Miron Alexandru Smarandache
Miron Alexandru Smarandache
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.124 Miron Alexandru Smarandache - declarație politică intitulată "Poliția Română, între provocări, competitivitate și disfuncționalități";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Poliția Română, între provocări, competitivitate și disfuncționalități"

Pentru orice polițist român, Ziua Poliției Române, pe care o sărbătorim astăzi, 25 martie, ar trebui să aibă o semnificație mult mai profundă decât cea a unei banale aniversări oficiale! Când spun mult mai profundă, mă refer la adevăratele probleme existente în Poliție, nu numai la festivitățile oficiale, dublate de fiecare dată de avansări în grad și înaintări în funcții. În rândurile ce urmează, o să explic cum văd eu stadiul în care se află în prezent această structură deosebit de importantă a statului.

Poliția Română este de șapte ani încoace o poliție europeană. Cu siguranță, asta nu înseamnă că și polițiștii care fac parte din Poliția Română au devenit, în acești ani, polițiști europeni, în ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultima perioadă. Ministerul Afacerilor Interne, care are în ogradă și Poliția Română, păstorește o masă importantă de funcționari, printre care se află cu certitudine oameni deosebiți, ale căror resurse nu sunt exploatate suficient. Din păcate, Poliția Română încă mai suferă la capitolul imagine, probabil și pentru că cei care au fost foarte mulți ani comandanți județeni nu au fost capabili să devină și buni manageri.

Pentru marea majoritate a cetățenilor români, Poliția Română, ca instituție, este confundată cu angajații ei, iar societatea îi percepe pe polițiști drept remediul majorității problemelor cu care ei se confruntă. Cu siguranță, această percepție se va păstra și în perioada următoare, ea fiind de natură să reprezinte o recunoaștere a rolului deosebit pe care instituția Poliției îl are în societate. Deși modificările legislative au atribuit activitățile de evidență a populației, pașapoarte, permise auto sau înmatriculări în responsabilitatea altor instituții, cetățeanul obișnuit încă asociază aceste activități cu Poliția Română. Aceste confuzii sunt foarte greu de înlăturat, în special în mediul rural, iar disfuncționalitățile și corupția asociată unor astfel de activități afectează iremediabil și instituția Poliției. De la polițist se așteaptă, aproape fără nici un fel de excepție, rezolvarea problemelor, indiferent dacă acestea sunt sau nu de competența lui, respectiv ale autorității publice pe care o reprezintă. Desigur că pe cetățean îl doare atunci când este blocat în trafic, atunci când îi dispare portmoneul sau atunci când este purtat de la poliție la parchet și apoi la instanță, chiar dacă este o victimă și a apelat la poliție, pentru că a sperat că instituția Poliției va lucra pentru el. În asemenea cazuri, percepția victimei este, de cele mai multe ori, aceea că polițistul nu i-a rezolvat problema sau că datorită incompetenței lui a fost plimbat de la o ușă la alta...

Mai mult, una din categoriile profesionale cele mai intens mediatizate este cea a polițiștilor. Alături de fotbaliști, politicieni sau artiști, informațiile care implică polițiști se află în topul mass- media naționale și județene. În acest context, aparițiile polițiștilor în presă în ipostaze total nepotrivite cu uniforma și rangul lor, precum recentul caz soldat cu demiterea șefului Poliției municipiului Piatra Neamț, pot fi considerate excepții care confirmă regula conform căreia mai avem încă mult de muncă până vom implementa o mentalitate europeană lucrătorilor din Poliția Română. Sunt convins că Ministerul Afacerilor Interne își va adapta politica de promovare a imaginii, iar cei cu funcții de decizie vor conștientiza că această "preferință specială" pentru polițist, chiar dacă uneori relatările din mass-media îmbracă note critice, poate constitui o recunoaștere a importanței deosebite pe care el o are.

Pe de altă parte, activitatea polițistului este greu de evaluat sau încadrat în tipare care să permită o cuantificare exactă a muncii lui, cu toate eforturile unor șefi de a le "norma" munca. Niciun polițist nu poate să prevadă cât timp va petrece la locul săvârșirii unei infracțiuni, la o cercetare simplă la fața locului, la o audiere a unui infractor, a unei victime sau a unui martor.

Este adevărat că aderarea României la Uniunea Europeană a adus programe și finanțări și pentru poliție, însă aceste sume nu pot reprezenta o garanție a dispariției slăbiciunilor din sistem. Ca în orice instituție din România, și în Poliție există o multitudine de disfuncționalități, de la cadrul legislativ, care uneori îngreunează activitatea poliției (spre exemplu martorii asistenți, reminiscență a actului de justiție comunist, care trebuia să fie înfăptuit de popor), la deficitul de personal (raportul polițist/numărul populației, care este mult sub media europeană), ineficiența sistemului de pregătire, capacitatea limitată din punct de vedere informatic etc., și până la politica păguboasă în domeniul logistic, centralizat și corupt.

Nu în ultimul rând, apartenența europeană a României a generat în ultimii ani amenințări specifice, în special la frontiera estică: trafic de migranți, trafic de organe și alte tipuri de infracțiuni asociate criminalității organizate transfrontaliere. Mai ales din perspectiva ultimelor evenimente derulate în țările din estul României, nevoia de competență, profesionalism și determinare se află la cote maximale pentru structurile specifice ale Poliției, fiind vorba de apărarea securității naționale și cea a frontierelor de stat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 5:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro