Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.32 Constantin Avram - declarație politică: - "Atacul statului asupra producătorului sau a plătitorului de taxe și impozite";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Avram:

"Atacul statului asupra producătorului sau a plătitorului de taxe și impozite"

Dacă ar fi să luăm în calcul estimarea Eurostat a creșterii economice de 3,6% a României în anul 2013, poate că ar trebui să fim mulțumiți și să intrăm într-o perioadă de micșorare a turației motoarelor economiei naționale.

Dar, trebuie să fim realiști, pornind de la faptul că am avut un an agricol foarte bun, poate cel mai bun, și să avem în vedere măsuri fiscal-bugetare care să susțină această creștere economică, nu să o stagneze sau să o micșoreze.

Afirm acest lucru, pentru că adoptarea noilor măsuri guvernamentale de la 1 aprilie 2014, neatent gestionate, pot genera stagnare sau chiar recesiune economică, dar și tensiuni sociale.

Energia electrică se va ieftini, dar acciza la combustibil va crește cu 0,40 lei/litru, prețul gazelor naturale va fi în creștere, valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi este în creștere, toate acestea trebuie gestionate în așa fel încât să genereze creștere economică, crearea de locuri de muncă, să susțină dinamica economică și, în final, creșterea veniturilor bugetare pentru reluarea și finanțarea programelor de investiții simultane cu evitarea tensiunilor sociale prin măsuri compensatorii, pe care Guvernul Ponta le are în vedere. Mă refer aici și la micșorarea CAS cu 5% și la neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 iulie 2014.

Oricum, principalul sector care trebuie revigorat, am mai spus-o, este cel al IMM-urilor, care, trebuie să recunoaștem, a fost cel mai rău lovit de criză.

Comisia Europeană recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în economia statelor, acestea reprezentând eșalonul cel mai numeros, cu un rol esențial în ieșirea din criză și relansarea economiei.

Impactul crizei economice mondiale s-a resimțit puternic în economia României, în ansamblul său, economie care a fost afectată de o încetinire substanțială a creșterii, cu efecte negative și imediate asupra populației și IMM-urilor vizând, în principal, locurile de muncă și volumul vânzărilor.

Trebuie răspândită strategia de fiscalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, în sensul relaxării fiscale, a stimulării muncii și a investițiilor private, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, prin convingerea contribuabilului român că nu merită riscurile evaziunii în raport cu o nouă politică fiscal-bugetară mai relaxată, mai ușor de suportat.

IMM-urile se simt asaltate de excesul de controale ale administrației publice locale și centrale, atenția acestora concentrându-se mai mult pe evitarea greșelilor generatoare de evaziune și mai puțin spre dezvoltarea companiei, și conservarea locurilor de muncă, tocmai pentru că, reprezentanții statului, în procesul de control, exercită mai mult funcțiunea de sancționare decât funcțiunea de prevenire a greșelilor și deciziilor generatoare de evaziune fiscală.

De multe ori, reprezentanții statului, indiferent de culoarea politică a guvernului, au o conduită ca a "unor comisari sovietici", sunt ca "niște dumnezei pământeni", uitând că fără IMM-uri, fără munca salariaților IMM, fără contribuția substanțială a acestora la PIB, aceștia nu ar avea salarii, de foarte multe ori, excesiv de mari.

Astfel de comportament, după principiul "bună ziua hoțule", duce la falimentarea multor societăți comerciale care mai mișcau sau mai ușor, și care erau generatoare și plătitoare de taxe și impozite la stat, la administrațiile publice locale etc.

Am speranța că nu acesta este obiectivul statului, să desființeze mediul de afaceri, să-l țină într-o permanentă stare de tensiune, pentru că riscurile sociale se pot manifesta exponențial. Și așa, întreprinzătorii români sunt în total dezavantaj concurențial cu firmele cu capital străin, din toate punctele de vedere și, mai ales, din cauza inexistenței barierelor vamale la anumite categorii de produse.

Poate este momentul ca societățile comerciale cu capital autohton să se bucure de câteva facilități fiscale care să le permită să supraviețuiască pe timpul acestei crizei financiare și economice, fără de sfârșit.

Trebuie să mai reflectăm asupra acestor aspecte, să modificăm legislația în domeniu, pentru că societățile comerciale cu capital românesc sunt deja într-o mare suferință!

Rata declarării insolvenței și falimentelor este îngrijorător de mare și trebuie făcut ceva să oprim acest fenomen foarte periculos în plan economic dar și social.

Avem foarte mulți specialiști în domeniul economiei, avem un minister specializat în activitatea IMM-urilor care trebuie să tragă acest semnal de alarmă către Ministerul Finanțelor Publice din România, pentru că, după câți specialiști se exprimă pe la televiziuni pe teme economice, "în țară la noi economia ar trebui să duduie", după cum se afirma acum câțiva ani în guvernul Tăriceanu.

Permanentul atac, permanentul asalt al statului asupra producătorilor de venituri la bugetul statului, respectiv asupra IMM-urilor, nu este de bun augur.

Să nu uităm că "Cine seamănă vânt, culege furtună", iar în economie așa ceva ar fi catastrofal pentru că dezechilibrele economice majore între regiunile istorice ale țării, deja se fac simțite la tot pasul, iar implementarea greoaie a măsurilor guvernamentale, menite să genereze creștere economică susținută și stabilitate socială, nu este de natură a ne determina să semnalăm un progres rapid.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 5:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro