Cornelia Negruț
Cornelia Negruț
Sittings of the Chamber of Deputies of March 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-03-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 25, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.107 Cornelia Negruț - declarație politică: - "Reducerea CAS, între avantaje și riscuri";

Doamna Cornelia Negruț:

"Reducerea CAS, între avantaje și riscuri"

Dincolo de dezbaterea ideologică privind reducerea contribuțiilor sociale, trebuie să acordăm o mai mare atenție efectelor concrete și colaterale pe care le poate avea o asemenea măsură la toate nivelurile societății și ale economiei. Consider că nu este suficient să ne raportăm doar la teoria conform căreia reducerea CAS generează automat noi locuri de muncă, iar aceasta să fie unicul unghi de abordare a subiectului. Tocmai de aceea, se impune să avem în vedere dezbaterea pe acest subiect complex din cel puțin trei paliere: bugetar, mediul de afaceri și social.

Din punct de vedere bugetar, trebuie spus că, prin comparație cu execuția bugetară pe 2013, calculele din prezent, bazate pe contextul creșterii economice prognozate pentru 2014 și, implicit, al creșterii încasărilor și cheltuielilor bugetare, ar duce spre concluzia că reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului ar însemna, de fapt, o scădere cu 11,23% a încasărilor din contribuțiile sociale. Ar rezulta un efort bugetar pe un an al acestei reduceri de aproximativ 5,79 miliarde de lei, aproape 1,3 miliarde de euro, respectiv aproape 3% din veniturile bugetare corespunzătoare anului 2013. Este așadar o sumă considerabilă, care, în condiții normale, nu poate fi acoperită nici măcar din creșterea accizei pe combustibil sau impozitul pe construcții speciale, ale căror încasări prognozate pentru un singur an nu depășesc cifra de 800 de milioane de euro, sumă destinată, conform poziționărilor publice de până acum, investițiilor în infrastructură.

Practic, ca să acoperim acest deficit bugetar de 1,3 miliarde de euro, ar fi necesar să crească gradul de ocupare din economie la un nivel de salariu mediu cu peste 11%. În consecință, într-un an ar trebui să apară aproximativ 570.000 de noi locuri de muncă cu un nivel de salarizare mediu. Din această perspectivă se impune o singură concluzie clară, și anume aceea că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale nu poate genera o acoperire imediată pentru bugetul de stat din crearea de noi locuri de muncă. Crearea de noi locuri de muncă poate să reprezinte un efect imediat al reducerii contribuțiilor asigurărilor sociale, dar acesta este mai degrabă un element de discurs decât unul de calcul economic. Rămâne fără echivoc faptul că va fi nevoie de un efort bugetar din altă parte pentru a susține o astfel de măsură, fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea unor cheltuieli.

Din perspectiva mediului de afaceri, reducerea CAS este, evident, un plus. Dacă din punct de vedere bugetar această măsură nu este sustenabilă, cu siguranță ea ar aduce în schimb un avantaj major mediului de afaceri. Putem contabiliza cel puțin 7 efecte benefice ale acestei măsuri: 1. Pentru angajatorii care au nevoie de forță de muncă, costul acesteia va fi mai scăzut; 2. Angajatorii care nu au nevoie de forță de muncă primesc un balon de oxigen financiar, aceștia rămânând cu mai multe fonduri la dispoziție; putem evita astfel insolvențe și falimente; 3. Crește competitivitatea economiei românești, deoarece scăderea costurilor cu munca înseamnă un argument foarte serios pentru posibilii investitori străini.

Până acum, ne aflam pe locul 7 la nivelul UE cu contribuțiile sociale, doar Ungaria având un nivel mai crescut decât România în regiune. Prin comparație, Bulgaria avea un nivel al contribuțiilor de 32,4%. O reducere cu 5 puncte procentuale ne-ar face mult mai atractivi decât Cehia și țările baltice; 4. Se reduce munca la negru, în felul acesta evitându-se riscurile la care se supun acum angajatorii care nu respectă legislația în vigoare; 5. Balonul de oxigen primit de angajatori prin reducerea contribuțiilor la stat se poate transpune în măriri de venituri pentru salariați, ceea ce poate crește productivitatea și eficiența muncii, dar și nivelul de trai; 6. Se reduce presiunea pe angajatori după ce Executivul a impus creșterea salariului minim pe economie. Practic, se creează un cadru propice pentru o majorare ulterioară a salariului minim pe economie. Implicit, crește confortul financiar al populației. Asta în condițiile în care și contribuția mediului de afaceri la creșterea economiei va fi mai mare; 7. Încetinește și diminuează migrația capitalului uman, ceea ce este un efect extrem de pozitiv în condițiile în care România s-a confruntat cu un exod accelerat al forței de muncă bine calificate către țările dezvoltate economic din Vestul Europei în ultimii 10 ani. În felul acesta, mediul de afaceri va beneficia de angajați mai bine pregătiți și mai bine motivați.

Iată doar câteva motive semnificative pe care trebuie să le avem în calcul atunci când trebuie să luăm o astfel de decizie. Guvernul trebuie să hotărască dacă mergem pe varianta gestionării resurselor de către stat sau apelăm la soluția unei gestionări mai eficiente a capitalului de către mediul de afaceri, lăsând piața să distribuie de o manieră mai liberă resursele.

În al treilea palier de discuție, cel din punct de vedere social, nu există un prim impact al acestei măsuri. Ea nu contribuie în mod direct nici la creșterea veniturilor populației, implicit, nu contribuie nici la mărirea nivelului de trai al angajaților. Nu sporește nici de o manieră directă consumul. Pe de altă parte, în funcție de deciziile pe care le iau managerii firmelor, vor exista efecte și pe aceste paliere, așa cum am subliniat în analiza efectelor la nivelul mediului de afaceri. Singurul efect direct cuantificabil al acestei măsuri ar fi scăderea nivelului sărăciei prin crearea de noi locuri de muncă. În acest moment, România are peste 730.000 de șomeri. O reducere a acestui nivel la un prag sub 500.000 ar face să nu mai existe probleme structurale privind piața muncii. Un șomaj sub 5% ar plasa România în top 3 al țărilor Uniunii Europene, ceea ce ar contribui foarte mult la scăderea nivelului sărăciei.

Oportunitatea reducerii contribuțiilor sociale nu poate fi ignorată. O asemenea măsură poate reprezenta un pas major înainte pentru economia românească și poate rezolva multe dintre dezechilibrele existente în acest moment. Piața poate distribui eficient resursele, în multe privințe mult mai bine decât statul, multiplicând efectele economice ale capitalului rămas la dispoziția mediului de afaceri. Nu trebuie ignorată însă nici componenta bugetară, care este extrem de importantă. România nu poate să ajungă din nou în zona unor deficite bugetare semnificativ mai mari de 2%.

În concluzie, s-ar putea adopta o soluție de compromis, care să presupună reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, într-o manieră etapizată. Mă refer la 2 puncte procentuale în acest an și, în funcție de efectele economice ale acestei măsuri pe care le putem cuantifica abia la sfârșitul lui 2014, se poate merge în zona scăderii CAS cu încă 3 puncte procentuale, începând cu 2015 sau 2016.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 8:13
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro