Miron Ignat
Miron Ignat
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.101 Miron Ignat - declarație politică cu titlul: "Crimeea s-a reîntors acasă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Miron Ignat:

"Crimeea s-a reîntors acasă"

Printr-un gest nechibzuit, acum 60 de ani, peninsula Crimeea a fost ruptă de patrie și dăruită fără voința populației autohtone, unei alte țări care nu avea nicio legătură tradițională cu Crimeea. Reîntoarcerea istorică s-a realizat pe data de 16 martie 2014.

Referendumul a avut două întrebări în cele trei limbi folosite pe teritoriul peninsulei Crimea, și anume:

  • Doriți să vă întoarceți la Rusia?
  • Doriți să rămâneți în continuare cu Ucraina?

Cu o participare la vot de peste 82% la referendum, populația Crimeii a votat cu încredere, în proporție de peste 95%, reîntoarcerea la patria istorică Rusia.

Referendumul s-a desfășurat pașnic, fără violențe, fără tulburări, fără maidan și a fost supravegheat de 135 de observatori din 23 de țări, chiar și din unele țări ale Uniunii Europene.

Orice cetățean de bună-credință își pune întrebarea: ce i-a determinat pe locuitorii peninsulei Crimeea să organizeze referendumul din 16 martie 2014?

Răspunsul este clar și fără echivoc, evenimentele de pe Maidanul din Kiev - susținute de unele persoane cu interese în destabilizarea Ucrainei.

Acești manifestanți pașnici - sau foarte pașnici, în relatările mass-mediei occidentale - au venit la demonstrația de pe Maidan bine pregătiți, bine organizați, bine echipați și bine dotați cu bâte de baseball, lanțuri și bastoane de cauciuc, cocktailuri Molotov și le-au utilizat din plin.

Trebuie remarcată o realitate, faptul că, în anumite zile, în fruntea acestor manifestanți pașnici se aflau unele personalități de rang înalt sau chiar foarte înalt din unele țări ale Uniunii Europeane, ai Parlamentului European și chiar de peste ocean.

Din nou am o întrebare, oare acești lideri din țările care se declară superdemocratice au îndemnat pe cei prezenți pe Maidan să demonstreze pașnic sau au îndemnat la violență și la folosirea cocktailurilor Molotov?

Mai trebuie remarcat încă un fapt fără precedent petrecut la Kiev, act ce va fi consemnat de istorie. Pe data de 21 februarie 2014, miniștri din trei țări membre ale Uniunii Europene, în numele demonstranților superpașnici, au negociat cu guvernul existent la acea dată în Ucraina. S-a semnat și un protocol, s-a luat angajamentul că acest protocol va fi respectat întocmai și necondiționat. Rezultatul a fost neașteptat. Guvernul a respectat cele asumate, pe când reprezentanții care au semnat în numele opoziției nu și-au respectat semnăturile și revoluția a continuat cu cocktailuri Molotov și cu lunetiști până când câteva zeci de demonstranți și-au pierdut viața.

Scopul revoluției a fost atins, s-a instaurat un guvern nou care a luat de îndată două hotărâri istorice:

  • interzicerea folosirii altor limbi pe teritoriul Ucrainei;
  • semnarea tratatului de asociere cu Uniunea Europeană.

Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale adoptată anterior a fost uitată.

Istoria a făcut ca pe teritoriul Ucrainei să locuiască aproximativ 500 000 de români pentru care limba română este limbă maternă și, dintr-o dată, conform deciziei noului guvern, constituit prin Maidan, nu mai au dreptul să folosească limba română, deși este limba lor maternă.

În Crimeea peste 68% dintre locuitori folosesc limba rusă ca limbă maternă și această populație s-a trezit că, conform deciziei Kievului, nu mai are dreptul să utilizeze limba maternă și a fost forțată să-și recapete acest drept.

Am trăit și am văzut, la televizor, și alte revoluții, care s-au numit portocalii, trandafirii sau de primăvară, dar am văzut, tot la televizor, și încă o revoluție foarte pașnică, specific kieveană, cu cocktailuri Molotov, cu coloane de demonstranți în fruntea cărora erau prezenți unii lideri reprezentativi ai țărilor democratice occidentale. Nu mai doresc să văd asemenea revoluții cu jertfe omenești.

Noua administrație a peninsulei Crimeea a abrogat decretul dictatorial al Kievului care interzicea folosirea acestor limbi în afară de ucraineană și a stabilit ca pe teritoriul Crimeii să fie utilizate atât de populație, cât și în administrație trei limbi, așa cum se folosește și în Elveția, o țară într-adevăr democratică.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 0:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro