Iacob Pușcaș
Iacob Pușcaș
Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/03-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.159 Iacob Pușcaș - declarație politică: - "Intransigență în apărarea integrității teritoriale";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Iacob Pușcaș:

"Intransigență în apărarea integrității teritoriale"

La nivelul recentelor manifestații stradale, cu scop revendicativ tot mai explicit, coroborate cu o incisivitate declarativă mai veche sau mai nouă a Guvernului de la Budapesta, Ungaria încearcă să fructifice din plin contextul internațional și să își intensifice politica iredentistă (și) față de România, în "vizor" este, de fapt, cu toate că se vântură insistent doar autonomia Ținutului Secuiesc, intenția seculară a vecinilor noștri de a stimula minoritatea maghiară din România la acțiuni vizând dezmembrarea Transilvaniei și includerea acesteia în blocul occidental, unde unirea cu Ungaria ar fi o simplă formalitate!

Concepția în cauză se regăsește foarte frecvent în atitudinea reprezentanților la cele mai înalte niveluri ale statului ungar, care nu o dată au amenințat România cu internaționalizarea problemei Transilvaniei, mă refer la unele personalități politice de prim rang - cum ar fi Gyula Horn, Máthyás Szüros, Lászlo Sólyom etc. - care s-au înscris pe linia trasată cu atâta vehemență revizionistă de președintele ungar Arpad Göncz, cum rezultă din expunerea "doctrinei" sale în cuprinsul cărții "Istoria Transilvaniei": "Națiunea ungară... ține la dreptul său de proprietate asupra întregului Ardeal. Nu va exista nici o generație ungurească, oricât de grea i-ar fi soarta, care să fie dispusă să renunțe la acest sfânt drept istoric. Națiunea ungară este gata să-și ia arma în mână, în orice clipă, pentru a-și exercita acest drept, sacrificându-și viața... Fără Ardeal, nu poate exista stat unguresc, nici misiune ungurească realizabilă, nici viață ungurească."

Nu este așadar prea greu de dedus, conform viziunii iredentiste a acestui fost șef de stat, atât de actuală, că oricât de multe drepturi ar acorda Bucureștiul pentru minoritatea maghiară din România, ele nu vor satisface niciodată cererile oficiale de la Budapesta, al căror scop esențial este de fapt încorporarea efectivă a Transilvaniei la Ungaria.

Punerea acestui plan în aplicare, făcută fie prin incitările agitatorilor externi, de genul celor aparținând deja declaratei persona non grata Ana Maria Barki, fie prin mediatizarea "defilării" în Transilvania a trenului special "Nostalgia" cu ocazia sărbătorii Rusaliilor, sau prin instruirea de către Garda Maghiară a unor brigăzi paramilitare în România, se realizează prin "șiretlicul" legalizării dublei cetățenii în spațiul românesc, cu scopul anexării Transilvaniei în mod pașnic printr-un "consens european" (se preconizează obținerea prin mijloace artificiale a unei "majorități" maghiare în Transilvania și prin dobândirea a peste 50% din proprietățile imobiliare aflate în România, în varianta retrocedărilor în natură - foarte multe bazate pe acte false - și a cumpărătorilor de terenuri agricole și păduri).

În fața acestor presiuni externe și interne, prin care se dorește anularea articolului 1 din Constituție, într-o viitoare Românie ce s-ar vrea federală, este de datoria statului român să dea dovadă de mai multă fermitate în anihilarea tuturor acțiunilor care vizează prejudicierea integrității teritoriale a țării noastre.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 21:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro