Ioan Cupșa
Ioan Cupșa
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
16-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.66 Ioan Cupșa - declarație politică: "Justiția, un serviciu public prea scump pentru actualii guvernanți?!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Cupșa:

"Justiția, un serviciu public prea scump pentru actualii guvernanți?!"

Constituția României, un moft?!

Sintagma "stat de drept" pare că a fost inventată doar pentru a proteja, din când în când, interesele lui Traian Băsescu și ale camarilei sale.

Acest principiu nu este valorizat, nu este apreciat cu adevărat nici de către politicieni, nici de către mass-media și, bineînțeles, (nefiind înțeles... ) nici de către cetățeni.

Principiul supremației legii, fundament al statului de drept, impune o respectare fără compromisuri a Constituției României, legea legilor noastre. Or, noi tratăm deseori acest principiu, această obligație de a respecta Constituția, ca pe un simplu moft.

Pl-x nr. 33/2014 este o inițiativă legislativă a Guvernului României, o inițiativă elaborată și motivată de către Ministerul Justiției, un proiect prin care se propune desființarea unui număr de 30 de judecătorii și parchete de pe lângă judecătorii. Această inițiativă este făcută în disprețul principiului mai sus arătat, o inițiativă făcută împotriva prevederilor constituționale.

Accesul la justiție este un drept fundamental, regăsit în mod expres în prevederile art.21 din Constituția României. Acest drept fundamental este un drept pozitiv, adică un drept pentru a cărui realizare statul trebuie să intervină, alocând resurse materiale și de personal. Singurele limitări acceptate ale acestui drept sunt date de limitele resurselor economice și sociale pe care statul le are la un moment dat.

Altfel spus, dacă și numai dacă nu există resurse, statul poate limita accesul liber la justiție.

Or, în trecut, statul a alocat și alocă și în prezent resurse pentru instanțele judecătorești existente - adică resursele există în prezent. De asemenea, în condițiile unei creșteri economice constante în ultimii 2 ani și cu o prognoză de creștere economică (asumată de către Guvern) - resursele vor exista și în viitorul imediat!

Rezultă, așadar, în condițiile mai sus arătate, că limitarea accesului la justiție, prin desființarea unor instanțe judecătorești este neconstituțională.

Desființarea unor instanțe judecătorești este o limitare a accesului la justiție deoarece justițiabilul va avea distanțe mari de parcurs în condițiile unei infrastructuri de transport deficitară, cu cheltuieli aferente mai mari. Fiind afectați în mod special justițiabili din mediul rural, justițiabili cu venituri foarte modeste, efectele nefericite ale acestei măsuri vor fi cu atât mai serioase, justițiabilul va fi împiedicat să se judece, va fi descurajat să își mai caute dreptatea.

Limitarea accesului la justiție prin prisma distanțelor mari de parcurs (de la domiciliul justițiabilului la locul situării instanței de judecată) este o concluzie a raportului din anul 2012 a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (concluzie pomenită chiar în expunerea de motive propusă de Ministerul Justiției!). Un argument în sprijinirea poziției exprimată de către mine în această declarație politică.

Instituțiile europene ne recomandă îmbunătățirea calității actului de justiție, și nicidecum desființarea unor instanțe judecătorești. Studiile ne arată că în Uniunea Europeană nu există o tendință clară în ceea ce privește evoluția numărului de instanțe judecătorești de prim grad, echivalentul judecătoriilor noastre. După anul 2004, în majoritatea țărilor nu s-au întâmplat modificări ale numărului de instanțe, în alte țări numărul de instanțe judecătorești a scăzut, în altele chiar a crescut...

În țările est-europene, acolo unde se întâmplă reforme judiciare importante, tendința este de creștere a numărului de instanțe, "accesul la instanțe pentru un număr cât mai mare de utilizatori este deci o prioritate" - așa cum se afirmă în raportul din anul 2013 al Grupului de lucru interinstituțional, raport care a fost influențat hotărâtor de Raportul pe anul 2012 al CEPEJ.

Numărul de instanțe judecătorești si numărul de magistrați necesari pentru buna funcționare a justiției naționale depind de circumstanțele concrete ale fiecărei țări. Astfel, sunt factori determinanți: complexitatea și imperfecțiunea legislației de aplicat, complexitatea și eficiența normelor de procedură, infrastructura de transport, gradul de cultură juridică și veniturile justițiabilului, moștenirea istorică, în special pentru fostele țări comuniste, acolo unde sunt nenumărate probleme de natură juridică acumulate.

La noi, din cauza complicatei moșteniri a perioadei comuniste și a legislației stufoase, avem parte de un număr mare de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, avem parte de un număr mare de cetățeni care se adresează instanțelor de judecată.

În ceea ce privește conținutul expunerii de motive, demersul Ministerului Justiției este criticabil și pentru că dă dovadă de superficialitate în ceea ce privește evaluarea impactului economic și social al acestui proiect de lege. Citez: "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect (impactul socio-economic)", Secțiunea a 3-a, Impactul socio-economic al proiectului.

La un calcul simplu, făcut la repezeală, prin desființarea a 30 de instanțe judecătorești sunt afectați: aproximativ un milion de cetățeni justițiabili, "rearondați", aproximativ 500 de magistrați și funcționari ai justiției "relocați" la alte instanțe.

Știut fiind că bugetele localităților în care funcționează instanțe judecătorești au drept sursă de venit și o parte din taxele de timbru achitate de către cetățenii care se judecă, surse de venit pe baza cărora s-a stabilit și bugetul de cheltuieli al localității, bugetul va fi dezechilibrat odată cu desființarea acestor instanțe judecătorești (începând cu data de 1 mai 2014, conform proiectului legislativ).

Aș dori să formulez următoarele întrebări:

Vor fi afectați cetățenii, vor fi afectate bugetele personale? Da.

Va fi afectat bugetul unităților de poliție prin desființarea parchetelor? Da.

Vor fi afectate unitățile administrativ-teritoriale, prin prisma modificărilor surselor de venit? Da.

Ministerul Justiției a încercat măcar să estimeze, să anticipeze aproximativ impactul socio-economic al adoptării proiectului de act normativ? Nu.

Admițând că trecem peste criticile de neconstituționalitate, putem să ne pronunțăm cu privire la oportunitatea acestui proiect legislativ, în lipsa oricărei referiri la urmările sale socio-economice imediate? Nu.

Dovada superficialității demersului legislativ al Guvernului o să o fac printr-un studiu de caz, printr-o analiză a situației Judecătoriei Salonta, instanță a cărei activitate o cunosc datorită profesiei mele de avocat - care locuiește și profesează în Oradea - și a calității mele de deputat de Bihor.

Astfel, Judecătoria Salonta se află situată la 40 de km de municipiul Oradea, în aria sa de competență locuiesc aproximativ 55.000 de cetățeni, 4 judecători și 14 funcționari, și personalul auxiliar își desfășoară acolo activitatea; volumul de activitate relevat de numărul mediu anual de dosare în ultimii 4 ani a fost de aproximativ 3.500; în anii 2009-2012 încărcătura pe judecător a fost de aproximativ 1.100 dosare; în anul 2013 (prin completarea schemei de personal cu încă un judecător) s-a ajuns la o medie de aproximativ 900 dosare pe judecător. Subliniez că încărcătura pe judecător, ca indice statistic, a fost peste media națională.

Subliniez, de asemenea, că Judecătoria Salonta are un sediu propriu în care s-a investit pentru modernizare.

Competența teritorială a Judecătoriei Salonta este circumscrisă de o rază de cca. 20 km, calculată in orice direcție din locul situării judecătoriei. Altfel spus, acum justițiabilul arondat Judecătoriei Salonta nu are de parcurs o distanță cu mult mai mare de 20 km pentru a se judeca în prima instanță.

Dacă se va desființa Judecătoria Salonta, prin rearondare la Judecătoria Oradea, unii justițiabili vor parcurge distanțe de până la 60 km, în condițiile lipsei unor mijloace de transport rutier și feroviar directe.

Judecătoria Oradea, care la rându-i nu are suficiente săli de judecată și spații anexe, va fi sufocată de supraîncărcare. Judecătoria Oradea fiind deja supraîncărcată și având date statistice peste media națională.

Va duce desființarea acestei instanțe la un act de justiție de calitate mai bună? Se pare că nu există niciun argument pentru a susține o astfel de așteptare.

Mă întreb când a greșit Ministerul Justiției: în anul 2013, când a suplimentat numărul de posturi de judecător cu încă unul, deoarece volumul de activitatea o cerea?

A greșit când a stabilit că începând cu 1 ianuarie 2014 schema de personal trebuie să mai crească cu încă un judecător, ajungând la un număr de 5 judecători?

Sau greșește astăzi când afirmă că Judecătoria Salonta nu mai este necesară, că volumul de activitate și numărul de judecători nu justifică păstrarea acestei instanțe de judecată?

Ultimele întrebări au un caracter retoric, este evident că Ministerul Justiției greșește acum când solicită desființarea acestei judecătorii.

Justiția este un serviciu public scump, însă este esențial!

Nu putem să ne raportăm întotdeauna și niciodată cu prioritate la aspectele economice, la resurse alocate, la costuri atunci când luăm decizii privitoare la serviciile publice naționale.

Sănătatea, educația, justiția nu pot fi tratate în termeni grosolani de rentabilitate economică imediată. Sănătatea, educația și justiția unui popor sunt premise esențiale ale dezvoltării, ale bunăstării sale.

Niciodată costurile nu pot fi prea mari atunci când au drept rezultat un popor de oameni sănătoși, educați și care trăiesc în armonie și în respect pentru lege.

Așadar, înfăptuirea justiției, spunerea adevărului juridic în instanțele de judecată de către judecători responsabili și competenți, nu poate fi concepută fără un acces real, neîngrădit la acest serviciu public național al fiecărui cetățean, al cetățeanului care locuiește în buricul târgului și al celui care locuiește într-un cătun izolat, al celui cu venituri mari și al celui cu venituri modeste sau lipsit de venituri...

Accesul liber la justiție este un drept fundamental al cetățeanului, dar și o garanție a înfăptuirii justiției ca deziderat social.

Dacă îngrădim accesul la justiție, creând bariere justificate de costuri și de optimizarea eventuală a acestor costuri, înfăptuirea deplină a justiției nu mai este posibilă. Încălcând astfel principiul supremației legii, în mod necesar respectul față de lege al cetățeanului scade cu consecința imediată a proastei, ineficienței funcționări a întregii societăți românești.

O societate disfuncțională, ca urmare a nerespectării legilor, este o societate în care bunăstarea nu își găsește locul, în care nici noi și nici copiii noștri nu ne putem realiza deplin, și nu doar din punct de vedere material, este o societate în care demnitatea omului este în pericol.

Nu voi vota acest proiect legislativ nici în Comisia juridică (din care fac parte) și nici în plenul Camerei Deputaților, pentru toate argumentele de mai sus (fie ținând de neconstituționalitatea sa, fie ținând de oportunitate).

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 17 septembrie 2019, 5:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro