii de semnături? Poate știu serviciile răspunsul...

După cum drăguț a fost că au reușit și PDL-iștii să sară pragul celor două sute de mii de semnături necesare. C-așa-i la partide: mii de oameni trebuie să adune două sute de mii de voturi, pe când la candidații independenți, un singur om trebuie să strângă doar jumătate, nu care cumva să fie mulți... Vasile Blaga a fost chiar simpatic când a afirmat că "la baza întocmirii acestei liste a stat competența, iar propunerile PDL sunt cele mai bune". Sau, cum s-ar zice, competenți, da' mulți. De exemplu: câți români se simt reprezentați de ce au comis la Parlamentul European Monica Macovei ori Traian Ungureanu? Theodor Stolojan ori Jean Marinescu? Ori câți români și-ar dori ca în numele lor să vorbească la Uniunea Europeană libanezul Kansou Kazem? Vom vedea. Cum ar zice Pristanda: "Curat competență, coane Vasile!"...

Și mai zicea domnul Blaga că pe respectiva listă figurează și oameni cu multă experiență în PE. Da? Și cu ce a ajutat asta poporul român? Cu menținerea lui Băsescu la Cotroceni împotriva majorității electoratului? Cu piedici puse masiv ca nu cumva să primim prea mulți bani din bugetul Uniunii Europene? Cu sabotaje care au dus la închiderea programelor de finanțare europene? "Acești oameni se vor bate pentru România, pentru români, vor încerca să aducă Europa în fiecare casă de români", a clamat Blaga. Mai bine nu: nu are nimeni nevoie de un Barroso în fiecare casă și cu atât mai puțin de vreo Reding, ne prea ajung băsiștii noștri, nu vrem și alții, de import...

Vasile Blaga a precizat că speră să ducă în Parlamentul European 7-8 parlamentari, "însemnând undeva la 20%". Nu știe însă multă lume pe ce calcule se bazează, cu alte cuvinte, e cam multă exagerare în vorbele sale. Pentru că, pe de-o parte, destule voturi vor pleca spre "fata lu' tata", iar pe de altă parte, nemulțumiții se vor ralia noului partid de suflet al lui Băsescu. Deja s-a văzut că de pe barca pe cale să se scufunde dispar primii oportuniști. Iar despre cei care rămân se spune că nici măcar PMP nu și-i dorește, deci încă o dată nu-i bine. Și atunci, de unde speranțele domnului Blaga? Că Reding și Barroso votează în alte părți...

      Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată: Extremiști, dar mulți!;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Extremiști, dar mulți!"

De ani și ani, sub cupola acestei săli s-a tot vorbit - din păcate, cam rar, cam puțin și de către prea puțini - despre extremismele pe care le-am "importat", despre manifestările lor pe teritoriul României, despre taberele paramilitare care există și despre modul în care, prin mașinațiunile unor reprezentanți ai administrației locale, toate acestea sunt finanțate din bani publici. Adică, dacă la o anume sărbătoare locală este chemată de peste hotare o formație de muzică specializată mai mult în diseminarea de mesaje extremiste decât în melos, foarte des s-a întâmplat ca primarul să îi plătească "prestația" cu bani publici. Adică și cu banii mei și ai familiei mele, și cu banii dumneavoastră, și cu banii celor de la SRI, și cu banii celor de la Cotroceni etc. Ironic, nu? E ca și cum ți s-ar da o doză de otravă pe care ți-o administrează cineva după ce ți-a cumpărat-o din banii tăi...

Da, e bine că s-a început expulzarea persoanelor străine indezirabile din România. Așa se întâmplă în toate țările civilizate, care nu-și doresc tulburări pe teritoriul lor. Și era momentul să se întâmple aceste lucruri și în țara noastră. Este însă deranjant că ministrul de externe ungar se crede îndreptățit să verifice el "modul european" în care ne facem noi curățenie în ograda proprie. Da, este vorba despre concetățenii săi, însă să nu uităm că însăși țara sa repudiază activitățile acestora, nesfiindu-se chiar să interzică niște organizații extremiste. Or, dacă Ungaria nu permite activitățile extremiste ale propriilor cetățeni, noi trebuie să fim obligați să le acceptăm acestora ce nu pot face la ei acasă? Ciudat mod de a-ți manifesta buna vecinătate...

Dar cel mai rău este alt aspect. Să ne amintim că, anul trecut, o elevă de naționalitate română a avut parte de niște tratamente deloc amicale din partea concetățenilor săi extremiști doar pentru că a îndrăznit să se afișeze cu o bentiță tricoloră. Anul acesta, pentru că un elev român de nici cincisprezece ani s-a fotografiat cu tricolorul la gât, a primit amenințări cu bătaia și cu moartea de la niște extremiști.

De ce acolo unde românii sunt minoritari, dacă aceștia își manifestă sau promovează simbolurile naționale, e musai să fie agresați, intimidați, amenințați de tot soiul de extremiști și, mai rău, autoritățile locale nu iau măsuri conforme cu situațiile respective? De ce trebuie să acceptăm tulburări "de import" în zonele în care românii sunt cei minoritari? S-a făcut un prim pas prin expulzarea persoanelor indezirabile. Urmează ca și românii, acolo unde sunt minoritari la ei în țară, să se simtă în siguranță și, mai ales, începând de când?

      Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul: Un nou Petru I al secolului XXI - «Țarul Putin»;

Domnul Vasile Mocanu:

"Un nou Petru I al secolului XXI - «Țarul Putin»"

După zeci de ani în care în zona noastră a fost o relativă liniște, iată că dinspre Răsărit se întrevăd mișcări ce ar putea să aducă amenințări si în zonele în care trăiesc comunități semnificative de români. Aproape un sfert de secol, "ursul" rusesc a hibernat, probabil lingându-și rănile după lovitura nimicitoare primită de URSS în anul de grație 1989. Însă, odată cu primăvara, "Moș Martin" s-a trezit și e pus pe fapte mari. Știm însă că rușii își fac politica externă pe douăzeci de ani înainte, deci este mai mult decât într-un joc de șah, în care fiecare mutare proprie e gândită, fiecare posibil răspuns al adversarului e calculat și simulat de cât mai multe ori, astfel încât, dacă Putin a pornit "dezghețarea" conflictelor înghețate, înseamnă că el și-a ales deja o variantă ieșită câștigătoare. Rămâne doar să vedem care va fi riposta internațională, deocamdată aceasta întârziind ori fiind mai mult simbolică.

Din punctul de vedere rusesc, "țarul" Putin recuperează bucăți din Mama Rusie pierdute în vremurile sovietice - Crimeea, probabil Transnistria, pentru început - în aplauzele rusului de rând. Nu există însă nicio garanție că pretențiile acestuia nu se vor extinde și asupra estului Ucrainei, de exemplu. Însă același Putin nu face vorbire, sub nicio formă, despre subiecte cum ar fi înlăturarea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov și revenirea benevolă la patriile-mamă a teritoriilor răpite cu acest prilej...

Dacă ne uităm pe hartă, vedem că, de fapt, ce se întâmplă acum în est este, de fapt, o variantă a războiului economic. Crimeea este "portavionul nescufundabil" tânjit atâta vreme de Rusia în Marea Neagră, zonă unde se descoperă tot mai multe zăcăminte de materii prime importante, după care privesc pofticioși și cei de la Gazprom. Mai ales că alternativa la gazul și petrolul rusesc ar însemna slăbirea influenței Rusiei în Europa, spre insatisfacția majoră a magnaților din jurul lui Putin. Iar acest lucru pare insuportabil pentru aceștia...

Iată că acest Petru I al secolului XXI - "țarul" Putin - încearcă să își mărească moștenirea pe care o lasă urmașilor săi. Mărire care poate să fie, de fapt, semnalul începerii unor evenimente ulterioare ce pot avea ca rezultat final refacerea vechii Uniuni Sovietice într-o formă nouă, mai subtilă... Cine și cum îl va putea împiedica?

      Iacob Pușcaș - declarație politică: - Dezbaterea pe politici economice;

Domnul Iacob Pușcaș:

"Dezbaterea pe politici economice"

Dezbatere politică organizată ieri, 24 martie 2014, în temeiul articolului 182 din Regulamentul Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar PNL, a fost salutată de majoritatea deputaților și în ciuda titlurilor exagerate din presă prin care aceasta ar fi degenerat într-un scandal monstru, ea s-a încadrat în limitele firești unei astfel de dezbateri cu o temă atât de importantă.

Sigur că, fiind vorba de politici economice, partidele PDL și PNL, aflate în opoziție, s-au coalizat împotriva Guvernului și a partidelor aflate la guvernare. Pentru oricine este limpede faptul că, scăderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale sau neimpozitarea profitului reinvestit sunt o gură de oxigen pentru toți angajatorii. Aceste două măsuri pot duce chiar la creșterea salariilor, e adevărat, într-un procent relativ scăzut, fără un efort suplimentar din partea angajatorului. Alte măsuri propuse de Guvern, care de asemenea ar avea un impact pozitiv asupra populației, ar fi revenirea TVA la cota de 19% cât și impozitarea progresivă.

Măsurile prezentate mai sus, sunt rezultatul unor analize făcute de experți din cadrul Guvernului și ele vor putea fi implementate fără a crea probleme bugetului de stat.

Fac un apel la maturitatea dumneavoastră și vă îndemn să fiți corecți atât cu conștiința dumneavoastră, cât și cu populația țării. Haideți să criticăm ceea ce este de criticat și să apreciem ceea ce este de apreciat! Niciuna din aceste măsuri nu este rea, ba dimpotrivă, ele aduc beneficii fiecăruia. Critici puteți aduce Guvernului nu pentru măsurile pe care intenționează să le ia, ci pentru nesiguranța planului de aplicare a acestor măsuri și pentru lipsa de fermitate în raport cu FMI. Sper să fiu ascultat și la următoarele dezbateri să ne ridicăm la nivelul pe care îl doresc și cetățenii țării.

      Iacob Pușcaș - declarație politică: - Intransigență în apărarea integrității teritoriale;

Domnul Iacob Pușcaș:

"Intransigență în apărarea integrității teritoriale"

La nivelul recentelor manifestații stradale, cu scop revendicativ tot mai explicit, coroborate cu o incisivitate declarativă mai veche sau mai nouă a Guvernului de la Budapesta, Ungaria încearcă să fructifice din plin contextul internațional și să își intensifice politica iredentistă (și) față de România, în "vizor" este, de fapt, cu toate că se vântură insistent doar autonomia Ținutului Secuiesc, intenția seculară a vecinilor noștri de a stimula minoritatea maghiară din România la acțiuni vizând dezmembrarea Transilvaniei și includerea acesteia în blocul occidental, unde unirea cu Ungaria ar fi o simplă formalitate!

Concepția în cauză se regăsește foarte frecvent în atitudinea reprezentanților la cele mai înalte niveluri ale statului ungar, care nu o dată au amenințat România cu internaționalizarea problemei Transilvaniei, mă refer la unele personalități politice de prim rang - cum ar fi Gyula Horn, Máthyás Szüros, Lászlo Sólyom etc. - care s-au înscris pe linia trasată cu atâta vehemență revizionistă de președintele ungar Arpad Göncz, cum rezultă din expunerea "doctrinei" sale în cuprinsul cărții "Istoria Transilvaniei": "Națiunea ungară... ține la dreptul său de proprietate asupra întregului Ardeal. Nu va exista nici o generație ungurească, oricât de grea i-ar fi soarta, care să fie dispusă să renunțe la acest sfânt drept istoric. Națiunea ungară este gata să-și ia arma în mână, în orice clipă, pentru a-și exercita acest drept, sacrificându-și viața... Fără Ardeal, nu poate exista stat unguresc, nici misiune ungurească realizabilă, nici viață ungurească."

Nu este așadar prea greu de dedus, conform viziunii iredentiste a acestui fost șef de stat, atât de actuală, că oricât de multe drepturi ar acorda Bucureștiul pentru minoritatea maghiară din România, ele nu vor satisface niciodată cererile oficiale de la Budapesta, al căror scop esențial este de fapt încorporarea efectivă a Transilvaniei la Ungaria.

Punerea acestui plan în aplicare, făcută fie prin incitările agitatorilor externi, de genul celor aparținând deja declaratei persona non grata Ana Maria Barki, fie prin mediatizarea "defilării" în Transilvania a trenului special "Nostalgia" cu ocazia sărbătorii Rusaliilor, sau prin instruirea de către Garda Maghiară a unor brigăzi paramilitare în România, se realizează prin "șiretlicul" legalizării dublei cetățenii în spațiul românesc, cu scopul anexării Transilvaniei în mod pașnic printr-un "consens european" (se preconizează obținerea prin mijloace artificiale a unei "majorități" maghiare în Transilvania și prin dobândirea a peste 50% din proprietățile imobiliare aflate în România, în varianta retrocedărilor în natură - foarte multe bazate pe acte false - și a cumpărătorilor de terenuri agricole și păduri).

În fața acestor presiuni externe și interne, prin care se dorește anularea articolului 1 din Constituție, într-o viitoare Românie ce s-ar vrea federală, este de datoria statului român să dea dovadă de mai multă fermitate în anihilarea tuturor acțiunilor care vizează prejudicierea integrității teritoriale a țării noastre.

      Iacob Pușcaș - declarație politică: - Statul trebuie să protejeze familia, nu să o descurajeze!;

Domnul Iacob Pușcaș:

"Statul trebuie să protejeze familia, nu să o descurajeze!"

Se constată tot mai mult că există nu doar în România, ci la nivel global un fenomen presant la nivelul Legislativului în ce privește încercările de introducere, de multe ori intempestive, fără consultarea prealabilă a societății civile, fără dezbaterile specialiștilor în mass-media, a unor legi al căror scop este în esență de a eluda principiile democrației aducând atingere în fond dăinuirii ființei naționale a României.

Un astfel de proiect legislativ este cel referitor la pretinsa nevoie (de care nu avem nevoie) de a se recunoaște o "formă alternativă de familie" întemeiată pe parteneriatul civil. Acest proiect este, îndeobște, un atac deschis la adresa obligativității statului de a proteja familia întemeiată pe căsătoria liber consimțită, echivalând-o pe aceasta cu o relație interumană superfluă (lipsită de obligații și bazată pe interesul obținerii de facilități fiscale și locative). "Căsătoria" aceasta unisex reprezintă, în esența consecinței ei asupra moralei întregii societăți, o diminuare și nu o sporire a libertăților civile, pentru că presupune o situație în care minoritățile sexuale vor beneficia de o serie de privilegii în fața legii, vor subsuma principiul universal al drepturilor omului prin extragerea drepturilor acestora din contextul general al drepturilor omului.

Cu alte cuvinte, consider că legislația familială a Românei actuale este suficient de permisivă în ce privește libertatea de manifestare a minorităților sexuale, că mi se pare un anacronism (cu repercusiuni antinaționale) introducerea "uniunilor civile" între două persoane de același sex sau de sexe diferite, numai pentru a se da naștere unei noi forme de familie, care, să recunoaștem deschis, urmărește impunerea graduală în mentalul colectiv a unor anomalii psiho-comportamentale, care să culmineze cu ideea de acceptare a căsătoriei între persoane de același sex.

Și nu consider această încercare de legalizare doar o simplă îngrijorare, ci pur și simplu este alarmant faptul că ponderea nașterilor în afara căsătoriei a ajuns la 31% în anul 2011, iar dacă ne interesează cu adevărat perspectiva unei Românii trainice și sănătoase, a unei familii unite și nu destrămate, cu copii care să aibă percepția că au o mamă și un tată, nu ca în Franța, unde cuvintele acestea s-au înlocuit cu părinte 1 și părinte 2 sau partener 1 și partener 2, atunci înseamnă că respectăm realmente principiile morale care i-au însuflețit de milenii pe strămoșii noștri și că acordăm copiilor noștri șansa la un viitor demn, responsabil și fericit!

      Virgil Delureanu - declarație politică: Sprijinirea cetățenilor care solicită acordarea pensiei sau a altor tipuri de prestații sociale ce fac obiectul Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prin înființarea, la nivelul administrației publice locale din comune și orașe, a unui compartiment de pensii;

Domnul Virgil Delureanu:

"Sprijinirea cetățenilor care solicită acordarea pensiei sau a altor tipuri de prestații sociale ce fac obiectul Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prin înființarea la nivelul administrației publice locale din comune și orașe a unui compartiment de pensii"

Declarația mea politică se referă la necesitatea înființării la nivelul administrației publice locale din comune și orașe a unor compartimente de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dintre motivele care stau la baza necesității înființării unor astfel de compartimente enumăr:

  • numărul mare de solicitări din partea beneficiarilor, cât și a potențialilor beneficiari de pensii și alte drepturi sociale;
  • vârsta și starea de sănătate a solicitanților;
  • distanțele mari între localitatea de domiciliu a solicitantului și casa teritorială și sectorială de pensii;
  • lipsa mijloacelor de transport în mediul rural și costul ridicat al transportului până la casa județeană de pensii;
  • aglomerația de la ghișeele caselor de pensii;
  • cheltuieli suplimentare din bugetul familiei pentru persoanele cu venituri limitate sau chiar fără venituri;
  • numărul de deplasări care trebuie făcute de solicitant cu mijlocul de transport în comun la solicitarea casei teritoriale sau sectoriale de pensii a unor noi documente pentru completarea dosarului.

Având în vedere cele menționate, solicit sprijinul dumneavoastră pentru inițierea și susținerea unui proiect de lege pentru înființarea la nivelul administrației publice locale din comune și orașe, a unui compartiment de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ce fac obiectul Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

      Vasile Horga - declarație politică cu tema: Responsabilitatea față de cetățenii României.

Domnul Vasile Horga:

"Responsabilitatea față de cetățenii României"

Cetățenii, în numele cărora ne place atât de mult să vorbim, sunt din ce în ce mai confuzi urmărind din afară tumultuoasa viață politică de pe malurile Dâmboviței. Ce puteau să mai creadă ei atunci când, ademeniți prin vorbe mari de politicieni, s-au lăsat prinși de val spre urna de vot, dând viață unei idei dătătoare de speranță pentru prima dată după mulți ani de umilință la care au fost supuși.

Așa a apărut megalomanica construcție a USL, izvorâtă dintr-o firavă idee a unor lideri vizionari, construcție ce părea destinată a rezista mulți ani, pentru că era rezultatul unei munci comune a celor care au semnat proiectul - liderii politici ai PSD și PNL - și a celor care au edificat construcția - cei 70% din cetățenii României.

Voci politice autorizate au pus la îndoială încă de la început rezistența acestei construcții, care verificată în condiții de șocuri puternice, supusă unor forțe interne și externe incontrolabile, s-a dovedit că acele calcule făcute de cei care au semnat proiectul construcției USL nu sunt menite să susțină grandioasa construcție. Și iată că după mai bine de doi ani, USL se dărâmă din interior, precum un castel construit din carton, fără ca forțe externe puternice să sape temeinic la temelia sa.

Odată încheiate alegerile parlamentare din 2012, cu un USL învingător de necontestat, trebuiau găsite soluții pentru formarea de structuri trainice de conducere și control a uniunii, pentru ca aceasta să nu se bazeze în continuare numai pe deciziile politice ale celor doi lideri fondatori, chiar dacă prin poziția lor în partid aceștia ocupau pozițiile de vârf. Problemele multiple și deosebit de complexe generate de o guvernare centrală și locală cu multe elemente eterogene, aveau nevoie de structuri tot atât de complexe, pe cât erau problemele cu care începea să se confrunte USL, ca urmare a nearmonizării la nivel central sau local a diferitelor interese partinice. Coordonarea la nivelul celor doi lideri de vârf ai uniunii a fost benefică atâta timp cât problemele erau posibil de controlat, iar numărul și complexitatea lor erau reduse, însă avalanșa acestora ca urmare a derulării programului de guvernare în plan central și local a determinat atât înmulțirea numerică, cât și creșterea complexității problemelor, fapt ce a scăpat în mod natural posibilității lor de control la nivelul liderilor de vârf. În acel moment trebuia luată decizia constituirii unor structuri de coordonare și control mai evoluate și mai eficiente, chiar dacă poate decizia politică ar fi fost îngreunată.

Multitudinea și complexitatea problemelor politice puteau fi preluate în această situație de mai mulți lideri politici implicați în activitatea de decizie și rezolvare, înainte de acutizarea lor. Ne-am fi găsit poate și astăzi într-un USL capabil să răspundă nevoilor și intereselor populației, care a crezut sincer în proiectul nostru. Dincolo de ce s-a întâmplat, va trebui să învățam din aceste greșeli, va trebui să fim mult mai exigenți cu noi, atunci când propunem cetățenilor contracte pe care fiecare dintre noi vom fi obligați să le respectăm. Nu vom mai putea justifica nicicând de ce atunci când populația ne validează programele prin votul său, noi, politicienii, nu ne putem ridica la exigențele acestor cerințe și nu putem trece peste orgolii, greutăți, obstacole și orice alte tipuri de interese și să ne dedicăm total doar voinței celor care ne-au mandatat prin votul lor, adică marea majoritate a populației României.

Dezamăgirea electoratului, care prin forța votului a contribuit la edificarea construcției USL, este pe măsură, toată nădejdea pusă de cetățeni în USL s-a spulberat în câteva clipe, aparent ca urmare a unor neînțelegeri între liderii politici ai USL, din care el, cetățeanul votant, a fost acum exclus și lăsat în voia sorții. Oameni simpli, dar care au crezut în ideea acestei uniuni de partide, în mintea lor progresistă, ne întreabă ce se va întâmpla acum cu viața lor, ce se va întâmpla cu promisiunile făcute și neonorate, dacă vom mai avea curajul și altă dată să le mai promitem ceva cerându-le din nou votul, dacă să mai creadă în politică și partidele care o promovează și dacă asta este adevărata democrație pe care o construim în țara lor?

Nu este ușor să găsești argumente credibile pentru un eșec și cu atât mai mult să încerci să convingi oamenii care au crezut în tine de ce șubreda construcție a USL nu a putut să reziste. Nu poți transfera vina asupra a doi oameni de la vârful acestei construcții, care, pe alocuri, nu s-au înțeles, când la această construcție am participat noi toți împreună, iar dacă USL a înregistrat un eșec în plan funcțional, însemnă că acesta este și eșecul nostru și trebuie să ni-l asumăm fără rezerve în fața electoratului nostru. Oamenii trebuie să cunoască că noi nu am abandonat niciun moment promisiunile din programul pe care ni l-am asumat împreună, credem în continuare cu convingere în aceste idei, noi, cei care am fost parte și am format USL-ul, chiar mai mult, vom lupta din poziția de partid de opoziție în care ne aflăm în acest moment ca să ducem la bun sfârșit cea mai mare parte a promisiunile făcute.

Oamenii care ne-au votat trebuie să știe că nu i-am abandonat nicio clipă, idealurile pentru care am format USL-ul au rămas aceleași: lupta împotriva reinstaurării sistemului autoritarist prezidențial în România; lupta împotriva degradării în mod constant a nivelului de trai al populației; lupta împotriva corupției reale; eliminarea abuzurilor și arbitrariului din viața publică; redarea încrederii populației în valențele democrației, armonizarea obiectivelor și puterilor statului pentru interesul major al cetățeanului; și toate celelalte, pentru care PNL va continua lupta.

Suntem și ne simțim responsabili în continuare pentru promisiunile făcute cetățenilor în numele USL, nu vom abandona promisiunile noastre până ce idealurile în numele cărora am început această luptă nu vor fi realizate pentru români.

    Discuții procedurale în legătură cu modificarea ordinii de zi.  

După pauză

       

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bună dimineața!

Continuăm lucrările, doamnelor și domnilor deputați, și vă anunț că din totalul celor 403 deputați, încet dar sigur, am ajuns la 215 colegi care au semnat. Sunt absenți 188. Avem cvorumul de 202 deputați îndeplinit.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi conform celor aprobate de Biroul permanent și Comitetul liderilor.

Primul este proiectul de Hotărâre privind....

Vă rog frumos, domnule vicelider al Grupului parlamentar al PNL, aveți cuvântul. Domnul Victor Paul Dobre.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru are o propunere de modificare la ordinea de zi, respectiv punctul 22, Proiectul de Lege privind prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere, un proiect extrem de important și benefic pentru un număr foarte mare de cetățeni, să fie pus mai în față, pe poziția 5. Și vă supunem aprobării, domnule președinte și stimați colegi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dar nu avem raportul!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule vicelider, nu avem raportul!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte, cred că legat de acest raport este bine să ascultăm secretarul Comisiei juridice.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Păi nu facem dezbatere pe...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu, nu e vorba de dezbateri, e vorba de situația tehnică.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu pot să vă dau cuvântul, pentru că nu aveți pe ce... Păi, pe ce procedură să vă dau? Ni s-a ridicat astăzi o temă pe care din punct de vedere juridic noi nu o putem rezolva nici cu procedură în timpul plenului. O rezolvă Comitetul liderilor care va cere Biroului permanent dezbaterea ei fără raport. Aceasta este singura procedură parlamentară pe care o avem, în rest nu avem ce să facem.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, pe procedură. Sunt de acord cu propunerea domnului Victor Paul Dobre. Nu a prezentat-o ieri în Biroul permanent, dar aceasta vroiam să vă spun.

Domnul Tinel Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul acesta de act normativ se află pe ordinea de zi de o lună și două săptămâni. De o lună și două săptămâni, de fiecare dată, ordinea de zi e completată cu acest act normativ, argumentându-se că nedezbaterea lui este legată de faptul că n-are raportul comisiei de specialitate.

Din informațiile pe care le dețin eu, în raportul comisiei de specialitate există, însă este dosit la comisie din varii motive.

Domnule președinte, haideți să lămurim această problemă, pentru că pe ordinea de zi a Biroului permanent al Camerei Deputaților avem 347 de proiecte de acte normative care au termenele depășite la comisiile de specialitate și haideți să vedem ce facem cu aceste acte normative.

Dar, punctual astăzi, dacă există raportul, solicit președintelui comisiei de specialitate să vină la tribună și să spună dacă are sau nu raport, ca să putem să intrăm pe dezbatere la acest proiect.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, în conformitate cu prevederile regulamentare - și aș vrea să vă uitați la ele - este competența Comitetului liderilor care să propună Biroului permanent, în momentul în care o cerere de raport a depășit termenul stabilit de către grupul parlamentar... (Domnul deputat Theodor-Cătălin Nicolescu solicită cuvântul.)

Numai o secundă, pot să vorbesc și eu, ca președinte? Sunteți nervoși, ce s-a întâmplat cu dumneavoastră? Stați liniștiți! Nu mai sunt la putere? Am înțeles. (Rumoare.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban (din sală):

Aveți obligația să-i dați cuvântul!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, numai o secundă. Stați jos, vă rog frumos, bine ați mai venit în Parlament! Vă rog frumos luați loc, nu fiți agitat!

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile regulamentului rapoartele vin la Biroul permanent. Biroul permanent este singurul care primește raportul, îl verifică din punct de vedere al respectării regulamentului și îl trimite plenului.

Comitetul liderilor, în mod excepțional, poate propune Biroului permanent, sub rezerva primirii raportului, dacă în paralel se dezbate acel proiect în comisie și comisia lucrează în paralel cu plenul, să trimită raportul. Comitetul liderilor, dacă nu are nici o problemă, pentru că au reprezentanți în comisia respectivă, acceptă raportul și noi îl punem fără raport; raportul când vine, președintele comisiei îl citește.

Dacă la dumneavoastră în comisie - domnul președinte Ciucă este aici - avem o problemă, o discutăm după-amiază în Comitetul liderilor, strict legată de această chestiune.

Pe procedură, vă rog frumos. Dar vă rog frumos să specificați articolul și ce vreți să-mi spuneți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Procedura despre care ne spuneți dumneavoastră, domnule președinte, este procedura reglementată de art. 37 lit. c) din regulament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Corect!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Numai că noi nu ne aflăm în situația prevăzută de art. 37 lit. c), întrucât raportul există. Nu putem să discutăm la Comitetul liderilor despre un raport ca și cum n-ar exista, când în data de 20 noiembrie Comisia juridică, în unanimitate, a adoptat raportul, iar în data de 9 decembrie Comisia pentru agricultură, cu 13 voturi la 12 a adoptat același raport.

Prin urmare, avem un raport comun despre care în calitate de secretar al Comisiei juridice vă informez că l-am semnat din seara de 9 decembrie 2013 și atunci, repet, nu ne aflăm pe art. 37 și vă rog să solicitați președintelui Comisiei juridice să aducă raportul la plen pentru a fi dezbătut.

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Marian Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Ne aflăm în fața unei discuții care în mod normal n-ar fi trebuit să aibă loc sau n-ar fi trebuit să înceapă.

Domnule președinte,

Vă informez și informez plenul că lucrurile, așa cum le-ați prezentat, sunt absolut corecte, este atributul Comitetului liderilor de a propune ordinea de zi. Acest proiect, așa cum a amintit unul dintre antevorbitori, colegii mei aici, se află de mai multă vreme pe ordinea de zi, nu este singurul, mai sunt alte 20 și ceva de proiecte a căror perioadă de a discuta lucrurile nu s-a formalizat încă, motiv pentru care eu vă propun să încheiem discuția aici pe acest temei. Este o propunere pe care o fac evident, în calitate de lider al Grupului parlamentar al PSD. În măsura în care la ședința de Birou permanent de după-amiază Comitetul liderilor va decide că proiectul respectiv va trebui să intre pe ordinea de zi, el va intra pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, va fi dezbătut. În măsura în care decidem că nu este un raport formalizat, așa cum s-a precizat aici și cum știm că cel puțin așa apare în ordinea de zi; eu n-am citit altceva decât faptul că proiectul respectiv nu are raport depus. Nu facem aici nici muncă de cercetare, nici muncă de poliție, ea se face în altă parte și știți foarte bine unde.

Deci, vă rog să sistați discuțiile pe această temă și să intrăm în ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Pe procedură, domnul deputat Orban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe procedură am de spus câteva lucruri. Ne aflăm în fața unei încălcări flagrante a Regulamentului Camerei Deputaților, nu este prima încălcare, să ne aducem aminte că a existat o "marțe neagră" în care ne-am făcut de râs pe baza unui proiect de lege a amnistiei care a fost scos ca un iepure din joben, al cărui raport nu a existat în plenul Camerei.

Vă cer dumneavoastră, domnule președinte, sancționarea președintelui Comisiei juridice, nu cer o sancțiune foarte mare, măcar un avertisment, pentru faptul că a ascuns raportul unei comisii permanente și a împiedicat plenul să dezbată acest proiect de lege și pentru că a împiedicat peste 4 milioane de proprietari să aibă dreptul legal să li se intabuleze proprietățile care le-au fost restituite.

De asemenea, cer Grupului Partidului Conservator, că niciodată n-am crezut că Partidul Conservator este de fapt o firmă a domnului Voiculescu, ca să arate că nu vrea să țină în fruntea Comisiei juridice un...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, o să vă rog frumos, declarațiile politice s-au încheiat la ora 10,00...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Lăsați-mă să intervin!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să vă rog frumos să reveniți la regulament, nu vreau să stabilim aici... și am cerut liderilor grupurilor politice parlamentare de foarte multe ori să nu ne jignim colegii. Vă reamintesc că în conformitate cu prevederile regulamentare plenul Camerei Deputaților nu poate să sancționeze verbal pe nimeni și știți care sunt atribuțiile dumneavoastră prin Comitetul liderilor, prin care puteți să sesizați Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Deci, dacă mai aveți altceva vă rog frumos să-mi spuneți, pe regulament, cu tot respectul pe care vi-l port, nu vreau să dau drumul la o dezbatere în care dumneavoastră să-l jigniți pe un coleg, celălalt să vă jignească și să intrăm într-o zonă care nu vă este favorabilă nici nouă, nici dumneavoastră, nici nimănui din Parlamentul României.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte, sancțiunea de avertisment o puteți da dumneavoastră, în calitate de președinte.

Pe de altă parte, după ce ați întârziat o oră la dezbateri, lăsându-ne să așteptăm, arătându-ne că ați făcut fără frecvență o anumită perioadă a vieții, cred că nu sunteți în poziția să îmi acordați mie dreptul de a mă sfătui în materie de decență și de bun- simț.

În fine, închei prin a formula cererea către Partidul Conservator să înlocuiască președintele Comisiei juridice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, să știți că oamenii în România fac și la frecvență și la fără frecvență. Singurul lucru pe care nu poți să-l faci la fără frecvență sau la frecvență sunt cei șapte ani. Aceia ori îi ai, ori nu-i ai! (Aplauze.) ...din păcate pentru noi... Iar respectul și educația, ori te naști cu ele, ori nu le ai! Eu nu pot să jignesc pe nimeni și nu-mi stă în caracter să jignesc pe nimeni. Mă bucur că fac parte din acele milioane de oameni care au avut ambiția în viață să facă ceva, față de alții care câteodată vin la Parlament, destul de rar, și atunci vin să îi împroaște cu nori pe colegii lor. Din punct de vedere regulamentar președintele Camerei Deputaților nu are competențe decât în baza unui raport să ceară plenului sancționarea unui coleg. Închei aici dezbaterea aceasta care nu este benefică și nu are nici un avantaj pentru Parlamentul României, decât orgoliile personale ale unora dintre colegi, de a se vedea la televizor. (Domnul deputat Nini Săpunaru solicită cuvântul.)

Lăsați-mă o secundă, există... Colegilor de la liberali v-am dat de trei ori cuvântul pe o procedură, încălcând altă procedură care spune: atunci când un lider de grup parlamentar sau un vicelider cere un vot pentru mutarea unui proiect de lege în plen, la începutul ședinței, eu sunt obligat, cu prioritate, să supun acest lucru la vot. Și aș vrea să stabilim foarte clar, procedurile sunt acestea. Dacă dumneavoastră doriți să le schimbați, eu n-am nici o problemă, știți cum puteți să le schimbați.

Deci, eu o să rog în primul rând Comitetul liderilor să vină până la prezidiu, înainte de a supune la vot. Vă rog frumos. (Consultări.)

Bun, s-a degajat o soluție. Liderul grupului politic cel mai mare o să v-o prezinte. Domnul Marian Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ajuns la următoarea soluție și, cel puțin în opinia mea, este singura la care puteam ajunge, determinat de faptul că raportul respectiv a stat probabil mai multă vreme decât ar fi fost necesar la comisie, dar și pentru faptul că nu are în momentul acesta un raport depus de care Comitetul liderilor și respectiv Biroul permanent să fi ținut seamă, recomandăm Grupului PNL să-și retragă propunerea pentru a fi mutat mai în față pe ordinea de zi și totodată am convenit în Comitetul liderilor să-i recomandăm președintelui Comisiei juridice ca în această săptămână proiectul legislativ respectiv să intre pe ordinea de zi a Comisiei juridice, să fie dezbătut și la finalul acestei săptămâni să se depună raportul, urmând ca săptămâna viitoare să intre în dezbatere în plen.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Este soluția cea mai bună, ca să încheiem orice problemă. Vă reamintesc că dacă îl mutam de pe 22 pe 5, neavând raport, intram în același blocaj instituțional, nu aveam nici un avantaj. Domnule Ciucă, sunteți președintele comisiei, o să vă rog frumos săptămâna viitoare, luni, să fie raportul pe ordinea de zi și să rezolvăm problema care este strict legată de acest raport. El va fi pus pe ordinea de zi, astfel încât să putem să mergem mai departe.

Continuăm dezbaterea și o să rog Comitetul liderilor, vă rog frumos să vă întâlniți săptămâna aceasta și să discutăm despre aceste proiecte care sunt și care necesită un termen precis, în momentul în care îl punem pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului, ca să nu mai existe probleme.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 17 /2014). (rămas pentru votul final)  

Mergem mai departe. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Hotărâre privind modificarea anexei.

În temeiul art. 60 din Regulamentul nostru, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic - ... știți foarte bine care este preambulul...

- domnul deputat Dorel-Gheorghe Căprar, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic la Comisia pentru transporturi și infrastructură, în calitate de membru;

- domnul deputat Constantin-Stelian-Emil Moț, aparținând Grupului parlamentat al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic;

- doamna deputat Adriana-Doina Pană, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru transporturi și infrastructură la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, în calitate de membru;

- și doamna deputat Rovana Plumb, aparținând Grupului parlamentar al PSD trece de la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic la Comisia pentru muncă și protecție socială în calitate de membru.

Dacă sunt obiecții, comentarii, din partea grupurilor politice? Nu sunt. Merge la votul final.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat (PH CD 18/2014). (rămas pentru votul final)  

4. Proiect de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat.

În conformitate cu prevederile regulamentare și cu anunțul făcut de doamna deputat Grapini ieri, în plenul Camerei Deputaților, s-a redactat următorul Proiect de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat.

Având în vedere demisia doamnei deputat Maria Grapini, în data de 25 martie 2014, și, ca președinte al Camerei Deputaților, am luat act de această demisie în ședința publică din 24 martie.

"În temeiul art.70 alin.(2) din Constituția României, republicată, al art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.96 privind statutul deputatului și senatorului, republicată, al art.48 alin.(16) din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, al Legii autorității administrației publice locale nr.215/2001 și al Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art.210 și 211 din Regulamentul nostru, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Camera Deputaților constată încetarea calității de deputat a doamnei Maria Grapini începând cu 25 martie 2014 și declară vacant locul de deputat din Circumscripția nr.37 Timiș, Colegiul uninominal nr.3."

Obiecții, comentarii la proiectul de hotărâre? Nu.

Se consideră adoptat și merge la votul final.

Avem proiectul nr.5. A venit raportul? S-a distribuit către colegi? Da? Bun.

Eu am primit o rugăminte din partea colegului PDL din Comisia pentru afaceri europene să îl amânăm - dânsul este raportor - până vine Domnia Sa să prezinte raportul. Dacă nu vă deranjează, dacă pe colegi nu-i deranjează și trecem la următorul punct până vine și colegul nostru. Da? E domnul deputat Nazare. Ați venit? Gata. Iertați-mă!

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale (PL-x 84/2014). (rămas pentru votul final)  

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Are trei amendamente admise.

Procedura este de urgență.

Caracterul este ordinar.

Guvernul României, o să rog frumos, domnul ministru să prezentați, în conformitate cu prevederile Regulamentului, punctul de vedere al Guvernului, ca inițiator.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Alin Sorin Mitrică (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ prevede un aspect cuprins în Programul de guvernare, și anume faptul că autoritățile de management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane vor trece de la ministerele sectoriale unde se aflau - respectiv economie și muncă - către Ministerul Fondurilor Europene, incluzând aici atât partea de structură, cât și personalul, litigiile aflate în curs, toate angajamentele și partea de buget prevăzută la începutul anului.

De asemenea, s-au dezbătut în cadrul comisiei trei amendamente referitoare, în principal, la sumele necesare pentru cheltuielile solicitate de către beneficiari la rambursare și la cereri de plată pentru care a fost efectuată o sesizare de fraudă, aceste sume putând fi achitate până la punerea în mișcare a acțiunii penale, lucru care va contribui la fluidizarea plăților până în momentul în care justiția desfășoară o acțiune concretă. Aceste sume se vor achita în baza unui instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări în cuantumul total al sumelor plătite prin rambursare sau prin cereri de plată, inclusiv a sumei solicitate la rambursare de plată prin cerere curentă pentru anumite tipuri de beneficiari și, de asemenea, sumele necesare acoperirii corecțiilor financiare sau reducerilor procentuale stabilite în aplicarea Ordonanței nr.66 vor fi anulate parțial sau integral în cazul pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte Nicolăescu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în această dimineață, a luat în discuție acest proiect de lege.

Proiectul are avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru muncă și protecție socială.

Face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, proiectul de ordonanță de urgență, care se supune aprobării Parlamentului, are ca obiect de reglementare preluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a întregii structuri și a atribuțiilor Autorității de management POSDRU de la Ministerul Muncii, respectiv ale Autorității de management POSCCE de la Ministerul Economiei.

De asemenea, se propune și preluarea, în condițiile legii, a personalului și a posturilor aferente acestor structuri, precum și modificarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor Ministerului Fondurilor Europene cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2012.

Din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au fost prezenți la dezbateri 31 și cu majoritate de voturi comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Numai o secundă, o să vă rog frumos, din partea grupurilor politice parlamentare dumneavoastră vreți să luați cuvântul, da? Vă rog frumos, cu mare plăcere.

Îmi cer scuze, că eu tocmai spusesem de domnul Nazare, dar n-am fost în dreapta, să vă uit...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Având în vedere că unica șansă a României pentru dezvoltare în perioada următoare o reprezintă fondurile europene, Partidul Național Liberal a susținut și va susține în continuare toate formele, toate instrumentele pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

În consecință, Partidul Național Liberal susține și va vota aceste amendamente.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Nazare, Grupul parlamentar al PDL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am studiat această ordonanță de urgență și câteva lucruri mi-au sărit în ochi, ca de obicei. Înțeleg că vrem să mutăm aceste două autorități de management la Ministerul Fondurilor pentru că Ministerul Fondurilor e bun, e foarte performant și ni se invocă în ordonanța de urgență - deși nu știu... nu prea văd urgența -, ni se invocă performanța ministerului. Dar, de fapt, cel mai bun AM, cea mai bună autoritate de management e la Ministerul Dezvoltării, unde deja am ajuns la 40%. De ce nu mutăm aceste AM-uri acolo, de ce le mutăm aici?

Dar, lăsând la o parte această întrebare retorică, aș vrea să vă dau un exemplu, pentru că sunt convins că mulți dintre dumneavoastră n-ați reușit să parcurgeți această ordonanță de urgență, să vă dau un exemplu de limbă de lemn și o să vă citesc ce scrie la final și o să vă și explic.

"Având în vedere noul cadru legislativ european și necesitarea elaborării de noi programe operaționale pentru perioada 2014-2020, se impune a se menționa - deci se impune a se menționa - expres atribuțiile Ministerului Fondurilor Europene de coordonare a elaborării, negocierii, modificării programelor operaționale finanțate prin fondurile europene structurale și de investiții, precum și de coordonare a cadrului legislativ, instituțional și procedural pentru implementarea programelor operaționale finanțate prin fonduri europene structurale și de investiții, modificări propuse care vor conduce la asigurarea unei implementări corespunzătoare a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă."

Nu cred c-ați înțeles ceva!

Voci din sală:

Mai rar!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Dar, într-un cuvânt, ce vor să spună cu asta?

Vor să spună așa: Ministerul Fondurilor n-a avut obiectul muncii până acum, am intrat în noua perioadă de programare și Ministerul Fondurilor n-avea atribuții să negocieze. Și a trebuit să venim cu ordonanțe de urgență să-i dăm obiectul muncii Ministerului Fondurilor.

Adică... "afară-i vopsit gardul" - ne lăudăm cu absorbția - "și înăuntru-i leopardul". Cam așa. Bun. Grav!

Dar haideți să revenim la mutarea celor două AM-uri, să vedem ce justificări ni se dau.

În primul rând, ni se spune că avem Comisia Europeană de acord cu această măsură. Dar Comisia Europeană ne-a avertizat și ne-a spus așa, într-un citat al directorului de la DG Regio, Vittoria Alliata di Villafranca, care ne-a avertizat să nu avem dereglări în implementarea proiectelor, ceea ce se așteaptă Comisia Europeană să avem.

Dar ni se spune așa: "Pentru că tratăm cu seriozitate această problemă și pentru că a început noua perioadă de programare, de la 1 ianuarie Ministerul Fondurilor trebuie să negocieze..." Și din cauza asta are nevoie de toate autoritățile de management și pentru că vrem să urmăm modelul polonez.

Oameni buni, dacă voiam să urmăm modelul polonez aveam acordul de parteneriat aprobat în Guvern de pe 8 ianuarie. Polonezii l-au aprobat de pe 8 ianuarie. Noi încă n-avem nimic aprobat, n-avem încă nimic trimis la Bruxelles. Așa era dacă aveam modelul polonez.

Dacă voiam să urmăm modelul polonez, 40% din bani erau gestionați la nivel regional și local. Noi n-avem nimic gestionat la nivel regional și local, deși PDL-ul a cerut asta în dezbaterea la care a participat premierul în Parlament.

Dacă vroiam să urmăm modelul polonez, aveam un program operațional dedicat pentru regiunea care avea cea mai mare nevoie din România.

Dar noi nu vrem să urmăm modelul polonez, noi vrem doar să ne folosim de modelul polonez, să-l invocăm - când avem nevoie, îl scoatem -, modelul polonez, să păcălim lumea cu modelul polonez. Și de ce păcălim lumea? Păcălim lumea pentru că la aceste două programe - POSDRU și POSCCE - sunt niște probleme atât de grave, încât nu prea pot fi povestite de către Guvern aici în Parlament, pentru că ne-am apuca cu toții cu mâinile de cap. Și, din cauza asta, le mutăm la Ministerul Fondurilor, ca în ultimul ceas să nu pierdem banii.

Dar vă spun de acum, și Guvernului, și colegilor, că nu prea se poate salva pe ultima sută ce n-ați făcut în ultimii doi ani. Pentru că degeaba invocați, că nu s-a făcut nimic. Această rată de absorbție - și o repet de fiecare dată -, rata de absorbție este rodul unei munci de ani de zile, dinainte de a veni dumneavoastră la guvernare.

Și hai să vă dau un exemplu din acordul de parteneriat. Vă mai dau un citat: "Structurile existente la nivel regional vor fi folosite pentru a asigura un contact intens cu beneficiarii din teritoriu și pentru a evita crearea de structuri noi. Aceste unități regionale vor avea funcții delegate de la Autoritatea de Management pentru a avea rolul de a primi aplicațiile și de a efectua verificarea administrativă, eligibilitatea, verificarea tehnică și verificarea conformității, rămânând să fie efectuate la nivel central." Deci rămâne tot la nivel central.

Deci, dragi colegi, nu se schimbă nimic. Înainte de a trimite acest acord de parteneriat la Bruxelles, măcar câteva lucruri trebuie să rezolvăm: să debirocratizăm, pentru că nu urmăm modelul polonez și nu debirocratizăm; să înjumătățim numărul structurilor care se ocupă cu acest management al fondurilor europene, că sunt AM-uri, că sunt OI-uri, sunt mai multe acum în acordul de parteneriat; să avem banii dați la regiuni, să nu-i mai ținem, să nu ne așezăm la București pe bani și să stăm, pentru că n-o să-i cheltuim și s-a văzut că nu se pot cheltui. Încă n-ați auzit cam câți bani se dezangajează, că, de fapt, de dezangajări vorbim aici. La POSDRU și la POSCCE aici, în acest fapt, stă urgența, urgența stă numai în faptul că se vor pierde banii. De aceea are nevoie Ministerul Fondurilor de aceste două autorități de management.

Și acum vă întreb la final: noi ne vom abține la acest proiect de lege, pentru că n-avem cum să facem altceva, pentru că nu putem să participăm la - eu știu - la o încercare de a drege lucrurile din mers, pe care vreți s-o faceți aici. Nu puteți invoca faptul că în noua programare financiară autoritățile de management sunt într-un sigur minister, pentru că e vorba de programarea anterioară, nu-i de programarea viitoare. Anul ăsta nu veți lua niciun ban pe programarea viitoare, da?

Și de ce nu-i ministrul Teodorovici aici? Serios, o chestiune de respect. Dacă tot vrei să dregi busuiocul, măcar vii în Parlament, să-l dregi tu personal, nu trimiți pe cineva, pentru că - într-adevăr - este o ordonanță cu niște chestiuni foarte grave în ea.

Și, dacă tot e să vorbim despre cum dezbatem un proiect de lege atât de important, că, dacă ar fi să-l discutăm, e cel mai important: la comisie a fost prezentă toată lumea? A fost vreo dezbatere? Măcar prezenți au fost câți trebuiau să fie? Întreb și eu. Mă rog, bun. Sper...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Da, m-am oprit aici. Noi ne abținem.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, ați făcut copy-paste. Tot șapte minute ați vorbit. Dacă ar vorbi fiecare reprezentant șapte minute, știți cum sunt regulile...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Îmi pare rău, dar să știți că e un proiect de lege foarte important.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Știu, știu.

Eu v-aș lăsa să vorbiți, pentru că aș putea să croșetez pe discursul dumneavoastră pentru ultimii patru ani, din 2007 până în 2013. Mare plăcere mi-ar face!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Domne, nu croșetați, faceți treabă când mai veniți cu ordonanțe de astea, de urgență!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să croșetez adică... politic, să vă arăt ce s-a făcut pe vremea respectivă.

Domnul deputat Marian Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că distinsul antevorbitor, în numele Grupului parlamentar al PDL, a vorbit șapte minute, eu am să fiu extrem de lapidar și cred că am să mă încadrez în maximum un minut, ca pe medie să iasă lucrurile.

Primul lucru. Stimate coleg, stilul tip Ilie Dobre nu vă prinde. Încercați-l pe ăla care v-a caracterizat și pe care eu îl apreciez.

Doi. Ministerul Fondurilor Europene are, până în momentul aprobării acestei ordonanțe, exact atâtea atribuții câte i-ați stabilit dumneavoastră în momentul în care l-ați înființat și i-ați atribuții.

Al treilea lucru, și cu asta am să închid, cred că de la înălțimea ratei de absorbție de maximum 7%, cât aveați în 2012, orice e deasupra se vede în ceață.

În consecință, și prezentarea dumneavoastră tot una încețoșată a fost. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Bun. Am terminat cu dezbaterile.

Aș vrea să reamintesc tuturor colegilor mei, ca să înțeleagă. Cel care ridică primul mâna vine la microfon.

Pe proceduri de urgență, conform art.115, dragi colegi, noi avem cinci minute la dezbateri generale, dacă colegul nostru care vine are plăcerea de a vorbi doar el ca să se audă, cu instrumentul politic pe care-l are microfonul, ceilalți colegi vor fi văduviți. Așa încât o să vă rog frumos și o să vă reamintesc ce înseamnă procedura de urgență.

Comisia, intrăm pe cele trei amendamente.

Timpul comisiei. Comisia cât timp ne acordă pentru amendamente? Vă rog frumos.

Din partea comisiei, nu mai e nimeni? Domnul Nicolăescu. Nu v-am văzut, iertați-mă, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă rog să aveți ochi și pentru noi, domnule președinte.

Cinci minute, mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cinci minute, da?

Deci cinci minute pentru dezbaterea amendamentelor. Cinci minute în total.

Bun, intrăm la anexă, amendamentele admise. Nu avem niciun amendament respins.

Dacă la primul amendament există obiecții, comentarii? Nu. Admis.

La primul amendament, Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență... Ăla este primul amendament, la care scrie nemodificat. La primul. Nu.

La amendamentul numărul doi, admis de către comisie, dacă există obiecții, comentarii? Nu.

La 3, după art.7 se introduce un nou articol, art.8, cu următorul cuprins... acesta este amendamentul, văd, cel mai consistent.

Dacă există obiecții, comentarii la el?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Cred că ar trebui totuși să clarificăm un pic acest amendament, că, e adevărat, e un pic consistent și cred că-i și important.

Deci e vorba de art.8 lit. m), care se modifică în felul următor:

"Se introduc, pe lângă rambursări și cererile de plată în cazurile în care a fost formulată o sesizare de fraudă."

Bun, cred că e un pic neclar aici. În ce cazuri? Cine a formulat sesizarea de fraudă? Sunt proiecte unde se... Este adevărat, se fac multe sesizări de fraudă. Și atunci se face rambursarea și nu se face plata?

Din punctul meu de vedere cred că trebuie să specificăm ce fel de tip de sesizare, că una este să vină o sesizare pe mail, alta e să fie o sesizare făcută din partea DLAF. Ar trebui să specificăm aici cine a făcut sesizarea de fraudă.

Pe lângă asta, o să ajungem, după aia, să recuperăm niște bani. Pentru că... vă dați seama că dacă dăm drumul la plăți în cazurile în care avem sesizări de fraudă, o să avem și cazuri în care sesizările se justifică, se consideră fraudă, aplicăm corecția, după care autoritatea contractantă respectivă va trebui să dea banii înapoi. Nu știu, v-ați gândit și la acest aspect? Nu vreți, vă rog frumos, să veniți să ne explicați cam ce înțelegeți prin această sesizare de fraudă și dacă ați luat în calcul și aceste cazuri?

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alin... domnul Mitrică!

Domnule ministru, aveți cuvântul. Iertați-mă, a rămas și pe stenogramă!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alin Sorin Mitrică:

Mulțumesc.

Am luat în calcul ceea ce spuneți dumneavoastră, însă există o problemă.

După cum cunoașteți, la nivelul tuturor programelor există o serie de astfel de sesizări care au blocat plățile, pornind de la proiecte mari, precum cele pe mediu, până la proiecte pe resurse umane sau pe competitivitate și de aceea încercăm prin acest mecanism să dăm drumul la plăți, iar în momentul în care justiția vine cu un document concret, care să scoată în evidență faptul că respectiva sesizare este fundamentată, numai în momentul acela blocăm plățile.

În ceea ce privește recuperarea lor, este adevărat, există acest risc pe care dumneavoastră îl menționați, în contextul în care se dovedește că sesizarea este întemeiată, să avem probleme la recuperarea banilor care au fost trimiși către beneficiari, însă și pentru aceasta există legislație. Și la fel cum și în cazul unor corecții aplicate pur și simplu pentru desfășurarea necorespunzătoare a procedurilor de achiziție publică există posibilitatea de a recupera legal banii, și pentru acest mecanism avem aceeași posibilitate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Vreau să fac o scurtă precizare, ca să nu rămână lucrurile confuze.

Ce spune domnul Nazare este perfect adevărat, dar nu este acum momentul să discute despre așa ceva. Asemenea întrebări trebuiau puse în cadrul comisiei, atunci când s-a aprobat textul ordonanței. În amendamentul pe care-l supunem dezbaterii plenului, ne referim la cu totul altceva. Ne referim, de fapt, la faptul că se introduce un instrument nou, care să ajute la utilizarea mai bună a fondurilor europene.

Deci, din punctul de vedere al comisiei, afirmația domnului Nazare nu are loc în această dezbatere și vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu foarte mult.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă reamintesc că obiecțiile și comentariile unui deputat la un amendament înseamnă propunere de eliminare.

Deci, domnul deputat, în numele Grupului parlamentar al PDL, propune eliminarea amendamentului admis la comisie, 3, în întregime, chiar dacă numai o parte din el.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Stimați colegi,

De acord. Problema e în felul următor: în momentul în care nu este autoritate contractantă și e un operator privat, o societate comercială, care a dezvoltat un proiect pe POSCCE, să spunem, și are o suspiciune de fraudă care se confirmă și noi am făcut toate plățile, păi alergăm după respectiva societate de ne vine rău și nu mai luăm banii de acolo!

Acestea sunt motivele pentru care vă ridic această problemă în plen, pentru că înțeleg că dezbaterea la comisie, ca de obicei, nu prea a fost consistentă. Nu prea s-a discutat despre aceste lucruri și, din punctul meu de vedere, sunt importante pentru că știu cât de greu e să recuperezi niște bani de la societăți comerciale care au probleme pe proiecte, au cheltuit banii, n-au niciun activ și alergăm după ele, pur și simplu.

Deci, din punctul meu de vedere...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

...mai bine îl eliminăm. Nu e un mecanism viabil.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu nu am voie să intervin de la prezidiu, dar vă spun că domnul deputat Nicolăescu, domnul președinte, are perfectă dreptate.

Are perfectă dreptate din punct de vedere... și eu nu vreau să consider că toți colegii care sunt de la PDL din Comisia pentru buget, finanțe sunt necunoscători și trebuia să vină altcineva în locul lor. Am încredere în colegii mei care au votat în unanimitate.

Deci, în conformitate cu prevederile Regulamentului, timpul de dezbateri pentru amendamente s-a epuizat.

Există o cerere din partea Grupului parlamentar al PDL de eliminare, deci obiecții, comentarii de eliminare a amendamentului 3.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc.

Propunerea dumneavoastră nu a întrunit voturile necesare.

Vă supun la vot...

Sunt 24 de voturi pentru și 113 împotrivă și o abținere.

Vă supun la vot amendamentul comisiei de la poziția 3.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Vă mulțumesc.

124 de voturi pentru, o abținere, 23 de voturi împotrivă.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.  

Cu acordul liderilor grupurilor politice parlamentare, am înțeles că s-a discutat, având în vedere că avem prezent la plen de la ora 10,00 ministrul agriculturii, o să vă rog frumos să trecem la poziția 12 și să o mutăm, poziția 12, la poziția 6, astfel încât să respectăm Regulamentul și după aceea...

Deci vă propun mutarea poziției 12, nu, domnule ministru, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic pe poziția 6.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Bun, 126 de voturi pentru, o abținere, 24 de voturi împotrivă.

O să vă rog frumos să aprobați acest proiect de lege. Raportul conține amendamente admise, procedura este de urgență, caracterul este ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic (Pl-x 47/2014) și Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic (PL-x 40/2014). (rămase pentru votul final)  

6. Este Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, Pl-x 47/2014 - adoptare și Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, PL-x 40/2012, care are raport de respingere.

Avem cinci amendamente admise.

Domnule ministru, aveți cuvântul pentru susținerea proiectului.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin (ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Da, bună ziua.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am ținut în mod special să susțin acest proiect de lege, pentru că este unul de importanță capitală pentru agricultură, în general, și pentru zootehnie, în mod special. Ce s-a întâmplat în anul 2007, anul 2008, s-au semnat anumite ordine de ministru care condiționau primirea de subvenții în sectorul zootehnic de existența unei declarații pe proprie răspundere, conform căreia nu există datorii la bugetul de stat. În această situație s-au aflat mii de fermieri care au semnat declarații pe proprie răspundere, parte dintre ei neștiind că există anumite datorii la bugetul de stat.

În anul 2010, Curtea de Conturi a consemnat aceste nereguli la nivel național, astfel încât Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a trebuit să recupereze de la un număr semnificativ de crescători de animale sumele care fuseseră plătite ca subvenție pe cap de animal.

În egală măsură, acești fermieri au fost sancționați, și anume trei ani de zile n-au mai putut să primească subvențiile, pentru efectivele de animale, pe care le primeau. În plus, s-au generat și foarte multe procese penale, astfel încât, și în momentul de față, avem nu mai puțin de 9700 de beneficiari afectați până în acest moment, și care prin această lege vor avea anumite avantaje, corespunzător unui număr de 237 de mii de capete de animale, care nu au mai primit subvenția pe cap de animal.

Prin acest proiect legislativ, se reglementează această situație, în primul rând, sumele reprezentând primele încasate de către beneficiarii CNDP care aveau datorii și cărora li s-au emis titluri de creanță de către Camerele de conturi nu se mai recuperează.

În al doilea rând, sumele recuperate de către Agenția de Plăți se restituie și al treilea lucru pe care îl reglementează acest proiect de lege, beneficiarii, care nu au încasat sumele cuvenite din cauza acestor datorii și care au depus cereri, beneficiază și vor beneficia de aceste sume.

Astfel, pe parcursul anului 2014, Ministerul Agriculturii va returna crescătorilor de animale nu mai puțin de 26.877 de mii de lei, dar cred că cel mai important este faptul că sperăm ca odată cu acest proiect de lege crescătorii de animale, care sunt astăzi într-un număr de 9700, dar riscau să fie mai mulți în această situație, nu vor mai avea probleme nici financiare și nici penale, repet, din cauza acelor ordine de ministru care s-au semnat în anii 2007-2008.

Vreau să mulțumesc colegilor din comisiile de specialitate care au înțeles urgența acestui proiect de lege și celor care au semnat acest proiect de lege și sper să-l votați în ședința dumneavoastră de astăzi.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dezbateri generale.

Vă reamintesc că avem 5 minute la dezbateri generale.

A, iertați-mă, da, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, raportul comun.

Domnule vicepreședinte Harbuz, vă rog frumos să mă iertați. Erați îndepărtat, după două doamne și nu v-am văzut. Noroc cu domnul Dobre care mi-a atras atenția că nu văd neamțul și e un lucru foarte periculos pentru mine.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu Harbuz:

Da. Mulțumesc pentru aprecieri, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, acest proiect a fost transmis cu adresa Pl-x 47, și Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, transmis cu PL-x 40.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și punctele de vedere ale Guvernului de susținere a propunerii legislative și a proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Ambele inițiative legislative au ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, în sensul ca beneficiarii acestor plăți care nu au respectat condiția de eligibilitate privind lipsa datoriilor la bugetul de stat și/sau local să fie exonerați de la plata sumelor reprezentând primele pe care trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanțe emise în urma verificărilor efectuate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru aplicarea corectă a legislației comunitare în domeniu.

Având în vedere că propunerea legislativă și proiectul de lege au același obiect de reglementare, membrii comisiei au hotărât întocmirea unui singur raport, conform prevederilor art.67 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma examinării propunerii legislative, a proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât în unanimitate să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, respectiv Pl-x 47, cu amendamentele admise prevăzute în prezentul raport și respingerea proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, respectiv PL-x 40.

Prin conținutul său normativ, această inițiativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

La dezbateri generale? Onorabilii mei colegi.

Domnule deputat Kelemen Atilla, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Istoria acestei legi a fost foarte succint și foarte cuprinzător totuși prezentată de domnul ministru și cred că este o lege care face dreptate pentru aceia care au fost privați de anumite drepturi. Drepturi care, uite, astăzi se adeverește că au fost pe deplin meritate.

Eu cred că este și un curaj politic din partea Guvernului să revenim la o decizie greșită acum câțiva ani și să dăm înapoi acelora care au meritat pe deplin acești bani. Știm cu toții, sectorul zootehnic este un sector foarte important pentru noi toți care stăm aici, în această sală, fiindcă alegătorii noștri, de oriunde venim, sunt printre alegătorii noștri și cei care se ocupă cu zootehnia.

Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru această lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, îmi cer scuze, vă rog frumos, așa a fost ordinea de precădere, după care veniți dumneavoastră, după care domnul Valeriu Steriu. Un singur om de... domnule Daea, îmi cer scuze, unul singur...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, mulțumesc.

Din start spun că Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, ca și în comisie, și în plen va susține inițiativa. Dar observ câteva lucruri procedurale.

Pe lista de inițiatori a proiectului de act normativ îl regăsesc pe domnul ministru Daniel Constantin. Să înțeleg că domnul ministru se dedublează, folosește inițiativa parlamentară în detrimentul inițiativei guvernamentale pentru a-și motiva activitatea parlamentară? Sau sunt mai repede de argumentat banii prin inițiativă legislativă decât prin cea guvernamentală?

Domnule ministru,

Pentru că tot ați reușit să identificați sursele de finanțare, cei 27 de milioane de lei, întrebarea mea este: pentru motorină veți identifica sursele, pentru plata subvenției la motorină? Pentru Camerele Agricole, identificați sursele? Pentru cei 16 la sută impozit, poate vă gândiți și la cei care plătesc 16 la sută impozit, o taxă introdusă de dumneavoastră, poate vă gândiți că veți susține inițiativa Partidului Democrat Liberal de a elimina acea taxă de 16 la sută, acea taxă pe chiaburime și poate vă gândiți și la cei pensionați din sectorul agricol care sunt puși acum să dea niște bani, să restituie niște bani, pentru că vreți, chipurile, statul, tot statul ca și în acest caz, a greșit când le-a calculat pensiile. Sunteți viceprim-ministru în Guvernul României și rugămintea este pentru că există o inițiativă, o solicitare de inițiativă legislativă, s-o susțineți și pe aceea, domnule ministru.

În continuare însă, o singură frază vă mai spun. Domnule ministru, așteptam ca acel program național, acel draft al PNDR-ului să vină și la noi, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Asta discutăm, noi discutăm de bani, discutăm de proiecții și, din păcate, și nu divaghez din păcate, fondul, cei 8,5 miliarde încă nu știm spre ce direcții se vor îndrepta începând cu acest an și poate aveți bunăvoința astăzi la comisie sau săptămâna viitoare să veniți să ne informați și pe noi.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, să știți, domnule deputat, e deputat, știți foarte bine, are dreptul la inițiativă, nu e în conflict de interese și e și ministru. Deci e în dublă calitate astăzi.

Vă rog frumos, domnule ministru, v-a pronunțat numele... n-am ce să fac, dreptul la replică, că altfel mă ceartă domnul Tinel Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Ca deputat, domnule președinte, e adevărat, ați menționat dumneavoastră foarte bine, sunt și deputat și trebuie să-mi fac și datoria de deputat. Dar eu mă bucur și vreau să salut faptul că PDL-ul semnează astăzi sau votează astăzi proiectul de lege. Mă bucur că, nu știu cum să spun, ca să nu jignesc, v-a venit într-un fel mintea la cap, pentru că ați avut ocazia patru ani de zile, din 2008 până în 2012, să inițiați un astfel de proiect sau să opriți un ordin de ministru, atunci când ați fost la guvernare. Nu ați făcut-o, mă bucur că astăzi sunteți de acord cu noi și că votați pentru acest proiect de lege foarte important.

Cât despre motorină, știți foarte bine că se plătește acea subvenție la motorină, chiar în aceste zile și vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia, până la sfârșitul acestei luni se vor plăti absolut toate plățile.

Vreau să vă spun că spre deosebire de guvernarea din care dumneavoastră ați făcut parte, toate plățile sunt la zi, înainte de campania de primăvară, atât plățile pe suprafață, cât și plățile pentru ceea ce înseamnă plata pe cap de animal, CNDP-uri și așa mai departe. E prima dată când Ministerul Agriculturii, agențiile de plăți plătesc atât de repede subvențiile.

Dar eu vă mulțumesc pentru intenția dumneavoastră și pentru că ați menționat și de PNDR, vreau să vă reamintesc, conform uzanțelor, am participat de fiecare dată când m-ați invitat la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Nu a fost până acum o uzanță să venim să prezentăm Programul Național de Dezvoltare Rurală. Dacă vă amintiți, 2004-2005 nu a fost prezentat niciodată. Am venit și am discutat în fața dumneavoastră câteva ore. Cred că de trei ori numai de Programul Național de Dezvoltare Rurală. E adevărat că de multe ori dumneavoastră ați lipsit.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Așa se vede de acolo? Vă rog frumos, veniți în locul meu, că nu se vede așa, să știți...

Vă rog frumos, aveți cuvântul, s-a referit la dumneavoastră personal? Direct, ca și plățile.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, eu n-am venit la microfon să-l jignesc pe domnul ministru. Chestia asta cu "mintea la cap", nu știu dacă PC sau domnul ministru Daniel Constantin, pe timpul când era director general la APIA, avea mai multă minte. Acum, în calitate de ministru, și-a recuperat-o sau și-a recâștigat-o pe cea pe care o avea atunci.

Însă, am venit să-i reamintesc domnului ministru că eu, de obicei, în comisiile de agricultură nu lipsesc niciodată. Sunt de fiecare dată, în timp ce dumneavoastră, domnule ministru, nu veniți decât atunci când noi de 3-4-5 ori vă invităm și cu mari chinuieli și cu mari zgomote făcute și intervenții pentru a participa.

Mai mult, reprezentantul dumneavoastră în comisiile de specialitate, reprezentanții, sunt de multe ori sub nivelul celor dorite de noi în comisie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, nu poate să fie nimeni sub nivelul celuilalt ca parlamentar, știți foarte bine la ce mă refer, da. Deci, domnule deputat, noi colegii suntem toți la același nivel. Și deștepți, și frumoși, și devreme acasă, da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

M-am referit la reprezentantul ministerului de specialitate în Comisia pentru agricultură, care de multe ori n-are cum să-și asume o decizie, fiind la nivel de șef de serviciu, consilier, deci...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aia este altceva.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

...dați-mi voie, vă spun o realitate a celor ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, nu mai spuneți, că aia e vina dumneavoastră că-l primiți. Obligația e secretar de stat, da, deci nu mai spuneți ce faceți în comisie, că deja intrăm în altă parte a regulamentului. Vă rugăm frumos. Bun.

Grupurile politice parlamentare, colegul liberal, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul George Scarlat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezenta lege, aflată astăzi pe ordinea de zi, are o deosebită importanță atât pentru fermieri, producători agricoli, beneficiari ai Programului național de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, cât și pentru statul român. Spuneați bine dumneavoastră, domnule ministru, că nu ne referim aici la plăți în perioada 2007-2010.

Este adevărat, este o măsură reparatorie a ministerului și, bineînțeles, a inițiatorilor și noi, membri în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, am susținut în unanimitate acest proiect de lege, care are datoria de a rezolva problema debitelor constituite în urma verificărilor făcute de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, a controalelor Curții de Conturi la beneficiarii măsurii, întrucât nu au respectat criterii de eligibilitate la momentul depunerii cererilor de finanțare. Și aici mă refer, știți foarte bine, la acele declarații pe proprie răspundere, prin care beneficiarii, fermierii nu trebuiau să aibă datorii către bugetul de stat sau către bugetele locale. Însă, tocmai în urma demersurilor făcute de fermieri, Comisia Europeană a invitat România să respecte hotărârea Curții Europene de Justiție și să respecte, în principal, să acționeze, autoritățile române să acționeze în respectarea legislației europene în vigoare.

În urma sesizărilor făcute de fermieri, astăzi, Comisia Europeană ne invită să repunem în drepturi beneficiarii, sume de care trebuiau să beneficieze pentru a da plusvaloare sectorului din care fac parte și nu pentru a-și recupera statul datoriile.

De ce pentru stat este important, întrucât putem evita, prin această lege, inițierea unei proceduri de infringement la nivelul României că nu respectăm legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

În consecință, Grupul parlamentar Partidului Național Liberal va susține și prezentul proiect de lege și toate proiectele de lege care vin în beneficiul și în sprijinul fermierilor români.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Steriu, vă rog frumos, foarte scurt.

Pe procedură? Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte, foarte scurt, în numele Grupului parlamentar PSD, solicit prelungirea programului cu 20 de minute pentru dezbaterea de astăzi.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Corect, aveți dreptate.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Sunt patru proiecte de lege de respingere de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport care au fost ridicate. Bun. Se poate prelungi întotdeauna până la ora 12,00, când e timpul normal. Se poate prelungi oricând, știți foarte bine.

101 pentru, 26 abțineri, 27 de voturi împotrivă.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Eu sunt de acord, însă, în temeiul art.50, înainte de aprobarea ordinii de zi, președintele de ședință este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.

Dacă vreți să modificăm de fiecare dată și programul de lucru, domnule președinte, pe cuvânt, haideți să-l aruncăm și să devină facultativ. Fiecare face ce vrea, când vrea, cum vrea...în Parlament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, haideți să nu fim ironici.

Lăsați-mă să răspund eu, lăsați-mă. (Coboară la tribună.)

Dragi colegi,

Două chestiuni pe care vreau să le ridic.

Conform procedurii, nu numai articolului pe care l-ați citit dumneavoastră, și aveți în stânga un expert în regulament, mai întrebați-l din când în când, că și eu îi mai întreb pe cei care se pricep la regulament mai bine decât mine sau măcar la nivelul meu, și cei care nu se pricep, dar au o idee, Pe timpul dezbaterii, oricând un lider al grupului politic parlamentar poate cere prelungirea termenului și programului de lucru până la finalizarea unor proiecte de legi. Astfel încât cererea domnului deputat Marian Neacșu este regulamentară.

Eu îmi cer scuze că o parte din colegii mei nu vin la ora 10,00 să semneze condica, de fiecare dată și nu este vina mea, conform obligațiilor regulamentare trebuie să ai cvorum de ședință 202.

Astăzi, special, în numele meu personal și al grupului minorităților naționale, îmi cer scuze că am întârziat mai mult ca de obicei. Am avut o discuție cu câțiva parlamentari din Bundestagul german, o discuție foarte importantă pentru viitorul Uniunii Europene și pentru respectarea românilor care lucrează sau circulă în afara granițelor noastre. Iar discuția a fost una pe care, îmi pare rău că trebuie să spun, grupul Partidului Popular European din România n-a fost în stare s-o explice cum trebuie și este vorba de migrația pentru beneficii sociale pe care, în acest moment, dacă vreți, o avem în toată Europa și în care anumite voci de dreapta acuză doar statele membre și vinovații de serviciu sunt românii și bulgarii astăzi. CDU, după o discuție foarte bună și vreau să-i mulțumesc domnului deputat Ganț, și un dialog constant împreună cu social-democrații, că așa e guvernarea, au reușit astăzi să înțeleagă că naționalitatea n-are nicio legătură cu infracțiunea pe care o faci într-un stat. Și noi susținem aceste măsuri dure, dar nu suntem de acord ca românii noștri să fie considerați oi negre. Ăsta a fost discursul. Și cer scuze eu, în numele meu și al domnului deputat, că ne respectăm și programul oficial. Ce am spus liderilor de grup, nu vreau să mai repet, nu este obligatoriu să știți aici.

De aceea, cred că a prelungi cu încă 10-20 de minute pentru patru proiecte de legi care au termen de adoptare tacită și sunt importante și pentru dumneavoastră și le-am adus de pe poziția 100 în primele patru, și sunt despre Legea educației naționale, la cererea tuturor liderilor grupurilor politice parlamentare, cred că facem un lucru foarte bun.

Dar încă o dată repet, îmi cer scuze, în numele meu și al domnului Ganț că am avut această discuție extraordinar de bună cu colegii mei din Bundestag. (Își reia locul la prezidiu.)

Ne întoarcem la dezbateri generale. S-au închis dezbaterile generale? Nu s-au închis, dar ați cerut pe procedură prelungirea termenului. Vă rog, numai după ce supun la vot. Vă rog frumos.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Să înceapă votul, 20 de minute să prelungim. Ați votat? Am greșit. Iertați-mă, atunci nu mai votăm. Eram, sunt îndrăgostit de primăvară, eu, știți, întotdeauna... am o problemă, da.

Domnul președinte Nicolăescu.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind depunerea moțiunii simple Guvernul Ponta 3 amenință viața pacienților: amână lista de medicamente compensate, inițiată de deputați ai Grupului parlamentar al PNL.  

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Vroiam, pe procedură, să fac un anunț, și anume Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal vă va înainta acum textul moțiunii simple - "Guvernul Ponta 3 amenință viața pacienților: amână lista de medicamente compensate".

Și vă rog să primiți acest text, pentru că el, din punctul nostru de vedere, reprezintă un angajament politic nefinalizat de către acest Guvern.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Bun.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic (Pl-x 47/2014) și Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic (PL-x 40/2014). (rămase pentru votul final)  

S-au încheiat dezbaterile pe... Nu s-au încheiat.

Domnule Steriu, scurt, vă rog frumos, că am depășit termenul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dar am insistat, pentru că este mult prea importantă această reparație care se face după 7 ani, iată al șaptelea ministru, după 7 ani, care reușește în final, alături de colegii din Parlament, să propună o soluție pentru cei aproape 10 mii de fermieri care de 7 ani așteaptă cu emoție execuție silită sau alte probleme.

Unde am umblat în țară, din mijlocul țării până în Călărași, am întâlnit permanent problema aceasta și mereu s-a căutat o soluție. Mă bucur că o avem în clipa de față aplicată.

Pe de altă parte, aș vrea să fac o corecție, pentru a nu se rămâne cu o impresie greșită de la antevorbitor, la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, de cele mai multe ori, cel puțin februarie-martie, a fost ministrul și întotdeauna este un secretar de stat, unde se dezbat corect toate aceste aspecte.

Încă un lucru să-l precizez, din 2009, Comisia Europeană a solicitat, pe acest subiect cu fermierii care nu-și puteau încasa subvențiile, o formulă, pentru că nu era tolerată această legare a subvențiilor de datoriile la bugetul local.

Vă mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat, aveți cuvântul, în numele Grupului parlamentar PP-DD.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Și Grupul parlamentar al PP-DD susține acest proiect, și așa cum tot spunem, rămânem consecvenți principiilor noastre și vom vota absolut toate proiectele care se fac și sunt în folosul cetățenilor.

Noi nu ne mai punem întrebarea de unde s-au găsit resurse pentru acest proiect, ci suntem bucuroși că s-au găsit și că în sfârșit acordăm o compensație pentru cei care au nevoie de ea.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Am depășit...regulamentul, l-am prelungit pentru patru proiecte de lege. Am rugat frumos pe toată lumea să...

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Clement Negruț:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult pentru indulgența de care dați dovadă.

Vreau să spun doar un singur lucru. Sigur, astăzi am făcut o chestiune, până la urmă, normală. Dar oare instituțiile de coordonare și control ale statului din deconcentrate, din consiliile județene, din prefecturi ce au făcut ca să se ajungă în situația asta?

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intrăm pe amendamentele admise.

Nu se mai poate, vă rog frumos. Vă rog, gata, un singur membru de grup, un singur deputat neafiliat.

Amendamentele admise.

La primul, obiecții comentarii? Nu. Admis.

Al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Admis.

Al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Admis.

Al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Admis.

Și cel de-al cincilea și ultimul. Obiecții, comentarii? Nu. Admis.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, precum și a altor acte normative (Pl-x 11/2014). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.92/1996 - Pl-x 11/2014 a îndeplinit termenul de dezbatere și vot final. Deci s-a depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederea art.75 alin.(2) din Constituție, art.11 din Regulamentul Camerei Deputaților.

La acesta aveți procedură?

Vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.98: "Proiectele și propunerile legislative avizate potrivit art.95-97..." și acolo ni se prezintă toată procedura de avizare, "...se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată în condițiile prezentului regulament".

Actul normativ privind trecerea STS-ului la Ministerul Administrației și Internelor este foarte important. Da, foarte important și cred, domnule președinte, că nu trebuia folosit niciun tertip pentru a eluda dezbaterea parlamentară. Nu, deci, acestea sunt chestiuni pe care le-ați criticat în opoziție, ați intrat în grevă parlamentară și le practicați cu nonșalanță și cu atâta "succes" și "tupeu", încât, de multe ori, noi, actuala opoziție, suntem siderați de practica și de comportamentul dumneavoastră.

Noi credem că acest act normativ, chiar dacă dumneavoastră l-ați pasat Senatului și spuneți, domnule, să se ducă acolo, ar fi trebuit dezbătut, avea procedură de urgență, pe care tot noi am aprobat-o. Nu putem să ducem STS-ul ocolind cea mai importantă Cameră, zic eu, din Parlamentul României, Camera Deputaților, în dezbatere publică. Și eu cred că astfel de practici ar trebui să înceteze, domnule președinte.

Vă spuneam într-o intervenție anterioară, sunt 347 de rapoarte pe ordinea de zi a Biroului permanent, unele cu termene depășite de...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dar știți câte rapoarte am primit eu de la fosta conducere?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, știu, 140 de la noi și 200 de la dumneavoastră, de când sunteți dumneavoastră la guvernare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mii, mii. Dar câte ați votat în primele zile?

Domnule coleg, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

V-am spus, 140 de la noi...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

În conformitate cu prevederile regulamentare, că citim câte un articol și le uităm pe celelalte. Obligația liderilor grupurilor politice parlamentare, când se depășește termenul de depunere a raportului, este următoarea: fie cer Comitetului liderilor, și sunteți o majoritate, pentru a se introduce pe ordinea de zi fără raport, ceea ce regulamentul prevede, fie, dacă nu aveți alt argument, cereți prelungire la 60 de zile și alte instrumente pe care le aveți în regulament.

Eu nu fac niciun... nu am niciun tertip și nu fac nicio șmecherie, doar aplic regulamentul. Nu s-a venit cu el, eu constat că nu mai avem competențe în acest moment a dezbate acest proiect de lege și trebuie să citesc în prima ședință. Asta este obligația mea regulamentară. Restul e declarație politică.

Domnul Marian Neacșu, pierdem timpul acordat celor patru proiecte de lege.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

O jumătate de minut, domnule președinte. Foarte scurt.

Primul lucru. Ca și tura trecută, colegul meu citește selectiv. A venit aici și v-a aburit cu o prevedere regulamentară potrivit căreia nu putem modifica ordinea de zi, dar noi am discutat tura trecută despre programul de lucru. Era cu totul altceva.

A doua chestiune. Nu discutăm strict, ca singur instrument pe care-l folosim, numai de Regulamentul Camerei Deputaților. Sunt și alte instrumente, stimate coleg, prin care dumneavoastră și colegii dumneavoastră puteați să urmăriți și puteți să urmăriți proiecte legislative care urmează să intră în procedură de adoptare tacită. Dacă le-ați fi urmărit, puteați să interveniți așa cum am intervenit noi pe legile care urmează și care se referă la Legea învățământului.

Deci, haideți să nu mai umblăm cu demagogie de la microfonul acesta, că numai de aici se transmite la televizor. Activitatea parlamentară se desfășoară și la comisii, și la Comitetul liderilor, și la Biroul permanent. Și vă rog frumos să revenim, totuși, la lucrurile care țin până la urmă de dezbaterea pentru care ne aflăm astăzi aici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolului 58 din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 a Educației Naționale (Pl-x 15/2014). (rămasă pentru votul final)  

8. Propunere legislativă pentru aprobarea art.58 din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011, Legea educației naționale.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Comisia sesizată în fond? Comisia condusă de domnul deputat Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să citesc raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii educației nr.1/2011, Pl-x 15/2014.

Comisia noastră a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea art.58 din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.58 din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca programul "Școală după școală" să se poată organiza și în alte spații decât cele ale unităților de învățământ preuniversitar, cu autorizarea consiliilor de administrație ale inspectoratului școlar județean și ale administrațiilor publice locale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Turcan. Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Acest proiect de lege vizează reglementează modului în care se organizează Programul "Școală după școală", mai exact, în ce spații s-ar putea organiza acest program.

Legea educației naționale cuprinde modalitatea de derulare a Programului "Școală după școală". Problema funcționării și implementării acestui program ține de finanțare.

De altfel, Legea educației naționale include acordarea unor vouchere educaționale, astfel încât copiii, părinții ai căror copii doresc să urmeze Programul "Școală după școală" să poată să susțină o parte din costurile acestui program.

Reglementarea pe care o vizează inițiatorii în acest proiect de lege se regăsește, ca metodologie, într-un ordin de ministru nr.5349/2011.

Așadar, Partidul Democrat Liberal consideră că această inițiativă legislativă nu este oportună, întrucât avem în Legea educației naționale cadrul de derulare a Programului "Școală după școală", există și metodologia derulării. Noi susținem doar necesitatea acordării unui voucher, așa cum prevede legea, deci, practic, implementarea finanțării Programului "Școală după școală".

Am avut un proiect de lege distinct pe această temă. Din nefericire, PSD-ul, prin vocea doamnei Ecaterina Andronescu, a respins acest proiect la Senat fără o dezbatere prealabilă și considerăm că acolo este problema rezolvării unei necesități vitale în România, și anume ca părinții să-și poată lăsa copiii la curs după finalizarea orelor obligatorii.

Cred că, din nefericire, în România educația a devenit prohibitivă pentru copiii din familii nevoiașe. Credem că este nevoie de o încurajare, de o stimulare a finanțării Programului "Școală după școală". Acel tichet valoric se acorda părinților în mod opțional. Dacă doreau, puteau să utilizeze tichetul valoric, dacă nu, puteau să-l lase familiilor care aveau cu adevărat nevoie și doar în felul acela copiii din familii nevoiașe ar fi putut primi un stimulent din partea statului să urmeze Programul "Școală după școală".

Aceea este necesitatea pe care Partidul Democrat Liberal o identifică și în privința acestui proiect de lege ne vom abține, întrucât există reglementare exact pe subiectul menționat în această inițiativă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Nu mai sunt dezbateri generale. Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative, așa că, în conformitate cu art.104 din Regulament, merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului (Pl-x 34/2014). (rămasă pentru votul final)  

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului, Pl-x 34 de anul acesta. Are raport, tot așa, de respingere a acestei inițiative.

Prima dată, doamna deputat. Iertați-mă, doamna Bogdănici este inițiator. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună ziua, dragi colegi.

Sunt unicul inițiator al acestei inițiative.

V-aș ruga să fiți deosebit de atenți la ceea ce vă spun, pentru că această inițiativă se referă la ceea ce este extrem de grav și cu care voi începe și voi sfârși, prin faptul că nu ține cont de Constituția României.

Ordonanța de Guvern a schimbat un text din Legea educației naționale, în care se spunea că, în conformitate cu autonomia universității, fondurile pot fi folosite de către universități. S-a scos autonomia universitară și s-a introdus că 5% din cuantumul încasărilor în valută - și subliniez, numai cuvântul "în valută" - va fi dat Ministerului Educației Naționale. Și am să vă spun câteva lucruri.

În primul rând, nu s-a ținut cont de Consiliul rectorilor și de Carta universităților.

Am în mână o adresă a unei universități de renume din Iași, care a făcut o adresă atât Guvernului, cât și Ministerului Educației Naționale și se adresează instanței pentru a semnala acest lucru. Se face o discriminare între universitățile care încasează și au venituri proprii în valută, pe de o parte, și în lei, pe de altă parte.

Universitățile care au studenți străini dau o parte din bani, pentru că se plătește în valută, universitățile care au taxe numai în lei, de la studenții români, nu dau. Este o discriminare și să știți că și aici legiștii au găsit o mică scăpare, pentru că, dacă studenții străini și-ar plăti taxa în lei, atunci această ordonanță, acest articol nu ar mai fi valabil.

Un alt lucru: conform Hotărârii Guvernului nr.185/2013, care se referă la organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale și Legii nr.500/2002 care se referă la finanțele publice, toate veniturile proprii realizate de universități din diverse forme de școlarizare pot fi folosite de universități independente. Dar ceea ce mă surprinde este respingerea de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, care spune următorul lucru: propunerea legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat. Bugetul de stat a fost publicat pe 19 decembrie 2013. Ordonanța a fost publicată pe 30 decembrie 2013. Nu s-au prevăzut înainte, până la publicare, aceste sume, iar ceea ce este extrem de drăguț, că s-a copiat, inițiatorii, sunt unicul inițiator, nu au indicat sursa de finanțare.

De aceea, vă spun un lucru: cred că se dorește pedepsirea universităților care au venituri în valută, iar ceea ce este grav, nu ținem cont de art.32 alin.(6) al Constituției.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, ați vorbit 6 minute. Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Am terminat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Domnule președinte, vă rog frumos să prezentați cuvântul. Reamintesc tuturor colegilor, și ca inițiator, articolele sunt foarte clare în regulament. Vă rog frumos, când avem un text care nu este în procedură de urgență, nu depășiți 5 minute. Sunt alte parlamente care vă limitează la 3 sau la un minut intervenția. Legiștii nu sunt, legaliștii sunt!

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(2) al art.206 din Legea educației naționale nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării obligațiilor instituțiilor de învățământ superior de stat de a vira 5% din contravaloarea taxelor plătite de studenții străini către Ministerul Educației Naționale.

În acest proiect, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, iar, în urma dezbaterii, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Turcan.

Azi nu prezintă interes moldovenii și în special neafiliații, deci numai doamnele...

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Partidul Democrat Liberal menționează că, ulterior depunerii acestei inițiative legislative, a fost dată pe furiș o ordonanță de urgență, nr.117/2013, prin care universitățile trebuie să contribuie cu 5% din veniturile proprii la un fond-fantomă al Ministerului Educației Naționale, fără o destinație clară a acestor bani.

Practic, prin această ordonanță se încalcă legislația în vigoare, se încalcă autonomia universitară conferită de art.206 alin.(2) din Legea educației naționale, prin care universitățile, în baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile obținute din școlarizarea studenților străini.

Așadar, din nefericire, această inițiativă legislativă nu mai este oportună, însă ea a fost înlocuită de o ordonanță de urgență legiferată în Parlament și autonomia universitară este știrbită în acest moment în România. Și Partidul Democrat Liberal cere suplimentar dezbaterii acestei inițiative legislative clarificarea fondului în care se duc 5% din veniturile universităților din România.

Așadar, Partidul Democrat Liberal se abține la acest vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Dezbateri generale? Domnule deputat, vă rog frumos. Aveți cuvântul. Cum ați spus dumneavoastră? Din neamul Movileștilor. Domnule deputat Petru Movilă, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa colegei noastre, doamna deputat Bogdănici, este o inițiativă corectă, pentru că, în ceea ce privește autonomia universitară s-a spus foarte clar: este o încălcare a acestei autonomii universitare; doi - este o discriminare și un tratament neechitabil între universități, pentru că sunt universități care beneficiază de o imagine, un management bun și au studenți străini care vin și-și achită taxa în valută. De asemenea, sunt universități care rezistă doar prin ceea ce le dă statul român și au taxe doar în lei. Însă cel mai interesant este faptul că respingerea se face pe un argument care nu există, acela că există influențe asupra bugetului de stat în condițiile în care, la construcția bugetului de stat pe anul 2014, aceste sume care reprezintă 5% din încasările în valută ale universităților nu sunt prinse în construcția bugetului de stat.

De aceea, eu și colegii mei neafiliați din Partidul Mișcarea Populară vom vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Proiectul... vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere a inițiativei. Merge la votul final, conform art.104 din Regulament.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011(Pl-x 37/2014). (rămasă pentru votul final)  

10. Avem următoarea Propunere legislativă pentru modificarea art.96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale, Pl-x 37/2014.

Inițiatorii? Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Prezenta inițiativă legislativă are drept scop modificarea Legii educației naționale nr.1/2011, în vederea întăririi rolului beneficiarilor direcți în buna desfășurare a procesului educațional.

Prin modificarea legislativă propusă, dorim ca reprezentantul elevilor din unitatea de învățământ să participe la ședințele Consiliului de administrație, în calitate de membru deplin, cu drept de vot, ca reprezentant al beneficiarilor proprii ai sistemului educațional.

Astfel, elevii vor învăța să-și exprime punctul de vedere în raport cu factorii decidenți și vor contribui la îmbunătățirea societății prin implicarea directă în viața școlară.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule președinte, veți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr.1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(2) și (3) ale art.96, în sensul ca reprezentantul elevilor din unitățile de învățământ să poată participa la ședințele consiliului de administrație, în calitate de membru deplin, cu drept de vot, nu doar cu statut de observator, cum este în prezent reglementat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Turcan.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Partidul Democrat Liberal susține această inițiativă. Ea are greșeli de text, dar, din nefericire, în comisie nu am reușit să intrăm în dezbaterea pe articole, pentru că s-a supus la vot respingerea.

Propunerea cred că ar conduce la o îmbunătățire a Legii educației naționale prin întărirea unui drept acordat elevilor, de a participa la ședințele consiliului de administrație, în calitate de membru deplin, cu drept de vot, ca reprezentant al beneficiarilor principali ai sistemului educațional. Din nefericire, un studiu făcut de Organizația elevilor din România arată că în momentul de față 45% dintre elevii care ar trebui să fie participanți la ședințele consiliului de administrație nu sunt chemați la aceste ședințe.

Așadar, un drept pe care ei l-ar avea prin Legea educației naționale nu este respectat.

Principiul din această inițiativă este unul bun și credem că elevii trebuie încurajați să urmărească dezbaterile din sistemul de educație, să urmărească modul în care funcționează instituțiile lor de învățământ, cum se derulează managementul, trebuie să fie încurajați să participe la luarea deciziilor, la asumarea unor responsabilități. Avem tineri minunați în România. Trebuie doar ca ei să fie identificați, stimulați și să fie luați ca o parte integrantă la procesul de decizie în unitățile de învățământ. Din nefericire, școala românească se îndepărtează tot mai mult de interesele elevilor, de piața muncii și de necesitățile pieței muncii, astfel încât un tânăr care termină o formă de învățământ să-și găsească un loc de muncă.

Profesorii nu sunt remunerați așa cum ar trebui. Haideți să creăm un parteneriat solid între elevi, profesori și părinți, astfel încât școala românească să încerce să-și managerieze mult mai bine interesele pe care le are.

Așadar, Partidul Democrat Liberal susține această inițiativă legislativă. Dacă am fi avut posibilitatea să corectăm textul, am fi făcut-o în cadrul comisiei.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Benga.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga:

Domnule președinte, aș vrea să aduc aminte colegilor de la Partidul Democrat Liberal că ei au scris acea Lege nr.1 care este o lege a haosului, că mi se pare incorect ca în această etapă să încercăm să corectăm niște greșeli mari de tot pe care le are această lege care, din punctul meu de vedere, ca fost dascăl la catedră... și cred că foarte mulți dintre cei de la PDL nu prea au legătură cu sistemul național de învățământ, cred că n-au fost demult pe acolo să vadă -, mi se pare incorect ca un elev de vârstă școlară de clasa V, VI, VII, VIII să participe la un consiliu de administrație în care el nu pricepe nimic. Eventual, în calitate de observator, poziția lui ar fi mult mai corectă, iar a-i da dreptul să participe la luarea unor decizii care sunt vitale pentru o școală care are o personalitate juridică în anumite zone mi se pare prea mult.

Noi suntem pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Stați o secundă! Imediat vă dau dreptul la replică.

Nu mai sunt luări de cuvânt. Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative. Conform art.104 din Regulament, merge la votul final.

Doamnă deputat Turcan, dreptul la replică, conform regulamentului, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Pentru buna informare a celor care vin și vorbesc la tribuna Parlamentului, această inițiativă legislativă nu aparține Partidului Democrat Liberal și inițiatorul tocmai a vorbit în fața dumneavoastră. Deci e important ca atunci când cineva vine aici la tribună, să și știe despre ce vorbește.

Dar faptul că ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna deputat, rugămintea mea personală. Domnul deputat nu v-a atacat nici pe dumneavoastră, nici pe ceilalți. A zis despre Grupul parlamentar al PNL. Dumneavoastră ați clarificat pe regulament dreptul la replică. Nu aș vrea să intrăm în alte drepturi la replică. Vă rog frumos. Dumneavoastră știu că sunteți receptivă la așa ceva.

Aveți cuvântul, vă rog frumos. Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulțumesc mult.

Voi încheia, pentru că nu vreau să monopolizez discuția.

Vreau doar să vă spun atât: eu acord încredere tinerilor din România și nu cred că sunt incapabili să participe la luarea unei decizii. Nu cred că sunt incapabili să înțeleagă despre ce este vorba în unitățile lor școlare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale (Pl-x 38/2014). (rămasă pentru votul final)  

11. Ultimul proiect de lege, tot pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale.

Înainte de a da cuvântul, dacă vrea inițiatorul?

Pe procedură, domnul deputat Cezar Preda. Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte, pe procedură. Am o rugăminte: nu mai fiți atât de selectiv în a întrerupe oamenii care vin la microfon. Primul care a jignit, într-adevăr, foarte mulți colegi deputați a fost colegul nostru... colegul de la PSD, care a spus că niciunul de la Partidul Democrat Liberal nu are nicio legătură cu școala românească și cu sistemul, ceea ce cred că este nepermis, iar dumneavoastră trebuia să fiți omul, la funcția pe care o aveți, care să întrerupeți o asemenea expunere.

Vă mulțumesc.

Scuzați-mă, condiția era să fiți și atent! Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți dreptate, dar ați fi fost de la început, de la ora... dacă erați de la ora 10,55 aici ați fi văzut discursurile dinainte, care erau mult mai dure și mai jignitoare. Aici aveți dreptate și de aia am și dat cuvântul doamnei deputat în dreptul la replică. Și sunt și prezent, și atent, domnule deputat. Mă bucur că sunteți și dumneavoastră prezent.

Domnul Oajdea, inițiatorul acestui proiect de lege. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Legea pe care vreau să o susțin aici și pe care am inițiat-o se referă la reducerea numărului de ore obligatorii petrecute de elevi în sălile de clasă și la reintroducerea manualelor unice.

Concret, astăzi s-a ajuns în situația în care un elev de clasa a VII-a pleacă de la ora 7,00 dimineața, ca să ajungă la școală, să înceapă orele de la 8,00, și stă la școală până la 3,00, ajunge la 4,00 acasă. Este normal, nu are când să mai învețe, mi se pare absolut corect. De aceea, eu am propus, prin inițiativa legislativă, ca elevii din clasele I-IV să petreacă maximum 4 ore pe zi obligatorii, cei din clasele V-VIII, maximum 5 ore pe zi obligatorii în școală și cei din liceu, maximum 6. De ce? Foarte simplu. Și profesorii spun că au nevoie să se pregătească pentru a doua zi și e normal. Un elev nu trebuie și el să se pregătească?! Pentru că dacă noi îl ținem la școală peste 7 ore încontinuu și-i predăm diverse discipline, trebuie să-i dăm și timpul ca să învețe pentru a doua zi.

De aceea, cred că este absolut normal să limităm, prin lege, aceste ore petrecute obligatoriu de elevi la școală. Nu are legătură cu after-school, care este altceva.

Tot în această inițiativă legislativă am propus reintroducerea manualelor unice.

Astăzi probabil mulți dintre noi știm că elevi de la aceeași specializare, fie că este vorba de licee și așa mai departe, lucrează după manuale diferite, multe dintre ele conțin greșeli, știm cu toții cum au fost aprobate. Mi se pare mult mai corect să avem manuale unice pentru fiecare profil în parte, la nivel național, astfel încât să fim siguri că sunt și bune, și am veni și în întâmpinarea părinților. Să nu uităm că sunt părinți care au mai mulți copii, unul e într-o clasă, urmează celălalt, chiar dacă e la același liceu trebuie să cumpere alt manual care are un conținut diferit.

De aceea, cred că având în vedere și faptul că evaluările sunt unice la nivel național, iar copiii învață după cărți diferite, de multe ori cu greșeli, cred că s-ar impune revenirea la manualele unice, pe care să le stabilească, evident, Ministerul Educației, printr-o comisie de specialitate, care să fie corectate, să nu mai conțină erori. Și cred că astfel am avea și rezultate mult mai bune la învățătură pentru copii.

De aceea, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă, că o consider bună și cu un rol important în procesul de învățare.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Președintele comisiei, raportul, vă rog frumos. Raportul comisiei. Măcar dezbateri generale.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.1, cu modificările și completările ulterioare, în vederea reglementării numărului maxim de ore pe săptămână pentru fiecare an de studiu în învățământul secundar, gimnazial și liceal, precum și reintroducerea în sistemul de învățământ a manualelor unice pentru fiecare profil în parte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședințele din 11 martie 2014, comisia a propus respingerea propunerii legislative. Nu mai citesc motivele, pentru că probabil la dezbaterile generale vor fi invocate de vorbitori.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Zlati, la dezbateri generale, domnul Pambuccian, după care doamna deputat Turcan și încheiem lista.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ideea manualelor alternative este una dintre puținele idei pe care o consider ca bun câștigat în lungul proces de reformă a învățământului românesc.

Deși inițiativa cuprinde și elemente pozitive, fie și numai această prevedere, de reintroducere a manualului unic, ne face pe noi, Grupul parlamentar liberal, să ne abținem de la a vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă reamintesc că, totuși, raportul comisiei este de respingere a inițiativei.

Domnul deputat Pambuccian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să fac câteva considerații care par poate mai puțin legate de subiect, dar sunt extrem de legate.

Sistemul de învățământ în lume astăzi este probabil sistemul aflat în cea mai mare criză. El s-a cristalizat cu mult timp înainte în forma pe care o avem acum, la începutul primei revoluții industriale, și aveau un unic scop: să creeze un om pe modelul cel mai de succes al momentului - care era fabrica. Din păcate, de atunci a trecut mult timp, suntem în momentul celei de-a treia revoluții industriale, în care accentul nu se mai pune pe un om capabil să facă procese repetitive întocmai și la timp pe tot cuprinsul vieții, și exact elementele care-l structurau pe el, pe sistemul de învățământ, ca pe o fabrică, sunt elementele care acum nu mai au nicio legătură cu lumea în care trăim.

O reîntoarcere la acest model, după ce am făcut pași timizi, după ce va trece mult timp până când vom avea curajul să ajungem la diversitate curriculară, la destructurarea sistemului actual, la liberalizarea lui, mi se pare o mare eroare, și nu cred că e bine să o facem.

Grupul nostru parlamentar nu va vota acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Doamna deputat Turcan.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Eu nu cred că sistemul din România naște tâmpiți. Dimpotrivă! Eu cred că sistemul de educație din România generează copii cu abilități mult mai ridicate decât copiii din alte țări. Problema este că aceste abilități nu sunt corelate cu piața muncii. Problema este că profesorii din România nu sunt stimulați să performeze și nu există o evaluare a performanțelor astfel încât să se acorde stimularea.

Sistemul de educație are multe hibe, dar nu-l denigrați, că nu merită această denigrare.

Pe fond, această inițiativă este greșită. Și Partidul Democrat Liberal nu susține această inițiativă. Pentru că nu putem încuraja scăderea orelor de studiu în România în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca număr de ore de studiu într-un an. În Marea Britanie, unde sunt 190 de ore de studiu pe an, dezbaterea este să crească numărul de ore de studiu, să ne apropiem de numărul de ore de muncă al celor din partea asiatică a lumii, care în momentul în care intră în școală, au un IQ cu 10% mai mic decât IQ-ul copiilor europeni, însă după ce termină patru ani de școală, ajung să fie peste performanța, peste media de inteligență a copiilor din Uniunea Europeană. Și asta se datorează muncii.

Deci, cred că România are nevoie de mai multe ore de studiu, însă, are nevoie să i se fixeze un obiectiv. Și obiectivul este ca atunci când termini să ai abilități care să fie corelate cu cerințele pieții muncii.

Dezbaterea este mult mai amplă și sper ca în Parlamentul României să participăm vreodată la dezbaterea anuală care, prin Legea educației naționale, obligă ministerul să prezinte un raport de activitate, o strategie pentru creșterea performanței. Vreau să vă spun că de când ați preluat guvernarea n-a existat o astfel de dezbatere în Parlament, testarea învățământului românesc pe soluțiile pentru creșterea performanței învățământului românesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

În încheiere, domnul deputat Oajdea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Nu am putut să mă abțin. Deci, când aud că 7 ore pe zi pentru un copil, 7 ore de curs e puțin, în condițiile în care și când muncești e limitat la 8 ore pe zi, mi se pare o aberație care poate fi rostită de la tribuna Parlamentului. Haideți să le punem 12 ore pe zi la copii, s-o mulțumesc pe colega, să învețe, să le predăm 12 ore încontinuu, și după aia o să avem un învățământ performant, de top, susținut de PDL.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Dragi colegi,

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative. Conform art.104 din regulament, nefiind amendamente, merge la votul final. Are caracter organic.

Aici se închide ziua noastră de dezbateri. În cinci minute ne revedem pentru votul final.

Vă reamintesc de ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare și cu membrii Biroului permanent. După aceea, Birou permanent, urmând să mergem și la Biroul permanent reunit de la ora 14, cum ați primit pe SMS.

 
    Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi: <BR>- Legea privind acceptarea Codului de siguranță din 2008 pentru nave cu destinație specială, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluția MSC.266(84) a Comitetului de siguranță maritimă, la Londra la 13 mai 2008 (PL-x 4/2014) (Adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru ratificarea Protocolului semnat la 24 iunie 2010 la Luxemburg, de modificare a Acordului privind transportul aerian între Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 și la Washington la 30 aprilie 2007 (PL-x 6/2014) (Adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru ratificarea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, semnat la Tegucigalpa la 29 iunie 2012 (PL-x 5/2014) (Adoptată în procedură de drept comun).  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Avem cele șapte proiecte.

Haideți să facem o verificare a votului, da? Colegii, vă rog frumos să luați loc în bănci. Domnule Grama, domnule Itu, vă rog frumos, domnul Hrebenciuc nu pleacă din Parlament, să știți, e aici și mâine, și poimâine, și peste o jumătate de oră. Vă rog frumos.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Să înceapă votul.

Liderii grupurilor politice parlamentare să-și verifice prezența.

Până atunci, vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992, după cum știți, art.15, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astăzi, 25 martie, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării dreptului dumneavoastră de sesizare la Curtea Constituțională, următoarele legi adoptate de către Senat, de ambele Camere, dacă e să fim corecți: Legea privind acceptarea Codului de siguranță din 2008 pentru nave cu destinație specială, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluția 266/1984 a Comitetului de siguranță maritimă, 13 mai 2008, Londra; Legea pentru ratificarea Protocolului semnat la 24 iunie 2010 la Luxemburg, de modificare a Acordului privind transportul aerian între Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 și la Washington la 30 aprilie 2007; și ultima, Legea pentru ratificarea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, semnat la Tegucigalpa la 29 iunie 2012.

Toate sunt adoptate în procedură de drept comun.

Liderii grupurilor politice parlamentare au luat extrasul? Domnule Ciucă, e OK? Domnule Scutaru? OK! Domnule Neacșu? Da. Partea dreaptă? UDMR, OK, da? Domnule Pambuccian, văd că sunt toți prezenți. Domnule Pambuccian, constat că sunt toți prezenți. Toți cei prezenți sunt prezenți!

 
Video in format Flash/IOS Supunerea la votul final:  

Bun. Putem începe, da?

Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale (PL-x 84/2014); (adoptat)

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Legea este ordinară. Procedura este de urgență.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

264 de voturi pentru, 40 de abțineri, 4 voturi împotrivă.

Explicarea votului. Domnul deputat Nazare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule președinte,

Noi ne-am abținut la acest proiect de lege pentru că nu înțelegem dacă prin această ordonanță de urgență i se acordă atribuții Ministerului Fondurilor Europene ca să negocieze acordul de parteneriat, ce a negociat până acum în baza a ce a negociat dacă astăzi, printr-o ordonanță de urgență, noi îi dăm atribuții! Deci, până astăzi, n-a avut obiectul muncii. Dezbaterea din Parlament pe fonduri europene n-a avut temei. N-avem cum să fim de acord cu asta.

Și în al doilea rând, nu putem să fim de acord să mutăm două autorități de management ca să dregem busuiocul după doi ani de guvernare în care n-am fost în stare să ne ocupăm de competitivitate și, da, v-am mai spus și v-o repet, și o să v-o repet de atâtea ori, până când se va întâmpla ceva.

Noi susținem descentralizarea fondurilor europene și programe regionale, nu bani la București, bani la regiuni. Și, din păcate, sunteți departe de aceste obiective, iar premierul Ponta, azi-dimineață, vine și declară că vrea să fie pregătit să absoarbă noi bani europeni.

În acest an nu veți lua niciun leu - din 2014-2020 -, nici un euro nu va fi absorbit, pentru că nu sunteți pregătiți, n-aveți sistemul de gestionare a fondurilor pus la punct, din păcate.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dar a luat cineva până acum? Din 28 de state?

(Vociferări.)

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic (Pl-x 47/2014); (adoptată)

2. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic.

Legea este ordinară. Comisia pentru agricultură și Comisia pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 305 voturi pentru, 4 abțineri, 2 voturi împotrivă.

Domnul ministru Daniel Constantin vrea să-și explice votul ca parlamentar.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam doar să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare, pentru că, dincolo de replicile acide caracteristice Parlamentului, au înțeles necesitatea aprobării acestui act normativ.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic (PL-x 40/2014); (respins)

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic.

Legea este ordinară. Procedură de urgență.

Comisiile pentru agricultură și pentru buget vă propun respingerea proiectului de lege. E complementar celui dinainte.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 307 voturi pentru, 2 abțineri, 2 voturi împotrivă.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, explicarea votului.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

E o procedură pe care ar trebui s-o eliminăm din Parlamentul României. Prima inițiativă legislativă cu același obiect devine proiect-cadru și ce se depune ulterior devine amendament la proiectul-cadru. Iar noi, din punct de vedere politic, întotdeauna... și ne simțim datori ca opoziție să atragem atenția puterii că actele normative ale opoziției sunt respinse, după care sunt însușite de putere și transformate în proiecte de acte normative.

Și iată cum un proiect de act normativ inițiat de opoziție devine proiect respins, iar ulterior este însușit de putere și devine un proiect de act normativ acceptat.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru completarea articolului 58 din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 a Educației Naționale (Pl-x 15/2014); (retrimisă comisiei)

4. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 58 din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 a Educației Naționale.

Legea este organică. Comisia pentru învățământ vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 173 voturi pentru, 113 abțineri, 24 de voturi împotrivă.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Partidul Democrat Liberal s-a abținut la votul pe acest proiect de lege și vă cere, reprezentanți ai PSD și ai noii Coaliții de guvernare, să vă respectați angajamentele din campania electorală. În campania electorală ați promis program after-school gratuit pentru toți copiii din România. În momentul de față, ați respins într-un mod total netransparent proiectul pe care noi l-am inițiat, de acordare a tichetului valoric prevăzut de Legea educației naționale, l-ați respins la Senat fără să existe o dezbatere publică.

Așadar, ați promis after-school, nu v-ați ținut de cuvânt! Ați promis diversificarea programului "Cornul și laptele", nu v-ați ținut de cuvânt!

De fiecare dată vom lua cuvântul aici în plen să vă spunem: ați mințit în campania electorală atunci când ați spus că toți copiii din România vor beneficia de programul after-school.

(Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Următorul...

Știți ce se întâmplă? Nu s-a întrunit numărul de voturi pentru lege organică. Se retrimite la comisie. Termen, o săptămână, conform procedurii parlamentare.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului (Pl-x 34/2014); (retrimisă comisiei)

Următoare propunere, 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului.

Lege organică. Comisia pentru învățământ vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Aceeași variantă. 171 voturi pentru, 82 abțineri, 61 de voturi împotrivă. Se retrimite la comisie. Termen, o săptămână.

Explicarea votului, da?

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Aș vrea să fac o singură precizare, de ce am fost împotriva respingerii. Pentru că în expunerea de motive am spus foarte clar: această propunere legislativă survine ca urmare a modificării art.262 alin.(2) din Legea educației naționale, prin Ordonanța de Guvern nr.117/2013.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Vreți să faceți explicarea votului? Nu. Pe procedură.

Aveți cuvântul.

La cel dinainte, da? La punctul 5.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Având în vedere situația creată, se reîntoarce la comisie, și să îi prelungim termenul de aprobare tacită.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu (din bancă):

A fost deja prelungit.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

A fost prelungit?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

A fost prelungit la 60 de zile.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Atunci e aprobat tacit, practic.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da, da. Păi de-aia îl retrimitem la comisie și este aprobat tacit. Că era 27.03 și pe cale de consecință este aprobat tacit în forma inițială.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011(Pl-x 37/2014); (retrimisă comisiei)

Bun. Mergem mai departe, la poziția 6: Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Legea este organică. Comisia pentru învățământ vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 171 voturi pentru, 82 de abțineri, 63 de voturi împotrivă.

Nici această propunere legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesare. Se retrimite la comisie.

Vreau să vă repet, mi-a zis domnul Popescu: la poziția 5, domnule Márton Árpád, îmi cer scuze, nu s-a prelungit termenul de la 45 la 60. și la punctul 6 la fel. Deci, la punctul 5 și punctul 6, dacă doriți, putem să supunem la vot. Da?

 
Video in format Flash/IOS   Solicitarea Grupului parlamentar al UDMR cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului (Pl-x 34/2014); (adoptată)

Bun. Pentru propunerea legislativă de la punctul 5 care trebuie trimisă la comisie în conformitate cu prevederile regulamentului, se propune de către Grupul parlamentar al UDMR prelungirea termenului de dezbatere ca primă Cameră sesizată de la 45 de zile la 60 de zile. Pl-x 34/2014.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

309 voturi pentru, 3 abțineri, 4 voturi împotrivă.

Se reîntoarce la comisie și se prelungește și termenul de la 45 la 60 de zile.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011(Pl-x 37/2014); (retrimisă comisiei)

Pentru următoarea propunere, cea pe care la fel am citit-o la poziția 6 din lista cu vot final, Pl-x 37/2014.

(Doamna deputat Raluca Turcan dorește să intervină.)

O secundă, vă rog frumos.

Tot la 45 de zile, nu? Nu a trecut la 60. Bun.

Explicarea votului. O să rog colegii, cine dorește. Doamna deputat Turcan, domnul deputat Cernea.

Dacă cineva cere prelungirea termenului, se supune votului. Dacă nu cere...

Video in format Flash/IOS    

Doamna Raluca Turcan:

Partidul Democrat Liberal s-a opus respingerii acestui proiect de lege, chiar dacă nu suntem inițiatori, pentru că noi considerăm că elevii în România trebuie să înceapă să fie responsabilizați, trebuie să înceapă să fie tratați cu respect, identificați cei care pot să fie lideri de opinie chiar și la nivelul școlilor, fie că vorbim de învățământ primar, gimnazial, liceal. Avem tineri minunați care pot să urmărească justețea deciziilor din unitățile de învățământ din care ei fac parte. Și dacă nu au vârsta legală pentru asumarea unor responsabilități, pot să-și desemneze un reprezentant legal. Haideți să dăm credit tinerilor din România. Dacă îi facem să participe la decizii, dacă îi facem să se exprime public, dacă îi facem să dea un vot în cunoștință de cauză ei vor fi mult mai pregătiți pentru societate.

Așadar, cred că este necesar ca în România elevii să poată totuși să participe la ședințele consiliilor de administrație.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Continui excelenta pledoarie de mai devreme. Într-adevăr, este important să-i implicăm pe tineri în decizii, este important să-i ajutăm să devină cetățeni și sper foarte mult ca atunci când vom vota din nou asupra acestei legi să le dăm o șansă să-și construiască practic viitorul, implicându-se direct și în chestiunile care privesc școala în care învață.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Solicitarea Grupului parlamentar al UDMR cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea art. 96 alin.(2) și (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011(Pl-x 37/2014); (adoptată)

Domnul deputat Márton Árpád.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Tocmai pentru a clarifica acest proiect de lege și a nu greși, solicităm, pentru că n-a trecut, retrimiterea la comisie și prelungirea termenului de 60 de zile, pentru că eu, cel puțin așa cred, e bine. Așa cum în Legea nr.1 există posibilitatea elevilor să aibă acel drept consultativ, să participe la aceste ședințe, dar nicidecum o persoană care n-a împlinit 18 ani nu-și poate asuma răspunderea, răspundere penală, răspundere administrativă, pentru luarea unor decizii de administrare a oricăror instituții. Deci, contravine Codului civil al României. Așa că, pur și simplu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, mulțumesc foarte mult.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Ea oricum a fost retrimisă la comisie.

Prelungirea termenului de la 45 de zile ca primă Cameră sesizată la 60.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 301 voturi pentru, 9 abțineri, 4 voturi împotrivă.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale (Pl-x 38/2014); (respinsă)

Mergem la următorul proiect de lege, 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2011 a educației naționale. Pl-x 38/2014.

După cum știți, legea este organică.

Comisia pentru învățământ vă propune respingerea inițiativei legislative.

Să înceapă votul.

S-a blocat. Vă rog frumos să repetați.

Bun. Numai o secundă.

Deci, recitesc. Este Legea nr.1/2011, Legea educației naționale. Pl-x 38/2014.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS     Comisia pentru învățământ vă propune respingerea.

213 voturi pentru, 80 de abțineri, 22 de voturi împotrivă.

A fost respinsă de prima Cameră.

Explicarea votului, domnul Oajdea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Am votat împotriva respingerii acestui proiect de lege votând în același timp pentru reducerea numărului de ore, pentru că în condițiile de astăzi copiii sunt suprasolicitați și nu au timp să învețe. Am votat împotriva păstrării în școală a unor manuale pline de greșeli pe care copiii sunt obligați să le cumpere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 17/2014); (adoptat)

Și ultimele două.

8. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 309 voturi pentru, 2 abțineri, 2 voturi împotrivă.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (PH CD 18 /2014). (adoptat)

Și ultimul punct, 9, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc foarte mult. 310 voturi pentru, un singur vot împotrivă, nicio abținere.

Dragi colegi, vă urez o zi frumoasă. Spor în comisiile permanente.

Ne vedem la Biroul permanent, membrii Biroului permanent și liderii grupurilor politice parlamentare, imediat.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 19:49
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro