Mircea-Titus Dobre
Mircea-Titus Dobre
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.69 Mircea-Titus Dobre - declarație politică: "Sectorul energetic, decimat de guvernarea democrat-liberală";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Sectorul energetic, decimat de guvernarea democrat-liberală"

Partidul PDL nu cunoaște integritatea morală, iar cei ce o cunosc deja și-au dat demisia din partid. Acești oameni sunt vinovați de decăderea imaginii Parlamentului, din cauza acțiunilor și vocabularului lor academic ce include, pe lângă minciuni și ofense, numai argouri și jargoane, exagerarea, deformarea și prezentarea selectivă a adevărului.

Așa debutează și moțiunea simplă pe tema sectorului energetic, prin care, dorind să manipuleze cetățenii, se afirmă că măsurile de austeritate au fost întemeiate și acceptate de oameni. Electoratul nu a iertat aceste măsuri, asemenea și celor care nu i-au votat și nici nu îi vor vota vreodată, chiar și boardul FMI consideră că măsurile de austeritate au fost exagerate.

Românii știu că PDL a trebuit să ia acele măsuri bugetare, din dorința avidă de a agonisi cât mai mult în propriile conturi bancare. Dacă mă înșel, și ceea ce spun este nefondat, îi rog să ne spună unde s-au investit sumele strânse de pe urma tăierii cu 25% a salariilor, a TVA-ului mărit de la 19% la 24%, a subvențiilor și a indemnizațiilor tăiate?

În raportul FMI din anul 2012 se menționează că măsurile radicale impuse de Guvern au "contribuit la scăderea producției economice și a întârziat revenirea economiei".

De asemenea, se remarcă faptul că procesul de ajustare putea fi mai gradual, în special datorită nivelului relativ redus a datoriei publice a României.

În ceea ce privește situația companiilor energetice de stat, cu ajutorul rapoartelor, a controalelor și a cifrelor voi nuanța dificultățile cu care ne confruntăm și cum s-a ajuns aici.

În cazul Hidroelectrica, raportul Euro Insol a arătat că în perioada 2009-2011 compania cumpăra un MWh cu prețul mediu de 204 lei și, conform contractelor bilaterale încheiate aferente acestei perioade, prețul de vânzare era în medie de 108 lei MWh.

Un exemplu în acest sens este contractul cu Electrocentrale Deva din anul 2009, prin intermediul căruia Hidroelectrica cumpăra cu 230 lei/MWh și îl vindea pe piață cu chiar mai puțin de jumătate, adică 108 lei MWh-ul.

Pe următorii doi ani, 2010-2011, Hidroelectrica cumpăra de la aceeași Electrocentrale Deva cu un preț de 234 lei/MWh și îl vindea cu un preț mai mic decât anterior, în valoare de 101 lei/MWh.

Prejudiciul total adus companiei Hidroelectrica pe cei trei ani de guvernare PDL urcă la valoarea de peste 137 de milioane de euro. Raportul Euro Insol conchide analiza, cu observația că "încheierea și derularea acestor contracte reprezintă mai degrabă o formă de ajutor acordat respectivilor producători, în dauna intereselor economice ale Hidroelectrica". Inspectorii guvernamentali arată că aceste pierderi sunt cauzate de intervenția ilegală a unor persoane ce au ocupat funcții de conducere în Ministerul Economiei, care au avizat și aprobat contractele menționate mai devreme. Adriean Videanu, un membru reprezentativ PDL era la acea dată ministru al Economiei și totodată cel care a avizat majorarea prețului contractelor peste cel reglementat de ANRE.

O altă companie de stat prejudiciată de guvernarea PDL este Complexul Energetic Oltenia, unde s-au sesizat o serie de nereguli, printre care: majorarea ilegală cu peste 20% a valorii contractelor de achiziție publică, contracte de sponsorizare a Complexelor Turceni, Rovinari și Craiova de peste 19 milioane de lei și 58 de contracte/acte adiționale, prin care companiile care au format CE Oltenia au încheiat angajamente legale în cuantum de 219 milioane de lei, fără ca aceste acte juridice să fie supuse controlului financiar preventiv. Cu privire la aceste demersuri Curtea de Conturi a arătat că complexele Turceni și Rovinari au sponsorizat o echipă de fotbal cu suma de 18,8 milioane de lei.

De la marele jaf al CE Oltenia din perioada 2010-2012, în anul 2014 această companie înregistrează un profit de 300 de milioane de lei, are un management privat și beneficiază de o investiție de 1 miliard de dolari la Rovinari. Totodată, în data de 30 ianuarie 2014 ministrul pentru Energie a semnat un contract de finanțare cu BERD pentru reabilitarea și modernizarea unui grup energetic din cadrul sucursalei Turceni, în valoare de 200 milioane de euro.

Partidul Democrat Liberal s-a caracterizat prin stagnare, regres și afaceri în nume propriu, rapoartele întocmite și cifra de pierdere suferită de companii sunt cele mai bune argumente.

În ceea ce privește realizarea reactoarelor 3 și 4 giganții europeni s-au arătat, în timpul guvernării democrat-liberale, interesați de finanțarea proiectului, dar pe fondul crizei economice și dispariției banilor din Fondul de Dezvoltare, sumele pentru finalizarea obiectivului nu au mai existat, iar în 2011 și partenerii au părăsit proiectul. Așadar, "Eșecul proiectului reactoarelor 3 și 4 Cernavodă ne indică exact cât de importantă este inexistența unei capacități interne de reacție rapidă".

Guvernul Ponta este cel care a readus în discuție independența energetică a României. Și atunci când președintele Traian Băsescu, ironic, afirma că Ponta a plecat cu privatizarea companiilor de stat și propuneri de proiecte "în traistă" în vizita în China, iar membrii PDL erau deranjați de "entuziasmul juvenil" al guvernanților, erau de fapt lezați de semnarea acordului cu partenerii chinezi. "Vorbăria fără urmări" prezisă de PDL s-a materializat într-o serie de acorduri și propuneri de finanțare, printre acestea și negocieri cu privire la realizarea reactoarelor 3 și 4.

Chiar în această perioadă grupul chinez se află în negocieri cu partea română, în baza Memorandumului de înțelegere între departamentele de energie ale celor două țări, cu privire la finanțarea proiectului de construcție a reactoarelor. Alte proiecte de cooperare cu companii chineze au fost semnate pentru realizarea Proiectului termoelectric de la Rovinari, înțelegerea de reabilitare a grupurilor 3 și 4 ale Centralei termoelectrice Deva și altele, fiind vorba de un capital chinez în valoare estimată de 5 miliarde de euro.

Imaginația membrilor PDL depășește multe limite. Cu toate acestea, absurditățile menționate în moțiunea despre sectorul energetic sunt nenumărate și le recomand inițiatorilor moțiunii să consulte datele exacte ale companiilor de stat pentru a observa faptul că, în comparație cu guvernarea PDL, Guvernul Ponta a numit management apolitic, care a reușit ieșirea din insolvență a companiilor, plata datoriilor sau generarea de profit de cca 5-6 ori mai mare decât au putut-o face ei.

Ca o ultimă observație, cu privire la moțiunea dezbătută în decursul săptămânii trecute, doresc să transmit membrilor Opoziției să nu își tulbure liniștea prea tare, deoarece acciza de 7 eurocenți la carburanți nu va produce nici pe departe efectele pe care scumpirile din 2009, în mod ironic, în aceeași perioadă în care prețul la baril a atins un minim istoric, le-au cauzat.

Adică, în 2009 acciza la benzină a crescut cu 14,3%, un an mai târziu a crescut cu încă 18,4%, iar în 2011 a crescut cu încă 19,9%, la care adăugăm și creșterea TVA reflectată la prețul final, și îi invit pe deputații democrat-liberali să ne spună de câte ori a crescut prețul la carburant în total.

Pe final de declarație, solicit Opoziției să nu mai arate cu degetul indicându-ne pe noi, social-democrații, ca fiind responsabili de pagubele produse chiar de domniile lor.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 18:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro