Dorel Covaci
Dorel Covaci
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.143 Dorel Covaci - intervenție cu titlul "Un gând de apreciere, prețuire și respect de Ziua Poliției Române";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Dorel Covaci:

"Un gând de apreciere, prețuire și respect de Ziua Poliției Române"

În ciuda eforturilor depuse pentru crearea unui sistem legislativ capabil să reglementeze desfășurarea vieții sociale și să asigure respectarea ordinii publice, toate statele, chiar și cele cu democrație avansată și o situație economică foarte bună, s-au confruntat, se confruntă și probabil se vor confrunta cu acțiuni de tulburare a ordinii publice.

Plecând de la cauzele probabile de producere a tulburării ordinii publice și de la propria experiență, statele și-au constituit structuri specializate și au adoptat strategii pentru menținerea și restabilirea ordinii publice. În general, majoritatea statelor democratice includ în categoria forțelor de ordine publică efective de poliție, de jandarmerie, carabinieri, unități antitero, servicii de pază și protecție a demnitarilor, de poliție de frontieră, pompieri, gardă de coastă, gardă națională etc.

Fiecare stat și-a creat și perfecționat structuri în domeniul ordinii publice în pas cu propria sa dezvoltare istorică, păstrând propria identitate, existând astfel o varietate de structuri organizatorice, relaționale și concepții de abordare în plan intern a ordinii publice.

Cu titlu de exemplu, în Germania, ordinea publică este încredințată poliției, în timp ce în Franța, Belgia, Olanda, Canada, Spania, în mediul urban, ordinea publică este încredințată poliției, iar, în mediul rural, pe această linie are atribuții jandarmeria. În SUA, competența aparține poliției, cu particularitatea că pentru restabilire acționează și Garda Națională, o instituție care funcționează în regim temporar, fiind încadrată cu cetățeni americani de diferite profesii, care sunt plătiți să se pregătească săptămânal și, la nevoie, să acționeze alături de poliție.

Remarcăm faptul că în majoritatea statelor forțele de ordine publică sunt în subordinea Ministerului de Interne (Ministerul Securității Publice etc.) și sunt coordonate centralizat pentru aplicarea legii. Excepție fac Franța și Olanda, unde jandarmeria este în structura Ministerului Apărării.

În România, sistemul național de asigurare a ordinii publice cuprinde ansamblul format din legislație, autoritățile și organele administrației publice, instituțiile, forțele și resursele create și pregătite special, care acționează pentru garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, protecția proprietății publice și private, funcționarea normală a statului de drept.

Pe data de 25 martie, de ziua Bunei Vestiri, Poliția Română împlinește 192 de ani de existență.

Poliția este răspunzătoare de menținerea ordinii publice, acționând pe trei direcții: prevenirea socială, în sensul acțiunilor asupra factorilor sociali care concură la complexitatea cauzală a tulburărilor ordinii publice; prevenirea situațională, prin luarea în considerare a măsurilor care au ca scop reducerea factorilor ce facilitează faptele de tulburare a ordinii publice și sporirea riscurilor autorilor acestora de a fi descoperiți; menținerea ordinii publice folosind toate mijloacele atribuite de lege.

În Vechiul Regat, instituția cu atribuții polițienești, care a precedat poliția până la Revoluția din 1948, a fost Agia (în capitalele București și Iași), în fruntea căreia se afla un agă (denumire de origine turcă). După perioada fanariotă, când instituțiile noastre cunosc un declin semnificativ, în 1822, domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica, domnitor al Țării Românești între 1822-1828, al cărui fiu Dimitrie era prefect al capitalei, înmânează Agăi Mihăiță Filipescu primul drapel al Agiei în cadrul unei ceremonii desfășurate la București. Pe lângă alte simboluri, acest steag înfățișa și scena Bunei Vestiri. "Iată cum, în chip atât de fericit, istoria instituției noastre se împletește cu Biserica", remarca în 1903 colonelul P. V. Năsturel în cartea "Steagul, stema și însemnele domniei".

Prin importanța și semnificațiile sale, evenimentul consemnat acum 192 de ani constituie un moment de referință în istoria Poliției Române. Înmânarea acestui steag al Agiei legalizează funcționarea instituției Poliției Române.

Cuvântul "poliție" provine din grecește, care înseamnă activitate de ordine de stat. A intrat în uzul curent la noi, după toate aparențele, în epoca fanariotă, datorită influenței grecești. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea se vorbește deseori în documentele vremii despre " poliție", cu înțelesul de "activitate de stat" și chiar cu acela de "stat" propriu-zis.

Odată cu înjghebarea în decursul milenar al istoriei și apariția statului, poliția, cu sarcina de a menține ordinea în cetate, își dezvoltă propria instituție, care, pe parcursul istoriei, suferă transformări și împreună cu armata și justiția contribuie, sub conducerea nemijlocită și cu aportul direct al voievozilor și al domnitorilor noștri, la instaurarea ordinii și a autorității pe meleagurile moștenite de la înaintași.

Datele privind istoricul Poliției Române nu apar decât în perioada modernă, după anul 1800. Poliția ca instituție a însoțit statul în toate orânduirile cunoscute de istorie, întrucât orice stat are nevoie de ordine internă, deci și de structura prin care aceasta să fie asigurată.

Ministerul Trebilor din Lăuntru se împărțea, la vremea înființării sale, în trei secțiuni, iar în atribuțiile secției I, pe prim plan se situa poliția generală, ale cărei baze au fost puse prin Regulamentul Organic. Din 1861 a luat denumirea de Ministerul de Interne, jucând un rol constructiv în istoria poporului român.

Cea dintâi lege care dă o adevărată organizare Poliției a fost promulgată la 1 aprilie 1903 și se intitulează Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului. Ea a fost elaborată de ministrul de interne Vasile Lascăr, despre care se poate spune că este părintele și organizatorul poliției din România.

Legea organizării Poliției Generale a Statului din 1 aprilie 1903 este considerată, din punct de vedere istoric, prima lege organică de poliție. Ea preciza atribuțiile și stabilea competențele personalului poliției, instituind principiul stabilității organelor polițienești și scoaterea lor în afara luptelor politice.

În 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989, se reînființează Poliția Română, ale cărei competențe vor fi reglementate ulterior prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Poliția Română a cunoscut mai multe etape de transformări, menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturile legitime ale cetățenilor, precum și a alte drepturi prevăzute în acte internaționale, la care România este parte.

Demilitarizarea poliției a fost cerută încă din 1998 de unii politicieni. Procesul a avut loc în anul 2002, fiind un lucru necesar pentru integrarea României în UE. În urma acestui proces, profesia de polițist a fost redefinită, ea intrând în nomenclatorul de meserii din România.

Poliția Română este în prezent "instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii".

Stimați colegi, noile realități din domeniul ordinii publice impun, în contextul unei specializări și al unui profesionalism ridicat, dezvoltarea și transformarea permanentă a cel puțin cinci capacități: capacitatea de informare, viteza de reacție, forța de reacție, controlul situației în timp și spațiu, gestionarea activității de comandă. Punerea în funcțiune a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacități creează garanția intervențiilor cu succes pentru apărarea ordinii publice, asigurarea siguranței persoanelor și exercitarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în conformitate cu legea.

Cu prilejul Zilei Poliției Române, transmit un gând de apreciere, prețuire și respect pentru eforturile de zi cu zi în asigurarea unui climat de ordine și siguranță în rândul comunităților locale. Mult succes și împliniri profesionale în exercitarea atribuțiilor polițiștilor români, puse în slujba respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor!

La mulți ani!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 19:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro