Florin Gheorghe
Florin Gheorghe
Sittings of the Chamber of Deputies of March 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-03-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 25, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.78 Florin Gheorghe - declarație politică: - "Soldul pozitiv al balanței comerciale cu cereale ar trebui sau nu să ne bucure...";

Domnul Florin Gheorghe:

"Soldul pozitiv al balanței comerciale cu cereale ar trebui sau nu să ne bucure..."

Statistica oficială ne arată că în anul 2013, pentru prima dată după anul 1989, producția agricolă record s-a reflectat și în raportul dintre importurile și exporturile pe care agenții economici din Românie le derulează în acest sector. Mai mult, soldul a fost favorabil exporturilor cu mai bine de 300 milioane de euro, exporturile de produse agricole totalizând peste 5,1 miliarde euro. La o privire superficială ar trebui să ne bucurăm și să spunem, după o sintagmă deja brevetată, "agricultura duduie". Întotdeauna am fost reținut în a aprecia instantaneu datele statistice, doar din perspectiva semnului pus în fața indicatorilor: plus sau minus.

Știm cu toții că sporul masiv de producție agricolă de anul trecut s-a datorat într-o proporție covârșitoare condițiilor meteorologice generoase, care au adus producții și de două sau de trei ori mai mari decât mediile anuale la cereale. Anul 2014, caracterizat de precipitații reduse, perioade extinse de secetă și lipsa zăpezii nu pot să ne aducă vreo doză de optimism că episodul din 2013 s-ar putea repeta și anul acesta. Concluzionând, agricultura românească este profund legată de bunăvoința condițiilor meteo, pentru că infrastructura agricolă, în special cea de irigații, lipsește cu desăvârșire.

Cred cu putere că, pentru a vedea dacă evoluția balanței comerciale cu produse agricole este una sănătoasă, sustenabilă pe termen lung, ar trebui să vedem și care este structura produselor exportate. Judecând astfel, putem lesne observa că cerealele, în formă brută, neprocesată, au totalizat mai bine de 2,7 miliarde de euro. cu alte cuvinte, agricultura românească exportă materii prime necesare industriei agro-alimentare din alte state, cu o valoare adăugată brută extrem de mică. Atunci, de ce ne mai miră faptul că atractivitatea față de agricultură a românilor este foarte mică? Oare nu bănuim că atractivitatea este indisolubil legată de câștigurile modeste generate de această activitate? De ce să nu câștige cei care muncesc în agricultură atâta cât merită?

Am susținut ani de-a rândul și continui să susțin că România nu are nevoie doar de o agricultură performantă și dotată cu elemente de infrastructură, ci și de dezvoltarea unei economii rurale care să pună în valoare producția agricolă autohtonă. Ce este mai bine să exportăm, grâu sau paste făinoase? Roșii sau pastă de tomate? Fructe sau conserve? Răspunsul este evident! Produsele care încorporează mai multă valoare adăugată, care să contribuie la prosperitatea și dezvoltarea mediului rural românesc. Această schimbare de atitudine, de relansare a modelului de dezvoltare a mediului rural românesc va avea beneficii nu doar asupra sustenabilității balanței comerciale pe termen lung, ci și asupra numărului de locuri de muncă din mediul rural, unde șomajul este la cote alarmante, și asupra prosperității tuturor românilor.

Cred că ar trebui, cât mai curând, să ne trezim din optimismul exacerbat al cifrelor din anul 2013 și să solicităm Guvernului măsuri de sprijin pentru înființarea și dezvoltarea de cât mai multe IMM-uri în mediul rural. Victor Ponta ar trebui să învețe câte ceva din succesul magiunului de Topoloveni sau al conservelor de la Matca, care se vând cu succes la București, Paris sau Milano. Se poate domnule Ponta! Se poate, domnule Constantin! Investițiile realizate prin SAPARD au fost extrem de utile, dar nesemnificative pentru o țară cu o suprafață agricolă de peste 14 milioane de hectare. Valorificând această resursă, România își va asigura prin exporturi nu doar o bucată importantă din piața Uniunii Europene, dar se poate recâștiga și încrederea clientului român în produsele Made in Romania.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 13:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro