Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.31 Constantin Avram - declarație politică: - "Dorește Rusia să redevină un imperiu?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Avram:

"Dorește Rusia să redevină un imperiu?"

Pe fondul vânzolelii politice de pe malurile Dâmboviței, generată de ruperea Uniunii Social Liberale și la începutul campaniei electorale, neoficiale totuși, privind alegerile pentru Parlamentul european din 25 mai 2014, iată că "marele urs de la Răsărit", adică Rusia face un mare pas specific războiului rece al anilor ‘70 - ’80. Ce a determinat acest gest beligerant, se bănuiește în lumea politică a Europei, dar la întrebarea "de ce acum?" încă se mai caută răspunsuri. Sunt puncte de vedere care justifică anexarea peninsulei Crimeea, ca răspuns direct la precedentul Kosovo și la situația încă neclară din Siria, unde se pare că NATO și-a impus prin ONU punctul de vedere. Alți analiști politici pun supărarea Rusiei pe seama dorinței acesteia de a-și manifesta puterea și influența în zona Mării Negre avertizând NATO că s-a apropiat prea mult de granițele Rusiei și de zonele de influență economică ale acesteia, tocmai la 2-3 zile de aniversarea zilei naționale a Ungariei. Ungaria, care prin diferite canale, neeuropene și nedemocratice, condamnă tot mai des Tratatul de la Trianon și sprijină pe față manifestările extremiste ale unui partid de sorginte fascistă zis Jobbik, pe subiectul autonomiei teritoriale ale așa-zisului ținut secuiesc, într-un moment politic în care UDMR este cooptată la guvernarea României, ca urmare a părăsirii acesteia de către Partidul Național Liberal. Cum de s-au potrivit toate aceste acțiuni ale Rusiei cu toate aceste evenimente, e greu de spus. Un lucru este din ce în ce mai clar: acela că în majoritatea cancelariilor europene, gestul Rusiei provoacă îngrijorare maximă pentru toate democrațiile europene, iar preocuparea NATO că Rusia ar putea continua cu anexarea Transnistriei sau a Republicii Moldova, este tot mai vizibilă. Pe cât este de vizibilă, tot atât de lipsite de eficiență sunt toate primele măsuri contra Rusiei. Aceste măsuri seamănă mai mult cu o mângâiere pe creștet, decât cu un serios avertisment, din moment ce semnarea acordului de colaborare al Ucrainei cu Uniunea Europeană a trecut în plan secundar. Și mediul politic din România este îngrijorat serios chiar dacă președintele Traian Băsescu dă asigurări că țara noastră nu va fi afectată în nici un fel de manevrele Rusiei. Eu aș fi mai rezervat asupra acestui subiect, și aș aștepta evoluția măsurilor, mai ferme cred eu, anunțate de UE și NATO.

Ar trebui să așteptăm rezultatul acestor măsuri economice și după aceea să exprimăm poziții oficiale, chiar dacă suntem sub scutul protector al NATO și UE. Pentru că, trebuie să recunoaștem faptul că suntem contemporani cu o retrasare a granițelor în estul Europei, cu o nouă reîmpărțire a zonelor de influență economică din lume, ca rezultat negativ, al gestionării proaste a crizei economice și financiare mondiale.

Eu cred că acesta este motivul principal al manevrelor militare ale Rusiei, sub masca protecției populației ruse din aceste zone, prin organizarea unor referendumuri locale, cel puțin dubioase.

Au apărut destule suspiciuni în spațiul public european, privitor la faptul că Rusia ar alimenta tensiunile interetnice din estul continentului, inclusiv cele din Transilvania, ca răspuns la aderarea României la UE și NATO, și la amplasarea scutului antirachetă al NATO la Deveselu, județul Olt, dar și ca răspuns la dorința Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, și poate chiar la NATO.

Diplomația rusă invocă potențiale dezechilibre economice în zonă, în discursul public, dar și nevoia de a-și proteja populația de origine rusă din aceste zone, împotriva discriminării pe criterii etnice a acestor populații. Tocmai de aceea, se conturează concluzia că la originea acestor poziții ale Rusiei ar sta mai mult considerentele de natură economică decât cele legate de protecția populației rusești din aceste zone ale estului Europei.

Dacă Rusia va anexa și Transnistria după același scenariu din Crimeea, opinez că autonomia teritorială a ținutului secuiesc se va transforma într-o problemă majoră pentru România. Și atunci întrebarea din titlul declarației are un răspuns ferm: DA!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 14:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro