Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 aprilie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/10-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 01-04-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 aprilie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima part, de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților .

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună dimineața, stimați colegi.

 
Video in format Flash/IOS Florica Cherecheș - intervenție cu tema: Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului;

Să începem. Avem o doamnă, o să începem cu doamnele, de fapt cu doamna deputat Florica Cherecheș, din partea PNL-ului. Vă rog, aveți microfonul, doamna deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Florica Cherecheș:

Bună dimineața.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului".

Data de 2 aprilie a fost declarată în anul 1989 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.

Stimați colegi,

Cu această ocazie doresc să servesc și eu scopului acestei zile, acela de a crește gradul de conștientizare a autismului la toate nivelurile societății, atrăgându-vă atenția asupra acestei tulburări care afectează viața a aproximativ 30.000 de români și a familiilor lor, număr estimat de organizațiile neguvernamentale din domeniu.

Autismul este o afecțiune recunoscută relativ recent, fiind cercetată începând cu anul 1943, iar bazele diagnosticării acestei tulburări s-au pus în anul 1961, dar cauzele acesteia nu sunt încă bine cunoscute.

Și totuși terapiile dezvoltate în acești ani se dovedesc a avea rezultate, până la 47% din cazuri recuperându-se aproape total, astfel încât acestea să se poată integra cât mai bine în societate. Costurile terapeutice sunt foarte mari, fiind cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro lunar, din care statul român decontează doar 69 de lei pe zi, reprezentând o oră pe zi de tratament la terapeut. Pentru a avea rezultate, terapia trebuie realizată intensiv, între 30 și 40 de ore pe săptămână, începând de la vârste cât mai mici.

Un exemplu de succes îl constituie o organizație neguvernamentală din Oradea care lucrează cu persoane cu autism și care a reușit ca o parte dintre adulții autiști să aibă posibilitatea, abilitatea de a se integra pe piața muncii, putând desfășura activități specifice între două și patru ore pe zi. Acești adulți doresc să ducă o viață cât mai aproape de normalitate, să fie și ei "mari", să aibă un loc de muncă.

Eforturile pe care le fac familiile și persoanele cu autism, terapeuții, trebuie sprijinite de noi toți, trebuie să înțelegem și să contribuim la dezvoltarea lor. Școlile trebuie să aplice programele de integrare a copiilor autiști în învățământul de masă, în limita posibilului, angajatorii să fie flexibili în relația cu persoanele autiste, să înțeleagă nevoile lor, iar statul român să finanțeze mai mult terapiile educaționale, deoarece persoanele cu autism pot fi recuperate, dacă se investește de la vârste fragede în tratamentul lor specializat.

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sonia-Maria Drăghici - declarație politică intitulată: La aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO;

Doamnă deputat Sonia Drăghici, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "La aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 29 martie 2014, România împlinește 10 ani de când a depus la Washington instrumentul de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. Aderarea oficială a României la NATO, pe 2 aprilie 2004, a reprezentat un moment marcant în istoria contemporană a țării noastre, cu importanță deosebită. A însemnat împlinirea unuia dintre obiectivele majore ale politicii externe și de securitate ale României, de integrare în sistemul euroatlantic de securitate și valori, a însemnat recunoașterea României ca o țară care militează cu consecvență și fermitate pentru democrație.

Istoria aderării României la NATO e deja veche, premisele ei fiind inițiate curând după Revoluția din Decembrie 1989. Dacă până atunci România făcuse parte din Tratatul de la Varșovia, cetățenii români meritau să primească răsplata sacrificiului suprem făcut în Revoluție, iar speranțele și aspirațiile aderării lor la un alt sistem de valori să se îndeplinească.

Aceste dorințe legitime ale națiunii române s-au materializat în eforturi susținute din partea țării noastre de a se integra în NATO și în structuri internaționale democratice, ceea ce a făcut ca în 1993 președintele Ion Iliescu să-i transmită oficial secretarului general al NATO dorința României de a adera. Deciziile politice de atunci nu au fost favorabile însă țării noastre. În 1997, la Summitul de la Madrid, ușile Alianței s-au deschis pentru numai trei din fostele state comuniste: Ungaria, Cehia și Polonia. Cu toate acestea, România fusese primul stat din regiune care intrase în Parteneriatul pentru Pace.

Țara noastră a fost invitată să adere la NATO în anul 2002, la Summitul Alianței de la Praga, alături de Bulgaria, Slovenia, Slovacia și statele baltice. Invitația a fost adresată de secretarul general al NATO de atunci, Lordul George Robertson, iar materializarea eforturilor de aderare este meritul Guvernului Adrian Năstase, care a reușit să transforme ziua de 2 aprilie 2004 într-o zi memorabilă.

Pentru țara noastră, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare a spiritului euroatlantic și a democrației. Sunt zece ani de când România a primit garanții că va fi apărată în caz de conflict militar și de când s-a angajat, sub însemnele Alianței Nord-Atlantice, să apere teritoriile altor state. A existat și un cost pentru toate acestea, concretizat în eforturile depuse de România în misiunile întreprinse, în care și-au pierdut viața 25 de militari, alții fiind răniți.

În cei zece ani de când face parte din NATO România, 40.000 de militari români au fost trimiși în misiuni de război, în Afganistan, Irak, Bosnia, Kosovo. Au fost achiziționate avioane Hummer și, în locul vechilor avioane MIG, România utilizează acum avioane F16. Cea mai importantă achiziție este centrul de la Deveselu, care, din 2015, va găzdui rachete interceptoare din cadrul scutului antirachetă. De mai mulți ani, militarii americani și ai altor țări NATO se antrenează la poligoanele puse la dispoziție de România. Costurile misiunilor internaționale ale Armatei române sunt estimate în jurul unui miliard de euro, în condițiile în care bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost mai mereu condiționat de nivelul și randamentul economic al României.

Eforturile de aderare ale României, dar și cele de colaborare și acțiune în misiunile euroatlantice nu au rămas însă nerăsplătite. NATO rămâne principalul garant al securității României, iar obiectivul major al țării noastre este consolidarea relevanței și eficacității NATO, ca pilon fundamental al securității euroatlantice la începutul secolului al XXI-lea. România a dobândit un profil strategic bine conturat, care pune în evidență poziția geostrategică de frontieră atât pentru Alianța Nord-Atlantică, cât și pentru Uniunea Europeană. Deceniul de apartenență la NATO a sporit securitatea României, a dovedit că aceasta este un partener de încredere pentru Alianță și a determinat creșterea investițiilor străine, a sporit încrederea cetățenilor români într-un viitor mai bun pentru țara lor.

La 10 ani de la aderarea țării noastre la NATO, să ne dorim la mulți ani, România!

Deputat Sonia-Maria Drăghici, deputat PSD de Oradea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mircea Lubanovici - declarație politică de marcare a aniversării a 10 ani de la aderarea României la NATO;

Domnul deputat Mircea Lubanovici, vă rog, aveți microfonul, domnul deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur foarte mult să văd că și alți colegi doresc să marcheze evenimentul aderării României la NATO.

Aș vrea să anunț, pentru stenogramă, că astăzi voi mai depune încă o declarație politică pe care am intitulat-o "Este absolut necesară revizuirea Constituției, dar doar exprimând dorințele românilor", și ce-a de-a doua: "De ce nu se dau bani pentru cercetare".

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin declarația de astăzi doresc să marchez și eu aniversarea celor zece ani de când România a aderat la NATO. Momentul 29 martie 2004 are o importanță regională deosebită, având în vedere că România a fost primul stat fost comunist care a devenit țară membră a Alianței Nord-Atlantice. În cei zece ani, 40.000 de militari români au participat la misiunile Alianței, iar în aprilie 2008 Bucureștiul a găzduit Summitul NATO.

Suntem datori să recunoaștem și să prețuim sacrificiile eroilor noștri români care, de multe ori, au contribuit major la formarea unei imagini pozitive a țării noastre pe plan mondial.

Să nu uităm că aderarea României la Alianța Nord-Atlantică a reprezentat pentru noi susținerea internațională a libertății și a păcii, a principiilor democratice, a statului de drept și a guvernării legii. Asumarea acestor valori a facilitat drumul nostru către Uniunea Europeană, iar testele din vara 2012 arată încă o dată cum mecanismele democratice au funcționat, în ciuda intereselor politice de moment.

Înainte de a încheia, aș vrea să ne îndreptăm cu toții atenția asupra evenimentelor recente din statul vecin, Ucraina, și să le recunoaștem ca dovezi ale importanței statutului nostru de membru NATO. Ce învățăm din ele, stimați parlamentari, este faptul că trebuie să fim vigilenți în fața naturii pericolelor contemporane și că trebuie să ne îndreptăm atenția asupra necesității redefinirii conceptului de apărare colectivă.

Stimați colegi, în cei zece ani de când ne-am alăturat Alianței Nord-Atlantice, România și-a consolidat în mod real statutul de țară membră și a dovedit, prin misiunile la care a participat, că este un partener de încredere. Consider că, în actualul context politic internațional, există premisele pentru ca țara noastră să devină un partener strategic viabil și drumul spre aceasta depinde însă de voința politicului. Sper ca politicienii de azi să arate aceeași cooperare pe acest obiectiv ca și cei de acum 10 ani.

Vă mulțumesc.

Sunt deputatul PDL, Colegiul nr.3, diaspora, Mircea Lubanovici.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică cu referire la comunitățile românești din Italia;

Domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bună dimineața.

Am onoarea de a vă adresa această declarație politică la rugămintea unor cetățeni români aflați într-un garaj, într-un garaj în Roma. Nu aveam nicio defecțiune tehnică la mașină și nici nimic de parcat, niciun vehicul, în acel garaj. Se pare că statul român și-a parcat definitiv bunele sale intenții vizavi de o comunitate destul de importantă din afara granițelor țării.

Zilele trecute am vizitat comunitățile românești din Lazio și Toscana, comunități cu foarte multe probleme, comunități destul de importante pentru noi.

Pentru moment am crezut că limba statului român, limba oficială, a fost schimbată. Mă așteptam să fie cea maghiară, parcurgând evoluția politică din România. Dar nu, trebuia să ne adresăm în limba italiană, pentru că domnul care ne-a întâmpinat nu vorbea limba română.

Pe lângă situația destul de precară a misiunii diplomatice, situație care nu onorează statul român, și nici funcționarii consulari, darămite cetățenii săi, pe lângă taxele destul de ridicate, exagerat de ridicate, avem această problemă de respect față de propriii cetățeni.

Consulatul românesc din Roma funcționează, cum spuneam, în condiții precare, iar întâmpinarea cetățenilor români se face într-un vechi garaj, un garaj amenajat pentru întâmpinarea acestor cetățeni. Am întâlnit acolo foarte multe familii care veneau de la 6 ore distanță, din Bari, care veneau din insula Sardinia, din Cagliari, români care erau cu copii, cu familii, români care se chinuiesc. Nu știu cât realizăm că noi chinuim, clasa politică, acești români. Nu știu, nu este voit, neapărat, dar trebuie să constatăm cu toții și, vă rog, de câte ori aveți ocazia să plecați în Roma, faceți această vizită la misiunea diplomatică din Roma și o să constatați ce am constatat și eu. Nu trebuie să ne ascundem, avem puterea să schimbăm anumite lucruri, începând de la taxele consulare, așa cum solicităm cu toții, cei din diaspora, și până la, eu știu, intenția de dialog constructiv cu cetățenii pe care îi avem acolo.

Suntem un stat european, un stat afiliat NATO, așa cum celebrăm astăzi, în Parlamentul României, nu văd de ce nu am putea să construim altfel viitorul nostru și al cetățenilor.

Dacă tot i-am determinat să părăsească țara, pentru că noi, clasa politică, sau colegii noștri din guvernele anterioare i-au determinat să părăsească România, dacă noi am fost în stare totuși să oferim o bună imagine României, de ce nu am putea să ajutăm acești cetățeni?

Nu știu cât conștientizăm, dar Consulatului din Roma îi sunt arondați 300.000 de cetățeni sau peste 300.000 de cetățeni, iar din Provincia Lazio au pornit către România, până acum, miliarde de euro. Pentru aceste miliarde de euro, statul român face foarte puțin.

Vă mulțumesc.

În speranța că vom avea puterea să trecem peste aceste bariere și să aducem rezultate pozitive pentru români, vom insista toți cei care dorim ca aceste schimbări să se petreacă, dar avem nevoie de sprijinul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Florin Buicu - declarație politică cu titlul: Vorbe în vânt ale fostei conduceri a Ministerului Sănătății;

Domnul deputat Buicu. Florin Buicu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Vorbe în vânt ale fostei conduceri a Ministerului Sănătății".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am asistat ieri la prezentarea unei moțiuni simple depuse de colegii noștri de la Partidul Național Liberal în plenul Camerei Deputaților.

Este greu să nu iei o poziție atunci când cunoști sistemul și când ai răspunsuri la acuze.

În moțiune, am fost acuzați de fosta conducere a Ministerului Sănătății, și aici nu mă refer la doctorul Raed Arafat, de faptul că odată cu schimbarea componenței Guvernului, multe angajamente din Programul de guvernare al USL sunt doar promisiuni fără rezultat.

Îi contrazic pe colegi, atât eu, cât și judecătorii Curții Constituționale, care la sesizarea colegilor din PDL și PMP au trebuit să verifice modalitatea în care noul Guvern, Ponta 3, a fost învestit în Parlament și dacă a fost respectată Constituția, cu accent asupra programului de guvernare. Sesizarea s-a respins cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă. Și atunci, dragi colegi mai noi în opoziție, cred că ar trebui măcar de aici să aveți siguranța continuării programului USL.

În calitate de ales pe listele USL, vreau să vă amintesc faptul că Programul de guvernare "România puternică" prevede, printre altele, referitor la domeniul sănătății, compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse, extinderea sistemului SMURD la nivel național, dar și recondiționarea ambulatoriilor de specialitate ale spitalelor.

Tot în moțiune, Partidul Social Democrat a fost acuzat de faptul că încearcă diverse tergiversări și justificări și ni s-a menționat că PNL și-a respectat angajamentul luat în fața populației, lăsând lista de medicamente compensate "la cheie", după îndelungate consultări cu medici, asociații, dar și cu reprezentanți ai industriei farmaceutice.

În intervenția mea de ieri am citat dintr-un comunicat al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România postat pe site-ul acestora în luna februarie 2014, unde printre altele se susține faptul că propunerile nu schimbă nimic și că promisiunile fostei conduceri a Ministerului Sănătății s-au dovedit doar "vorbe în vânt". Nu am spus-o eu, nu a spus-o nici PSD, a spus-o o terță persoană, cea căreia i se aplică de drept.

V-ați lăudat cu transparența și cu consultarea în conceperea listei medicamentelor compensate. Vă spun ca membru al Comisiei de sănătate că personal nu am fost invitat și nu am participat la niciun fel de consultare, iar aceasta este poziția majorității membrilor comisiilor de sănătate din Parlament. Așa că transparența și consultarea au cam lipsit sau au existat doar pentru a bifa o procedură, fără a se pune în aplicare.

Nu cred că întreg PNL are vreo vină pentru "vorbele în vânt" aruncate de un reprezentant al său, dar vreau să-i atenționez pe colegii liberali, dar și pe ceilalți colegi deputați despre modelul de "vorbe în vânt" folosit de fosta conducere a Ministerului Sănătății în relația cu pacienții, cu industria farmaceutică, cu reprezentanții profesioniștilor din sănătate.

Nu este frumos și nici colegial ca după o perioadă de conlucrare să te dezici și, mai mult decât atât, să încerci să arunci și cu noroi și să-l și mai întinzi prin această moțiune.

Actualizarea listei este un proces continuu. Este benefic procesul, pentru că se permite accesul pacienților la tratamente noi, la timp, dar totodată reprezintă și un efort financiar gradual, și nu un efort financiar brusc, care nu poate fi suportat ușor.

Am întrebat ieri retoric fosta conducere a Ministerului Sănătății dacă în perioada 2012-2014 știa toate aceste lucruri pe care acum, cu atâta nonșalanță, ni le aruncă în grădină.

Ce-a făcut fosta conducere cu medicamentele aflate acum în listă? Pentru că la momentul introducerii unor produse noi, produsele vechi sau cele care nu își dovedesc eficacitatea trebuie scoase. Numai așa ar fi putut exista posibilitatea de a obține fondurile necesare noilor produse. Spre exemplu, pentru oncologie, compensarea trebuie să continue similar. Dar, stimați colegi, știați că în listă avem și lac pentru unghii ca formă de prezentare a unor produse? Care sunt produsele care nu mai sunt necesare? Care sunt produsele pentru care nu este necesar să existe același grad de compensare. La aceste întrebări fosta conducere a Ministerului Sănătății nu a răspuns.

Vreau să transmit și pe această cale un mesaj de mulțumire din partea Parlamentului României, a Grupului Partidului Social Democrat către asociațiile de pacienți, către profesioniști, medici, către reputații profesori care au muncit benevol și cinstit în întocmirea listei. Îi asigur că munca lor nu a fost în zadar, ce este bun trebuie să continue.

Fosta conducere a Ministerului Sănătății dă vina pe un ministru care în primele două-trei săptămâni de activitate a trebuit să demineze bombele lăsate de foștii. Și aici vreau să vă aduc aminte doar de plata burselor pentru tinerii medici rezidenți, o promisiune respectată a Guvernului Ponta, minată de fosta conducere și deminată de actualul ministru, Nicolae Bănicioiu. Și nu vreau să vă mai amintesc de Institutul "Cantacuzino".

Ministrul Bănicioiu este al 24-lea ministru al sănătății din România după 1989. Fosta conducere a Ministerului Sănătății a condus mai mult de 4 ani și 6 luni acest minister, adică 18,75% din acest timp. Fosta conducere a Ministerului Sănătății trebuie să-și asume, pe lângă realizările din sistemul de sănătate, și 18,75% din nerealizările și nemulțumirile profesioniștilor din sistem și ale pacienților.

Actualul ministru ocupă portofoliul de două-trei săptămâni. La un calcul simplu, rezultă doar 0,2% din această perioadă. Și în această perioadă, rezidenții și-au primit bursele.

Pacienții români au nevoie de medicamente. Au nevoie de medicamentele care au efectul cel mai bun, la cel mai mic preț. Și medicii au nevoie de aceste medicamente, pentru a reuși să-și trateze pacienții cu aceleași posibilități de tratament cu colegii lor din întreaga lume. Acesta este dezideratul pe care trebuie să-l îndeplinească noul ministru al sănătății.

Vreau să-l felicit pe noul ministru pentru gestul curajos de a retrage de pe site propunerile aruncate acolo în grabă. Ne dorim cu toții să găsească cea mai bună soluție pentru pacienții care au nevoie de medicamente, în cel mai scurt timp, în urma unui proces transparent de consultare cu toate organizațiile implicate și cu toți profesioniștii.

Și vreau să-l atenționez pe Nicolae Bănicioiu să aibă grijă la toate "fumigenele" și la toate "bombele" plasate de fosta conducere și să-l compar cu Făt-Frumos, fiind obligat să facă într-o perioadă scurtă, de luni de zile, ceea ce alții n-au făcut în ani de zile. Îi urez succes, pentru că inteligența și profesioniștii nu-i lipsesc.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Stan - declarație politică cu referire la atitudinea opoziției față măsurile guvernamentale puse în operă sau cuprinse în programul de guvernare;

Domnul deputat Ioan Stan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Stan:

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt prezent astăzi aici pentru a vă face cunoscută profunda mea îngrijorare în legătură cu manifestările pierderii de memorie, suferință teribilă ce pare că ar fi atins parte din colegii noștri.

De fapt sunt un tip milos și nu pot sta nepăsător văzând în ce situații penibile pune afurisita asta de maladie oameni care altfel par la locul lor. Pentru acest motiv am hotărât să cer ajutor profesioniștilor, în speranța că vor găsi un leac, ceva să-i scape pe cei atinși de flagelul uitării și să-i ferească, măcar pe viitor, de umilința ridicolului. Și pentru că eu am învățat în școală că soluțiile unor probleme se pot elabora corect numai pe baza unor așa-numite analize-diagnostic, asta am făcut. Să vă prezint deci câteva dintre constatări.

Suferinzii prezintă două durate de incubație a virusului cu pricina. Unii găzduiesc boala de prin 2012, alții s-au molipsit, probabil, prin contact apropiat, de vreo două-trei luni. La primii, pierderile de memorie determină atac violent asupra fiecărei măsuri guvernamentale puse în operă sau cuprinse în programul de guvernare aprobat de Parlament. La ceilalți, ruperile aducerii aminte operează asupra unor perioade din viața lor, în timpul cărora au spus și au făcut lucruri pe care acum le neagă ori le impută pur și simplu foștilor aliați.

Să exemplific. Prima grupă de bolnavi, uitând demersurile proprii de genul: pensii tăiate, salarii ciuntite, alocații anulate, impozite și taxe îngropate sub plăci sfidătoare pe care scria "aici sunt banii dumneavoastră", prețuri ale combustibilului crescute până aproape de dublu în decursul a trei ani portocalii, uitând deci acestea toate și altele multe la fel, sar ca arși, cum zice o vorbă, la beregata Guvernului. Atacuri violente, cum spuneam, constând în expozeuri sforăitoare din categoria "care". Deci, care pensii, care salarii, care infrastructură? Primul-ministru, cu Guvernul lui cu tot, împovărează poporul de grija căruia noi nici nu mai putem! Bugetul are bani ascunși pe care îi folosește cum vrea premierul! Nu era nevoie de acciză la carburanți! Veniți, oameni buni, să semnați pentru contra! Nu vă mirați că semnați pe două tabele. Facem două, ca să nu vă mai deranjăm data viitoare, că nu scapă ăștia de noi, cum nu scapă de moarte!

Și tot așa, te crucești și te întrebi pur și simplu: domnule, ăștia nu sunt tot ăia? Ba da, tot ăia sunt, dar bolnavi săracii, după cum spuneam.

Cei din a doua categorie, deși sunt atinși de maladie de mai puțină vreme, trezesc în sufletul meu mai multă compasiune. Și cum ar putea fi altfel dacă, până mai ieri, susțineau aceleași obiective și vorbeau aceeași limbă cu cei de care astăzi se dezic, adică de circa 70% din electori. Cumplită boală, doamnelor și domnilor! Să te facă să-ți schimbi afirmațiile la 180 de grade. Să te facă să arunci cu noroi acolo unde îmbrățișai și pupai. Să te facă să te crezi înger demonizat de o alianță ce s-a dovedit a nu fi instrument de parvenire cum sperai, ba chiar să-și îngăduie a avea coloană vertebrală. Cu adevărat cumplită boală!

Așa că, vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să fiți alături de mine în demersul meu creștinesc și să cerem cu fermitate domnului ministru al sănătății să aloce sumele necesare eradicării acestei maladii în rândul politicienilor. Lasă că ți se rupe sufletul de mila lor, dar dacă, Doamne ferește, efectele bolii ar depăși granițele retoricii politice și ar năvăli în viață, nici că le-ar mai descâlci careva ițele. Să n-ajungem să vedem săptămâna viitoare demonstranți cu flamuri portocalii, ori albastru cu verde, ori mai știu eu de care culoare de ultimă oră, strigând la poarta Cotroceniului "Jos președintele!".

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS Cristian-Constantin Roman - declarație politică cu titlul Interesele naționale, subordonate intereselor politice ale USD;

Domnul deputat Cristian Roman.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

Declarația mea politică se numește "Interesele naționale, subordonate intereselor politice ale USD".

Vreau prin această declarație să atrag atenția asupra unui fapt grav ce s-a petrecut în acest for legislativ și care nu ne onorează în niciun fel.

A fost adoptată tacit Legea privind reorganizarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca departament în cadrul Ministerului Administrației și Internelor. S-a făcut un mare pas spre politizarea unei instituții de o mare importanță pentru securitatea națională.

Din păcate, puterea actuală nu-și vede decât interesul propriu, trădând interesul național. Și o face fără măcar să-și asume asta.

Pentru cei care nu cunosc sau pentru cei care nu știu, care știu dar nu vor să spună, precizez că STS asigură o diversitate de servicii de comunicații de date, voce și radio pentru majoritatea covârșitoare a instituțiilor statului, printre care Administrația Prezidențială, Guvernul României, Parlamentul, instituțiile din domeniul apărării, securității și ordinii publice, instituțiile din sistemul judiciar.

De asemenea, instituția asigură servicii de telecomunicații pentru interconectarea tuturor autorităților publice cu sarcini în securitatea națională sau în situații de urgență.

Gestionarea unui astfel de domeniu vital al statului presupune existența unui statut apolitic pentru structura ce are aceste atribuții, întrucât telecomunicațiile de stat și speciale sunt organizate în scopul asigurării securității statului, implicit a cetățeanului, impunându-se să fie situate și pe mai departe deasupra intereselor politice. Plasarea STS în organigrama unui minister nu este compatibilă cu sarcinile acestuia.

Considerentele care au fost avute în vedere când puterea executivă și puterea legislativă au hotărât că SRI, SIE și SPP trebuie să fie autonome, nu subordonate politic și unor interese de grup și de conjunctură, sunt identice cu motivele pentru care aceleași puteri ale statului, executivă și legislativă, au hotărât că STS, în mod similar celorlalte servicii cu atribuții în domeniul securității, trebuie să fie coordonat de CSAT, nu de un ministru numit pe criterii politice, și condus de un manager cu experiență în domeniul securității naționale, nu cu experiență politică.

În prezent, Serviciului de Telecomunicații Speciale se află în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, sub controlul nelimitat al comisiilor parlamentare, sub controlul Guvernului, prin proiectul de buget, sub controlul Curții de Conturi din punct de vedere al execuției bugetare.

Se impune pe mai departe independența și echilibrul instituțional al Serviciului de Telecomunicații Speciale ca autoritate de securitate, cu personalitate juridică autonomă și independentă față de oricare altă autoritate a administrației publice, supusă controlului Parlamentului, cu competențe pe teritoriul României, unică și exclusivă în domeniul telecomunicațiilor de stat pentru autoritățile publice din România și pentru alți utilizatori prevăzuți de lege.

Am făcut toate aceste precizări convins fiind că, dacă această lege va reveni la Camera Deputaților pentru a fi reexaminată, atunci e bine să acționăm în cunoștință de cauză.

Securitatea națională nu poate fi nicidecum confundată cu interesele politice ale unui partid politic și, dacă se întâmplă așa, este deosebit de grav. Asta înseamnă trădarea intereselor naționale și un important pas spre dictatură.

Vă mulțumesc.

Deputat Forța Civică Botoșani, Roman Cristian.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată: Șahul, materie opțională de studiu în toate școlile din România;

Domnul Iacoban. Domnule deputat Iacoban, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, pentru stenogramă, aș vrea să menționez că voi depune astăzi două declarații politice, dintre care cea pe care o citesc și v-o expun dumneavoastră, este vorba despre "Șahul, materie opțională de studiu în toate școlile din România".

Dragi colegi,

De ieri, 31 martie 2014, prin semnarea de către ministrul educației naționale a Ordinului nr.3249, șahul este materie didactică opțională în toate școlile din România.

Astfel, s-a pus în aplicare Declarația 0050/2011 a Parlamentului European, cu privire la introducerea șahului în unitățile de învătamânt din Uniunea Europeană. S-au luat în considerare studiile disponibile referitoare la rezultatele acestui program asupra dezvoltării copiilor, definind șahul ca sport accesibil pentru copiii din toate grupurile sociale, care poate sprijini coeziunea socială și poate contribui la obiectivul politicilor cum ar fi: integrarea socială, combaterea discriminării, reducerea ratelor criminalității și chiar combaterea diferitelor dependențe. Propunerea se sprijină pe faptul că, indiferent de vârsta copiilor, șahul poate ameliora concentrarea, răbdarea și persistența acestora și poate dezvolta în ei simțul creativității, al intuiției, al memoriei, precum și abilități analitice și decizionale, dezvoltând în final hotărârea, motivația și fairplay-ul.

Dragi colegi, introducerea șahului ca disciplină în învățământul primar a fost una din principalele teme pe care mi-am asumat-o odată cu depunerea candidaturii la Federația Română de Șah. Preocuparea mea pentru acest sport și implicarea mea activă în susținerea acestui sport nu a lăsat insensibil Ministerul Educației Naționale, care a fost de acord ca, începând din anul școlar 2014- 2015, șahul să poată fi studiat ca materie opțională în școli, în învățământul primar, disciplina numindu-se, sugestiv, Educație prin șah. Mă bucur că domnul ministru Remus Pricopie, un iubitor înveterat al șahului, a aprobat programele școlare pentru materia Educație prin șah, anul I și II de studiu, dând prin aceasta posibilitatea elevilor români să se familiarizeze cu tabla de șah, cu regulile de joc și să se decodifice semnificația semnelor convenționale utilizate în partida de șah.

Exercițiile de interpretare, observația, simularea unor situații de joc, calculul unor variante de joc sunt etape pe care elevii români le vor putea parcurge în cei doi ani de studiu.

Disciplina opțională, Educație prin șah, prin educație, are rolul de a facilita trecerea de la abordarea șahului ca joc, la abordarea acestuia ca știință cu ajutorul unei metodologii proprii bazate pe observație, culegere de informații, exercițiu, predicție, planificare.

Așa cum bine se precizează și în nota de fundamentare a ministerului, șahul poate contribui la creșterea coeficientului de inteligență, la îmbunătățirea capacității de comunicare și a aptitudinii de a identifica moduri de gândire și acțiune. Copiii vor învăța într-un plan concret și bine aplicat să ia decizii rapide și corecte sub presiunea timpului. Dezvoltarea gândirii critice și creative poate ajuta în mod eficient școlarul la dezvoltarea spiritului de observație și la însușirea sentimentului de toleranță față de semeni, fiind, de asemenea, demonstrat că șahul poate ajuta uneori și la rezolvarea unor situații de dependență ale copiilor.

Consider că, prin aprobarea acestei discipline școlare, Ministerul Educației Naționale a făcut un prim pas important în susținerea unor programe educative care să contribuie la creșterea sănătoasă a școlarilor de vârstă mică.

De asemenea, nu în ultimul rând țin să menționez foarte buna colaborare în scopul promovării acestei discipline de studiu între Ministerul Educației Naționale și Federația Română de Șah, reușind împreună, prin eforturi comune, alinierea și la punctul de vedere european cu privire la rolul șahului în dezvoltarea psihosocială a elevilor din învățământul primar.

Vă mulțumesc frumos.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Mircea Dolha - declarație politică cu tema: Dacă nu intervine, Guvernul riscă să decimeze firmele de transport românești;

Domnul deputat Mircea Dolha.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea Dolha:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Dacă nu intervine, Guvernul riscă să decimeze firmele de transport românești".

Stimați colegi,

După anul 1990, România a avut unul dintre cele mai performante parcuri auto pentru transportul internațional de mărfuri și persoane care a adus anual multe sute de milioane de euro la bugetul național.

Din păcate, la ora actuală, transportatorii români sunt în mare dificultate, multe firme românești de transport fiind nevoite să-și închidă porțile, în timp ce mii de șoferi români sunt nevoiți să lucreze în străinătate, la firme din Italia, din Franța, Austria, Germania, Spania și așa mai departe, deși ar fi normal și ar fi de dorit ca acești oameni să lucreze în țară, pentru firme românești, să achite taxe și impozite în România.

Situația în care au ajuns transportatorii români este cauzată de problemele de ordin fiscal și o remediere a lor ar putea fi rezolvată prin rambursarea unui procent din acciza aplicată la carburant. Numai că suma este foarte mică și nu vine în sprijinul transportatorilor români. Astăzi, acciza pentru motorină se poate recupera în șase țări din Uniunea Europeană: Belgia, Franța, Spania, Italia, Ungaria și Slovenia. În mod similar, măsura recuperării accizei la motorină în România nu se va aplica numai transportatorilor români, ci oricărui transportator din Uniunea Europeană care îndeplinește aceleași condiții și alimentează cu carburant din România, adică așa cum și transportatorii din România recuperează acciza din cele șase state membre ale Uniunii Europene.

Abia după multe consultări și negocieri Guvernul a anunțat că va returna către transportatorii români 4 eurocenți/litru.

Guvernul României ar putea lua însă exemplul Italiei, care returnează până la 21 de eurocenți către propriii transportatori. Suma de 4 eurocenți/litru este cea mai mică din Uniunea Europeană și este clar că nu vom mai putea face față concurenței acerbe.

În același timp, este necesară și aplicarea rambursării accizei suplimentare la carburant, să includă și firmele de transport persoane care operează autovehicule de peste 8 locuri, de transport public și în cont propriu licențiat, nu doar pentru firmele de transport marfă. Aplicarea acestei măsuri pentru aceste companii este de o importanță deosebită, deoarece permite menținerea costurilor plătite de pasageri în acest moment.

Includerea și a firmelor de transport pasageri în actul normativ ce urmează să fie elaborat de Guvern ar fi în avantajul consumatorului român, care ar urma să fie cât mai puțin afectat de introducerea acestei accize suplimentare.

Guvernul României trebuie să țină cont de solicitările transportatorilor români, trebuie să țină cont de practicile din celelalte țări din Uniunea Europeană.

Dacă primul-ministru nu vrea să decimeze firmele românești de transport, dacă vrea cu adevărat înființarea de noi locuri de muncă sustenabile, atunci ar trebui să aplice modelul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rambursarea accizei la carburant și va vedea în scurt timp efectele pozitive. Dacă nu o va face, va purta răspunderea pentru toate efectele negative ce se vor înregistra.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ionaș-Florin Urcan - declarație politică cu subiectul: Azi Ponta nu ne păcălește, românul chiar plătește!;

Domnul deputat Florin Urcan. Vă rog, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi voi citi o declarație politică intitulată "Azi Ponta nu ne păcălește, românul chiar plătește!".

Astăzi este 1 aprilie, zi care, în tradiția poporului român, se spune că este ziua păcălelilor, dar a păcălelilor care dau un ton de haz, bună dispunere spirituală, chiar o glumă.

În schimb, premierului plagiator al țării, Victor-Viorel Ponta, nu prea îi arde de păcăleli sau glume astăzi, când prețul combustibilului se majorează odată cu creșterea accizei, înăsprind viața românilor, precum și a întregului mediu economic și de afaceri.

Adoptarea acestei măsuri radicale și total dăunătoare a Guvernului Ponta nu are niciun fundament real, decât acela că prin încasarea acestor sume la bugetul național s-ar putea satisface toate poftele baronilor locali ai PSD, care de-abia așteptă ca, din pixul sforarului suprem, domnul Dragnea, să curgă sumele colectate către buzunarul firmelor de casă.

Dar să nu-1 uităm nici pe Antonescu și nici PNL-ul, pentru că decizia care intră astăzi în vigoare a fost adoptată de defunctul USL, deci cu acordul și voința supremă a celor care se erijează acum, în cel mai mincinos mod, în singurul "partid de opoziție" sau "de centru-dreapta". Un partid care-și critică și nu-și asumă propriile măsuri nu poate oferi credibilitate și încredere.

De 1 aprilie, Ponta și Antonescu ne lovesc în plin. În plinul de combustibil care este mai scump cu fiecare alimentare, crescând astfel indirect prețul produselor alimentare, al utilităților, al bunurilor de larg consum, conducând viața românului spre dezamăgire, eșec și lipsă de speranță.

Companiile din domeniul transportului sunt mințite în continuare de către același incompetent premier, fiind mai nou ademenite cu măsuri privind recuperarea parțială a sumelor cheltuite în plus. Păi mai bine nu-i iei în plus decât să-i iei în plus și apoi să-i dai înapoi parțial. Mai mult, la decontarea acestor recuperări de sume vor fi "noii băieți deștepți", care vor veni cu facturi de alimentare combustibil fără să fi făcut acest lucru vreodată, ceea ce stimulează evaziunea fiscală curată.

Dar să nu ne mai mirăm, Ponta știe, vrea și poate doar să mintă și să-și satisfacă baronii și primarii care-i vor aduce voturile necesare în acest an electoral.

Nu este normal să avem combustibil mai scump ca în Germania și Austria, iar nivelul veniturilor salariale este cu mult mai jos decât în aceste țări; nu este normal ca Ponta și Guvernul său incompetent să-i oblige, indirect, pe transportatori să alimenteze din statele vecine care nu iau astfel de măsuri aberante; nu este normal să ne trezim, peste noapte, cu creșterea masivă a evaziunii fiscale în acest domeniu; nu este normal să fim "condamnați la viață" de către un tinerel socialist care joacă România la coșul de baschet.

Partidul Democrat Liberal, prin toți parlamentarii săi, a inițiat o propunere legislativă prin care se dorește abrogarea acestei nevolnice taxe, dar știm foarte bine și suntem conștienți pe deplin de faptul că acest sforar al propriilor interese va face toate jocurile necesare ca acest demers să rămână neîmplinit. Mai mult, încearcă deja, cu ajutorul propriilor laboratoare de propagandă, să arunce veninul și vina pe cei care au guvernat în trecut și care nu-1 lasă acum să facă numai lucruri foarte bune.

În toată guvernarea lor, Ponta și Antonescu nu au produs decât scumpiri, dezamăgiri și eșec, păcălind încontinuu prin jaf, incompetență și minciună.

Dragi români, din nefericire, astăzi este ziua lor, nu ziua noastră.

Deputat Florin Urcan, PDL Mureș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică referitoare la șansa României de a se plasa în centrul consolidării relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană;

Doamna Ana Birchall, PSD.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

În declarația de astăzi vreau să vă vorbesc despre șansa pe care România o are de a se plasa în centrul consolidării relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană.

Zilele acestea sărbătorim 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline a NATO, recunoscându-se, astfel, potențialul României de a se integra în organisme internaționale care să ne asigure securitatea și prosperitatea. Trebuie să apreciem încă o dată consecvența, seriozitatea și profesionalismul cu care țara noastră și-a îndeplinit obligațiile în acest organism politico-militar.

În 2004, în ziua în care Steagul României a fost ridicat pentru prima dată, alături de steagurile altor aliați NATO, am avut onoarea să fac parte din delegația României la Bruxelles și nu pot reda în cuvinte sentimentul de mândrie națională pe care l-am simțit cu toții în acel moment.

Țin să le mulțumesc și de la tribuna Parlamentului României femeilor și bărbaților din Armata Română care au servit și continuă să servească cu onoare și devotament România, punându-și eforturile în slujba unui scop ce depășește granițele noastre, garantând securitatea noastră și a aliaților noștri. Româncele și românii care au luptat în prima linie în teatrele de război pentru apărarea libertății și democrației în lume merită tot respectul nostru.

Un cuvânt de recunoștință și eroilor căzuți în aceste teatre de operațiuni, care, prin sacrificiul suprem, au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunilor la care au luat parte. Suntem alături de familiile celor care plătesc, din păcate, prețul greu al libertății pentru care luptă.

România, ca membru al NATO, ca partener strategic al SUA și ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, trebuie să devină o sursă regională de stabilitate și diplomație într-o zonă în care tensiunile, din păcate, cresc.

Am încredere că România poate deveni un emițător al valorilor europene în spațiul extraeuropean, așa după cum cred că România poate deveni o punte de legătură între Asia, Europa și Statele Unite ale Americii.

Trebuie să profităm de potențialul nostru, dat, pe de o parte, de poziția geografică și, pe de altă parte, de statutul nostru de membru în organismele internaționale politice și militare.

România, prin prisma poziției strategice în cadrul Uniunii Europene și NATO și având un parteneriat temeinic și de durată cu Statele Unite, are posibilitatea să joace un rol important de mediator, de promotor al stabilității în noul context internațional din regiune. Contextul regional ne-a arătat, mai mult ca oricând, că avem nevoie de o intensificare a relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Cele două continente trebuie să acționeze prompt, hotărât și determinat în fața provocărilor pe care le întâmpină comunitatea internațională.

Proiectele fundamentale comune și încrederea istorică dintre Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să se concretizeze într-o acțiune coerentă față de provocările care se manifestă în regiunea României. Această încredere trebuie să se concretizeze și în obiective cu relevanță pentru România, cum ar fi liberalizarea vizelor pentru toți cetățenii statelor membre ai Uniunii Europene sau deschiderea largă față de integrarea europeană a Republicii Moldova, ca să dau numai câteva exemple.

Ne stă în putere să impunem pe agenda internațională aceste obiective, cu termene clare, în avantajul românilor din România sau din Republica Moldova. Tocmai de aceea, cred că întreaga clasă politică trebuie să susțină unitar și fără rezerve proiectele de interes național. Trebuie să ne respectăm pe noi înșine și să ne cunoaștem potențialul, dacă vrem ca acest potențial să fie recunoscut și de către partenerii noștri.

Diplomația economică, de exemplu, alături de diplomația guvernamentală și diplomația parlamentară, trebuie să fie puse în slujba interesului național, asta dacă vrem să atingem obiectivele pe care ni le-am propus. Spre exemplu, România nu trebuie să neglijeze relațiile cu India, cu Asia, în general, sau cu alte piețe economice importante. Zilele acestea am asistat la comentarii inutile, ca să nu spun iresponsabile, din partea unor actori politici privind relația României cu China.

O diplomație economică eficientă îi aduce Franței sau Statelor Unite ale Americii contracte comerciale de zeci de miliarde de euro cu China, de exemplu.

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, dacă vrem ca România să ajungă o punte de legătură între Asia, Europa și Statele Unite ale Americii, redobândindu-și, astfel, statutul de lider regional în diplomația și relațiile externe. Și îi invit pe toți cei care zilele acestea au comentat gratuit și absolut copilăresc, în opinia mea, relațiile României cu China să citească puțină istorie și astfel vor descoperi și poate chiar vor învăța că, în diplomația românească, și diplomația românească a contribuit semnificativ la prima vizită a unui președinte al Statele Unite ale Americii, în China, de exemplu.

Stimate colege și stimați colegi,

Suntem puși în fața unei alegeri importante: vrem să fim în avangarda relațiilor internaționale sau vrem să continuăm să ne plasăm în siajul diplomatic al altora, având un rol marginal?! Eu aleg prima opțiune, tocmai pentru că eu cred în potențialul României. Trebuie să ne impunem să setăm agenda internațională și să ne facem vocea auzită în regiune și în Europa și să devenim o țară cu adevărat importantă pentru dezvoltarea relațiilor internaționale.

Sper ca și dumneavoastră, colegele și colegii mei din Parlament, indiferent din ce partid politic faceți parte, să alegeți tot prima opțiune.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr.5 Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică intitulată: 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România;

Domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "96 de ani de la unirea Basarabiei cu România".

Doamnelor și domnilor deputați,

În acest an, pe 27 martie, s-au împlinit 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

În 1918, Basarabia devenea prima provincie românească ce se unea cu patria-mamă, urmată apoi de unirea Bucovinei, în octombrie, și a Transilvaniei, în decembrie al aceluiași an.

Pentru ca acest act de voință al basarabenilor să fie recunoscut pe plan extern, a fost nevoie de multe eforturi diplomatice. Astfel, Ionel Brătianu a pledat la Conferința de la Paris din 1919 pentru drepturile românilor asupra Basarabiei, dar și pentru valabilitatea actului votat în Sfatul țării.

În cadrul Conferinței de Pace de la Paris s-au luat în considerare aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc ale acestei provincii din punct de vedere geografic și etnografic. Mai mult, argumentele de natură economică și istorică i-au determinat pe reprezentanții Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei să semneze, la 28 octombrie 1920, Tratatul de la Paris, unde se recunoștea unirea Basarabiei cu România.

Uniunea Sovietică nu a semnat Tratatul de la Paris niciodată, chiar dacă a mimat, ulterior, negocieri în această privință cu România.

Clasa politică românească de la acea vreme a început un proiect intern de susținere și consolidare a noului stat România Mare. Basarabia, ca și restul provinciilor românești, trebuia îndreptată spre o dezvoltare unitară a României Mari. Pe lângă politica tolerantă adoptată asupra minorităților din România, s-au adăugat, la acea vreme, și două reforme importante: votul universal și împroprietărirea țăranilor.

La 96 de ani de la unirea Basarabiei cu patria-mamă, Republica Moldova se află în fața unei alte alegeri pe care o putem considera, de asemenea, istorică.

Aniversarea evenimentelor petrecute pe 27 martie 1918 la Chișinău are loc într-un context special, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova.

Acum, ca și atunci, aspirațiile sunt legate de integrarea deplină în marea familie europeană.

România trebuie să continue să sprijine în mod ferm parcursul european al Republicii Moldova. Aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei se poate împlini prin consolidarea democrației, stabilitate politică și prosperitate economică. Obiectivul imediat al țării noastre este sprijinirea demersului prin care Republica Moldova urmează să semneze cât mai repede Acordul de asociere la Uniunea Europeană și Acordul de liber schimb, acesta constituind primul pas în drumul spre integrarea europeană.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Horia Grama - declarație politică cu subiectul: Când se vor regăsi românii transilvăneni pe stema țării?;

Are cuvântul domnul deputat Horia Grama.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Horia Grama:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Când se vor regăsi românii transilvăneni pe stema țării?"

Cuvântul discriminare este folosit prea des și în mod nejustificat, mai ales în discursurile politicienilor ce reprezintă minoritatea maghiară.

Dacă tot vorbim de discriminare, vă aduc în atenție situația românilor transilvăneni, majoritari cu un procent de peste 80%, dar cu statut de "națiune tolerată" pe propria-i stemă.

În anul 2014, la fel ca acum 400 de ani, românii din Transilvania nu sunt reprezentați pe stema țării, pe simbolul unității naționale a României. Românii transilvăneni sunt, în continuare, exilați de pe stema Transilvaniei, în schimb secuii, maghiarii și sașii o domină în exclusivitate.

Este o nedreptate perpetuată încă din 1659, când, în urma Dietei de la Sebeș, și-au împărțit teritoriul pe stema Transilvaniei cele trei "națiuni privilegiate", consolidând astfel conceptul de Unio Trium Nationum și perpetuând umilirea românilor, prin orice mijloace, ca națiune tolerată, fără drepturi politice, fără dreptul de a participa la treburile de stat. Toate acestea se petreceau pe teritoriul strămoșesc al românilor din Transilvania, iar reprezentarea heraldică din zilele noastre este, în mod inadmisibil, aceeași după sute de ani.

Nici Marea Unire, nici un alt eveniment istoric de anvergură nu au adus îndreptarea acestei situații, iar românii încă nu și-au găsit un loc de cinste pe stema Transilvaniei. Secuii sunt reprezentați prin însemnele lor: soarele și luna; maghiarii, prin vulturul negru de stepă, pasărea turul; sașii, prin cele 7 turnuri, reprezentând tot atâtea cetăți. Unde și prin ce sunt reprezentați românii? Ei par a nu fi parte majoritară a Transilvaniei, sunt exilați în continuare din istorie, tocmai de pe simbolul care apare pe toate actele oficiale, simbolul național adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Românii din Transilvania sunt, chiar și după sute de ani, victimele exclusivismului politic pe criterii etnice și drept mărturie stă stema țării.

Stema Țării Românești, Stema Olteniei, Stema Moldovei, Stema Dobrogei, toate sunt reprezentări ale românismului, doar a cincea stemă din cele care compun simbolul României, cea a transilvănenilor, e parcă menită să rănească sentimentele naționale ale unui popor greu încercat în istorie.

Stimați colegi,

În județul de unde provin, în Covasna, steagurile secuiești sunt prezente la loc de cinste, la orice eveniment al etnicilor maghiari. De multe ori aceleași steaguri sunt arborate pe instituții publice ale statului român, în pofida prevederilor legale.

Ca român transilvănean, cred că este datoria noastră, a celor din Parlamentul României, să facem toate demersurile ce se cer, pentru a aduce românismul la locul meritat pe stema Transilvaniei. Cred că avem specialiști în heraldică, istorici care să găsească simbolul potrivit pentru a reprezenta românii din Transilvania și, împreună cu ei, să reușim să ștergem odată pentru totdeauna umilința și nedreptatea la care suntem supuși milioane de români în propria noastră țară.

Vă mulțumesc.

Horia Grama, deputat PSD, Colegiul nr.4, Circumscripția electorală nr.15 Covasna.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Legea Ciuhodaru a eliminat taxa radio-tv.;

Domnul Tudor Ciuhodaru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Legea Ciuhodaru a eliminat taxa radio-tv"

Taxa radio-tv, instituită prin Legea nr.41/1994, a transformat dreptul la informare al cetățenilor prin radioul și televiziunea publică într-o obligație. Legea nr.41/1994 ne obliga să plătim un serviciu pe care nu-l vrem ori suntem puși în situația în care plătim același serviciu de două sau mai multe ori.

Chiar dacă recepționăm posturile publice în urma încheierii unui abonament cu un operator de cablu, suntem obligați să plătim dublu taxa radio-tv. Plătim și pe factura la curent, cât și pe contractul încheiat cu distribuitorul de programe, chiar dacă posturile publice se află pe lista posturilor must carry elaborată de CNA, pe care societățile de cablu sunt obligate să le retransmită.

Chiar dacă beneficiem doar parțial de serviciile radio-tv prin utilizarea unei antene simple, de cameră, ce nu permite recepționarea tuturor canalelor, ci doar a posturilor TV1 și TV2, suntem obligați să achităm aceeași taxă cu cei care beneficiază de emisia tuturor canalelor.

Mai mult decât atât, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, dar și a veniturilor reduse pe care le realizează o parte însemnată a populației, valoarea taxei este în mod clar mult prea ridicată, mai ales pentru un serviciu de care o persoană nu dorește să beneficieze și care se situează la acest moment peste valoarea impozitului anual pentru o locuință în mediul rural.

Prin legea mea, adoptată de Camera Deputaților astăzi, se abrogă textele de lege care prevăd obligativitatea achitării acestui tip de taxe, măsură așteptată cu interes nu doar de cei cu venituri scăzute, dar în special de cei care văd în taxa radio-tv o măsură inechitabilă, fiind obligați să achite un serviciu pe care nu l-au vrut chiar de mai multe ori.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică: Solicitările cetățenilor privind acordarea dreptului la preempțiune;

Doamna deputat Tamara Ciofu. Aveți microfonul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației de astăzi: "Solicitările cetățenilor privind acordarea dreptului la preempțiune"

Stimate colege,

Distinși parlamentari,

La sfârșitul anului trecut, Parlamentul României adopta modificările la Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare. Așa cum și ministrul agriculturii declara la acea dată, adaptarea legislației la procesul de liberalizare a pieței funciare era mai mult decât necesară.

Astfel, acordarea dreptului la preempțiune la vânzarea unui teren pentru cei care locuiesc la sate, cât și statului român este o măsură ce protejează satele românești și acordă întâietate țăranilor care doresc să lucreze terenurile agricole.

Cu toate acestea, primari și cetățeni din colegiul meu electoral din Botoșani mi-au adus la cunoștință modalități suplimentare de a îmbunătăți cadrul legislativ modificat la sfârșitul anului trecut. Astfel, una dintre solicitările lucrătorilor agricoli autohtoni este dispunerea de norme privind înștiințarea vecinilor asupra vânzării de terenuri. Dacă prin actualele norme, primăriile sunt obligate să afișeze la aviziere anunțurile de vânzare, cetățenii solicită să fie înștiințați în scris cu privire la dreptul lor la preempțiune.

Totodată, solicitările cetățenilor se referă și la reordonarea modului în care se acordă dreptul la preempțiune. Astfel, aceștia consideră că este necesar ca dreptul la preempțiune să fie acordat în următoarea ordine: rudelor de gradul unu, doi, trei, coproprietarilor, vecinătăților, persoanelor fizice cu vârsta până la 50 de ani, arendașilor, statului român și, în cele din urmă, persoanelor fizice sau juridice străine.

Liberalizarea pieței funciare de la 1 ianuarie 2014, ca angajament pe care țara noastră și l-a asumat odată cu semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, a stârnit multe discuții contradictorii și polemici care au intoxicat opinia publică.

Faptul că retorica naționalistă a fost provocată de acordarea dreptului de a cumpăra terenuri agricole în extravilan de către cetățeni străini este regretabil. Cu toate acestea, îmi exprim convingerea că efectele dezinformării în mass-media pot fi contracarate prin ascultarea solicitărilor cetățenilor, analizarea efectelor acestor solicitări și răspunsul prin intermediul unor politici orientate către nevoile acestora.

Deputat PSD Tamara Ciofu, Colegiul nr.6, Botoșani.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică despre reducerea TVA;

Domnul deputat Virgil Guran. Aveți microfonul, domnule deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică despre reducerea TVA.

Când am început mandatul, ne-am angajat că o să trecem și la reducerea TVA-ului și că, în fiecare an, vom reduce TVA-ul cu câte un procent.

Anul acesta trebuia să se realizeze pentru prima dată acest lucru și TVA-ul trebuia să devină 23%. Este adevărat că acest lucru trebuia să se întâmple când eram la guvernare - și Partidul Național Liberal, este adevărat că s-a discutat acest lucru și, de asemenea, este adevărat, din păcate, că nu s-a aplicat.

Nu știu de ce nu înțelegem că un sistem bine pus la punct din punct de vedere economic poate să ducă la prosperitate în orice țară. Nu știu de ce nu vrem să înțelegem că, de fapt, relaxarea fiscală nu înseamnă încasarea la buget a mai puțini bani. Relaxarea fiscală, de fapt, înseamnă o creștere economică și după aceea înseamnă o colectare mult mai amplă la buget.

De fiecare dată, în campanie, se discută despre acest lucru, de fiecare dată când se discută problemele fiscale, toate partidele sunt de acord la unison că se vor reduce taxele, dar când se ajunge la guvernare, încep să crească taxele, încep să apară taxe noi, motivându-se că nu sunt bani.

Mă întreb:

Cei care elaborează aceste lucruri, noi, cei care le preluăm și credem în ele și le votăm, dacă este nevoie, de ce nu gândim înainte?

De ce nu analizăm strict bugetul, strict posibilitatea de a se rezolva aceste probleme și de fiecare dată venim cu aceste promisiuni care nu duc la nimic bun, duc la o creștere a neîncrederii cetățenilor în instituțiile statului, în Parlament, în noi, ca oameni politici?

Oare noi de ce trebuie să fim, de multe ori, avocații diavolului? Și să ieșim să dăm explicații în fața oamenilor, pentru că unii pe care-i credem buni, corecți, îi desemnăm în funcții, în guvern, să ne reprezinte - și sunt, de-a lungul timpului, au fost din toate partidele, iar când ajung acolo nu reușesc să îndeplinească ceea ce se discută.

De ce trebuie să răspundem noi în fața oamenilor? De ce nu luăm măsuri și nu schimbăm pe acești colegi care nu sunt în stare să ducă la îndeplinire ceea ce am hotărât? De ce de fiecare dată punem vina pe cei care au fost înainte - și asta o fac toate partidele?

De ce nu avem odată curajul să trecem la măsuri clare, să punem oameni care sunt în stare să analizeze cu adevărat situația economică și să dea verdicte clare, pe care le putem îndeplini, în așa fel încât să începem această dezvoltare economică pe care o așteptăm de atâția ani, dar, de fapt, se petrece doar sau s-a petrecut doar în țările care au fost serioase.

Trebuie să înțelegem că demnitatea este foarte importantă și cuvântul dat în fața oamenilor este foarte important și, de fapt, aceste măsuri, dacă le promitem, trebuie să le și realizăm.

Până în 2016 am promis că ajungem la 19% TVA, ceea ce ar însemna foarte mult pentru creșterea consumului în societate și pentru creșterea producției în România.

Poate reușim să reflectăm și poate nu mai punem oameni care sunt doar cu numele în anumite funcții și reprezintă doar anumite interese, ci oameni care reprezintă interesul general al cetățeanului și al României.

Mulțumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dan-Cristian Popescu - declarație politică: De 1 aprilie - o nouă [farsă] pentru români;

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică: "De 1 aprilie - o nouă «farsă» pentru români"

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a vorbit mult despre eforturile considerabile ale domnului prim-ministru în elaborarea și promovarea unei ficțiuni: banii din acciză pentru autostrăzi. Confruntările partizane, schimbările nejustificate în declarațiile membrilor Guvernului, dar și inconsistența argumentului în ceea ce privește creșterea accizei sunt dovezi clare că Guvernul României nu lucrează în favoarea românilor.

Este suficientă o singură privire asupra dezbaterii recente privind acciza la carburanți pentru a remarca lipsa unui dialog civilizat.

Stimați colegi,

Atât Guvernul, cât și noi, cei care reprezentăm cetățenii României, trebuie să conștientizăm că măsurile economice presupun întotdeauna un dialog, o colaborare, având ca punct central interesul general, nu interesele electorale sau găsirea unor forme de subminare a statului de drept.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu putem accepta contradicțiile declarațiilor dintre membrii aceluiași Guvern.

Discursul naționalist, chiar populist, legat de creșterea accizelor la carburanți și alocarea unor sume pentru autostrăzi se observă din prezentările contradictorii ale premierului, ale ministrului de Finanțe și, mai nou, ale ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Unde ajung cei șapte eurocenți? Conform declarațiilor făcute de domnul prim-ministru în urmă cu câteva luni, banii rezultați din acciza la carburanți ajung direct și indiscutabil la autostrăzi. Cu toate acestea, proiectele publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe arată clar că, pe lângă cele 1,5 miliarde de euro din fondurile europene, ceea ce cofinanțează statul pentru drumuri și autostrăzi reprezintă 900 de milioane de lei, nu 2 miliarde cât se presupune a intra în bugetul general consolidat, în urma creșterii accizei la carburanți. Trebuie să observăm că bugetul statului prevede 2,4 miliarde pentru acest sector, mai puțin chiar decât anul trecut, când, evident, nu am avut acciza suplimentată.

Prin urmare, ne întrebăm: unde se duc cele două miliarde prevăzute din această creștere a accizei? Care este limita ficțiunii promovate de Guvernul României?

Stimați colegi,

Dacă nu există consens nici măcar în interiorul Guvernului, cum ne putem aștepta la gestionarea eficientă a unor reforme necesare dezvoltării?

Dacă Victor Ponta susține teoria creșterii accizei și alocarea sumelor necesare pentru autostrăzi, ministrul de finanțe revoluționează perspectiva premierului, afirmând că cei 7 eurocenți se duc în bugetul general consolidat, fiind repartizați ulterior în școli, spitale și în toate cheltuielile pentru plata pensiilor și a salariilor bugetarilor.

Remarcăm astfel că vulnerabilitatea ficțiunii nu este determinată nici măcar de factori externi, ci chiar de neînțelegerile dintre premier și miniștrii săi. Ne punem întrebarea: cine ia în considerare cetățeanul afectat indirect de creșterea prețurilor la curent, gaze și carburanți? Este inevitabil impactul negativ și inutil pe care creșterea accizei îl are asupra mediului economic, dar și asupra consumatorului individual ce se va confrunta cu o nouă măsură abuzivă a Guvernului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă scopul nostru este afirmarea principiilor europene și integrarea politicilor de nivel european, de ce motorina va fi mai scumpă decât în Germania și Austria, în condițiile în care OMV-ul austriac exploatează resursele din România?

Dacă dorim o gestionare unitară și corectă a implicațiilor acestei accize suplimentare, de ce Guvernul instaurează o discriminare între consumatorii de combustibili? După această propunere pentru creșterea accizei la carburanți, Victor Ponta propune o ordonanță de urgență care va permite anumitor transportatori să își deducă din acciza plătită pentru carburant. Această măsură s-a potrivit perfect dorințelor transportatorilor, dar la nivel de consumatori de carburanți determină o discriminare neacceptabilă.

Dezbaterea economică în România a atins o dimensiune electorală, în care fiecare apără poziția cea mai convenabilă pentru propriile interese și nimeni nu ia în considerare că singura categorie care nu va beneficia de bani de la bugetul de stat este chiar cetățeanul român.

În acest context, șeful statului are o poziție fermă contra accizei la benzină, liberalii susțin scăderea CAS-ului, fostul partener de alianță respinge creșterea accizei pe motiv că aceasta ar satisface doar nevoile electorale ale baronilor locali, iar premierul are viziuni contrare tuturor: susține cu fermitate mărirea accizei pentru dezvoltarea infrastructurii, când, de fapt, acesta este un domeniu în care sursa de finanțare ar trebui să fie parteneriatele publice private și fondurile europene, utilizate eficient și legal. Iată deci că soluția există, mai trebuie cineva care ar putea fi capabil să o vadă și să o aplice. Din păcate însă, prin această ficțiune promovată de Guvernul Ponta, ziua păcălelilor va aduce o realitate cu adevărat tristă pentru mulți români.

Vă mulțumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat de București.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Cristina Nichita - declarație politică: Fără voință și decizie politică nimic nu e posibil;

Doamna deputat Cristina Nichita, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina Nichita:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi depune la secretariatul de ședință două declarații politice intitulate: "Voluntariatul, formă a culturii participative" și "Moțiunea pe sănătate, un eseu pentru dezamăgiri și frustrări personale".

Astăzi, voi da citire declarației politice: "Fără voință și decizie politică, nimic nu este posibil".

2 aprilie este, de mulți ani, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Conform statisticilor, în Statele Unite ale Americii, este consemnat un copil cu autism la 88 de copii, în Europa, unu la 110 și, în România, unu la 130. Vă atrag însă atenția că, în țara noastră, datele statistice nu iau în considerare decât cazurile în care există dosar de încadrare în grad de handicap. Vă rog să vă imaginați câți copii imposibil de înregistrat există în țara noastră. Vă rog să vă imaginați câți copii pot deveni vulnerabili în țara noastră.

Eu sunt mama unui copil diagnosticat cu autism infantil, dar sunt și social-democrată, profund atașată de valorile solidarității umane și sociale. Vreau să spun că sunt, în același timp, și în interiorul și în exteriorul acestei probleme care necesită abordare atât omenească, cât și politică.

Este imperios necesar ca oamenii politici să participe la dezbaterea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Această strategie trebuie să ofere răspunsuri foarte complexe la problematicile ce vizează copiii și persoanele vulnerabile. Fără voință și decizie politică, nimic nu este posibil.

În ceea ce mă privește, în urmă cu un an, am solicitat înființarea unei comisii lărgite, care să cuprindă câte un reprezentant al fiecărei comisii permanente din Camera Deputaților, comisie specială în beneficiul copiilor vulnerabili și aceasta tocmai din cauza complexității de care aminteam. Din același motiv, consider necesară colaborarea acestei comisii cu organisme extraparlamentare, furnizoare de expertiză. Și încă militez pentru înființarea acestei comisii.

2 aprilie nu este o zi de sărbătoare. Este o zi în care trebuie să gândim. Să ne gândim la copiii cu dizabilități, la adulții deja vulnerabili. Ei fac parte din viața noastră și, uneori, chiar din familia noastră.

Nu vom rezolva absolut nimic dacă ne vom mărgini la a organiza gale cu vedete, agape conviviale și iluminări costisitoare de monumente arhitecturale. Cu fondurile alocate acestui soi de evenimente pot fi diagnosticați, școlarizați și, în final, integrați copiii care nu știu și nu pot încă să ceară.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi deputați,

Nu uitați că România suntem noi toți, că viitorul aparține societăților în care oamenii au grijă unii de alții și sunt preocupați de soarta tuturor celor din jur.

Vă mulțumesc.

Deputat Cristina Nichita, PSD Iași, Colegiul uninominal nr.9.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan-Cristian Chirteș - declarație politică: Ajutați copiii din orașul Sărmașu;

Domnul deputat Cristian Chirteș. Aveți microfonul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ridic o problemă în atenția dumneavoastră și a domnului ministru Remus Pricopie, fiind vorba de condițiile absolut improprii în care se asigură procesul educațional în orașul Sărmașu, județul Mureș.

Despre situația copiilor din acest oraș, vă voi spune doar câteva lucruri, ca să vă faceți o idee despre ceea ce se întâmplă acolo. Grădinița, secția română, funcționează din anul 2008, în urma unei demolări, în clădirea internatului de fete a Liceului Teoretic "Samuil Micu", în condiții absolut improprii ciclului preșcolar, în spații foarte mici, fără curte, cu grupuri sanitare neadecvate vârstei. Secția maghiară funcționează într-o clădire veche, construită în 1880, clădire care nu asigură securitatea și siguranța copiilor și cadrelor didactice, cu grupuri sanitare exterioare. Sărmașul are 184 de preșcolari, din care 123 la secția română și 61 la secția maghiară. Amintesc și faptul că, datorită numărului mare de elevi, localurile actuale de școală nu permit niciun fel de comasare care ar putea duce la rezolvarea temporară a situației.

Vă rog să mă credeți, am fost la fața locului și am văzut ce se întâmplă acolo, în ce condiții sunt pregătiți acei copii. Situația școlilor din Sărmașu este foarte gravă: trei din clădirile în care se desfășoară procesul educațional, respectiv cele două grădinițe și ciclul gimnazial, sunt construite în anul 1880. Clădirile respective au fundația din cărămidă arsă, pereți cu igrasie, șarpante din lemn putred. Lucrurile sunt grave, existând chiar pericole reale în ceea ce privește securitatea și siguranța fizică a copiilor și a cadrelor didactice.

Primăria a izbutit să demareze un proiect de construire a două localuri noi, unul pentru grădiniță și unul pentru școala gimnazială, însă finanțarea lucrărilor a fost oprită, fără nicio explicație. Amintesc doar că, din valoarea contractată de un milion și jumătate lei, au fost transferați de la buget puțin peste 300 de mii de lei, rămânând lucrări executate și neachitate în valoare de 141 de mii de lei. Constructorul a oprit și el lucrările executate parțial, astfel că orașul s-a ales cu un șantier aflat în conservare, o fundație armată, o zidărie și o structură de rezistență, o centură de consolidare, care, pe lângă disconfortul urbanistic pe care îl oferă sărmășenilor, se degradează pe zi ce trece.

Aceasta este, foarte pe scurt, situația actuală. Practic, Guvernul a dat drumul la finanțare, dar nu a susținut-o până la capăt. Gândiți-vă doar la faptul că lucrările de construire a celor două localuri au început în anul 2009. Suntem în 2014. Au trecut mai bine de patru ani de când s-a demarat investiția și ea stagnează, fiindcă nicio putere nu a fost în stare să ducă lucrurile până la capăt.

Este o situație absolut inadmisibilă, care nu trebuie tratată politic. Copiii nu au culoare politică. În secolul XXI, acești copii învață în condiții mai proaste decât în urmă cu o sută de ani. Îl rog insistent pe domnul ministru să facă toate diligențele posibile pentru a rezolva această problemă, cu atât mai mult cu cât ea durează deja de prea mult timp.

Vă mulțumesc.

Cristian Chirteș, deputat, Circumscripția electorală nr.28, Mureș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: Copilăria, în pericol!;

Domnule Viorel Blăjuț, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Copilăria, în pericol!" și voi mai depune la secretariat încă o declarație politică, cu titlul "Mediul, o bombă cu ceas!".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De câțiva ani, Iașiul se confruntă cu recrudescența unui fenomen extrem de grav. Din 2011 încoace, numărul copiilor abuzați, neglijați, traficați sau abandonați a crescut continuu. Astfel, de la începutul lui 2014, cel puțin doi copii abuzați ajung în fiecare zi sub protecția autorităților. Și vorbim doar de copiii abuzați.

Din păcate, în ciuda statisticilor dramatice, autoritățile preferă să stea în expectativă. Cei chemați să vină cu soluții preferă explicațiile simpliste. Dacă până acum - declară autoritățile - comunitatea locală se făcea că nu vede aceste cazuri, acum le conștientizează și sesizează instituțiile în drept. Așadar, acesta ar fi motivul pentru care numărul copiilor abuzați ar fi crescut!

Dar se pare că instituțiile statului nu au priceput că minorii în pericol nu au nevoie de vorbe, ci de intervenția rapidă și eficientă a autorităților. Psihologii avertizează că, în foarte mare măsură, creșterea numărului de copii abuzați se datorează contextului socio-economic actual nefavorabil. Astfel, în ciuda discursurilor frumoase ale guvernanților, în Iași și în țară a crescut gradul de sărăcie și a scăzut gradul de educație a populației. Și din aceste motive, asistăm la o disoluție a familiei, existând tot mai multe cazuri în care proprii părinți își vând copiii traficanților de carne vie.

În acest context, nu ar mai trebui să mire pe nimeni că, de asemenea, înregistrăm tot mai multe cazuri de abandon școlar, de fugă de acasă sau de practicare a cerșetoriei, a prostituției și a infracțiunilor de tot felul, de la vârste tot mai fragede.

Cine-i ajută pe acești copii? Cine le salvează copilăria?

Avem nevoie rapid de o adevărată lege a copilului, după modelul țărilor civilizate. Adică avem nevoie de viitor.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Bălan - intervenție cu titlul Conferința FAO la București;

Domnul deputat Ion Bălan. Domnule deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Bălan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează: "Conferința FAO la București".

Zilele acestea suntem gazda ediției a XXIX-a a Conferinței Regionale a Organizațiilor Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură - FAO pentru Europa și Asia Centrală.

Este un eveniment important, care ne onorează și care are o participare numeroasă și notabilă, de la secretari de stat până la miniștri ai agriculturii, cu toții interesați de problemele ce vor fi dezbătute cu privire la alimentație, nutriție și agricultură în regiunea Europa și Asia Centrală.

Așa cum anunțam și eu, în urmă cu câtva timp, tot de la această tribună, tema principală a acestei conferințe este sprijinirea fermelor de familie, mai ales că anul 2014 a fost declarat anul acestor ferme și al programelor de finanțare și ajutor dedicate acestora.

Se vor lua, așadar, în discuție politicile publice în legătură cu mica agricultură. Se vor consulta ONG-urile de profil, dar și societatea civilă și se vor identifica soluții rapide și pe termen lung în legătură cu acest sector.

În același timp, un alt subiect deosebit de important pe agenda discuțiilor va fi risipa de alimente, risipă care a luat proporții și care afectează rezerva de resurse naturale, dar amenință să ne afecteze pe noi toți în viitorul apropiat, în absența unui mecanism global care să echilibreze irosirea alimentelor din țările dezvoltate cu nevoile de hrană din statele sărace.

Este o onoare pentru România să organizeze această conferință regională, care se va concretiza într-un raport final ce va fi luat în discuție la Conferința Globală FAO de anul viitor de la Roma. Și accentuez importanța acestui eveniment pe care-l găzduim, cu atât mai mult cu cât are loc a doua oară după anul 1976, când am organizat la București cea de a X-a ediție.

Este o ocazie notabilă să participăm activ la dezbaterile pe agricultură la nivel internațional și să ne expunem punctul de vedere și mai ales este o ocazie de neratat pentru producătorii români, care sunt prezenți la București de a fi în atenția participanților la conferință.

În același timp, România va fi expusă nu numai agricol, ci și din punct de vedere cultural și turistic, știut fiind potențialul enorm și faptul că străinii sunt fascinați de tradițiile și obiceiurile noastre.

Vom fi, așadar, cu ochii pe acest eveniment deosebit de important, cu atât mai mult cu cât se desfășoară chiar în Palatul Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Deputat Ion Bălan, PSD - Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Cu această intervenție se termină prima parte a ședinței noastre.

Cinci minute pauză și intrăm în partea a doua.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Gurzău - declarație politică despre eșuarea privatizării Oltchim;

Domnul Adrian Gurzău:

Eșuarea privatizării Oltchim este consecința directă a minciunilor și falselor promisiuni făcute de către premierul Victor- Viorel Ponta.

Privatizarea Oltchim a eșuat din nou. Asta după ce, de doi ani, Victor Ponta doar se folosește de situația de acolo pentru a câștiga voturi.

Istoria Oltchim este istoria întregii industrii ceaușiste care a fost căpușată din greu după 1989. Capitaliștii de cumetrie inventați de către Ion Iliescu nu ar fi existat în afara banilor publici. Așa că, după ce au dus în faliment și au pseudoprivatizat, industria întregului popor, au vândut-o pentru afaceri imobiliare.

După 1989, Oltchim a fost căpușată: de la furnizorii de materiale la suprapreț, până la clienții care-i "cumpărau" produsele sub prețul pieței. De exemplu, Oltchim cumpăra, în nume propriu, energie electrică de la "băieții deștepți" pe care-i găzduia pe platformă și le-o dădea pe gratis. Apoi deținutul Adrian Năstase, pe vremea aceea prim-ministru, a vândut rafinăria Arpechim, odată cu Petrom, la OMV. Asta deși Oltchim nu putea să facă nimic fără Arpechim și nici rafinăria fără Oltchim. Trebuia să se țină cont măcar de faptul că cele două utilități erau și mai sunt legate prin țevi pentru schimbul de materii. Nu ar fi fost nicio problemă dacă Oltchim ar fi funcționat ca o companie normală, fără căpușe. Oltchim plătea către Arpechim și viceversa. Numai că Arpechim fiind companie privată a scăpat de căpușe, Oltchim nu.

Apoi, încă plătim o greșeală făcută sub mandatul traseistului politic Călin Popescu-Tăriceanu, când statul a redus partea lui de capital social la Oltchim pentru a plăti o datorie, chipurile, iar un acționar minoritar cu 2% (PCC SE) s-a trezit că prin această mișcare i s-a majorat ponderea la vreo 20%, or’ PCC SE are în Polonia un combinat asemănător și concurent cu Oltchim. Cineva putea să se gândească care sunt interesele acționarului minoritar, și anume punerea pe butuci a concurenței.

Din 2007, Oltchim e mereu în pierdere, pierdere în valoare de aproape un miliard de lei, acumulată între 2007-2011. Odată cu intrarea în UE, pierderile nu au mai putut fi acoperite prin subvenție, așa că supraviețuirea prin neplata furnizorilor de stat a ajuns la un final, mai ales din momentul în care Arpechim a fost privatizată, iar OMV a declarat, încă din 2008, că închide rafinăria, din moment ce Oltchim nu plătește.

Moartea Oltchim înseamnă moartea tuturor firmelor căpușă din județ, înseamnă că vor fi probleme sociale, că nu s-a dezvoltat o economie de piață sănătoasă. Întreaga economie locală este posibil să se fi dezvoltat strâmb într-un sfert de veac de tranziție. De aceea condiția pusă de FMI statului, încă de acum doi ani, a fost ca acesta să privatizeze sau să recunoască falimentul, privatizare sau faliment aproape imposibile, din momentul în care șefimea Oltchim a rămas neschimbată de mai bine de două decenii și și-a realizat întregul lanț de căpușare existent în complicitate cu politicienii locului.

Doar amenințarea FMI cu ruperea acordului a obligat Guvernul Ponta să înceapă jocul de-a privatizarea. Și așa ajungem la momentul faimoasei licitații televizate câștigate de Dan Diaconescu. De fapt, așa-zisa licitație a fost dovada ultimă a modului în care guvernul a încercat să dea țeapă FMI-ului, exact cum încearcă cu toate organismele și instituțiile internaționale, și să facă exact inversul reformei.

Faptul că din nou a eșuat privatizarea Oltchim este consecința directă a minciunilor și falselor promisiuni făcute de către premierul Victor-Viorel Ponta. Așa-i când se alege minciuna în locul reformei!

    Adrian Gurzău - declarație politică - Prin taxe și impozite diversificate, Guvernul Ponta falimentează România;

Domnul Adrian Gurzău:

"Prin taxe și impozite diversificate, Guvernul Ponta falimentează România"

Conform datelor unui studiu al Casei de Insolvență Transilvania, 3.200 de companii medii și mari riscă falimentul din cauza datoriilor uriașe. Vorbim despre firme care au afaceri cumulate de peste 10 miliarde de euro, dar care prin politicile economice dezastruoase din ultimii doi ani, din cauza mediului de afaceri total impredictibil au ajuns să acumuleze datorii de trei ori mai mari decât afacerile anuale, motiv pentru care riscă să intre în faliment.

Iar ajutorul dat mediului de afaceri de către premierul Victor-Viorel Ponta constă numai din înmulțirea și diversificarea taxelor și impozitelor, din inventarea de noi accize și din schimbări ilegale ale codului fiscal, ori de câte ori are nevoie de bani pentru satisfacerea nevoilor grupului infracțional organizat al cărui șef la vedere este.

Unde sunt frumoasele promisiuni făcute în campania electorală? Nicăieri. Numai trepădușii PSD mai ies public să-i mintă în față pe români cu privire la cât de bine le merge și cât de mult s-a lucrat pentru ei de către Victor-Viorel Ponta la televizor.

    Nechita-Adrian Oros - declarație politică intitulată Emil Boc își trădează votanții și își bate joc de clujeni;

Domnul Nechita-Adrian Oros:

"Emil Boc își trădează votanții și își bate joc de clujeni"

Niciodată nu am agreat exagerările și declarațiile de tip politicianism, niciodată nu am fost de acord cu ieșirile demagogice ale comunicatorilor politici. Am sperat că pe măsură ce societatea se modernizează, și nivelul unor politicieni să evolueze. Constat însă că m-am înșelat.

Săptămâna trecută, în contextul neînscrierii Elenei Băsescu în cursa pentru Parlamentul European, Emil Boc a făcut o declarație care demonstrează din nou că fostul premier suferă de amnezie. "Este un gest care m-a surprins plăcut, este unul de responsabilitate. În același timp, speram să fie urmat și de alte doamne din Parlamentul European, care ar fi putut face un pas înapoi. Mă refer la soțiile unor demnitari actuali ai statului român, cum sunt doamna Ponta, doamna Vălean. Cred că era un lucru bun dacă făceau și ele un asemenea gest. Este de apreciat gestul Elenei Băsescu, pentru că a lăsat să nu mai planeze niciun fel de suspiciune de niciun fel asupra prezenței la un partid nou format. Este un gest de responsabilitate politică în condițiile în care nu avea nicio problemă să fie pe listă, pentru că toată lumea o dorea. Probabil ar fi tras în sus lista".

Trec peste "indicațiile prețioase" ale lui Emil Boc legate de alcătuirea listei electorale ale altor partide. Mă refer la cine consideră Domnia Sa că trebuie să facă un pas înapoi. Pun respectivele afirmații pe seama luptei electorale, dar dacă a uitat, îi reamintesc domnului Boc că, în ceea ce privește candidata PNL la europarlamentare la care face referire, ea a ajuns în 2007 pe listele pentru PE sub o altă conducere a partidului și nici nu era pe atunci soția lui Crin Antonescu. Cred că similară era și situația candidatei PSD, dar nu este problema mea să mă pronunț.

Nu pot însă să nu mă întreb, unde a fost moralistul Emil Boc în 2009. Atunci nu au existat "suspiciuni" privind candidatura Elenei Băsescu? Toată lumea știe că toate filialele PDL din țară au fost obligate să dea "zeciuiala", adică 10% din voturile fiecărei filiale au mers spre independenta mascată Elena Băsescu.

Și ar mai fi o problemă, pe care o consider gravă: Emil Boc a făcut respectiva declarație vorbind în numele PMP. Și se mai știe, foarte recent, membrul PDL Emil Boc nu a participat la lansarea candidaților pentru Parlamentul European ai PDL, lansare care a avut loc tocmai la Cluj, preferând să fie prezent la o acțiune electorală a PMP. Prin conduita sa din ultimul timp, Emil Boc nu face altceva decât să-i trădeze pe cei care l-au votat primar al unuia dintre cele mai mari și mai importante municipii din România. Emil Boc se ascunde sub umbrela unei legi imperfecte, care-i permite să-i trădeze, fără să fie sancționat, pe cei care cu bună-credință l-au votat. Ceea ce face Emil Boc nu este ilegal, dar este profund imoral.

    Alexandru Nazare - declarație politică intitulată Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova continuă să joace alba-neagra cu proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești;

Domnul Alexandru Nazare:

"Premierul Victor Ponta și ministrul Dan Șova continuă să joace «alba-neagra» cu proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești"

În ședința Guvernului din data de 26 martie 2014 au fost aprobate Memorandumul cu tema Strategia de absorbție a fondurilor europene nerambursabile aferente construcțiilor de autostrăzi în România având ca sursă de finanțare Fondul de Coeziune Post 2007-2013 (extindere 2015) și Fondul de Coeziune 2014-2020 în vederea evitării decomiterii și Memorandumul cu tema Strategia de absorbție a fondurilor europene nerambursabile aferente construcțiilor de autostrăzi în România, având ca sursă de finanțare Fondul European de Dezvoltare Regională din cadrul POIM 2014-2020. Cele două documente au fost însă introduse pe agenda ședinței de Guvern, fără a fi publice.

În același timp, aflăm doar din titluri de presă că unul dintre memorandumuri se referă la fondurile de dezvoltare regională 2014-2020 care vor finanța traseele de autostradă Sibiu-Brașov și Brașov-Bacău, iar celălalt la fondurile de coeziune, atât cele rămase necheltuite din alocarea 2007-2013 pentru care trebuie evitată decomiterea, dar și cele pentru perioada 2014-2020. În mod surprinzător însă, comunicarea oficială a Guvernului nu face referire la autostrada Sibiu-Pitești, proiect prioritar european, ci la "finanțarea unor tronsoane de autostradă", fără a se preciza care vor fi acestea.

Așadar, nici Guvernul Ponta 3 nu a învățat lecția transparenței în actul guvernării, în condițiile în care aprobă Memorandumuri pentru construcția unor tronsoane de autostradă din fonduri europene fără a avea finalizat Master Planul de Transport și fără a ține cont de prioritățile europene.

Premierul Ponta și ministrul Șova au ajuns să piardă șirul minciunilor referitoare la construcția autostrăzii Sibiu-Pitești, de vreme ce în aceeași săptămână dădeau asigurări că încep lucrările în 2015, dar în comunicările oficiale ale Guvernului autostrada nici măcar nu este menționată.

Mai mult, ministrul Șova a creat un adevărat basm în jurul acestui tronson, afirmând sus și tare că lucrările nu pot demara mai devreme de 2017, din cauză că nu este lăsat de autoritățile europene care vor finanța construcția, acestea impunând un termen de 24 de luni pentru elaborarea studiului de fezabilitate.

Însă toate pretextele invocate de ministrul Șova privind procedurile stricte impuse de autoritățile comunitare au fost demontate săptămâna trecută tocmai de Comisia Europeană, când purtătorul de cuvânt al Directoratului General pentru Politici Regionale al Comisiei Europene a afirmat foarte clar că nu există un timp minim solicitat de la Bruxelles pentru realizarea studiului de fezabilitate, singura cerință fiind ca acesta să fie bine fundamentat.

Licitația pentru acest studiu de fezabilitate a fost lansată în aprilie 2012, în timpul Guvernului Ungureanu, dar a fost anulată de Guvernul Ponta în același an, în perioada în care la Transporturi ministru era Ovidiu Silaghi.

Timp de aproape doi ani de zile, guvernul nu a făcut altceva decât să joace "alba-neagra" cu acest tronson, când ar fi putut foarte simplu să continue demersurile începute de Guvernul Ungureanu. Până acum am fi putut chiar avea organizată și licitația de construire și am fi putut semna contractul conținând clauză suspensivă.

De aceea, în numele Partidului Democrat Liberal, solicit premierului Victor Ponta și ministrului Dan Șova să facă publice integral memorandumurile referitoare la construcția de autostrăzi aprobate în ședința de Guvern și să înceteze acțiunile de sabotare a construcției autostrăzii Sibiu-Pitești.

    Varol Amet - declarație politică cu tema Litoralul Mării Negre, o componentă semnificativă a turismului românesc;

Domnul Varol Amet:

"Litoralul Mării Negre, o componentă semnificativă a turismului românesc"

În ultimii ani, turismul românesc a înregistrat o evoluție vizibilă, în special litoralul Mării Negre, care s-a dezvoltat progresiv. Măsurând o întindere de 245 de km și având o capacitate de cazare de peste 250.000 de locuri, riviera românească oferă an de an sutelor de turiști români și străini vacanțe de neuitat. Datorită demarării unor programe de investiții majore, litoralul românesc a început să treacă printr-un amplu proces de modernizare, reușind să ofere servicii conform standardelor europene.

Cea mai dezvoltată stațiune este Mamaia, amplasată în partea de nord a orașului Constanța, aceasta reușind să devină anual principala atracție turistică. Stațiunea prezintă un pachet complet de servicii pentru toate cerințele și nevoile, începând de la hoteluri de 2 stele până la cele de 5 stele all inclusive, nenumărate terenuri pentru sport, parcuri de distracții, cluburi, telegondolă și multe alte facilități. Pe lângă aspectul ospitalier, stațiunea asigură de asemenea posibilitatea practicării multiplelor sporturi nautice: kiteing, schi nautic, rafting, windsurfing etc. În ultimii ani s-a pus accentul pe modernizarea plajei, investindu-se sume considerabile în amenajarea și curățarea constantă pe durata sezonului estival a acesteia. Litoralul Mării Negre, pe lângă stațiunea Mamaia, prezintă însă și alte locații la fel de atractive: stațiunea Costinești, Eforie, Vama Veche, Venus, Saturn, Neptun, Olimp, Jupiter. Pentru turiștii dornici să urmeze diverse proceduri balneare cu ape minerale și mineralizate pot opta pentru stațiunile Techirghiol, Sutghiol sau Năvodari.

Dezvoltarea litoralului românesc aduce numeroase beneficii: în primul rând pentru segmentul economic, datorită serviciilor oferite numărul turiștilor crește vizibil de la an la an și, totodată, prin creșterea cerinței, volumul de muncă se mărește, creându-se astfel noi locuri de muncă și în al doilea rând poziționează România în rândul țărilor europene cu un turism aflat pe o pantă ascendentă.

    Cristina-Ancuța Pocora - declarație politică cu tema Cea mai mare păcăleală a românilor pe acest an, Guvernul Ponta 3 .

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Astăzi, de 1 aprilie, aș vrea să mă refer la cea mai mare păcăleală a românilor pe acest an, Guvernul Ponta 3.

Aș începe prin a observa ceea ce vede tot mai multă lume: de când s-a instalat la putere noul Guvern PSD-PC-UNPR-UDMR, pentru români este 1 aprilie în fiecare zi.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii care au votat USL în 2012 și s-au ales în 2014 cu un guvern imoral, creat de PSD fără PNL, dar cu UDMR. Aceeași UDMR pe care Victor Ponta o chema încă din primele clipe la guvernare în urmă cu doi ani, spre stupefacția unei țări întregi. Avem, prin urmare, o păcăleală de guvern ales.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii care au respins din temelii tăierile de salarii și guvernarea Băsescu-Boc, bazată pe traseism parlamentar și susținută fierbinte de UDMR și UNPR, pentru a se trezi în 2014 cu foștii parteneri ai PDL și ai lui Traian Băsescu pe rol de stâlpi ai Guvernului PSD fără PNL, condus de Victor Ponta. Avem, prin urmare, o păcăleală de coaliție de guvernare.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii cărora Traian Băsescu și Victor Ponta le servesc o păcăleală de scandal politic când de fapt coabitează minunat și se înțeleg în toate, chiar și la împărțitul rolurilor în circul de rigoare făcut la televizor pentru publicul votant. Avem, prin urmare, o păcăleală de război între palate.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii plătitori de taxe care sunt mințiți cu nerușinare de membrii actualului Cabinet PSD. Deși inițial acciza pe carburant era gândită și destinată în Guvernul USL din care făceam parte noi liberalii, exclusiv construcției de noi autostrăzi, acum miniștrii lui Victor Ponta declară că vor să o folosească pentru a umple golurile din buget la pensii sau salarii, iar toți refuză să nominalizeze clar vreo autostradă la care ar ajunge banii. Avem, prin urmare, o păcăleală de taxă pentru construcția de autostrăzi.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii cărora Victor Ponta le flutură pe la nas statistici economice triumfătoare, creșteri fabuloase ale economiei, în timp ce oamenii simpli văd cum rămân cu tot mai puțini bani în buzunare după ce plătesc impozitele sau facturile la gaz sau la energie care, iată, nu mai departe de azi, au crescut iar. Avem, prin urmare, o păcăleală de creștere economică.

1 aprilie este zilnic pentru toți oamenii activi, cei care susțin din munca lor bugetul de stat, care au votat PNL pentru reducerea CAS și susținerea mediului de afaceri și au primit din această lună un guvern socialist, preocupat doar de populism deșănțat și guvernare televizată, îndreptate spre publicul asistat. Avem, prin urmare, o păcăleală de program zice-se asumat al USL.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii care au votat USL cu convingerea că vor avea un premier PSD și un președinte dat de PNL. Imediat ce a ajuns din nou la putere, fostul partid-stat s-a retrezit la viață iar PSD a uitat angajamentul față de liberali și electorat, renunțând să-l mai susțină pe Crin Antonescu pentru Cotroceni. Avem, prin urmare, o păcăleală de partid marca PSD.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii care au votat "Dreptate până la capăt", iar PSD, odată ajuns la putere, a transformat sloganul după rețeta anilor 2000-2004: "Lăcomie până la capăt". Avem, prin urmare, din partea PSD, o păcăleală de slogan electoral câștigător.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii care l-au vrut pe Klaus Iohannis în Guvern, dar, ce ironie, nici Victor Ponta acum, nici Traian Băsescu în 2009, nu au fost de acord cu un astfel de om serios, apreciat și credibil în cabinet. Avem, prin urmare, o păcăleală de politicieni așa-zis admiratori ai profesioniștilor din administrație.

1 aprilie este zilnic pentru toți românii care au votat Guvernul USL și au primit de la Victor Ponta în 2014 Guvern cu UDMR, care au votat să scape de Traian Băsescu și au primit de la Victor Ponta un acord de coabitare nou-nouț cu acesta, care au votat să aibă procurori-șefi pe baza competențelor și au primit procurori-șefi pe înțelegeri politice între Victor Ponta și Traian Băsescu, iar lista păcălelilor PSD poate continua până când românii vor veni masiv la alegeri ca să-i spună direct noii puteri pesediste: Ajunge! Nu mai vrem să trăim în țara păcălelilor, să fim conduși de guvernul păcălelilor, să fim mințiți de premierul păcălelilor !

Această păcăleală aflată la putere se va termina mai rapid decât cred ei. Acum râd că ne-au păcălit, dar nu e departe vremea când toate păcălelile le vor veni, prin vot, de la oameni, înapoi. Iar atunci, Victor Ponta, pentru că nu a reușit să iasă Președintele României, va primi de la alegători, ca și consolare, titlul de "Regele Păcălelilor".

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Concentrarea companiilor strategice în mâna baronului local Niță este un monopol cu consecințe dezastruoase pentru România;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Concentrarea companiilor strategice în mâna baronului local Niță este un monopol cu consecințe dezastruoase pentru România"

Guvernul Ponta 3 concentrează zonele strategice ale României în mâinile unui baron local, Constantin Niță, după cum o dovedește proiectul de ordonanță de urgență publicat pe site-ul Ministerului Economiei prin care se propune înființarea Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului. Constantin Niță devine, practic, coordonatorul companiilor energetice și organizatorul licitațiilor publice strategice, pe principiul "unde merge Niță, acolo sunt duse și companiile de stat din energie".

Actualul ministru al economiei este "recomandat" de mandatul său ca ministru delegat pentru energie: o absență totală a unei politici energetice pentru România și un scandal de înaltă corupție legat de numele său și al consilierului personal.

Niță nu scapă din mână companiile din energie, deși responsabil de domeniul energetic este ministrul delegat Răzvan Nicolescu. Întâmplător sau nu, decizia de constituire a noului departament a apărut în același timp cu două măsuri luate de ministrul delegat pentru energie care se pare că l-au supărat pe Niță: demiterea șefului Electrocentrale București din cauza prețurilor prea mari pe care compania le plătește pentru gazul importat din Rusia și neprezentarea Departamentului pentru Energie la AGA Romgaz în care se decidea participarea companiei la construcția hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești. Fondul "Proprietatea" a apreciat decizia Departamentului pentru energie, considerând că informațiile referitoare la proiect nu sunt suficiente în acest moment.

Grav este că ministrul Niță se pregătește să se ocupe de privatizarea oricărei companii de stat, indiferent de domeniu, prin crearea acestui departament, conform proiectului de ordonanță de urgență.

Ministrul Niță și-a recunoscut încă de la început strategia de lucru: "Dacă tot stric tot în sistemul energetic, apoi merg până la capăt". De data aceasta, Ponta lasă pe mâna lui Niță marile companii românești. Întrebarea de pe buzele tuturor românilor este ce se va alege de Electrica, Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, companiile care vor fi privatizate în acest an, conform memorandumului încheiat cu FMI?. Care va fi soarta CFR Marfă și a Cupru Min, de asemenea desemnate spre a fi privatizate? Sub mâna lui Niță, sfârșitul anului ne va aduce dimensiunea dezastrului. Însă nu îi va mai păsa atunci PSD-istului Niță, pentru că alegerile vor fi trecut.

PDL consideră că Guvernul Ponta 3 constituie astfel un monopol periculos în acest domeniu strategic național unde ar trebui să primeze profesionalismul și viziunea pe termen lung, nu jocurile politice. Piața internă este bulversată prin liberalizarea pieței de energie și a introducerii noilor taxe pe clădirile speciale și pe carburanți, într-un context internațional exploziv din cauza conflictului ucrainean.

Pe fond, privatizările în România duc spre DNA, nu spre locuri de muncă. România nu a înțeles ce a făcut bine Polonia. Privatizarea prin bursă, la prețul pieței, și introducerea unei clauze contractuale, de două rânduri, prin care, dacă investitorul care a cumpărat compania sau activele nu își îndeplinește angajamentele legate de investiții, datorii sau locuri de muncă, statul are în orice moment dreptul de a răscumpăra acele active. De exemplu, echivalentul polonez al Cupru Min, eșuat în câteva rânduri la privatizare, a fost în final răscumpărat de stat. Două lucruri fac diferența, așadar, între succesul polonez și eșecul de tip balcanic românesc:

1. Avantajul de finanțare transparentă prin bursă.

2. Plasa de siguranță a statului în fața investitorilor care nu țin cont de viitorul locurilor de muncă.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Guvernul Ponta, de stânga, pune la zid investițiile. Execuția bugetară la două luni indică scăderea cu 22% a cheltuielilor cu investițiile;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Guvernul Ponta, de stânga, pune la zid investițiile. Execuția bugetară la două luni indică scăderea cu 22% a cheltuielilor cu investițiile"

Guvernul Ponta 3 a promis un buget bazat pe investiții în acest an. În schimb, execuția bugetară la două luni indică, din nou, o scădere abruptă a cheltuielilor cu investițiile, cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ponta continuă aceeași politică de alocare nechibzuită a banilor publici pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, care cresc cu 15,6%, și pentru cele de personal, care sunt mai mari cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Reamintesc că în anul 2013 cheltuielile cu investițiile s-au diminuat cu alte 11% față de anul 2012.

Intrăm astfel pe deficit, în condițiile în care Guvernul Ponta a reușit să colecteze cu doar 4% mai mult decât anul trecut. Dar a înregistrat "performanța" unor cheltuieli cu 6% mai mari care nu generează noi locuri de muncă în economie.

Încasările bugetare la două luni atestă erorile guvernării Ponta:

  • Veniturile din impozitul pe salarii și venituri au scăzut cu 6% față de aceeași lună a anului anterior, deși Guvernul a lărgit baza de impozitare.
  • Veniturile nefiscale au scăzut cu 13,5% în aceeași perioadă.
  • Sumele primite de la UE sunt cu un sfert mai mici decât cele încasate în primele două luni ale anului trecut, deși Guvernul s-a lăudat cu absorbția fondurilor europene. Cifrele indică clar faptul că majorarea ratei absorbției s-a produs ca urmare a măsurilor luate de PDL. Guvernul Ponta nu este capabil să genereze proiecte și măsuri cu adevărat benefice pentru români. Nu face decât să își atribuie merite care nu i se cuvin.

Rezultatul? Bugetul anului 2014 este captiv în logica campaniei electorale. Obiectivul de dezvoltare economică al Guvernului Ponta pentru România nu este altul decât umplerea pușculițelor de campanie electorală și baroniada PSD.

Spre deosebire de noi, alte state ale lumii și-au stabilit obiective concrete, care le permit dezvoltarea economică sănătoasă, creșterea nivelului de trai și crearea de locuri de muncă prin investiții. Iată câteva exemple de obiective atașate bugetelor anului 2014:

  • Germania - cancelarul Angela Merkel: investițiile urmăresc ținta de 80% din necesarul de energie care va proveni din surse regenerabile până în anul 2050.
  • Marea Britanie - ministrul de finanțe George Osborne: pune accent în acest an pe sprijinul acordat firmelor pentru a investi, pentru a exporta și pentru a crea locuri de muncă.
  • Ungaria - primul ministru Viktor Orbán: industrializarea accelerată și diminuarea costurilor la energie pentru a susține competitivitatea națională este obiectivul bugetar declarat pentru acest an.
  • Lituania - președintele Dalia Grybauskaité: construiește o țară deosebit de atractivă pentru capital, tehnologii și inovare și cu independență energetică.
  • SUA - președintele Barack Obama: urmărește accelerarea creșterii economice și întărirea clasei de mijloc.
  • China: își propune accelerarea investițiilor, în mod special pe cele în infrastructură și în sectorul imobiliar.
    Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată Un deceniu de NATO, un deceniu de siguranță națională deplină!;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Un deceniu de NATO, un deceniu de siguranță națională deplină!"

Data de 29 Martie 2004 poate și trebuie să rămână în istoria țării noastre ca una dintre cele mai importante din ultima jumătate de secol. La acea dată, Adunarea Generală a Tratatului Atlanticului de Nord lua decizia, istorică pentru noi, de a ne acorda statutul de membru cu drepturi depline al acestei prestigioase alianțe.

Rezultat al orientării ferme a țării către valorile lumii occidentale - în rândul cărora democrația și statul de drept dețin supremația absolută - aderarea noastră la cel mai puternic furnizor de securitate din lumea contemporană a reprezentat un imens succes al politicii și al diplomației noastre. Prin eforturi susținute și printr-o solidaritate exemplară, oamenii politici ai vremii reușeau să convingă partenerii noștri externi de seriozitatea cu care, după o jumătate de secol de izolare în spatele unei nedorite și nemeritate cortine de fier, poporul român își croia, fără șovăire, drumul spre o lume căreia îi aparținuse cândva și după care tânjise pe întreaga durată a regimului comunist.

Îmi face o deosebită plăcere să-mi amintesc, acum, când aniversăm un deceniu de prezență activă și loială în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cu ce entuziasm au primit concetățenii noștri, la acea vreme, vestea că România și-a găsit, în sfârșit, locul său binemeritat în rândul celor mai solide și mai serioase democrații ale lumii. Era vorba nici mai mult, nici mai puțin decât de reîmpăcarea statului român cu năzuințele cele mai aprige ale unui întreg popor, care s-a simțit, întotdeauna, puternic atras de tot ceea ce înseamnă valorile lumii occidentale, popor care s-a dovedit, în egală măsură, total neadaptabil la modelul societal care i s-a impus, ulterior celui de-al Doilea Război Mondial, cu forța tancurilor sovietice și în urma unor decizii geostrategice profund eronate și, pe cale de consecință, la fel de profund păguboase.

Judecat din acest unghi de vedere, aderarea țării noastre la NATO reprezintă, deopotrivă, îndeplinirea aspirațiilor unui popor eminamente european și o cuvenită reparație istorică. Spun asta gândindu-mă la faptul că, exceptând accidentele istorice pentru care nu el este vinovat, covârșitoarea majoritate a poporului nostru și-a îndreptat permanent atenția spre valorile definitorii ale lumii libere din spațiul euroatlantic, neavând niciodată afinități și aspirații comune cu satrapiile de tip asiatic.

Așadar, prin integrarea sa în cadrul structurilor europene și euroatlantice, României nu i s-a făcut vreo favoare, ci doar i s-a asigurat locul cuvenit în cadrul unei lumi căreia îi aparține organic. Stau mărturie, în acest sens, faptele lui Mihai Viteazul sau ale lui Carol I, ale lui Ion I. C. Brătianu sau ale lui Iuliu Maniu, ale lui Nicolae Titulescu sau ale lui Ion Duca, pentru a nu aminti decât câțiva dintre marii noștri conducători sau oameni politici a căror orientare către partea vestică a lumii noastre nu poate fi pusă la îndoială decât făcând dovada unei colosale rele-voințe.

Întreaga noastră cultură și civilizație, adică ADN-ul nostru de popor european ne-au călăuzit de fiecare dată pașii și privirile spre cultura și civilizația lumii vestice, cu care ne simțeam profund compatibili și de care ne-am despărțit doar atunci când ni s-a refuzat dreptul elementar de a ne decide singuri soarta. Despărțire vremelnică și doar în plan politic, pentru că spiritual o asemenea fractură nu s-a produs, practic, niciodată.

Chiar și în anii negri ai celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, atunci când unele minți rătăcite încercau să ne convingă de faptul că viitorul nostru este definitiv legat de cel al "marelui frate" din Răsărit, românii continuau să consume, cu un apetit pantagruelic, cultura și civilizația lumii vestice, fie pe căi tolerate, fie, de cele mai multe ori, pe căi declarate ilegale de autoritățile comuniste, a căror folosire te putea face, pentru ani mulți și grei, pensionarul vreunuia dintre stabilimentele sistemului penitenciar, oricând dispus să depună eforturile necesare transformării tale dintr-un "element retrograd" într-unul atașat "organic" ordinii sociale comuniste, adică, într-un desăvârșit Homo Sovieticus.

Cei zece ani care s-au scurs de la data la care ne-am ocupat locul pe deplin cuvenit în cadrul Tratatului Atlanticului de Nord au dovedit, deopotrivă, atât seriozitatea cu care statul român își respectă statutul său de membru cu drepturi și obligații absolut egale cu ale celorlalți aliați, cât și justețea deciziei acestora din urmă de a ne recunoaște dreptul nostru natural la acest parteneriat. Prezența noastră constantă în toate teatrele de operații în care Alianța s-a aflat angajată de-a lungul acestui interval de timp, organizarea Summitului NATO de la București sau decizia de amplasare a unui scut antirachetă pe teritoriul nostru național vorbesc, de la sine, în favoarea plusului calitativ pe care aderarea noastră l-a adus întregii alianțe. Pe de altă parte, statutul nostru de membru al Alianței ne asigură un grad de securitate națională rareori atins de-a lungul lungii, dar zbuciumatei noastre istorii.

Ne aflăm, așadar, în fața unui parteneriat optim pentru toate părțile implicate, o speranță a unei lumi mai sigure și deci, mai bune. Depinde numai de noi ca această lume să fie și una de durată.

    Anton Doboș - declarație politică despre Falimentul persoanelor fizice și agenda PSD;

Domnul Anton Doboș:

"Falimentul persoanelor fizice și agenda PSD"

Constatăm în fiecare zi că programul de guvernare al actualei coaliții n-are nicio legătură cu programul USL.

În 2012, românii au votat Uniunea Social Liberală pentru că aceasta a prezentat soluții concrete pentru probleme majore de familie. Partidul Național Liberal susține ca fiecare cetățean să aibă dreptul să-și declare falimentul personal, lucru care poate fi rezolvat prin completarea Legii insolvenței. Vorbesc aici despre oameni care ajung în incapacitate financiară din cauze care nu țin de voința lor, români care și-au pierdut locurile de muncă, care s-au îmbolnăvit sau suferă accidente ce nu le mai permit viața activă în câmpul muncii.

Situația creditării în România este foarte gravă. Mai bine de 4,5 milioane de persoane s-au împrumutat de la bănci, iar peste un milion au restanțe. Asta ar trebui sa îngrijoreze Guvernul Ponta 3, nu cum să schimbe directorii de instituții deconcentrate din teritoriu. Treaba acestui guvern este să implementeze politici publice care să vina în sprijinul cetățenilor, nu să se ascundă în spatele discursurilor televizate și după artificii politice.

Partidul Național Liberal cere ca miniștrii actualului guvern să fie corecți și să comunice populației toate deciziile de interes public. Am constatat recent că ministrul finanțelor spune una, iar premierul Victor Ponta alta. PSD și aliații săi se joacă cu banii publici în mod iresponsabil și pe ascuns. Cerem ca principiul falimentului personal, așa cum este aplicat în cele mai multe țări ale Uniunii Europene, să fie adoptat de urgență în legislația românească, oferind, astfel, o șansă pentru milioane de familii ajunse la limita suportabilității.

Trebuie să facem foarte clar diferența între falimentul personal și "electorata" propusă de PSD. În cazul insolvenței persoanelor fizice se vor implica administratorii judiciari desemnați de instanțele judecătorești, astfel încât, băncile nu se vor putea juca pe această piață după bunul lor plac. Mai mult, cetățenii vor avea posibilitatea să-și achite datoria către bănci, fără umilințe și amânări nejustificate, cum prevede propunerea PSD, "electorata", care nu este decât o prelungire a problemei.

Noi, liberalii, suntem nedumeriți de faptul că social-democrații nu vor să adopte o măsură cu caracter social, doar din simplul motiv că soluția este propusă de PNL. La fel ca în foarte multe situații din plan local, PSD pune interesul politic deasupra interesului public. La fel s-a întâmplat și în ceea ce privește Aeroportul Internațional Iași, care risca sa piardă o finanțare de 57,5 milioane euro, doar pentru că social-democrații vor să instaleze în fruntea acestuia un client de partid.

Cred că a venit momentul ca parlamentarii să-și ia rolul în serios și să nu se mai plece în fața intereselor politice, fără să se gândească la ce așteaptă populația din colegiile în care au fost aleși. Am atras atenția, de mai multe ori, că jocurile din partide n-au nicio legătură cu agenda cetățeanului, care are nevoie de locuri de muncă, transparență și soluții concrete pentru probleme concrete. Una dintre aceste probleme este datoria către bancă, situație căreia mulți români nu-i mai pot face față, din cauză că plăpânda creștere economică nu se simte deloc în buzunarele lor.

    Dan Bordeianu - declarație politică intitulată Un deceniu de la aderarea României la NATO;

Domnul Dan Bordeianu:

"Un deceniu de la aderarea României la NATO"

În urmă cu un deceniu, pe 29 martie 2004, România a devenit stat-membru cu drepturi depline al NATO, cea mai puternică alianță politico-militară de după cel de-al Doilea Război Mondial, pilon de bază al securității continentului european și al securității internaționale. Alături de partenerii săi, NATO s-a implicat în promovarea unor valori fundamentale precum democrația, libertatea individuală, supremația legii, economia de piață, rezolvarea pe cale pașnică a disputelor, deschidere și transparență.

Sistemul colectiv de apărare este și va rămâne principalul obiectiv al NATO. În vederea menținerii securității statelor membre, este esențial ca NATO să acționeze și în afara granițelor sale pentru a răspunde amenințărilor acolo unde acestea apar, contribuind astfel la crearea unui mediu internațional mai sigur de care să beneficieze și statele membre.

Anul 2004 a marcat integrarea în NATO a 7 state: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Însă, trebuie să precizăm faptul că, România a fost primul stat ex-comunist care s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace (PpP), cel mai complex format de cooperare al NATO cu statele partenere. Tot în acest an, la 26 ianuarie, s-au împlinit 20 de ani de la aderarea țării noastre la PpP.

Într-un deceniu de apartenență la NATO, contribuția României la promovarea și asigurarea securității colective a fost semnificativă și apreciată în mod pozitiv de toate statele membre, în special de SUA, cu care avem un parteneriat strategic privilegiat. Țara noastră a fost prezentă cu resurse umane și logistice în toate teatrele de operațiuni în care NATO a fost implicată pentru asigurarea securității și păcii. Participarea țării noastre în misiunile militare comune din Balcanii de Vest, Afganistan, Irak și nordul Africii a însemnat peste 40.000 de militari români implicați în diverse operațiuni și, din păcate, 25 de eroi români căzuți la datorie, la care se adaugă și cei 140 de eroi români răniți și invalizi. În tot acest deceniu în care prezența noastră în structurile politico-militare ale NATO s-a consolidat, militarii români au fost printre cei mai buni ambasadori ai României prin seriozitatea, profesionalismul și colegialitatea dovedite în misiunile comune alături de partenerii noștri.

După un deceniu de la aderarea României la NATO, riscurile și amenințările la adresa securității continentului european au devenit tot mai pregnante în contextul evenimentelor din Ucraina, soldate cu invazia și, ulterior, anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Conflictele înghețate din spațiul Mării Negre, din Abhazia și Osetia, Nagorno-Karabah, Transnistria și, recent, Crimeea - reprezintă tot atâtea riscuri și amenințări pentru securitatea regională și europeană. În acest context tensionat de amenințări militare, misiunea României, de a securiza frontiera externă a NATO și UE, devine tot mai importantă.

Aderarea României la spațiul Schengen, precum și semnarea Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE, preconizat pentru luna iunie 2014, vor cataliza rolul țării noastre în promovarea securității europene în zona Mării Negre, prin sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova pe drumul spre integrarea lor în structurile euroatlantice.

    Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică cu tema Guvernul Ponta ignoră expertiza profesională a tuturor organismelor reprezentative din sistemul sanitar;

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"Guvernul Ponta ignoră expertiza profesională a tuturor organismelor reprezentative din sistemul sanitar"

În data de 11 februarie a.c., în Monitorul Oficial al României a fost publicată OUG nr. 2/2014, o altă ordonanță de urgență "făurită" de Guvernul Ponta, prin care s-au adus o serie de modificări mai multor acte normative din domeniul sănătății. Având în vedere că Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății este cel mai important act normativ din domeniu care reglementează aspecte fundamentale ce țin de funcționarea și organizarea sistemului sanitar, nu avea nicio șansă să scape nemodificată.

Am spus în repetate rânduri că actuala Lege a sănătății nu mai suportă niciun fel de amendament. De la intrarea în vigoare și până în prezent, această lege a suferit aproximativ 1000 intervenții legislative, ceea ce face din ce în ce mai dificilă aplicarea ei.

Revenind la OUG nr. 2/2014, constatăm cu surprindere și îngrijorare că, Guvernul Ponta a modificat articolul 217 din Legea sănătății, știrbind astfel atributul de reprezentare al Colegiului Medicilor din România, dar și al altor organisme profesionale reprezentative din domeniul medical (Colegiul Medicilor Dentiști din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor ș.a.).

Potrivit prevederilor inițiale ale art. 217 alin. (2) din Legea sănătății, aceste organisme profesionale, care reprezintă întreg corpul medical din România, erau parteneri și negociatori demni de luat în seamă în procesul de elaborare a Contractului-cadru și a Normelor de aplicare a acestuia.

Colegiului Medicilor din România dar și celorlalte organisme profesionale reprezentative, le-a fost conferit acest statut de negociator, tocmai pentru calitatea de reprezentant legal al profesioniștilor din Sănătate, dar și avându-se în vedere expertiza în domeniul medical, atribut esențial, care de multe ori lipsește birocraților din Ministerul Sănătății.

Prin această OUG se minimalizează foarte mult rolul de negociator al acestor foruri reprezentative. Aceste organisme reprezintă, pe de o parte, vocea profesioniștilor din sistemul sanitar românesc, iar pe de altă parte, promotorul drepturilor pacienților. Așadar, Guvernul Ponta ne spune că de acum încolo, în sistemul sanitar, deciziile se vor lua în urma consultării, procedură pur formală a acestor organisme profesionale reprezentative, ceea ce înseamnă că Ministerul Sănătății își arogă drepturi depline în luarea tuturor deciziilor care afectează întreg sistemul sanitar.

În opinia mea, această măsură diminuează considerabil autoritatea și prestigiul acestor organisme profesionale reprezentative și lezează în mod vădit prestigiul tuturor profesioniștilor din sistemul de sănătate.

Reprezentarea reală și efectivă a corpului profesional în procesul de elaborare a oricărui act normativ din domeniul medical este o măsură democratică și corectă.

Participarea activă a destinatarilor normelor juridice la procesul de luare a deciziilor înseamnă, pe de o parte, recunoașterea expertizei profesionale a acestora, aspect deosebit de important în fundamentarea deciziei politice, iar pe de altă parte, reprezintă o garanție a respectării drepturilor pacientului.

    Camelia Khraibani - declarație politică ce are ca subiect Moțiunea simplă - între legitimitate și retorică;

Doamna Camelia Khraibani:

"Moțiunea simplă - între legitimitate și retorică"

Desigur moțiunea simplă este o procedură parlamentară cu menirea de a atrage atenția asupra unei probleme de guvernare. Din acest punct de vedere, gestul Partidului Național Liberal de a depune moțiunea simplă intitulată "Guvernul Ponta 3 amenință viața pacienților: amână lista de medicamente compensate", este perfect legitim.

Dar să constatăm cum arată realitatea într-un context mai larg.

În primul rând, actualul ministru al Sănătății a preluat portofoliul ministerial în data 5 martie. Orice om responsabil, care preia un domeniu atât de important și dificil cum este Sănătatea, va dori mai întâi să verifice care este situația pe care o preia laolaltă cu funcția și aceasta este o necesitate obligatorie.

În al doilea rând, și lista medicamentelor compensate, și reglementările referitoare la algoritmul de calcul al taxei clawback sunt corelate și legate direct de resursele bugetare pe care guvernul le are la dispoziție, așa încât, orice verificare în plus, înainte de a lua o decizie este binevenită, decât să se dovedească ulterior eronată. O astfel de eroare poate deveni mult prea costisitoare în termeni financiari ca să poată fi asumată cu ochii închiși, în pripă.

În al treilea rând, pe de o parte, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente și-a arătat îngrijorarea față de retragerea din dezbaterea publică a două proiecte de acte normative care vizau modificarea taxei clawback și a metodologiei de calcul al prețului la medicamente, documente pe care le consideră "de importanță majoră" în procesul de reformă inițiat de autorități. Dar, pe cealaltă parte, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România a atras atenția asupra efectelor sociale și economice "deosebit de grave pe care adoptarea proiectelor de acte normative" făcute publice de fosta conducere a Ministerului Sănătății le-ar avea asupra pacienților români și asupra producătorilor de medicamente generice. Dacă două organizații atât de importante au păreri opuse referitor la aceeași problemă, însemnă că o verificare suplimentară apare ca imperios necesară.

În aceste condiții, inițierea unei moțiuni, fie ea și simplă, la numai două săptămâni de la preluarea unui mandat ministerial, pare mai degrabă un gest retoric. Este nevoie de cel puțin șase luni de exercițiu de guvernare pentru a vedea primele rezultate concrete ale politicii noii conduceri.

Sănătatea este o prioritate absolută de guvernare. Programul cu care Guvernul Victor Ponta a venit în Parlament o demonstrează fără dubii.

Dar pentru ca reforma în sănătate să fie sustenabilă și nu doar o vorbă în vânt, era nevoie ca economia să se oprească din declin și să se relanseze. Și s-a realizat tocmai acest lucru. Este acum momentul ca guvernul să se aplece și asupra domeniilor care ne condiționează viitorul nostru și al copiilor noștri: sănătatea și educația. Și nu am nicio îndoială că guvernul va face acest lucru.

    Elena Cătălina Ștefănescu - declarație politică intitulată România, pe locul 16 în Indexul de Performanță în Schimbări Climatice;

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

"România pe locul 16 în Indexul de Performanță în Schimbări Climatice"

Schimbările climatice și încălzirea globală nu mai sunt de mult puse sub semnul întrebării, aceste fenomene devenind realitate peste tot în lume. Efectele schimbărilor climatice pot fi observate cu ușurință și în România, iar nevoia de acțiune devine din ce în ce mai acută. Intervenția pe probleme de mediu a devenit nu numai o obligație morală față de modul în care alegem să ne construim viitorul, ci și o necesitate pe termen mediu și lung, pentru a prezerva calitatea vieții în țările dezvoltate.

România a implementat de-a lungul ultimilor ani multe politici publice, ca răspuns la directivele europene din domeniul protecției mediului. Cu toate acestea, cred că este necesară o evaluare și o analiză a efectelor acestor politici publice, în oglindă cu rezultatele obținute de alte state europene sau din regiune. De aceea, aș vrea ca astăzi să vă aduc în atenție rezultatele studiului german privind Indexul de Performanță în Schimbări Climatice.

Indexul de Performanță în Schimbări Climatice 2014 (CCPI 2014) a fost lansat de Germanwatch și Rețeaua de Acțiune pentru Climă - Europa (CAN Europe) în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice - COP 16 de la Varșovia, Polonia. Potrivit Indexului, țara noastră se situează pe locul 16 din 58 țări ce au participat la studiu, un loc mult mai bun în comparație cu anii trecuți. Domeniul în care România înregistrează cea mai bună performanță este cel al sistemului energetic, pentru care ocupă locul patru. Cu toate acestea, raportul indică și două semnale de alarmă pentru țara noastră - politicile climatice naționale și emisiile provenite din transportul rutier, unde ocupăm locul 42 pentru ambele capitole.

Statele Uniunii Europene se plasează în topul clasamentului, însă angajamentele privind reducerea de emisii nu sunt respectate întru totul. Consider că atât România, cât și țările europene dezvoltate trebuie să adopte o poziție mai fermă pentru adaptarea la schimbările climatice, să intervină mai energic în combaterea efectelor schimbărilor climatice, și să își propună ținte mai ambițioase pentru protejarea mediului înconjurător.

Cred cu tărie că România poate fi un model în regiune pentru dezvoltarea de industrii nepoluante, implementarea de politici publice pentru protecția mediului, dar și pentru o educație pentru mediu eficientă.

    Nicolae-Ciprian Nica - intervenție prilejuită de împlinirea a 10 ani de când România a devenit stat membru NATO;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

În data de 29 martie am sărbătorit 10 ani de când România a devenit țară membră, cu drepturi depline, a Alianței Nord-Atlantice. A fost un pas istoric al României către un parcurs european, la care au visat și pentru care au luptat generații întregi.

În actualul context internațional de securitate, opțiunea NATO se dovedește a fi cea mai bună variantă pentru România.

NATO nu a însemnat, însă, doar o umbrelă de securitate pentru România, căci țara noastră a devenit, în scurt timp de la aderare, un furnizor de securitate în cadrul Alianței. Iată, așadar, că prin contribuția sa, România a demonstrat că este un partener viabil și puternic.

Din păcate, apartenența la acest parteneriat este, uneori, umbrită de pierderile de vieți omenești din teatrele de operațiuni internaționale. Astăzi, poate mai mult ca oricând, gândurile noastre de admirație trebuie să se îndrepte și spre eroii români care au participat la misiunile desfășurate sub egida NATO și care au servit interesele de securitate ale României cu cinste și cu onoare.

Din nefericire, duminică, 30 martie, a fost o astfel de zi neagră pentru România! O zi în care am mai pierdut un militar în urma unei explozii în provincia Zabul. Jertfa plutonierului-major Claudiu Constantin Vulpoiu (41 ani) se înscrie în șirul lung al martirilor care, cu demnitate și onoare, și-au dat viața, servind sub drapelul național.

Pe această cale, doresc să transmit mesajul meu de condoleanțe familiei și prietenilor plutonierului-major Claudiu Constantin Vulpoiu (41 ani). Îi asigur de toată prețuirea mea față de devotamentul cu care eroul și-a îndeplinit misiunea.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Necesitatea implicării bisericilor în asigurarea serviciilor de asistență socială ;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Necesitatea implicării bisericilor în asigurarea serviciilor de asistență socială"

Am avut privilegiul de a participa, alături de alți colegi, la simpozionul "Biserică și societate. Fundamentele creștine ale acțiunii în societate" organizat la Sighișoara de către Fundația Konrad Adenauer în parteneriat cu Filantropia Sighișoara și Lukas Spital Laslea.

Participanții la acest eveniment au adoptat o declarație privind pașii necesari pentru o mai eficientă implicare a cultelor în sistemul de asistență socială, reprezentanții PDL susținând toate aceste propuneri.

Consider că implicarea bisericilor în asigurarea serviciilor de asistență socială are la bază un principiu pe care îl sprijin fără rezerve și anume, cel al diferențierii furnizării de servicii sociale. În acest sens, consider că "Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății ar trebui să efectueze o radiografie a unităților de asistență socială, respectiv socio-medicală, pentru a pune în prim-plan bunele practici existente. Acestea ar trebui să fie diseminate în întregul sistem de asistență socială, pe baza unui program național. O asemenea radiografie este necesară pentru a vedea unde ar trebui distribuite prioritar resursele financiare".

De asemenea, din cadrul dezbaterilor a reieșit că există în continuare probleme privind încadrarea profesională a absolvenților secțiilor de teologie-asistență socială, din cauza necorelării pozițiilor din nomenclatorul COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) și specializarea descrisă de diploma obținută.

În acest sens, cred că "este necesar să existe o dezbatere deschisă între culte și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, respectiv Ministerul Educației Naționale privind actualizarea COR, având în vedere că absolvenții acestei specializări din ultimii ani nu pot activa în domeniul pentru care s-au pregătit, iar diplomele lor, obținute în România, sunt folosite cu succes în alte state membre ale Uniunii Europene".

Este necesar ca bunele practici din sistemul de asistență socială și socio-medicală să fie mai eficient comunicate public, prin instrumentele de comunicare ale bisericilor și prin programe destinate jurnaliștilor. O linie de finanțare din fondurile structurale ale Uniunii Europene pentru realizarea acestui obiectiv este mai mult decât binevenită.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Marcarea a 10 ani de la istorica aderare a României la NATO;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Marcarea a 10 ani de la istorica aderare a României la NATO"

Sunt puține domenii în care forțele politice care au condus România după 1990 au ajuns la un consens, iar unul dintre cele mai importante este, cu siguranță, direcția euroatlantică în politica noastră externă. Pe 29 martie anul acesta am avut bucuria de a sărbători 10 ani de la aderarea României la NATO, o reușită extraordinară în parcursul României spre democrație și spre un spațiu de securitate unic în istoria țării noastre.

Drumul spre integrarea în NATO nu a fost ușor, dimpotrivă, a fost presărat cu destule suișuri și coborâșuri. Ne amintim și acum de marea dezamăgire când România a ratat primul tren al aderării la Summitul de la Madrid, în ciuda prestigiului de care se bucura noua majoritate de centru-dreapta și în pofida eforturilor extraordinare făcute în acel an 1997. A fost nevoie și de demonstrația practică a rolului esențial pe care România îl poate juca în sprijinirea eforturilor NATO pentru ca parcursul integrării să devină ireversibil. Vorbim evident de sprijinul necondiționat oferit de România eforturilor NATO din fosta Iugoslavie, dar și de rolul important jucat de România în lupta contra terorismului după 11 septembrie 2001.

Toate aceste demersuri, începute cu aderarea noastră la Parteneriatul pentru Pace în 1994, România fiind prima țară din Europa Centrală și de Est care a făcut acest pas, și-au găsit încununarea în 29 martie 2004. Este un succes la care au contribuit atât toate forțele politice, cât mai ales românii care au înțeles nevoia unor sacrificii pentru atingerea acestui nivel de securitate fără precedent pentru România. Este de aceea regretabil că, la 10 ani de la acest moment istoric, există oameni politici care nu înțeleg însemnătatea acestui succes și care pun mai presus interesele politice meschine. Vorbesc bineînțeles de premierul Victor Ponta care a refuzat să participe la ceremonia solemnă de la Palatul Cotroceni, ceremonie la care au participat însă foștii președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu.

Gestul premierului Victor Ponta a fost infantil, imatur și obraznic. Domnul Ponta este doar vremelnic premier al României și a fost invitat la această ceremonie solemnă pentru a reprezenta funcția sa temporară, și nu persoana fizică Victor Ponta, plină de frustrări și orgolii politice. Prin gestul său a demonstrat din nou lipsă de respect față de instituțiile statului, dar și față de românii care au contribuit din plin la acest succes de politică externă a României.

La 10 ani de la aderare, putem spune, fără echivoc, că NATO este vitală pentru securitatea României, fiind umbrela noastră de securitate într-o zonă altfel tulbure geopolitic. Recentele evenimente din Ucraina, și mai ales din Crimeea, arată cât de importantă este apartenența noastră la NATO. Cred că merită să facem orice sacrificiu pentru acest statut. Un stat se poate dezvolta, poate prospera, doar dacă are un climat de securitate la granițele sale. Prin intrarea în NATO am aderat la un spațiu de valori democratice și am ieșit din zona gri unde, din păcate, au rămas încă state ca Republica Moldova, Ucraina, Georgia.

    Claudiu-Andrei Tănăsescu - declarație politică intitulată România, 10 ani de apartenență la NATO;

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"România, 10 ani de apartenență la NATO"

Sâmbătă, 29 martie 2014, s-au împlinit zece ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, moment cu adevărat istoric, care a marcat o revoluție diplomatică și strategică în procesul de transformare a identității internaționale a României, dar nu în ultimul rând a dinamicii structurii interne a statului român, în contextul globalizării și a informației.

Aderarea României la NATO a fost în sine o oportunitate de a face față crizelor politice care, cu siguranță, altfel nu ne-ar fi ocolit. În contextul noilor acțiuni realizate de către Federația Rusă, NATO va trebui să se adapteze pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Rolul nostru în arhitectura globală va crește considerabil, astfel că România va trebui să sprijine transformări ale sectoarelor de apărare și securitate, pentru că doar astfel vom putea profita de oportunitățile care ni se deschid.

NATO și-a menținut relevanța mai bine decât alte instituții internaționale, iar principala sarcină menționată și în articolul V al Tratatului de la Washington și anume, apărarea colectivă, își găsește cu atât mai mult utilitatea astăzi.

Succesul apartenenței României la NATO este impetuos necesar de a fi asociat cu eroismul militarilor români care au luptat în teatre de operațiuni din Afganistan, Irak, Kosovo sau Bosnia. Peste 40.000 de militari români au participat și participă activ la îndeplinirea misiunilor în teatrele de operațiuni, dintre care 25 de eroi au căzut la datorie.

Consider că valoarea aderării la NATO este și va rămâne unică în istoria României pentru că, pentru prima dată în istoria sa, acesteia i se acordă o libertate strategică și are un cuvânt cu adevărat important de spus la masa deciziilor și a negocierilor.

    Clement Negruț - declarație politică având ca subiect Coabitări și acorduri secrete - principii de bază ale guvernării USD;

Domnul Clement Negruț:

"Coabitări și acorduri secrete - principii de bază ale guvernării USD"

Ori de câte ori s-a aflat la guvernare, PSD a condus în baza unor acorduri secrete. Cetățenii aflau cu întârziere că ridicarea statuii celor treisprezece generali maghiari la Arad în timpul guvernării Năstase, făcea parte dintr-un protocol secret cu UDMR.

La fel și azi, PSD, deși obținuseră 70% în decembrie 2012, negocia cu liderii UDMR cooptarea la guvernare. Nu s-a întâmplat în 2012 dar, iată, în 2014, în baza acelorași secrete și în răspărul voinței populare, PSD guvernează tot alături de UDMR.

Aflăm pe zi ce trece noi și noi condiții puse de UDMR participării la guvernare:

  • linie separată pentru studenții maghiari la Universitatea din Târgu-Mureș, ceea ce înseamnă că automat limba maghiară devine a doua limbă oficială în stat și că într-o Europă unită noi cultivăm separatismul;
  • regionalizarea în favoarea enclavizării județelor Harghita, Covasna și Mureș;
  • drumuri care să lege enclava de Ungaria, ceea ce reprezintă un culoar abuziv peste celelalte județe și viitoare regiuni;
  • continuarea dezbaterii legii statului minorităților care prevede, printre altele, că minoritățile sunt "element constitutiv" al națiunii române, adică, nici mai mult, nici mai puțin, decât că acestea s-ar fi aflat aici, împreună cu dacii, încă de la formarea poporului român, cu încălcarea flagrantă a adevărului istoric. Dacă lucrurile ar sta așa, nu știu de ce nu apar și maghiari pe Columna lui Traian.

Întrebarea pentru PSD ar fi: când au de gând să servească interesul național românesc în fapte, și nu numai în promisiuni electorale fără acoperire? Și când vor guverna transparent, și nu în baza unor acorduri secrete, a unor protocoale de coabitare a mafiei cu corupția?

Ați promis "Dreptate până la capăt". Nu vi se pare că acest capăt a fost cam aproape, dacă nu cumva chiar iluzoriu?

    Constantin Mazilu - declarație politică despre Abandonul școlar, încurajat și de fondul clasei;

Domnul Constantin Mazilu:

"Abandonul școlar, încurajat și de fondul clasei"

Că ne place sau nu, din ce în ce mai des auzim despre extinderea unui fenomen nociv pentru societatea românească - abandonul școlar. Din nefericire, abandonul școlar este în creștere în ultimii ani, în România, și afectează în special patru categorii de copii: pe cei de etnie romă, pe cei care au crescut în familii sărace, pe cei din mediul rural și pe cei cu dizabilități. Așa arată un raport realizat de experții români cu susținerea UNICEF România.

Este adevărat că 70% din cauzele abandonului școlar țin de contexte din afara școlii, respectiv de mediul familial, de sărăcie. Nu se consideră că un copil a abandonat școala decât după ce nu a mai figurat statistic în sistemul de educație timp de doi ani. De aceea există și un decalaj al datelor statistice în privința abandonului școlar. Și acest decalaj face ca statisticile să se îngroașe și din ce în ce mai mulți copii să rămână chiar fără un bagaj minim de cunoștințe.

Deși Constituția consacră Capitolul 32 dreptului la învățătură, normând prin alin. (4) că "învățământul de stat este gratuit", "statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familiile defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii", se pare că s-a ajuns, indirect, la neglijarea acestor prevederi. În contextul în care părinții, din veniturile deja impozitate, plătesc și alte taxe către autoritățile locale cărora le sunt subordonate instituțiile de învățământ, prin obligarea legală sau conjuncturală la plata acestor sume, școlarizarea își pierde astfel atributul de gratuitate consfințit de legea fundamentală. Astfel, pe lângă încălcarea Constituției, se produce o multiplă impozitare a veniturilor părinților care sunt și așa insuficiente. Situația este cu atât mai gravă pentru familiile care au ca singură sursă de venit doar alocațiile copiilor sau ajutoarele sociale. Din aceste venituri infime, aceste familii trebuie să facă și alte eforturi uriașe și să le asigure copiilor transportul la școală.

Mass-media a adus în atenția publicului numeroasele cazuri ale unor unități de învățământ în care părinții sunt de-a dreptul somați să achite școlilor diverse sume pentru celebrele "fonduri ale școlii", "fonduri ale clasei", "copertă de catalog" etc. Astfel de pretenții financiare, deloc legitime, converg, accentuând fenomenul distructiv și, uneori, ireversibil de abandon școlar.

Vă atrag atenția că și din pricina tuturor acestor inconveniente s-a ajuns în situația în care, în România, aproape un sfert de milion de persoane sunt analfabete, iar cele mai multe persoane care nu știu să scrie și să citească se află în partea de sud a țării, potrivit datelor de la recensământul din 2011, furnizate de Institutul Național de Statistică.

În mediul rural, multe dintre familiile fără posibilități financiare renunță să își mai trimită copiii la școală, deoarece nu îi mai pot întreține, preferând să îi integreze pe aceștia în activitățile domestice din gospodărie. O altă cauză frecventă a abandonului școlar sunt problemele din sânul familiei, precum divorțurile sau agresivitatea părinților, din cadrul familiilor dezorganizate. De asemenea, mulți dintre copii renunță la școală deoarece, din lipsa unei atente îngrijiri din partea părinților, se văd puși în situația de a rămâne repetenți, întrucât nu reușesc să facă față volumului de materie. Toate acestea sunt cauze psihologice ale abandonului școlar, din pricina cărora elevul se simte frustrat, inferior celorlalți copii de vârsta sa. Sentimentul de anxietate duce la apariția refuzului de a mai continua studiile. Nu în ultimul rând, alte cauze frecvente ale abandonului școlar sunt și cele psihopedagogice. Un elev care nu a achitat pretențiile financiare pretinse de unitatea de învățământ pe care o frecventează, de cele mai multe ori, va avea parte de o relație defectuoasă cu unii dintre pedagogii săi. Așadar, se creează premisele ca respectivul elev să se simtă evaluat subiectiv sau îi va fi mult mai dificil să identifice o relaționare între educația pe care o primește și aspirațiile sale.

Sper totuși că semnalele date de mass-media și măsurile luate de actualul guvern și de alte autorități cu competențe în acest domeniu vor determina și ONG-urile să se implice pentru susținerea strategiilor pe termen lung ale executivului pentru combaterea abandonului școlar, pentru că atât de actualii elevi cât și de cei viitori, depinde soarta noastră ca națiune!

    Constantin Avram - declarație politică cu tema Ignoranța politicului sau a politicienilor;

Domnul Constantin Avram:

"Ignoranța politicului sau a politicienilor"

Ori de câte ori cineva din jurul nostru ne atribuie calitatea de "ignorant", avem tendința vădită de a ne supăra, de a ne simți jigniți, de a ne simți alăturați, fără voia noastră, unei anumite categorii care face rău altor oameni.

Ea, ignoranța poate să se manifeste sub diferite forme și în diferite domenii cum ar fi domeniul social, economic sau chiar politic. În domeniul social, ignoranța se manifestă prin lipsa acută de solidaritate socială, de atitudine nepăsătoare față de aproapele nostru aflat la necaz și are ca rezultat dezbinarea sau invidia socială, căpătând forma izolării aspre a individului față de comunitatea în care trăiește. Nu cunosc cazuri în care ignoranța socială să fie corectată de politicieni prin măsuri active decât foarte izolat, de gesturile creștine ale unuia ca Gigi Becali, Gică Popescu sau alții, adepții eliminării rezultatelor nefaste ale ignoranței sociale prin măsuri de sorginte exclusiv creștine. Niciun guvern nu a reușit până acum ca, prin măsuri legislative, să elimine rezultatele ignoranței sociale, să împiedice polarizarea socială a românilor, să repună solidaritatea socială în structura de rezistență a ceea ce numim unitate națională. Eu nu zic că acest demers este foarte ușor de făcut, că este la îndemâna oricui, că întotdeauna sunt create condițiile socio-economice de micșorare a rezultatelor crâncene ale ignoranței sociale, dar observăm cu toții că solidaritatea socială, ca și comportament opus al ignoranței, are din ce în ce mai puțin efecte benefice asupra celor expuși. De multe ori, suntem atât de apăsați de problemele de zi cu zi ale noastre, ale familiilor noastre, încât nu ne mai putem apleca asupra necazurilor altora, uităm să manifestăm solidaritatea, ca medicament în relația cu conaționalii noștri.

Cât privește ignoranța economică, nu trebuie să facem eforturi mari sa-i identificăm rezultatele asupra mediului economic, care funcționează evident după criteriile unui sistem concurențial. Unul dintre rezultatele defavorizante ale ignoranței economice se vede clar în domeniul predictibilității mediului de afaceri asupra căruia, eu personal cred că Guvernul Ponta se va apleca cu multă atenție, pentru că modificările aduse cadrului legislativ care reglementează achizițiile publice, nu au reușit să consolideze caracterul predictibil al mediului de afaceri. IMM-urile au foarte mult de suferit într-un mediu lipsit de predictibilitate și este foarte dificil să vorbești de solidaritate economică într-un sistem concurențial și în condițiile unei crize economice și financiare prelungite, iar adoptarea OUG nr.28/2013 mai corectează cât de cât mecanismele economice puse la baza finalizării lucrărilor aflate în derulare.

Deși ideea solidarității economice ca și contrapondere a ignoranței economice pare o utopie la prima vedere, este evident un obiectiv al comunității de afaceri demn de urmat, pentru că în jurul solidarității economice se pot crea acele condiții prielnice unui mediu de afaceri predictibil și sănătos.

Nu în ultimul rând, ignoranța politicului sau mai bine zis a politicienilor poate crea disfuncționalități majore ale vieții sociale și economice din România. Avem colegi care își manifestă ignoranța prin neparticiparea la dezbaterile din plenul Camerei Deputaților, la ședințele de comisii de specialitate, dar mai ales prin lipsa de implicare în elaborarea actelor normative, a propunerilor legislative specifice vieții social-economice a țării. Nu sunt unul dintre cei mai eficienți deputați în dezbaterea și adoptarea actelor normative sau a modificării unora dintre legi, dar știu un singur lucru: că cel mai elementar mod de a onora mandatul dat de cetățenii din Colegiul 6 - Bacău este acela de a participa, de a fi prezent la toate ședințele de plen din Camera Deputaților și de la Comisia pentru administrație publică unde sunt membru și activez.

Pentru că vă întreb, cum să propun o modificare la o lege, cum să invoc prevederile unei legi noi, cum să o explic oamenilor interesați dacă nici măcar nu sunt prezent acolo unde m-au trimis cetățenii? Aviz unora dintre colegii noștri, pentru că ignoranța este anticamera totalitarismului! Și asta nu este de bine!

    Constantin Galan - declarație politică referitoare la adopție;

Domnul Constantin Galan:

Adopția unui copil nu este un lucru ușor, nicăieri în lume. Procesul este unul anevoios, care poate dura și câțiva ani și care poate descuraja multe cupluri.

Legislația este construită în așa fel încât drepturile și siguranța copilului să fie pe primul plan, însă, de cele mai multe ori, pot interveni multe impedimente de ordin birocratic care încetinesc și mai mult acest proces. Aceste impedimente au condus la existența, la nivelul anului 2012, a 57.480 de copii instituționalizați și doar 1.400 de familii care dețineau atestatul de persoană sau familie aptă pentru procesul de adopție.

Din acest motiv, alături de mai mulți colegi parlamentari din Partidul Național Liberal, am elaborat și depus o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției, în vederea îmbunătățirii și înlesnirii acestui proces.

Una dintre modificările pe care am adus-o actualei legi se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece, de regulă, familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiu pentru selecția celei mai potrivite persoane sau familii, unde unul dintre criteriile de selecție este acela al vechimii atestatului, în perioada de un an cât este valabil atestatul în momentul de față.

De asemenea, prin modificările aduse actualului cadru legislativ, am urmărit reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la 1 an la 6 luni. Această modificare servește în primul rând interesului copilului, prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare, cea care îi va oferi copilului afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie pentru o dezvoltare corectă.

Totodată, o altă prevedere importantă face referire la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltarea unui atașament securizant.

În condițiile în care această propunere legislativă va contribui la creșterea numărului de copii adoptați, oferindu-le șansa de a crește în siguranță și de a se bucura de dragostea unei familii, sper ca toți colegii mei parlamentari să înțeleagă demersul și să îl susțină în dezbaterea ce va avea loc în Parlament.

    Cornel Itu - declarație politică intitulată Drumul Basarabiei spre Uniunea Europeană;

Domnul Cornel Itu:

"Drumul Basarabiei spre Uniunea Europeană"

În săptămâna care a trecut, Basarabia și alături de ea, românii de pretutindeni, au sărbătorit 96 de ani de la unirea cu Regatul României. Cu această ocazie au avut loc, atât la Chișinău cât și la București, o serie de evenimente și manifestări importante, mai ales în contextul politic actual. Fenomenul trebuie privit în complexitatea lui, ținând seama de trecutul istoric al Basarabiei și de transformările care s-au petrecut în contextul schimbărilor survenite în ultimii ani pe plan european și mondial.

Din acest punct de vedere, ca cetățean român, ca membru al Parlamentului României, nutresc convingerea că locul surorii noastre, Basarabia, se află în Europa, alături de România, în Uniunea Europeană. Așadar, poziția noastră în raport cu tendințele expansioniste răsăritene, este și trebuie să fie una de sprijin activ pentru Republica Moldova, în orientarea ei spre aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Experiența României, în acest sens, este, cu siguranță, utilă și prețioasă.

Republica Moldova se confruntă cu probleme sociale și politice deloc străine nouă și altor țări care au aderat la Uniunea Europeană. Sărăcia, lipsa locurilor de muncă, frământările interetnice, mentalitățile încremenite în timp, corupția sunt fenomene care trebuie rezolvate, cu atât mai mult, cu cât înscrierea în organismele europene impune eliminarea lor și oferă totodată posibilități și pârghii sporite de lichidare a lor.

Împărtășesc poziția colegilor care, analizând situația actuală de peste Prut, au ajuns la concluzia că Rusia nu va renunța la expansiunea sa spre Vestul Europei, astfel încât, Republica Moldova va trebui să renunțe la neutralitate și, alături de celelalte state ieșite de sub influența comunistă, să adere la un sistem colectiv de securitate.

O politică corectă și eficientă a țării noastre față de Basarabia înseamnă eforturi pe toate planurile: economic, politic, social, cultural, înseamnă exemplu, România fiind cu un pas înainte în deschiderea spre Europa, înseamnă a face tot ce ne stă în putință pentru ca sora noastră mai mică, să-și găsească drumul și să își clarifice poziția pe harta politică a Europei.

    Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică despre România-NATO - zece ani de la aderare;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"România-NATO -zece ani de la aderare"

În urmă cu 10 ani, la 29 martie 2004, România devenea stat membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice (NATO), acesta fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale politicii românești din 1989 până în prezent.

Integrarea în structura nord-atlantică a fost un proces îndelungat, a cărui constantă a fost larga susținere a poporului român, pentru care calitatea de membru al Alianței NATO echivalează cu garanția securității și stabilității pe plan extern. Un rol activ al României în cadrul NATO reprezintă o condiție esențială pentru promovarea intereselor naționale la nivel interaliat și integrarea preocupărilor de securitate ale României în procesul decizional al Alianței NATO.

România și-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 și, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitației de a participa la Parteneriatul pentru Pace, devenind astfel primul stat din Europa Centrală și de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace.

În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acțiune în vederea admiterii de noi membri (MAP - Membership Action Plan). Pe baza acestuia, România și-a pregătit propriul Plan Național de pregătire pentru aderare, care stabilea obiective, măsuri și termene de realizare în vederea aderării la Alianță.

La Summitul NATO de la Praga din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre NATO au decis invitarea României, alături de alte șase state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, să înceapă convorbirile pentru aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Protocoalele de aderare la NATO pentru România și pentru celelalte șase state invitate să adere au fost semnate în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles, la 26 martie 2003.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Începând cu anul 2005, Ziua NATO se sărbătorește în România în prima duminică a lunii aprilie. Anul 2014 marchează aniversarea a zece ani de când România este membru NATO, eveniment care l-a determinat pe emisarul SUA, Victoria Nuland, să-și exprime recunoștința pentru colaborarea și implicarea României în eforturile comune ale Alianței Nord-Atlantice.

Victoria Nuland a transmis României recunoștința și mulțumirile Statelor Unite ale Americii pentru implicarea sa în campania mondială de instaurare și menținere a păcii, libertății și democrației, statul român fiind parte activă în operațiunile desfășurate în Balcani, Afganistan, Marea Mediterană și Marea Neagră.

Victoria Nuland a lăudat și respectarea promisiunilor încheiate între România și SUA în baza articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă. Secretarul de stat a reamintit sprijinul României pentru viziunea strategică a NATO, care are ca bază constituirea unei rețele de parteneriate în zone de interes strategic din proximitatea granițelor sale, cum ar fi spațiul euroatlantic, zona Mediteranei și Orientul Mijlociu.

Parteneriatul pentru Pace, fundamentat pe valori comune precum democrația, drepturile și libertățile fundamentale, a sprijinit procesul de reformă din statele Europei Centrale și de Est și a contribuit cu succes la promovarea păcii și securității în spațiul euroatlantic.

Profilul României în cadrul NATO, la zece ani de la aderare, este unul consolidat de stat, care își aduce o contribuție solidă la securitatea NATO prin participările la operațiunile aliate prin contribuțiile specializate în domenii de interes pentru Alianța Nord-Atlantică, prin aportul conceptual, prin implicarea la elaborarea Conceptului Strategic adoptat în 2010, prin găzduirea unei componențe relevante a viitorului sistem NATO antirachetă, sau printr-o prezență semnificativă a experților români în cadrul Secretariatului Internațional.

Armata României a avut o contribuție însemnată în ceea ce privește schimbul de date și informații în cadrul Alianței, prin participarea cu personal și capabilități de informații militare în operațiunile NATO, contribuții la elaborarea documentelor NATO agreate în sprijinul deciziilor Consiliului Nord-Atlantic și Comitetului Militar al NATO, contribuții pentru Centrul NATO pentru fuziunea informațiilor și pentru unele comandamente subordonate ale NATO, precum și pentru sprijinirea înființării Centrului de Excelență NATO pentru HUMINT de la Oradea.

Armata României s-a situat între primii cinci contributori ai Diviziei informații a Statului Major Militar Internațional al NATO în perioada 2008-2012 și s-a situat pe primul loc la contribuții în sprijinul Diviziei informații în anul 2013.

România și-a asumat întotdeauna un rol activ pentru că evoluția NATO este definitorie pentru securitatea sa. România va continua să susțină consolidarea politicii de parteneriate a NATO, parteneriate constituite pe criteriul încrederii reciproce, parteneriate care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale adaptării Alianței Nord-Atlantice la actualul climat internațional.

    Cornelia Negruț - declarație politică intitulată Adoptarea noului Cod silvic, o prioritate națională!;

Doamna Cornelia Negruț:

"Adoptarea noului Cod silvic, o prioritate națională!"

Noul ministru delegat pentru ape, păduri și piscicultură, doamna Doina Pană, este obligat să continue demersurile curajoase ale fostului ministru, doamna Lucia Varga, pe tema elaborării unui nou Cod silvic, care să diminueze fenomenul alarmant al tăierilor ilegale și masive ale pădurilor românești. Ar fi de dorit ca noul Cod silvic să fie adoptat de Parlament cât mai repede posibil, respectiv până în luna iunie, înainte de vacanța parlamentară. De altfel, imediat după preluarea portofoliului, noul ministru a anunțat public că va milita pentru finalizarea Codului silvic până la finalul acestei sesiuni parlamentare. Sunt în asentimentul Domniei Sale atunci când a susținut că în discuție se află o lege organică extrem de importantă, care trebuie să dureze mulți ani de acum înainte, și, în consecință, actul normativ trebuie dus spre perfecțiune, pentru ca generațiile viitoare să nu se mai confrunte cu jaful actual al "aurului verde" din România.

Din păcate, românii constată cu amărăciune că a trecut aproape un an de când fostul ministru a lansat această temă a modificării Codului silvic în dezbatere, iar procesul legislativ se dovedește a fi unul foarte anevoios, documentul fiind în continuare doar la Senat. Consider că trecerea timpului până la adoptarea acestei legi vitale este în detrimentul nostru, al tuturor, atât al economiei naționale, cât și al oamenilor de bună credință, care asistă neputincioși la distrugerea sistematică a pădurilor românești.

Din acest punct de vedere, România a fost atenționată oficial și extrem de serios, chiar de poate cel mai important susținător extern al său, moștenitorul casei regale britanice, prințul Charles de Wales. Domnia Sa a avertizat că suntem în pericol de a pierde bogăția inestimabilă a pădurilor virgine și cvasivirgine, domeniu în care încă deținem supremația la nivel european. Dând dovadă de un sentiment patriotic mai dezvoltat decât al multora dintre noi, dar și de un soi de apartenență spirituală la aceste plaiuri, Prințul Charles ne-a reamintit că România este unul dintre puținele locuri din lume în care mai există întinderi uriașe de păduri virgine, care reprezintă o adevărată "sărbătoare a biodiversității", și în care se găsesc o treime din populația Europei în ceea ce privește urșii bruni, lupii și râșii. "Aceasta face din Carpații românești o comoară neprețuită pe un continent care demult și-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveți aici în România a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite însă cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa", sunt cuvintele acestui colosal prieten și susținător dezinteresat al României. Mai mult, prințul Charles a subliniat că România pierde trei hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui sa fie protejate.

În consecință, dacă ritmul tăierilor ilegale ale pădurilor va continua, riscăm ca în următorii zece ani să rămânem efectiv fără pădure, așa cum arăta și prestigioasa organizație internațională Greenpeace, care a avertizat, la rândul ei, că în fiecare an dispar 28.000 de hectare și în fiecare oră sunt retezate trei hectare.

În opinia mea, Guvernul și Parlamentul trebuie să dinamizeze procedurile privind adoptarea noului Cod silvic, pentru a diminua această situație îngrijorătoare. Nu ne putem permite să riscăm ca generațiile ce vor veni după noi să ne arate cu degetul pentru că nu am făcut ceea ce trebuia din perspectiva perpetuării pădurilor seculare ale României. Cred că noile reglementări trebuie să fie extrem de drastice pentru descurajarea totală a celor care se ocupă de jaful din pădurile țării și de tăierile ilegale care s-au perpetuat ani la rând fără ca nimeni să fie vinovat, fără ca nimeni să fie pedepsit. Ar fi o nouă reparație făcută românilor de actualul Guvern, care a promis că va face dreptate în toate situațiile în care oamenii au fost privați de drepturile cuvenite, iar apărarea pădurilor noastre este, fără îndoială, o prioritate de prim rang, fiind vorba chiar de siguranța națională a României.

    Costel Alexe - declarație politică privind Strategia economică a Partidului Național Liberal;

Domnul Costel Alexe:

În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la unul dintre cele mai importante subiecte ale României, din punctul meu de vedere, în prezent și pentru următorii ani: strategia economică a Partidului Național Liberal.

Pentru a crea locuri de muncă, România are nevoie de creștere economică sustenabilă, iar creșterea economică sustenabilă nu poate fi obținută decât prin implementarea cât mai urgentă a măsurilor liberale de stimulare a economiei.

PNL a arătat în mod clar și repetat care trebuie să fie prioritățile economice ale anului 2014: reducerea CAS și neimpozitarea profitului reinvestit, ca măsuri indispensabile pentru stimularea investițiilor, a producției și a mediului de afaceri în general. Economia are nevoie de o gură de oxigen din partea politicii fiscale. Nu mai este loc de improvizații, de amânări, de vise socialiste!

Aceste două măsuri au reprezentat promisiuni și angajamente publice asumate de PNL și PSD încă din 2011, când USL a prezentat Proiectul Economic pentru România. Ele au fost reafirmate în campania electorală din 2012 și incluse în Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016. Așadar, românii, atunci când au dat un vot covârșitor în decembrie 2012, au dat acestor măsuri: repet, măsuri pentru populație, pentru mediul de afaceri și pentru români!

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit au fost discutate și convenite, încă din 2013, inclusiv cu organismele financiare internaționale (FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană) și reconfirmate cu prilejul misiunii de evaluare în ianuarie 2014.

România este o țară în care taxarea muncii este printre cele mai mari din Europa. Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, pe care PNL o susține, înseamnă mai multe locuri de muncă noi, mai puțini bani plătiți la negru și salarii mai mari. Un CAS mai mic este, nu doar o măsură pentru mediul de afaceri, ci și pentru angajați. Este o șansă de a mișca economia, pe care Guvernul Ponta nu are voie nici să o ignore, nici să o amâne.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit stimulează mediul de afaceri, care va fi încurajat să ducă banii în noi investiții, ceea ce va genera noi locuri de muncă și, implicit, dezvoltarea și creșterea nivelului de trai al românilor.

Neimpozitarea profitului reinvestit nu este de natură să aducă atingere absolut deloc situației bugetului de stat, de vreme ce impactul bugetar (sub 100 mil. lei) este neglijabil pentru o măsură de o asemenea importanță.

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit sunt cele două măsuri liberale esențiale de stimulare a economiei. Am arătat care este impactul bugetar al fiecărei măsuri, necesitatea absolută pentru mediul de afaceri a acestor relaxări fiscale, precum și sursele de acoperire a "golului" bugetar. Ceea ce pierde statul pe termen scurt, câștigă economia pe termen lung.

În acest moment, adoptarea celor două măsuri ține de voința și decizia politică a Guvernului Ponta. Dacă premierul Victor Ponta nu va lua o decizie clară până la 1 mai, PNL este decis să depună o moțiune de cenzură la adresa Executivului.

Dezbaterea de către ministrul Ioana Petrescu a politicilor și măsurilor vehiculate ca priorități în programul de guvernare al USL, dar și în programul actual al PSD, trădează absența unei viziuni economice cu privire la necesitățile României în această perioadă post-criză și ca premisă a relansării economice.

După destrămarea USL, Guvernul Ponta ne demonstrează că nu are o strategie economică coerentă și nici un plan de acțiuni conturat.

Prin intermediul ministrului finanțelor sau al premierului, Executivul enunță o serie de măsuri precum stimularea consumului, a investițiilor, reducerea poverii creditelor bancare, reducerea TVA, fără a arăta în mod clar cu ce se va începe, care este primul pas, din ce considerente și cu ce implicații economice.

Dacă Guvernul Ponta ar dori să facă ceva și pentru economie, atunci trebuie să comunice cât mai repede și fără echivoc care sunt prioritățile exacte, care vor fi pașii imediați în materie de politică fiscal-bugetară.

Ministrul Finanțelor din guvernul PSD susține că nu se poate concretiza nimic in absența negocierilor cu FMI. Totuși, prioritățile de politică economică aparțin Guvernului României. FMI este interesat cu precădere de anumite echilibre macroeconomice, FMI nu face și nu are inițiative, ci doar negociază și acceptă politici economice.

Ministrul Ioana Petrescu susține că Guvernul nu va urmări alte măsuri decât cele cuprinse în programul de guvernare al USL și preluate, într-un mod netransparent și incert, și în programul PSD.

Din acest motiv, solicităm Guvernului Ponta să renunțe imediat la măsurile populiste, insuficient fundamentate și discriminatorii, cum este "electorata", care deși a fost prezentată cu mare fast, se dovedește a fi - după cum îi spune numele - o măsură cu un profund caracter electoral.

    Cristina Nichita - declarație politică: - Moțiunea pe sănătate, un eseu despre dezamăgiri și frustrări personale;

Doamna Cristina Nichita:

"Moțiunea pe sănătate, un eseu despre dezamăgiri și frustrări personale"

Abia ieșit de la guvernare, PNL taxează Cabinetul, exprimându-se în numele a 3 milioane de pacienți.

O moțiune despre amenințarea vieții pacienților, prin amânarea listei de medicamente compensate, ar putea fi un semnal dramatic, dar, venind din partea liberalilor, la o lună după ieșirea acestora de la guvernare, nu este decât patetic și neserioasă. Nu poți pretinde că ești purtător de cuvânt a trei milioane de români suferinzi atunci când, timp de un an și jumătate, ești ocupat cu alcătuirea de liste de medicamente compensate pe care le rupi și faci altele pe care iar le rupi. Apoi, pleci de la minister lăsând pe birou ultima variantă pe care nu ai avut timp să o arunci la coș. Nu poți pretinde că ești purtător de cuvânt a trei milioane de români suferinzi atunci când ești prea ocupat să nu vezi ce se întâmplă la Institutul Cantacuzino, producător de vaccinuri dubioase.

Liberalii par să aibă, ceea ce popular se numește "memorie scurtă", fiindcă dacă sănătatea românilor este nesatisfăcătoare, aceasta li se datorează și lor care au făcut parte din multe guverne în ultimii 24 de ani. Dacă sănătatea e bolnavă în România, cauzele trebuie căutate mai curând în perioada de dinainte de 2012, perioadă despre care PNL știe câte ceva.

În ședința de Guvern, primul-ministru Victor Ponta a declarat că "lista este pentru bolnavi, nu pentru firmele furnizoare de medicamente".

Ministerul Sănătății concepe lista de medicamente compensate ca pe o rezultantă a consultărilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu reprezentanții pacienților și cu specialiștii din domeniul medical, nu ca pe concluzia unui dialog cu firmele furnizoare de medicamente.

Bilanțul unui ministeriat nu se face în trei săptămâni, mai ales atunci când bilanțul respectiv este produs de un partid a cărei activitate principală a fost, în ultima vreme, distrugerea alianțelor și pulverizarea încrederii propriului electorat.

    Cristina Nichita - declarație politică: - Voluntariatul, formă a culturii participative;

Doamna Cristina Nichita:

"Voluntariatul, formă a culturii participative"

Cunoaștem cu toții, unii din organizațiile în care am activat, alții în calitate de părinți, paradoxul instaurat în ultimii ani pe piața muncii din România: tinerii nu se pot angaja în muncă decât dacă au experiență, pe care nu au însă cum să o capete fiindcă locurile destinate debutanților sunt din ce în ce mai puține, atât în sectorul de stat, cât și în cel privat. Nu are sens să detaliez în acest cadru cât de nociv este acest fenomen, pentru că sunt convinsă că acest lucru e ușor de perceput de toată lumea.

Experiența țărilor civilizate indică foarte clar care ar fi soluția ieșirii din acest cerc vicios. Ea este reglementarea legală a activității de voluntariat. Momentan, tinerii care își doresc să capete experiență, activând benevol în diferite organizații, creează mai multe probleme decât avantaje structurilor în care ar vrea să se încadreze. Începând cu posibilitatea de a fi suspectați că folosesc munca la negru, continuând cu ambiguitatea legislativă cu privire la program și protecția muncii și sfârșind cu domeniul absolut haotic al certificării activităților voluntare, se constată că pentru un administrator de firmă sau pentru un director de instituție, actualmente, un voluntar e mai degrabă o bătaie de cap în plus decât un ajutor.

Prin proiectul de lege pe care l-am inițiat cu privire la voluntariat, dorim să rezolvăm toate aceste probleme, dorim să reglementăm această activitate, dar mai ales să oferim o șansă tinerilor, pentru ca ei să ia contact cât mai de timpuriu cu realitățile noastre sociale și economice, să-i convingem poate să rămână acasă.

Voluntariatul, așa cum este el propus de proiectul de lege, este o chestiune care ține deopotrivă de capacitatea noastră de a promova cu operativitate această lege, dar și de un anumit simț civic, care e în mare suferință în societatea românească. Am convingerea deci că, prin Legea voluntariatului, vă propunem nu numai un set de reglementări foarte necesare, ci și formula prin care solidaritatea și activismul sociale să capete valențe noi.

    Daniel Iane - declarație politică despre noua listă de medicamente compensate;

Domnul Daniel Iane:

Actualul Guvern condus de Victor Ponta pare nepăsător cu privire la drepturile, dar mai ales nevoile celor care beneficiază de pe urma adoptării noii liste de medicamente compensate.

Atât eu personal, cât și toți colegii mei din cadrul Partidului Național Liberal, constatăm, cu un foarte mare regret, că promisiunile și proiectele asumate de Victor Ponta și cabinetul de miniștri pe care îl conduce tot mai defectuos sunt date uitării, totuși, atât de repede. După schimbarea componenței politice din cadrul guvernului, în urma eliminării componentei liberale, reprezentate exclusiv de Partidul Național Liberal, cei care guvernează în momentul de față România au schimbat prioritățile asumate în fața românilor cu priorități strict personale, care le aduc satisfacție doar lor și unui grup restrâns de cetățeni, care beneficiază, direct sau indirect, de pe urma guvernării marca Ponta.

1 Aprilie este recunoscută drept ziua păcălelilor. Actualul guvern a decis să respecte întru totul această zi și îi păcălește, într-un mod ostentativ pe români. Fostul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, realizase toate demersurile necesare, astfel încât, la 1 aprilie să fie adoptată noua listă compensată de medicamente, așa cum PNL, alături de foștii parteneri din USL, și-au asumat în fața electoratului. În plus, acea nouă listă de medicamente era în beneficiul direct al pacienților, fiind convenită, de comun acord, inclusiv cu cele mai importante asociații ale pacienților din România.

Prin intermediul acestei declarații politice doresc să mai fac un apel direct către noul ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu, prin intermediul căruia îi solicit imperativ să promoveze această nouă lista de medicamente, în beneficiul celor care au nevoie, al bolnavilor, și să renunțe la această tergiversare, care pare să fie în beneficiul direct al firmelor farmaceutice. În plus, stimați colegi din PSD, vă mai precizez că ați decis să retrageți și proiectele care vizau modul de calcul diferențiat al taxei de clawback și prețul medicamentelor. Îmi pare că membrii actualului guvern au decis să acționeze contrar intereselor directe ale pacienților, deși sănătatea trebuie să fie întotdeauna un segment unde acțiunea, în funcție de interesele politice, trebuie să înceteze să fie o practică.

O altă mare păcăleală a lui Victor Ponta pentru români constă în introducerea unei suprataxe pe combustibil, care, conform estimărilor, va fi de peste 40 de bani. Spun că este o adevărată păcăleală datorită faptului că premierul Victor Ponta ne precizează că banii rezultați în urma introducerii acestei taxe vor fi folosiți, exclusiv, pentru construcția de noi tronsoane de autostradă, dar subalternul acestuia, în persoana ministrului de finanțe, îl contrazice și ne declară că sumele rezultate în urma acestei accize vor fi folosite pentru plata salariilor și a pensiilor. Ministrul finanțelor publice, Ioana Petrescu, ne-a anunțat că, fără introducerea acestei taxe pe combustibil, plata salariilor și pensiilor este în pericol, ceea ce mă determină să cred că actualul Guvern încearcă să îi păcălească pe români.

În al treilea rând, actualul cabinet de miniștri a decis să îi păcălească pe români și cu privire la prețul gazelor. Chiar dacă eram avertizați la propriu de Victor Ponta că nu vor crește facturile românilor, minciuna pare să aibă picioare foarte scurte, iar începând cu 1 aprilie, aceștia vor constata că au fost păcăliți și vor avea de plătit costuri mai mari cu privire la consumul de gaze naturale.

În încheierea acestei intervenții, solicit celor din actualul Guvern să renunțe la a-i mai păcăli pe români și să respecte angajamentele asumate în fața acestora în 2012.

Domnilor și doamnelor miniștri din guvern, reduceți CAS-ul, adoptați și promovați noua listă de medicamente compensate! Aveți această obligație în urma programului de guvernare asumat în fața românilor, în formula USL. Ați făcut niște promisiuni și până astăzi rezultatele lipsesc cu desăvârșire. Vă aduc la cunoștință faptul că modul în care ați decis să îi păcăliți pe români este inoportun și niciun român nu gustă astfel de glume.

    Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică intitulată Miza importantă a scrutinului pentru Parlamentul European;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

"Miza importantă a scrutinului pentru Parlamentul European"

După anii dificili ai crizei economice sunt în pericol atât credibilitatea Uniunii Europene, cât și rata de participare a cetățenilor la scrutinul pentru Parlamentul European. În acest context, absenteismul masiv ar afecta principala miză care este însăși finalitatea proiectului european care, după mai bine de 60 de ani de istorie a integrării, se află într-un punct critic al evoluției sale politico-instituționale.

Anul 2014 reprezintă un impas, starea Uniunii Europene s-a înrăutățit față de acum cinci ani, pe toate palierele de evaluare: politic, economic și social. Asta, cu toate că Uniunea Europeană a rezistat crizei, Europa fiind incomparabil mai sigură și mai prosperă astăzi decât în trecut.

Criza a avut însă consecințe sociale majore: șomajul inacceptabil, cu niveluri de peste 27% în Grecia și Spania, dar cu valori ridicate în aproape toate statele sudice, ruinează în special șansele generației tinere. Întemeierea de noi familii a devenit de asemenea problematică și s-a redus considerabil, îndeosebi în țările cele mai puternic afectate de criză.

Din punct de vedere politic, populismul, naționalismul, euroscepticismul și xenofobia au scoruri electorale ridicate în Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Italia, Grecia, Ungaria etc. Această criză structurală a fost declanșată de diferențele prea mari, cronicizate, între cheltuieli și venituri, între consum și resurse. Aceasta a fost, în esență, viziunea conservatoare a Partidului Popular European asupra crizei, pe care s-au fundamentat politicile de austeritate ale guvernelor de centru-dreapta.

Precampania pentru alegerile europarlamentare a început așadar în condiții economico-sociale dificile și tensionate, fiind aplicate pentru prima dată noi prevederi referitoare la alegerea indirectă a Președintelui Comisiei Europene, ceea ce a determinat ca miza alegerilor europarlamentare să devină foarte importantă.

Din punctul meu de vedere, dincolo de confruntarea personalităților politice candidate la funcția de președinte al Comisiei Europene, economia va fi tema centrală a campaniilor naționale, în centru aflându-se confruntarea dintre austeritate și creșterea economică ce domină dezbaterile politice de la nivel național, după începerea crizei zonei euro în anul 2010. Din această cauză, alegerile desfășurate la nivel național au devenit europene, întrucât problemele economice europene domină din ce în ce mai multe dezbateri din cele mai multe state membre.

În România gestionarea crizei a avut un rol important, fiind respinsă sau acceptată de electorat. Campania electorală pentru alegerile europene va fi o confruntare între adepții politicilor de austeritate, în principal partidele de centru-dreapta, cu partidele susținătoare ale măsurilor sociale și de stimulare a creșterii economice.

Cred cu tărie că viziunea social-democrată va avea câștig de cauză, pentru a combate declinul drepturilor sociale, tăierile radicale din bugetele securității sociale, sănătății și educației, reducerea drepturilor angajaților și fiscalitatea inechitabilă, principii de bază în ultimii trei ani ale măsurilor economice adoptate în scopul redresării finanțelor publice în Europa. Uniunea Europeană trebuie să apere un nou model economic și social, bazat pe o fiscalitate echitabilă și investiții publice.

    Daniel Vasile Oajdea - declarație politică despre introducerea accizei de 7 eurocenți la carburanți;

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Odată cu introducerea accizei de 7 eurocenți la carburanți, o dovadă de minim bun simț ar fi fost renunțarea la timbrul de mediu pentru autovehicule. Această taxă aberantă a fost născocită de Guvernul Ponta pentru a crea resurse suplimentare care să mulțumească clientela politică.

Solicit premierului Victor Ponta să renunțe la această taxă care duce în final la creșterea tuturor prețurilor suportate de toți românii! Dacă până acum, chiar și în timpul Guvernului Boc, când țara trecea prin criză, s-a putut fără această taxă, este de neînțeles cum acum, când economia țării înregistrează o creștere, un guvern socialist consideră potrivit să mai bage încă o dată mâna în buzunarele oamenilor. Este inadmisibil, domnule premier, să uitați atât de repede ce spuneați când erați în opoziție!

Știm cu toții că puterea îmbată, dar din beție te mai și trezești, iar dumneavoastră păreți a fi într-o comă alcoolică prelungită. Cui servește creșterea economică a României dacă românii sunt obligați să plătească facturi mai mari la gaz sau energie electrică? Și acum drept capac peste toate mai introduceți o nouă taxă, de care să fiți sigur că nu mai poate scăpa nimeni.

Vă invit să faceți un exercițiu de imaginație măcar pentru câteva minute și să vă puneți în locul unui român simplu, cu un venit de până în 1000 de lei și să realizați ce înseamnă ca din acei bani puțini, cel care te-a mințit pentru a ajunge la putere să inventeze o nouă taxă, așa încât să îți mai ia ceva din banii tăi. Dacă ați realizat ridicolul situației în care puneți românii, vă solicit să nu mai veniți cu argumente mincinoase, precum că această taxă trebuie introdusă, iar dacă mai aveți nevoie de bani, fiți cu ochii pe clientela politică care în fiecare localitate, cât de mică, risipește banul public.

Hotărâți-vă odată pentru cine vreți să guvernați: pentru baronii politici sau pentru românii care au fost mințiți ani la rând de partidele politice?

Observ că odată ce ați ajuns la guvernare ați uitat de oamenii amărâți de care vă aminteați zilnic când erați în opoziție și dați legi și ordonanțe care să mai ia din venitul și așa mic al oamenilor. Apoi seara, când veniți la televizor, parcă ați suferi de o gravă amnezie și începeți brusc să vă amintiți de oamenii cărora câteva ore mai devreme le-ați mai băgat încă o dată mâna în buzunar printr-o nouă taxă nejustificată.

Mă întreb și vă întreb cum e posibil ca în România, care are propriile resurse de petrol, benzina să fie la fel sau chiar mai scumpă decât în alte țări europene care nu au rezerve de petrol și unde salariul mediu pe economie este de câteva ori mai mare decât în România?

Dacă vă gândiți la populație de ce nu susțineți înființarea unei comisii de anchetă care să verifice respectarea contractului de privatizare a Petrom și modul în care crește nejustificat prețul la carburant? Răspunsul este simplu: nu vreți! Deoarece aveți toate pârghiile necesare pentru a trece prin Parlament o astfel de comisie. Este limpede că nu vă interesează bunăstarea românilor, ci doar modul în care puteți să-i mai taxați și dacă se poate să-i mai și prostiți.

    Daniel-Cătălin Zamfir - declarație politică despre planul de acțiuni guvernamentale ale noului Cabinet Ponta 3;

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

A trecut aproape o lună de la instalarea noului Cabinet Ponta 3, care a venit cu o garnitură de miniștri PSD în mare parte neschimbată, iar la capitolul new entry ne-au fost prezentate cu mare fast câteva nume, pe portofolii cheie din guvern, realizându-se mai mult o lovitură de imagine, decât un aport consistent prin care să fie revoluționate politicile publice din România în beneficiul cetățenilor.

Dovezile inconsecvenței politice și ale intereselor mai mult electorale, decât ale apărării interesului public, au apărut încă de la prima lectură a planului de acțiuni guvernamentale cu care Guvernul de stânga PSD-UDMR s-a prezentat în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Măsuri importante, precum reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator și scutirea de la plată a profitului reinvestit, esențiale pentru relansarea economică și pentru crearea de noi locuri de muncă, asumate atunci când PNL era partener la guvernare, nu mai figurau cu aplicabilitate de la 1 iulie 2014 în acest nou program de guvernare.

În schimb, am aflat din gura noului ministru al finanțelor, că fără acciza la combustibil nu sunt bani de pensii! Un anunț care ne amintește mai degrabă de politicile dezastruoase marca guvernării Boc, care își fundamenta incompetența pe adoptarea unor măsuri de împovărare a populației și a mediului economic. Așa cum în perioada 2009-2012 românii au fost victimele unui guvern obișnuit să crească taxe și să taie salarii pentru a avea bani la buget, în scopul satisfacerii propriilor interese, noul Guvern Ponta preia modelul și îl aplică într-o formă adaptată noului context, dar cu efecte la fel de nocive pentru țară.

Banii colectați din această acciză trebuiau să aibă cu totul altă destinație, ei trebuiau direcționați cu prioritate către construcția de drumuri și autostrăzi. A fost o măsură discutată și cu partenerii financiari internaționali, iar Partidul Național Liberal deși nu a fost de acord cu introducerea ei, a condiționat aplicarea ei de direcționarea sumelor către investiții în infrastructură.

Constat însă că planurile social-democraților sunt cu totul altele. Cu ușor iz electoral, devoalate pe zi ce trece, de către miniștrii care ar trebui să facă politici fiscale și economice performante, de către miniștrii care ar trebui să se preocupe de consolidarea trendului ascendent de creștere economică înregistrat anul trecut, de către miniștrii care în loc să facă politică guvernamentală pe blogul personal, ar trebui să găsească soluții rapide pentru a demara și finanța construcția de autostrăzi în România.

Pledoaria constantă a premierului Ponta că noul guvern va duce mai departe angajamentele USL este demagogie curată. Acțiunile recente ale guvernului pe care îl conduce, contrazic pe zi ce trece această teorie politică vehiculată cu fiecare apariție publică. Lipsa de voință politică în a implementa măsuri agreate împreună este un semnal clar că actuala guvernare îndreaptă România spre o destinație greșită.

Partidul Național Liberal nu mai este la guvernare, este în opoziție, de unde nu va ezita să sancționeze orice derapaj care riscă să compromită progresele înregistrate în ultimii doi ani, în domenii economice esențiale.

    Ion Răducanu - declarație politică cu tema: Meritocrația în România;

Domnul Ion Răducanu:

"Meritocrația în România"

Motto: "Omul care a comis o eroare și nu o îndreaptă, comite o altă eroare și mai mare."

"Natura ne aseamănă, educația ne deosebește." - Confucius.

Revoluția din 1989 a creat speranța înlăturării definitive a modelului nefast de apreciere și promovare a cadrelor de conducere din societate, din politică și din economie, model care avea la bază "dosarul" de slujitor al idealurilor societății socialiste multilateral dezvoltate - în traducere, slujitor al unor șefi cu puteri nelimitate și discreționare.

Pentru a ilustra tabloul trist din țara noastră, o să amintesc de cartea sociologului Seymour Martin Lipset, intitulată "Valori și democrație". Acesta descrie o societate modernă ca fiind caracterizată, în principal, de faptul că individul este judecat în spațiul public prin prisma performanței sale, a meritocrației și a gradului de a face față competitivității, spre deosebire de societățile tradiționaliste, așa numitele "comunități", ce aveau ca principiu de bază atribuirea, prin care individul era judecat în funcție de calitățile dobândite prin naștere, apartenență la un anumit rang. Judecând din această perspectivă, în ce măsura ne putem considera noi moderni? Cu regret, aș afirma că suntem departe de un astfel de model.

Instaurarea meritocrației, a acelei "forme de guvernământ sau de organizare în care nominalizarea este făcută și sarcinile sunt atribuite numai pe baza activităților, a meritelor, talentului și a competenței persoanelor promovate", trebuie să constituie instituționalizarea principiului că "orice poziție învestită cu responsabilități și prestigiu social trebuie dobândită și nu moștenită sau obținută prin criterii arbitrare", cum sunt plutocrația - averea, nepotismul - legăturile de familie și de prietenie, aristocrația, apartenența politică, popularitatea sau sprijinul politic determinat de aportul financiar la vistieria partidului sau a liderilor săi.

Adepți ai ideologilor oponenți ai meritocrației, politicienii români care s-au aflat în fruntea societății în ultimii 25 de ani de capitalism, au adoptat propriile metodologii de promovare a cadrelor de conducere din sectorul public, pornind de la principiul că inteligența sau efortul sunt caracteristici imposibil de măsurat. În schimb, atașamentul față de partid este ușor cuantificabil și chiar "palpabil".

Apariția unor mișcări meritocratice în lumea modernă a dat naștere unei noi ideologii privind societățile axate pe meritocrație: așa zisul "partid meritocratic" creat în 2007 promovează ideea înlocuirii democrației cu meritocrația stabilind următoarele cinci principii meritocratice: 1. fără nepotism. Nu contează cine sunt părinții tăi, contează cine ești tu; 2. fără clientelism. Nu contează ce alții pot face pentru tine, ci ceea ce tu poți face prin propriile tale forțe; 3. fără discriminare. Sexul, rasa, religia, vârsta, originea sunt irelevante. Talentul este totul; 4. oportunități egale; Începi de la același punct ca oricine altcineva, și mergi atât de departe pe cât talentele tale te duc; 5. recompensarea meritului. Recompensele cele mai mari sunt oferite în funcție de rezultatele cele mai bune.

Pe lângă cele cinci principii meritocratice, un guvern care dorește înlocuirea mediocrității cu meritocrația trebuie să-și impună și să realizeze o serie întreagă de obiective, printre care:

  1. Miniștrii sunt nominalizați pe baza meritului în domeniul lor de expertiză: ministrul finanțelor - economist profesionist cu experiență în macroeconomie; ministrul sănătății - profesionist din domeniul medical cu experiență managerială; ministrul apărării - persoană provenită din forțele armate, în prezent în rezervă; ministrul de externe - diplomat de carieră cu viziune europeană și transatlantică; ministrul educației - profesor universitar recunoscut și apreciat ș.a.m.d.
  2. Pe lângă fiecare ministru, ar trebui să funcționeze comitete de specialiști formate din oameni de știință sau profesioniști de marcă din domeniul respectiv, care să asigure gândirea critică și rațională, expertiza în a discuta și a analiza ipoteze, precum și mijloacele cele mai potrivite de aplicare a lor.
  3. Eliminarea politicii moralizatoare de principii, adică eliminarea judecății "las-o, măi, că merge așa", indiferent dacă e bine sau rău, în favoarea politicii științifice, a pragmatismului, adică a principiului conform căruia ce funcționează primează, ce nu trebuie eliminat, reconsiderat, remodelat, înlocuit la timp.
  4. Educația trebuie să fie temelia solidă pe care să se înalțe meritul și trebuie să i se acorde cea mai mare importanță. O societate în care educația este neglijată va genera întotdeauna haos la nivel societal, asupra tuturor celorlalte domenii.
  5. Oferirea celor mai înalte posturi numai celor mai dotați din punct de vedere profesional, în funcție de recunoașterea lor de către egali.

Banii sau statutul social nu pot cumpăra posturi.

După 1989 s-a vorbit mult și se vorbește și acum despre elitism, meritocrație, mediocritate.

Dacă privim la televiziunile manipulatorii o să vedem o inflație de elitiști, meritocrați și niciun mediocru, adică niciun prost, niciun profitor. În realitate însă, idioții sunt pe tot drumul. Prostia proliferează și boala este incurabilă. Edificator în acest sens este paraprosdokians-ul rostit de Napoleon: "Prostul are un mare avantaj față de cel deștept: este întotdeauna mulțumit de el însuși".

Cum să procedăm corect? Să o tratăm cu indiferență, să încercăm a o ignora, sau să căutăm soluții să-i îndepărtăm pe proști de actul de conducere al societății?

E clar că societatea postdecembristă are o mare problemă legată de pregătirea, selectarea și promovarea cadrelor de conducere. Mimarea promovării competenței este astăzi la rang de lege în rândul tuturor partidelor.

Adevăratul principiu al promovării cadrelor în ziua de azi este atașamentul față de partid și liderii săi, capacitatea de lingușire, supunere și informare a șefului suprem, gradul ocupat pe scara nepotismului, și nu în ultimul rând, acceptul de a sponsoriza partidul și acțiunile sale.

Promovarea tinerilor cu orice preț nu constituie o soluție pragmatică, atâta timp cât aceștia nu sunt pregătiți să se adapteze realităților economiei românești și trăiesc încă în laboratoarele universitare în care teoria nu se îmbină cu practica.

Se impune cu necesitate o schimbare profundă și realistă, rațională, responsabilă și curajoasă a mentalului colectiv, a viziunii înguste, mesianice de genul "așa este dintotdeauna, ce mai putem face noi acum, să facă ceilalți", a mediului de selecție și promovare a cadrelor din instituțiile statului român.

Meritocrația modernă, necesară în viața socială a României, exclude promovarea în funcții de responsabilitate publică și prestigiu social a celor care: au mai fost "șefi" și despre care se știe că au probleme cu legea sau cu moralitatea; își doresc să devină șefi, cumpărându-și posturile prin sponsorizarea partidului; sunt marionetele de paie ale grupurilor de interese, prin care acestea pot da directive liniștite, în funcție de propriile interese; sunt neprofesioniști sau chiar analfabeți, inculți, incompetenți, imorali și ipocriți, dar compensează prin faptul că sunt lingușitori și oportuniști; sunt indivizi de tipul prostituaților politici aflați în tot felul de alianțe, coaliții, acorduri cu toate formațiunile politice în același timp, numai și numai pentru a nu pierde "ciolanul" și a-și rezolva interesele lor și ale sponsorilor lor. Acești prostituați politici întrețin două, trei, sau chiar patru partide (așa cum cineva are "o nevastă și patru amante") și sunt capabili să trădeze cu nerușinare și nesimțire oricând și oricum, pe oricine și pentru orice.

Dacă nu vom stopa promovările arbitrare, politice și contrare principiilor meritocrației, societatea românească va continua să rămână o societate premodernă, cu recul autoritarist, scufundată în neantul amatorismului, neperformanței, falimentului și disoluției, dezastrul fiind greu de imaginat.

"Omul sfințește locul", așadar ar trebui să avem oameni potriviți la locul potrivit. Însă acest lucru trebuie să-l facă cei ce conduc și decid, deoarece ei dețin autoritatea necesară. Pentru acest lucru, un conducător are nevoie de voință și dorință, un grad de inteligență, conștientizare și cultură suficient de mare și puterea de a renunța la anumite beneficii egoiste pentru binele schimbării.

Nu pot încheia fără a-l cita pe Napoleon Bonaparte, care vorbind despre comandant spunea: "Calitatea esențială a comandantului este fermitatea caracterului și hotărârea de a învinge cu orice preț."

Avem datoria să cerem comandanților, conducătorilor noștri politici, să nu fie triști dacă nu au fost remarcați, dar să fie triști dacă nu au făcut nimic remarcabil.

    Dorel Covaci - declarație politică având ca subiect Europarlamentarele din mai 2014;

Domnul Dorel Covaci:

"Europarlamentarele din mai 2014"

Pentru țările UE, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării alegerilor europarlamentare.

În perioada 22-25 mai 2014, 500 de milioane de europeni vor putea să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European și să definească direcția politică a Uniunii. Până în anul 1976, membrii Parlamentului European erau numiți de către parlamentele statelor membre ale Uniunii. Începând cu anul 1979, aceștia sunt aleși direct de către cetățeni, la fiecare 5 ani.

Ultimele alegeri europene au avut loc în iunie 2009, în toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene, din acel moment. Acum, pentru prima dată, cetățenii europeni își vor alege, în mod indirect, persoana care va conduce Comisia Europeană, pentru următorii cinci ani.

În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, partidele politice își vor nominaliza candidatul pentru președinția Comisiei. Candidații vor trebui să caute sprijin la nivelul fiecărui stat membru, în mod similar unor alegeri naționale, liderii politici urmând a avea astfel o importanță majoră în acest scrutin.

Parlamentul European este singura instituție supranațională ai cărei membri sunt aleși în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezintă cetățenii statelor membre. Ales o dată la cinci ani, Parlamentul European este implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente), care influențează viața fiecărui cetățean.

Parlamentul European se impune ferm în calitatea sa de colegislator, are competențe bugetare și exercită un control democratic asupra tuturor instituțiilor europene.

Parlamentul European este o adevărată tribună internațională, unde iau cuvântul numeroși lideri mondiali.

De-a lungul anilor, Parlamentul a devenit interpretul acțiunilor interne și externe ale Uniunii, ceea ce permite participarea deputaților și, prin intermediul lor, a cetățenilor, la definirea viziunii politice europene.

În cadrul campaniei electorale care va avea loc, problemele economice vor fi în mijlocul atenției. De la declanșarea crizei economice, în aproape toate alegerile desfășurate la nivel național, mai ales în zona euro, au avut loc dispute intense, formându-se tabere, adepte fie măsurilor de austeritate, fie celor de creștere economică. Astfel, în țări precum Spania, Italia sau Franța, care au trecut prin campanii electorale, modul cum criza economică a fost gestionată de către Guvern a fost, fie răsplătit, fie pedepsit de către alegători.

Din acest punct de vedere, alegerile pentru Parlamentul European din 2014 se vor desfășura sub același tipar. Vor apărea în scenă cele două tabere, cea de centru-dreapta, care dorește să mențină măsurile de austeritate, și cea de centru-stânga, care se pronunța în favoarea distribuirii constrângerilor pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a încuraja consumul, încrederea și a reduce șomajul.

Deși viziunile sau programele grupurilor politice europene sunt cunoscute, marea necunoscută a alegerilor din 2014 este dată de numărul de parlamentari pe care fiecare grup politic îl va avea și, mai ales, alianțele care se vor forma în urma scrutinului european.

În urma unor studii, s-a demonstrat că influența grupurilor politice în viitorul Parlament European depinde de trei lucruri majore: coeziunea și unitatea grupului, numărul de parlamentari pe care îl va avea fiecare grup și, nu în ultimul rând, abilitatea de a forma coaliții și majorități alături de alte forțe politice.

Actuala configurație politică la nivelul fiecărui stat al Uniunii Europene indică faptul că viitorul Parlament European ar putea include în jur de 180 de partide politice, în acest context fiind foarte importantă aderarea lor la grupurile politice europene.

Din punct de vedere al mandatelor, alegerile pot aduce unele schimbări față de ce s-a întâmplat la ultimul scrutin european, în 2009. Dacă la ultimele alegeri scorul Partidului Popular European (PPE), sau, mai bine zis, al partidelor de la nivelul fiecărui stat care fac parte din acest grup politic la nivel european, a fost de 36%, sondajele arată că, în anul 2014, PPE ar obține în jur de 28% din voturile europenilor, înregistrând astfel o scădere de aproximativ 8 procente.

Aceste previziuni arată, așadar, că în 2014 vor avea loc schimbări importante la nivelul Parlamentului European, fiind foarte posibil ca după alegeri să se formeze alte coaliții decât cele existente în acest moment, care să nominalizeze candidatul pentru președinția Comisiei Europene și care să guverneze Europa în următorii 5 ani.

Cetățenii vor fi invitați să acționeze, să reacționeze, să facă să se întâmple, să-și folosească puterea de a decide pentru viitorul țării. Fiecare părere are o șansă să se împlinească și avem convingerea că românii își vor exercita dreptul de vot și vor alege cele mai bune opțiuni pentru destinele țării.

Votul nostru, al cetățenilor, însemnă mult, căci alegem prin vot reprezentanții care influențează viitorul nostru, dar și viața de zi cu zi a aproape 500 de milioane de oameni. Parlamentarii europeni vor fi cei care vor trasa drumurile noastre, dar și ale Europei.

În mai 2014 se alege, atât singurul parlament transnațional și multilingv ales în mod direct din lume, precum și singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct.

Dreptul la vot în alegerile pentru PE este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățeanului de rând. PE este un fervent susținător al drepturilor consumatorului, al egalității de șanse și al drepturilor omului în UE, dar și în afara acesteia. Deputații europeni sunt cei care decid cheltuirea banilor din bugetul UE, până la urmă, banii tuturor cetățenilor. Așadar, Europa ne privește pe toți, chiar și atunci când nu ne dăm seama.

Cea mai mare parte a legislației care privește viața noastră este adoptată în PE, în cooperare cu miniștrii statelor membre. O mare parte a legislației din țara noastră reprezintă transpunerea actelor europene votate de reprezentanții noștri, dar nu numai legislația, ci și alocarea fondurilor europene pentru infrastructură, cercetare, învățământ, agricultură, ajutor pentru dezvoltare etc.

Prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul se află, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu miniștrii statelor membre, în aproape toate domeniile politice ale UE. Parlamentul alege, de asemenea, președintele Comisiei Europene, sporindu-și astfel controlul asupra executivului UE.

Mai mult, în calitate de cetățeni europeni, avem dreptul de a iniția legislație europeană.

Provenind din 28 de țări, acești deputați europeni reprezintă o gamă variată de partide politice, circumscripții și perspective naționale. În Parlament, marea majoritate a deputaților se organizează în grupuri politice, în funcție de afinitățile lor politice. Astfel, Parlamentul, ca și Europa, înseamnă diversitate, pe care acesta și-o asumă și o omagiază.

Fie că ne place Uniunea Europeană, fie că nu, fie că avem înclinații de dreapta sau de stânga, cu siguranță, există o problemă care ne interesează pe fiecare în mod deosebit, sunt schimbări pe care dorim să le vedem, măsuri care nu mai pot aștepta, investiții care trebuie realizate. Să alegem atunci deputații europeni care ne împărtășesc viziunea. Aceasta este democrația. Dacă nu ne pasă, îi va păsa, cu certitudine, altcuiva, care va decide cine să ne reprezinte în singura adunare paneuropeană aleasă prin vot direct.

Un vot nu durează decât minute, dar poate însemna mult pentru viitor. Deputații aleși în PE vor trasa viitorul Europei pentru următorii 5 ani. Să ne alegem Europa pe care o dorim!

Deputații europeni reprezintă vocea noastră în Europa. De ce să irosim oportunitatea de a ne face auziți? Ales o dată la fiecare cinci ani, Parlamentul European este un actor important și puternic în procesul decizional al Uniunii Europene. Voturile sale conturează legislația finală a UE, care ne influențează viața de zi cu zi. Este dreptul nostru să votăm!

Numărul europarlamentarilor va scădea, la nivelul Uniunii, de la 766 la 751. România va pierde un mandat, revenindu-i, în urma alegerilor din mai, 32 de reprezentanți.

Contextul alegerilor europene este unul dificil, sub pecetea ascensiunii discursului xenofob, ultranaționalist și eurosceptic în statele cu vechime în UE, care a generat atitudini negative în spațiul UE, față de cetățenii români și bulgari, față de aderarea celor două țări la spațiul Schengen.

România trebuie să fie bine reprezentată în Parlamentul European, de oameni care ne fac cinste, oameni de valoare, care să aducă soluții moderne și eficiente pentru rezolvarea problemelor actuale, în interesul țării noastre, dar și al tuturor cetățenilor europeni.

    Dragoș Gabriel Zisopol - Mesajul președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Karolos Papoulias, adresat elenilor cu ocazia Zilei Naționale a Greciei - 25 martie 1821;

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Mesajul președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Karolos Papoulias, adresat elenilor cu ocazia Zilei Naționale a Greciei - 25 martie 1821"

Am deosebita onoare să dau citire mesajului președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Karolos Papoulias, mesaj adresat elenilor de pretutindeni cu ocazia Zilei Naționale a Greciei - 25 martie 1821.

"Cinstim astăzi luptătorii din 1821, deoarece le datorăm libertatea patriei noastre și pentru că ne-au lăsat exemplul eroismului lor care a fost admirat de întreaga omenire.

Abnegația și credința lor în idealuri și viziuni nobile sunt întotdeauna un izvor de inspirație, dar și o lecție despre cum se depășesc încercările la care este supusă o națiune.

Aniversarea Revoluției din 1821 ne amintește că imposibilul poate deveni posibil prin concordie, curaj și hotărâre. Independența națională a fost dobândită prin jertfe și nu s-ar fi putut întâmpla altfel. Opinia publică mondială a fost cutremurată de revolta împotriva unui stăpân extrem de puternic, finalizată cu o victorie răsunătoare datorită măreției sufletești a tuturor celor care au făcut un pas către eternitate.

Patria noastră a trecut prin multe de atunci: războaie, războaie civile, conflicte, eșecuri.

Astăzi ne aflăm printre cele mai dezvoltate țări ale lumii și în nucleul Uniunii Europene, trecând prin patru ani dificili din cauza crizei economice. Mulți concetățeni de-ai noștri sunt greu încercați, coeziunea socială aflându-se în mare pericol, tulburându-se chiar și calitatea democrației.

Într-o zi ca aceasta gândul nostru se îndreaptă și către Cipru, care la 40 de ani după invazia turcă este încă o țară împărțită și frații noștri ciprioți sunt greu încercați de criza economică.

Ieșirea definitivă din criză depinde de aplicarea imediată a unui plan național de reconstrucție. Cunoaștem cerințele: locuri de muncă, lichidități, un stat eficient și echitabil, creșterea bazei productive, reguli de transparență și valori. Îndeplinirea acestor țeluri, esențiale într-o perioadă de timp determinată, nu este pur și simplu o posibilitate, este o datorie față de tânăra generație care a fost nedreptățită de către cei mai în vârstă."

În acest context, permiteți-mi ca în numele Uniunii Elene din România, cu prilejul împlinirii a 193 de ani de la declanșarea Revoluției elene din 1821, să transmit grecilor și filoelenilor de pretutindeni la mulți ani!

    Dragoș Gabriel Zisopol - Mesajul ministrului adjunct al Afacerilor Externe al Republicii Elene, E.S domnul Kiriakos Gherontopoulos, adresat grecilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naționale a Greciei - 25 martie 1821;

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Mesajul ministrului adjunct al Afacerilor Externe al Republicii Elene, E.S. domnul Kiriakos Gherontopoulos, adresat grecilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naționale a Greciei - 25 martie 1821"

Am deosebita onoare să vă aduc la cunoștință mesajul ministrului adjunct al afacerilor externe al Republicii Elene, E.S., domnul Kiriakos Gherontopoulos, mesaj adresat elenilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naționale a Greciei - 25 martie 1821.

"Cu deosebită emoție mă adresez dumneavoastră, în această zi istorică a aniversării Renașterii Naționale.

25 Martie este izvor de mândrie pentru grecii de pretutindeni. Revoluția din 1821 este sărbătoarea unității grecilor și a recunoașterii marii contribuții a elenismului ecumenic al vremii, a elenismului din Odessa, din Viena, din St. Petersbourg, din Paris, din țările riverane Dunării, care, cu repere majore în credința ortodoxă, în limba și cultura noastră, au participat activ la luptele noastre naționale.

În ciuda adversităților și a mediului ostil din Europa secolului al XIX-lea, străbunii noștri, având ca și călăuză visul unei patrii libere, incompatibili cu ideea înfrângerii, s-au angrenat într-o luptă inegală și aparent sortită eșecului.

Astăzi, patria noastră este chemată la o altfel de luptă. Să facă față provocărilor epocii, să se adapteze în mod creativ noilor condiții, să recupereze poziția pe care o deținea în peisajul internațional, poziție care i se cuvine și îi aparține.

25 Martie ne învață că reușita este un produs al voinței de comuniune și unitate. În același timp ne învață că "discordia care mânuiește un buzdugan insidios", poate să ducă orice strădanie națională pe marginea prăpastiei.

Este datoria noastră, a tuturor, să depășim discordiile și lipsa de curaj, să depășim diferitele percepții și convingeri. Datorăm aceasta străbunilor noștri dar, și mai mult, nouă înșine, copiilor noștri și generațiilor viitoare."

Cu prilejul împlinirii a 193 de ani de la declanșarea Revoluției elene din 1821, doresc să transmit grecilor și filoelenilor de pretutindeni la mulți ani!

    Dumitru Niculescu - declarație politică: - Problematica vânzării terenurilor a fost una națională, nu comunitară. Ne-am vândut ieftin!;

Domnul Dumitru Niculescu:

"Problematica vânzării terenurilor a fost una națională, nu comunitară. Ne-am vândut ieftin!"

România este singura țară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricții la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul: 40% din suprafața arabilă a țării de 10 mil. de hectare este acum deținută de străini cu acte sau fără. La aceasta se mai adaugă alte câteva milioane de hectare deținute de arendași străini care au drept de preempțiune la cumpărare, plus câteva milioane de hectare de pădure. Și asta în timp ce românii nu dețin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo țară UE, potrivit datelor confederațiilor de agricultori.

Tratatele de aderare, încheiate de țările UE lasă la latitudinea fiecărei țări problematica vânzării terenurilor către străini, acesta fiind una care ține de siguranța alimentară a fiecărui stat. Țările UE care au refuzat să-și liberalizeze piața funciară și au notificat UE, în consecință, nu au primit nicio sancțiune.

În Tratatul de aderare la UE încheiat de România se precizează că terenul arabil este un "capital", în vreme ce țări precum Ungaria, de exemplu, au precizat în tratatul de aderare că terenurile sunt "bun național".

Tratatul de aderare a fost "negociat" cu UE în anul 2004, în timpul mandatului premierului Adrian Năstase. Negocierile au fost purtate de o delegație condusă de ministrul de finanțe de atunci, Mihai Tănăsescu. Din echipa de negociere, condusă de Vasile Pușcaș, în calitate de negociator șef, a făcut parte și actualul ministru al agriculturii, Daniel Constantin.

Concluzionând, problematica vânzării terenurilor a fost una națională, nu comunitară și ne-am vândut singuri mult prea ieftin, când n-a fost pe degeaba...

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică prilejuită de Aniversarea a 10 ani de la intrarea României în NATO;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Aniversarea a 10 ani de la intrarea României în NATO"

Împlinirea a 10 ani de la integrarea României în NATO, eveniment care a fost primit cu mare entuziasm de către români, dă prilejul unor analize, reflecții și comentarii care sunt, în mod cert, mult mai nuanțate, acum, după ce ne sunt clare consecințele acestui act, atât din punct de vedere al costurilor, cât și din punct de vedere al beneficiilor.

În primul rând, se poate remarca faptul că, spre deosebire de apartenența României la UE, în legătură cu care românii urmează trendul european al creșterii euroscepticismului, mai ales pe fondul derulării crizei economice, în ceea ce privește participarea României ca membru NATO, aprobarea publică exprimată sau tacită se află încă la cote foarte înalte.

Derularea acțiunilor românești din structurile NATO în teatrele de operațiuni din lume a primit, în acești 10 ani, aprecieri unanime în ceea ce privește profesionalismul, devotamentul și eroismul militarilor români, justificând pe deplin locul fruntaș pe care îl ocupă armata (alături de biserică) în încrederea populației. Faptul că în aceste confruntări a curs sânge românesc, zeci de militari români căzând pe câmpul de luptă, face și mai prețioasă prestația militară a României. Întrebărilor de tipul: "ce căutăm noi, românii, în Afganistan?" sau "de ce ne deplasăm în Irak?"; "ce avem noi cu Saddam?", militarii României le-au răspuns cu eroism și cu sânge, riscând, ca de altfel mulți înaintași, să-și piardă viața pentru țară, în zonele de conflict aflate departe de granițele proprii.

Ar putea părea că România riscă viața românilor fără a avea beneficii, doar din orgoliul de a se putea lăuda cu statutul de aliat al celei mai puternice armate din lume, armata Statelor Unite ale Americii. Au apărut și în România voci pacifiste, adepți ai neimplicării, ai îndoielii exacerbate, pe bună dreptate, în momentele în care primim vestea dispariției tragice a vreunui militar român. Este greu să nu se manifeste îndoieli când se pierde o viață și sunt chiar mai greu de reprimat atunci când, în țările NATO cu vechime, opinia publică exprimă uneori rezerve în legătură cu eficiența și legitimitatea intervenției armate a NATO în anumite situații din lume. Cu toate acestea, majoritatea populației și, spre cinstea lor, toți politicienii implicați la vârf în gestionarea relației cu NATO, indiferent de culoarea politică, au acționat în sensul îndeplinirii obligațiilor care decurg din convențiile semnate de România, atât după aderarea la NATO, cât și ca membru NATO, încă din 1990.

Ceea ce au înțeles toți cei invocați mai sus și mai ales militarii români, eroii noștri din teatrele de operațiuni, este nevoia de a face sacrificii, plătind, chiar dacă în avans, siguranța ca, sub umbrela NATO, România are garantat faptul că independența și democrația națională sunt la adăpost. Evenimentul care a avut loc de curând, anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și redesenarea unei granițe strategice, dovedește că anticipația geopolitică a românilor a fost corectă. Așa încât consider că este cazul să adresăm un "La mulți ani!" atât NATO, cât și României ca membru NATO și să ne înclinăm cu respect în fața soldaților români care girează cu propria viață siguranța noastră și care "eroi au fost, eroi sunt încă!"

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică despre Moțiunea simplă pe sănătate;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Moțiunea simplă pe sănătate"

La fel de apropiat de nevoile pacienților ca și Guvernul Băsescu-Boc, care la 1 aprilie 2011 închidea 67 de spitale, Guvernul Ponta 3 amână introducerea la data de 1 aprilie 2014 a noii liste de medicamente compensate, deși aceasta reprezenta o prioritate majoră în Guvernul USL.

Aplicând metoda "reevaluării", făcută celebră de Traian Băsescu, premierul își reevaluează prioritățile, chiar dacă la sfârșitul anului 2013 când preciza că sănătatea va deveni o prioritate pe agenda sa guvernamentală în anul 2014, luându-și angajamentul ferm de a îmbunătăți activitatea sistemului sanitar și de a contribui, prin politicile pe care le adoptă, la creșterea calității vieții pacienților. Principalul motiv invocat de premier pentru această amânare: lipsa banilor.

Dacă ar fi studiat, înainte de a dispune retragerea din dezbatere publică a proiectelor importante precum cel referitor la modul de calcul diferențiat al taxei clawback și prețurile medicamentelor, premierul ar fi înțeles că acestea au fost construite tocmai pentru crearea spațiului bugetar, care ar fi permis introducerea noii liste de compensate începând cu data de 1 aprilie 2014.

Este prima dată în România când se propune o listă nouă de medicamente compensate, elaborată după o metodologie de evaluare agreată la nivel internațional, similară cu cea aplicată în marea majoritate a statelor membre UE, dar și în Canada sau Australia și a fost agreată în vara anului trecut atât de către toți actorii instituționali, cât și de către organismele financiare internaționale.

Lista de medicamente compensate este neactualizată de 6 ani, perioadă în care pacienții români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viața.

Moleculele nou propuse pentru compensare vor completa lista actuală aprobată prin HG nr.720/2008 cu un număr important de medicamente destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare, afecțiunilor psihice, hepatitelor cronice, precum și bolilor rare, fără a se limita însă doar la aceste patologii.

La baza proiectului a stat profesionalismul, lista de medicamente compensate fiind evaluată de peste 120 de renumiți medici și profesori.

Punerea la îndoială de către actualul ministru al sănătății a profesionalismului cu care a fost realizată această listă reprezintă de fapt un act de denigrare a medicilor, profesori renumiți care și-au adus contribuția benevol la realizarea acestui proiect, dar și a zecilor de asociații de pacienți care au vegheat la obiectivitatea cu care a fost reactualizată noua listă de medicamente compensate.

Acestea reprezintă o parte din motivele pentru care introducerea moțiunii simple pe sănătate era obligatorie. Nu a fost o simplă acțiune pe care să o bifeze pe "lista de sarcini îndeplinite" un partid de opoziție, ci o solicitare de respectare a unui angajament care va determina o îmbunătățire a calității vieții pacienților și o reducere a costurilor îngrijirilor de sănătate, prin perioade mai scurte de spitalizare, o refacere mai rapidă și, implicit, o reintegrare mai ușoară în familie și la locul de muncă.

    Eugen Tomac - declarație politică despre rememorarea evenimentelor sângeroase din 1 aprilie 1941 din Bucovina;

Domnul Eugen Tomac:

Demersul politic pe care îl supun atenției dumneavoastră își propune să ne readucă în memorie evenimentele sângeroase din primăvara anului 1941. Atunci, în ziua de 1 aprilie, peste 3000 de români din nordul Bucovinei, refuzând să devină cetățeni sovietici, au pornit, în coloane organizate, spre frontiera de pe râul Siret, spre a se repatria în țara-mamă. Au sfârșit, însă, în urma unui complot macabru premeditat, sub focul continuu al gloanțelor sovietice.

Pădurea de la Fântâna Albă păstrează și astăzi amintirea morții a peste 3000 de români a căror singură vină a fost dorința de a se reîntoarce acasă. S-au scurs 73 de ani de atunci, iar noi încă nu cunoaștem cel puțin numărul exact al victimelor sau al urmașilor acestora.

Este obligația statului român să elucideze această crimă odioasă și să dezvăluie numele celor care au ordonat acea vărsare de sânge nevinovat. Înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă este, în acest sens, cea mai eficientă metodă de a iniția dialogul cu statele care dețin informații și ne pot ajuta în aflarea adevărului.

Îi îndemn, așadar, pe colegii mei din majoritatea parlamentară să dea dovadă de responsabilitate și să susțină reparația morală față de cei peste 3000 de cetățeni ai săi, căzuți în numele dreptății poporului român.

De 4 ani ziua de 1 aprilie este, în mod oficial, Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. În curtea Mănăstirii Putna se înalță și o troiță în amintirea lor.

Dumnezeu să-i aibă în pază!

    Eugen Constantin Uricec - declarație politică: - România, la 10 ani de la aderarea la NATO;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"România la 10 ani de la aderarea la NATO"

Summitul NATO de la Praga din anul 2002 este de departe evenimentul politico-militar cel mai important de la începutul mileniului. Cu acel prilej, aliații nord-atlantici au lansat invitația de aderare pentru 7 state din Europa Centrală și de Est, printre acestea numărându-se și România. La doi ani după această invitație, în data de 29 martie 2004, aderarea a devenit oficială, iar în data de 2 aprilie 2004 tricolorul nostru a fost arborat oficial la sediul NATO.

Acest scurt istoric emoționant trebuie celebrat în fiecare an, nu doar pentru importanța aderării României la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, ci și pentru a rememora eforturile deosebite pe care le-a făcut România pentru a corespunde standardelor partenerilor euroatlantici: un stat de drept consolidat, servicii de informații modernizate și interconectate la structurile informaționale ale partenerilor atlantici și, mai ales, tranziția de la o armată mare, la un corp profesionist de militari, dotați cu tehnică modernă și foarte bine instruiți.

Au trecut zece ani de atunci și spun, fără nici o ezitare, că România a demonstrat nu doar că este un membru al Alianței, ci este un partener de nădejde al acesteia și un puternic factor de stabilitate în regiune. An după an, România a demonstrat, prin coerența acțiunilor autorităților, prin profesionalismul vădit al structurilor militare, că poate face față cu succes, asemeni membrilor fondatori ai Alianței, oricăror provocări la adresa securității și apărării statelor membre.

Am spus-o în trecut, o spun și acum și o voi mai spune și în viitor: cea mai mare parte a prestigiului de care se bucură România în cadrul Alianței Nord-Atlantice se datorează soldaților Armatei Române. Dacă în primele misiuni derulate după aderarea României soldații români erau considerați doar un aport simbolic la realizarea anumitor obiective, astăzi nici o misiune NATO nu mai este posibilă în absența bravilor noștri militari. Nu o spun eu, nu o spune ministrul apărării, prim-ministrul sau președintele României, o spun partenerii noștri din NATO! Și nu o spun declarativ, ci o spun prin fapte.

Soldați americani, italieni, francezi sau britanici au ajuns să-și dorească să acționeze alături de români, împreună cu ei și, în foarte multe situații, sub comanda ofițerilor români.

Despre ce altfel de recunoaștere mai putem vorbi în sânul Alianței, dacă nu despre recunoașterea meritelor soldaților și ofițerilor români?

Nu îmi doresc să stric acest moment solemn și să afirm că sprijinul bugetar pentru nevoile Armatei Române nu este suficient dimensionat în prezent. Cred cu putere că, însănătoșind economia, vom însănătoși și resursele bugetare, iar alocările pentru nevoile unei armate membră NATO vor ajunge acolo unde ne dorim cu toții.

În acest context geopolitic extrem de tulbure avem cu toții datoria de a reitera faptul că Alianța Nord-Atlantică este și va rămâne o alianță eminamente pentru pace. Așa a fost construită și așa ar trebui să rămână - o alianță pentru prezervarea păcii, a democrației, a statului de drept și a economiei de piață.

Nu închei înainte de a mulțumi Armatei Române pentru devotamentul arătat valorilor democratice, pentru vitejia demonstrată pe câmpul de operațiuni. În plus, vreau să aduc un sincer omagiu soldaților care și-au dat viața pentru aceste valori și să asigur familiile îndurerate că suntem alături de ele. Mulțumim soldați români! La mulți ani parteneri NATO!

    Florin-Alexandru Alexe - declarație politică având ca subiect elaborarea manualelor școlare în format digital;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Pentru anul școlar 2014-2015, pentru prima oară în România, vor fi elaborate manuale școlare în format digital. Este un moment care ar trebui să ne bucure pentru că, iată, suntem și noi în rând cu țările occidentale, cu tehnologia, cu stilul de viață al zilelor noastre.

Din păcate, însă, bucuria dispare imediat cum aflăm mai multe informații despre modul în care Ministerul Educației Naționale înțelege să gestioneze chestiunea editării manualelor. Încă din toamna anului trecut editorii au solicitat prezentarea de către minister a unui calendar clar al procesului de elaborare a manualelor școlare și transparență totală în procedura de licitație, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Uniunea Editorilor din România a atras atenția că ar putea da în judecată Ministerul Educației dacă licitația se va derula pe baza documentelor prezentate în acest moment pe site-ul ministerului. Indignarea celor de la UER are la bază faptul că documentele respective nu au fost supuse niciodată dezbaterii publice, acest lucru dovedind indisponibilitatea ministerului pentru dialog și transparență.

Procedura de licitație va începe în mod practic în data de 15 aprilie, astfel încât mai este încă timp, deși pe ultima sută de metri, pentru o discuție deschisă și concretă între minister și editori. De aceea, atrag atenția ministrului educației naționale, domnul Remus Pricopie, că este un moment bun pentru a da dovadă de respect față de toate părțile implicate în procesul de educație - elevi, profesori, părinți, editori etc. - și a se așeza la masa discuțiilor pentru identificarea celei mai bune soluții.

De asemenea, solicit Ministerului Educației Naționale să prezinte un calendar clar și pentru procesul de înnoire a manualelor școlare. Manualele de gimnaziu sunt cele mai vechi aflate în uz, cele de clasa a V-a având 17 ani vechime, iar cele de clasa a VIII-a "numai" 14, ele fiind tipărite în perioada 1997-2000. Cele mai "noi" manuale au și ele nu mai puțin de 8 ani vechime, ultima licitație fiind organizată de minister în 2006.

În această perioadă, de aproape 20 de ani, programele analitice au fost schimbate de mai multe ori fără a se face și actualizarea manualelor. Ca urmare, manualele sunt defazate față de programele folosite. De asemenea, ministerul este obligat să înlocuiască în fiecare an manualele uzate fizic, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Introducerea manualelor digitale - pentru clasele I-a și a II-a momentan - pare, la prima vedere, un lucru lăudabil. Însă, înainte de elaborarea lor, nu a existat niciun proiect pilot în baza căruia să fie analizate condițiile în care aceste manuale pot da randament și modalitatea de pregătire a învățătorilor, în primul rând, și a elevilor, în cel de-al doilea, în vederea utilizării optime a acestor manuale. În România multe școli au probleme cu curentul electric, mai puțin de jumătate din totalul școlilor au conexiune la Internet. Mulți copii nu pot merge la școală din cauză că părinții nu își permit să le cumpere haine "de stradă". Mulți învățători nu au acces la calculator și nici nu știu să-l folosească.

Mă număr printre cei care consideră că pătrunderea tehnologiei în societate, prin orice modalitate, trebuie susținută în mod ferm, pentru că va avea beneficii imediate. Însă, în același timp, nu pot susține adâncirea diferențelor care se fac între copiii care provin din familii sărace și cei care provin din familii înstărite sau între cei care trăiesc în mediul rural și cei care trăiesc în mediul urban.

În acest spirit, susțin necesitatea prezentării urgente de către Ministerul Educației, în colaborare cu alte instituții ale statului, a unui plan în care să se vadă clar modalitățile de reducere a decalajelor și de oferire a unor condiții nediscriminatorii de educație pentru toți copiii din România.

Printre atâtea probleme și neclarități, cum am putea să ne bucurăm de un lucru care ar trebui să fie firesc: tehnologia ca suport educațional pentru generația tânără?

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Disprețul USL, USD, PSD pentru lege;

Domnul Florin Gheorghe:

"Disprețul USL, USD, PSD pentru lege"

"Să se desființeze DNA, să se desființeze ANI, să dispară Curtea Constituțională cea obraznică!", sunt afirmațiile brevetate de baronul local de Constanța, Nicușor Constantinescu, pe care ulterior, cu mic cu mare, toată oștirea USL și USD le-a fredonat, asemeni Corului Madrigal.

Legea nu contează în republica baronilor, au vrut să ne convingă Constantinescu, Oprișan, Stancu sau ceilalți împărați sau voievozi locali. De unde atâta ură și înverșunare împotriva justiției și împotriva instituțiilor de integritate, s-ar întreba oricare cetățean. Lucrurile devin mai clare atunci când constați că acești baroni aduc anual prejudicii bugetului statului român, mai mari decât întreaga acciză pe care o introduce Ponta de astăzi.

"Jos justiția!" nu are decât rolul de a se descotorosi de zecile de dosare penale pentru abuz în funcție, pentru trafic de influență, pentru luare de mită, șantaj, tunuri imobiliare, evaziune fiscală pe care baronii PSD le-au acumulat, în mare parte numai în cei doi ani de când Victoraș se află la guvernare și îi asigură că o să îngenuncheze el justiția. Uitându-ne la faptele pe care baronii PSD le-au făcut și continuă, fără nici cea mai mică jenă să le facă, am putea spune că nu le-au scăpat prea multe articole din Codul penal pentru a le încadra faptele.

În anul 2004, atunci când vechea gardă de baroni, gerată de Adrian Năstase, a fost drastic sancționată prin vot, parcă și natura a răsuflat ușurată. Cu toții am sperat că românii au scăpat definitiv de epoca Mischie, de epoca baronului flămând, de epoca neamului prost!

Din nefericire, se pare că ne-am amăgit cu toții și că junele Ponta și-a luat cu mare atenție notițe de la Năstase, Miki Șpagă și Mischie, iar când Voiculescu l-a făcut prim-ministru și-a văzut visul cu ochii. Din aprilie 2012 și până astăzi Victor-Viorel Ponta construiește cărămidă cu cărămidă Republica baronilor locali. A hăituit justiția din prima zi de când a preluat guvernarea și pare că nu dă semne de oboseală. A făcut lanț uman în jurul baronilor condamnați pentru acte de corupție. Ține în Parlament, sub scutul impermeabil al imunității, parlamentari incompatibili sau împiedică magistrații să demareze procedurile penale. Încurajează condamnați definitiv să candideze la funcții pentru Parlamentul European. Mai mult, a băgat pe gâtul românilor peste 35 de taxe și impozite în numai doi ani, doar ca să umple buzunarele baronilor.

Ponta, USL și, mai nou, USD nu dau 2 bani pe nevoile românilor. Românii sunt azi mai săraci decât în plină criză economică, iar incompetentul și mincinosul Victor-Viorel Ponta strânge și mai tare menghina fiscală cu noi și noi taxe.

Toate acțiunile lui Victor Ponta din ultimii doi ani l-au deconspirat. Vrea să fie președintele României, la alegerile din toamna acestui an. Așa i-au promis baronii. I-au promis că-l fac președinte dacă-i scapă de dosare și dacă ia pielea de pe români și îi ghiftuiește cum se cuvine.

Victore, îți dau o veste proastă: baronilor le-ai promis pielea ursului din pădure. De dosare nu-i poți scăpa! Justiția a aflat că e independentă și că oricât i-ai intimida pe procurori, tot îți vor băga penalii acolo unde le este locul! Eu zic să nu te mai visezi președinte, pentru că nu vei ajunge niciodată! Românii nu-ți mai înghit minciunile și nici mafia locală pe umerii căreia te-ai cățărat și încă te sprijini. Ai avut o șansă și ai ratat-o! Ai făcut de rușine tineretul social-democrat și familia politică europeană din care face parte PSD!

    Florin Gheorghe - declarație politică: - (Dez)interesul național;

Domnul Florin Gheorghe:

"(Dez)interesul național"

În ultimii doi ani, conceptul de interes național a fost dus în derizoriu de către gașca USL sau USD. Pentru Victor Ponta și Guvernul USL/USD interesul național înseamnă doar ce aduce beneficii materiale sau de putere partidului dominant PSD. Cel mai sugestiv argument în acest sens îl reprezintă eforturile PSD de a-și subordona direct instituții, care sunt și trebuie să rămână independente și nepolitizate. De pildă, după ce au petrecut nepăsători la o cârciumă din București, în vreme ce victimele dezastrului aviatic din Apuseni se zbăteau între viață și moarte, Victor Ponta a găsit de cuviință să se cațere pe spatele unei tragedii ca să treacă instituții de care depinde securitatea națională a României sub comandă politică. Este vorba aici despre STS.

Chiar dacă presa nu a vorbit foarte mult pe marginea acestui subiect, românii trebuie să știe că săptămâna trecută a trecut prin Camera Deputaților, prin procedura adoptării tacite, proiectul prin care Serviciul Român de Telecomunicații Speciale trece din subordinea CSAT direct în curtea Ministerului Afacerilor Interne. Stau și mă întreb dacă o astfel de decizie iresponsabilă a fost luată în urma sugestiilor luminate primite de la Moscova, la presiunile Asesoftului deținut de Ghiță sau ca urmare a promisiunilor făcute chinezilor de la Huawei?

Oricare ar fi motivele și oricare ar fi justificările, acest gest este unul de mare iresponsabilitate față de interesele securității naționale. Oare de ce nu a avut Victor Ponta curajul să spună că dorește "privatizarea" instituțiilor de securitate națională și vrea să le facă un cadou de Sfintele Paște prietenilor săi Sebastian Ghiță și Cătălin Voicu!?

Zilele acestea presa națională a sesizat că baronii PSD au pus ochii și pe alt serviciu de care depinde securitatea - Serviciul de Protecție și Pază. Acest serviciu, sincer, îmi este greu să intuiesc în curtea cărui baron vrea Victor Ponta să-l mai priponească. Aș putea să mă gândesc la Dan Voiculescu, Marian Oprișan sau Nicușor Constantinescu. Vom vedea, însă, cine îl șantajează mai puternic pe Victor Ponta.

Totul a început în primăvara anului 2012, atunci când ghidat de modele politice estice, Victor Ponta și-a tras în subordine Monitorul Oficial al României, pentru a controla direct și arbitrar ceea ce se publică și ce nu se publică în jurnalul oficial al României. Ceea ce a urmat cunoaștem cu toții. Ce poate fi mai periculos pentru democrația românească decât situația în care un infractor intelectual își ia în fiecare lună tot mai multe puteri, trecându-și în subordine tot ce mișcă și tot ceea ce ar trebui să rămână independent, autonom?

Pingpong-ul pe care Victor Ponta l-a făcut și-l face cu instituțiile statului de drept și cu cele care asigură securitatea națională nu doar că bulversează activitatea acestora, dar ne scoate cu totul de pe orbita statelor democratice, membre ale UE și NATO. Mai mult, dacă Victor Ponta va candida la funcția de președinte al României și o va face, așteptați-vă ca tot pelerinajul acestor instituții către Guvern să ia drumul invers, către Palatul Cotroceni!

Instituțiile statului de drept și cele de care depinde securitatea națională nu se negociază nici cu baronii PSD și nici cu altcineva. Solicit cu putere lui Victor Ponta să ia mâna murdară de pe aceste instituții și să scoată influența politică pe care a sădit-o și o sădește în toate instituțiile. Victor Ponta demonstrează zi de zi că este mai periculos pentru democrația românească și statul român decât au fost Ion Iliescu, Vadim Tudor sau Adrian Năstase la un loc.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Asistența psihologică gratuită;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Asistența psihologică gratuită"

Problematica sinuciderii este una destul de complexă și imposibil de isprăvit printr-un scurt cuvânt. Se pare că la sinucidere ajung de obicei persoanele care cad într-o extremă a vieții, în ghearele deznădejdii. În umbra morții se ajunge și din pricina lipsurilor de tot felul, a greutăților vieții și, mai ales la tineri, din cauza unei comunicări deficitare cu cei din jur și a lipsei de iubire.

Realitatea sinuciderii devine un spectru din ce în ce mai apropiat și mai amenințător. Organizația Mondială a Sănătății vorbește de un val sau o epidemie de suicid acum când, la nivel mondial, o persoană se sinucide la fiecare trei secunde, iar pentru fiecare din acestea există alte 20 ce au încercat să-și ia viața. Mortalitatea din această cauză a fost mai mare decât cea a victimelor înregistrate în urma accidentelor rutiere.

Dincolo de explicații pertinente, o tăcere și o tristețe aparte se aștern în inimile noastre când prin mass-media auzim, din ce în ce mai des, de sinucideri. Încă o persoană care nu și-a găsit rostul, încă un om care a încetat să lupte, încă un înfrânt pe drumul vieții...

Am auzit spunându-se că există la unele persoane o dispoziție înnăscută spre negativism, spre înstrăinare, spre suicid chiar. În plus, cu toții am aflat încă de pe băncile liceului că optimismul și pesimismul țin de firea noastră și că n-ai ce face dacă te-ai născut cu o astfel de trăsătură temperamentală. Într-o astfel de ecuație, e periculos de ușor să afirmi că Dumnezeu este de vină pentru slăbiciunea firii celor ce-și iau singuri viața.

E imperios necesar să tăiem pesimismul exagerat (deznădejdea), să încurajăm buna dispoziție, să încurajăm optimismul. Trebuie depistate din timp persoanele cu disponibilitate mărită spre suicid și ajutate să depășească starea nefericită în care se zbat.

Când cineva ajunge să se sinucidă, întreaga comunitate ar trebui să se întrebe în ce măsură a împlinit cuvintele Mântuitorului privitoare la aproapele, fiecare ar trebui să vadă când l-a abandonat pe fratele căzut între tâlharii diavoli cuibăriți în mintea lui.

Orice zdruncinare a echilibrului favorizează sinuciderea, iar oamenii își iau viața cu mai multă ușurință atunci când structura socială suferă modificări importante. Orice fel de anomie: economică, familială, intrapersonală favorizează creșterea ratei sinuciderilor. Crizele industriale sau financiare, șomajul, schimbările și conflictele profesionale, absența statutului profesional sau nesiguranța acestuia, izolarea socială, angoasa marilor orașe, alcoolismul, destrămarea familiei, afecțiunile cronice și pierderea credinței sunt tot atâtea coordonate ce pot conduce la o conduită suicidară.

Unii încearcă să se sinucidă, alții pot face gesturi suicidare care sunt chemări în ajutor sau încercări de a face cunoscut cât de adâncă, cât de mare este disperarea lor.

Între 60% și 80% dintre persoanele care au comis suicid au comunicat intenția lor, într-o formă sau alta, din timp. Problema e că nu a fost nimeni care să-i asculte. Organizația Mondială a Sănătății estimează că majoritatea cazurilor de suicid care se întâmplă anual ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost adoptate soluții adecvate de comunicare de către autoritățile sanitare naționale.

Numărul mare de sinucideri înregistrat în ultimii ani i-a determinat pe medicii din cadrul Spitalului de Urgență "Sfântul Ioan" să propună înființarea unui Centru de suicidologie. Înființarea unei astfel de unități medicale ar reprezenta o premieră în România. Centrul este necesar, deoarece numărul pacienților care încearcă să își ia viața este în creștere de la an la an.

O lege simplă care să prevadă că prin numărul unic de urgență 112, orice pacient să poată beneficia de asistență psihologică gratuită zi și noapte, atunci când gândurile negre îi dau târcoale, atunci când disperarea îl cuprinde, să poată apela la un psiholog.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Viteza excesivă;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Viteza excesivă!"

Creșterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este țara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulație. În prima jumătate a anului, numărul accidentelor grave a crescut cu 20%, deși agenții de circulație au ridicat cu 20% mai multe permise auto. E un paradox, pentru că sancțiunile și accidentele ar trebui să fie invers proporționale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că Poliția sancționează în neștire, iar șoferii mor pe capete.

Dramele de pe șosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv și inconștient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poți pierde cel mai de preț lucru pe care Dumnezeu ți l-a dăruit - viața. Câți dintre participanții la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare "Stop accidentelor rutiere. Alege viața!"?

Pentru a diminua moartea de pe șosele nu este suficientă o legislație drastică. Nu la legi suntem restanțieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de mașini. Ei calcă accelerația până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în mașinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă. Nu doar viteza este cauza principală a dezastrelor. Conducerea în stare de ebrietate, agresivitatea participanților la trafic, depășirile interzise și periculoase, neacordarea priorității, trecerea pe culoarea roșie a semaforului, amplasarea pe autoturisme a unor proiectoare de mare putere și "orbirea" altora cu luminile de drum etc., produc mult mai multe tragedii. Datorită lor, pericolele te pândesc la tot pasul: fie ca pieton prevăzător, fie ca șofer responsabil. Ei uită că viața unui om este în pericol dacă ei sunt grăbiți să ajungă într-un loc anume, ei uită că neacordarea priorității în trafic le poate distruge viața, ei uită că trebuie să răspundă în fața legii pentru faptele lor, ei uită că în mâinile lor stă propria viață și, mai mult, viața prietenilor sau rudelor care îi însoțesc. Însă, de cele mai multe ori, regretele vin după faptă. Abia atunci conștientizează că, oricât de grăbiți ar fi, viața are, într-adevăr, prioritate.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Revizuirea actelor normative ce reglementează piața muncii;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Revizuirea actelor normative ce reglementează piața muncii"

Gestionarea eficientă a resurselor umane, capital extrem de prețios, este împiedicată în perioada actuală din cauze ce se regăsesc atât în rata înaltă de impozite și contribuții ce grevează câștigurile ambilor parteneri, angajator și salariat, dar și în deficiențe de natură legislativă.

Transformările economice din ultimii ani și, mai apoi, criza economică au schimbat radical piața forței de muncă și raporturile angajat-angajator, conducând la apariția unui număr tot mai mare de probleme specifice. La acestea a contribuit și legislația actuală, care nu mai răspunde întru totul nevoilor de dezvoltare și realităților economiei românești.

Existența a cât mai multor locuri de muncă cât mai bine plătite, dar și asigurarea unei productivități crescute a muncii și a sustenabilității costurilor cu forța de muncă trebuie să se înscrie între obiectivele avute în vedere de legislația muncii.

Legislația trebuie să asigure echilibrul între angajat și angajator. Legislația muncii nu mai este în concordanță cu realitățile economiei românești. Considerăm, de asemenea, necesare măsuri de revizuire a volumului de contribuții sociale colectate pe baza fondurilor de salarii, care afectează evident posibilitățile de motivare pozitivă reală a angajaților, anulând astfel unul dintre cele mai eficiente mijloace de creștere a productivității muncii.

De asemenea, regimul angajărilor, munca temporară, negocierea și aria de aplicare a contractelor colective de muncă, regimul concedierilor, conflictele de muncă, rolul și atribuțiile sindicatelor trebuie să se bucure de o reglementare clară și în acord cu problemele actuale de pe piața muncii.

În 2014 trebuie să se procedeze la o revizuire a actelor normative ce reglementează piața muncii și în care există dispoziții lacunare, confuze sau contradictorii, care pun în dificultate luarea măsurilor corecte de către angajatori, manageri de resurse umane și chiar de către instanțele de judecată, în sutele de litigii de muncă care apar ca urmare a unui cadru de reglementare deficitar.

    Florin Mihail Secară - declarație politică: - Taxați-l pe Ponta așa cum v-a taxat el pe voi!;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Taxați-l pe Ponta așa cum v-a taxat el pe voi!"

Unii cetățeni se întreabă, în mod justificat, cum se face că unii primari, consilieri, parlamentari sau chiar unele partide, în ciuda lucrurilor rele pe care le fac și a nenumăratelor problemelor morale sau penale pe care le au, atunci când se anunță rezultatul votului, după alegeri, aceștia sunt realeși.

Este cetățeanul român incapabil să discearnă între rău și bine? Fals! Cetățeanul român știe ce ar fi mai bine pentru el, însă nu este un alegător în totalitate liber. Nu este decât un alegător captiv. Este un alegător captiv din cauza politicilor defecte și a statului bolnav, care s-a reprodus până în prezent, cu o scurtă pauză în perioada guvernării Boc, 2010-2011.

"Pionierul" acestui tip de politică este de departe Nicolae Văcăroiu care, pe fondul restructurărilor economice de la începutul anilor ’90, a creat instituția pensionării potențialilor șomeri, începând cu vârsta de 45 de ani. Văcăroiu știa că tânărul pensionar va vota PDSR, ca nu cumva vreun nou partid de guvernământ să considere că la 45 de ani este încă foarte tânăr pentru a primi o pensie și ar mai trebui să muncească.

Epoca de aur a alegătorului captiv o regăsim, însă, sub guvernarea lui Adrian Năstase. Prin Legea nr. 416/2001, care a instituit venitul minim garantat, Năstase a creat un grup captiv de alegători, dependent de aceste ajutoare. Astfel, înaintea fiecărui scrutin, cetățeanului român i se spunea "nu votezi PSD, nu mai primești ajutor!". "Patentat" de Năstase, modelul constrângerii prin ajutoare sociale a alegătorului român să voteze cu cel care-i oferă mici avantaje de moment, nu a mai fost dat jos din brațe nici de Mazăre, nici de Oprișan și nici de ceilalți veșnici baroni locali.

Astăzi, sub Victor Ponta, asistăm la o nouă metodă, poate și mai parșivă de a păcăli și a constrânge alegătorul ca să voteze cu partidul-stat PSD. Metoda este simplă, dar eficace. Metoda o putem denumi fără nici un risc: "prosteala pe față!". Ea constă în faptul că Ponta a băgat mâna în buzunarul cetățeanului român de 35 de ori și, prin diverse metode, pseudodenumite de sprijin, cumpără bunăvoința românilor aflați în dificultate.

Mai mult, Ponta a extins metoda "prosteala pe față" și la alte grupuri, nu doar la cetățenii pe care se bucură că-i vede în sărăcie și le poate arunca, în campania electorală, câte o pungă de plastic cu alimente și 2% în plus la ajutorul sau pensia socială.

După ce s-a încurcat, vreme de trei luni, în propriile minciuni legate de oportunitatea introducerii accizei de 7 cenți plus TVA, acum încearcă să-i cumpere pe transportatorii români cu mici beneficii, doar-doar i-o convinge să alimenteze la benzinăriile din România, unde prețul va fi între primele 4 din Uniunea Europeană.

Domnule Victor-Viorel Ponta, operațiunea "prosteala pe față" aplicată și la taxa de 7 cenți plus TVA pentru carburanți nu va ține cu transportatorii și nici cu românii de rând! Transportatorii vor umple rezervoarele în afara României, iar românii de rând fie vor reduce și mai drastic consumul, fie vor alimenta din surse evazioniste.

Ceea ce vă pot asigura este că la alegeri, cei care nu sunt încă alegătorii captivi ai PSD, îl vor taxa pe Victor-Viorel Ponta cel puțin în același mod cum a taxat el sărăcia românilor și cum a băgat mii de firme în insolvență sau faliment.

    Gabriela-Maria Podașcă - declarație politică având ca subiect Moțiunea PNL, o încercare lamentabilă de a ascunde eșecurile lui Nicolăescu la Ministerul Sănătății;

Doamna Gabriela-Maria Podașcă:

"Moțiunea PNL, o încercare lamentabilă de a ascunde eșecurile lui Nicolăescu la Ministerul Sănătății"

Prin moțiunea depusă, PNL încearcă să ascundă problemele lăsate în urmă de Eugen Nicolăescu la Ministerul Sănătății. Întregul text al moțiunii este o înșiruire de atacuri nefondate, prin care se urmărește dezinformarea cetățenilor. Nu pot decât să condamn acest demers demagogic și să remarc, cu regret, incapacitatea PNL de a înțelege ce înseamnă să fii în opoziție.

Peneliștii uită că au ieșit de bunăvoie de la guvernare și au întors spatele electoratului care i-a trimis în Parlament. Foștii colegi de alianță și-au încălcat principala promisiune față de români: lupta împotriva regimului ticăloșit instaurat de Traian Băsescu.

Domnul Nicolăescu este cel care nu a mai actualizat lista medicamentelor compensate din 2008. Cât a fost ministru al sănătății nu a fost preocupat de milioanele de pacienți care așteptau o soluție. Acum, din opoziție, încearcă să paseze responsabilitatea.

Să ne amintim cazul Institutului Cantacuzino: 400.000 doze de vaccin toxic pentru care statul a plătit milioane de dolari. Sunt convinsă că fostul ministru așteaptă cu nerăbdare concluziile discuțiilor de joi din Consiliul Suprem de Apărare a Țării, precum și auditul de la Ministerul Sănătății anunțat de ministrul Bănicioiu. Vinovații trebuie să plătească pentru această pagubă!

PNL a reușit, la abia o lună după ce a ieșit de la guvernare, să adopte retorica pedelistă. Dacă mai era vreo urmă de îndoială privind apropierea domnului Antonescu de Traian Băsescu, moțiunea dezbătută ieri clarifică situația: PNL și-a însușit pe deplin discursul președintelui Traian Băsescu!

    Georgian Pop - declarație politică: România, de 10 ani în NATO;

Domnul Georgian Pop:

"România, de 10 ani în NATO"

Cu prilejul aniversării a 10 ani de la momentul în care România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizației Tratatului Nord-Atlantic, dar și a 65 de ani de la înființarea Alianței, este important să ne reamintim că integrarea țării noastre în NATO reprezintă o garanție pentru securitatea și stabilitatea României. De asemenea, consolidarea democrației și a statului de drept, dar și progresele în plan economic și social au fost procese care s-au dezvoltat în urma aderării țării noastre la NATO și Uniunea Europeană.

România este un aliat care se află la frontiera estică a comunității euroatlantice, regiune în care astăzi, la 10 ani de apartenență la NATO, trăim vremuri foarte sensibile din punct de vedere strategic. Toate aceste evenimente care se petrec astăzi în vecinătatea României reprezintă o provocare pentru partenerii și aliații NATO. Am convingerea că recentele evenimente din Crimeea vor face NATO mai puternică.

Realitățile sunt marcate de noi riscuri și amenințări asimetrice sau emergente la adresa securității partenerilor și aliaților. Terorismul, securitatea energetică, amenințările cibernetice, sunt riscuri de securitate pe agenda actuală a NATO. Partenerii și aliații NATO, împreună, trebuie să cooperăm pentru consolidarea mijloacelor de apărare colectivă.

România a dovedit în permanență că este un aliat serios și puternic, cu vocație transatlantică, susținătoare a Alianței și capabilă să contracareze provocările de securitate globale. Cetățenii români și-au sprijinit mereu țara în respectarea angajamentelor asumate atât în interiorul Alianței, cât și în relațiile bilaterale. Îmi exprim recunoștința față de militarii români care participă în cadrul misiunilor desfășurate sub egida NATO. Gândul meu se îndreaptă acum și către familiile militarilor care și-au dat viața servindu-și țara cu devotament.

Obiectivul strategic al României rămâne acela de a-și consolida apartenența la NATO, dar și de a contribui în mod semnificativ la evoluția și adaptarea Alianței în contextul noilor provocări la adresa securității și stabilității în spațiul Nord-Atlantic.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică: România are nevoie de reducerea nivelului comisioanelor bancare;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România are nevoie de reducerea nivelului comisioanelor bancare"

Dezbaterea generată în ultima perioadă cu privire la comisioanele bancare arată faptul că, la nivelul societății românești, există un clivaj extrem de mare între viziunea bancherilor și ceea ce așteaptă oamenii simpli de la serviciile oferite. Această nemulțumire, încă latentă, este rezultatul lipsei de adaptare a managerilor instituțiilor de finanțare la realitățile sociale și economice ale României, comisioanele bancare fiind un simptom extrem de clar în acest sens.

În opinia mea, este anormal să existe comisioane bancare de 1,2% - 1,3% la carduri de debit unde bătrânii își încasează pensiile. Un asemenea "impozit" perceput de bancă este greu de suportat chiar și pentru angajații simpli sau cei cu venituri ceva mai mari, pentru că presupune un spor nedorit de cheltuieli pentru client. Nu e de mirare, deci, că mai puțin de jumătate dintre români dețin carduri de debit și că doar 25% dintre aceștia le și folosesc pentru cumpărături. Prin aceste comisioane mari, bancherii și-au limitat foarte mult piața și fac dificilă relația cu clienții, care se simt de la lună la lună taxați inutil. Așa se face că foarte mulți preferă să eludeze sistemul bancar în întregul său.

Aceste comisioane bancare reprezintă un procent consistent din veniturile băncilor, contribuind direct la profit, pentru că există costuri mici, în raport cu serviciul oferit. Practic, avem de-a face cu o taxare excesivă pentru costurile pe care aceste servicii le presupun. De aici și neîncrederea dintre client și bănci și nevoia unei suprareglementări. Dacă românii ar simți că băncile nu îi "jupoaie", cu siguranță ar prefera în mult mai mare măsură să economisească și să se folosească de serviciile bancare. Poate, dacă s-ar fi înțeles acest lucru, nu ar mai fi fost necesar un act normativ care să limiteze tranzacțiile în numerar.

Susțin, deci, importanța reducerii acestor comisioane la un nivel acceptabil (0,2% - 0,3%) înainte de aplicarea unor directive europene. În condițiile în care numărul creditelor neperformante în România este în creștere, logica primară dictează să se reducă foarte mult costurile pentru serviciile bancare, pentru a reduce astfel presiunea existentă pe populație. Această măsură ar fi și în interesul bancherilor, tocmai datorită faptului că s-ar mări numărul utilizatorilor de servicii bancare și s-ar reduce nivelul împrumuturilor neperformante sau a activelor toxice. Nu este, deci, un demers împotriva instituțiilor financiare, ci unul care vine să pună în echilibru realitățile sociale și economice cu serviciile bancare.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică: Asistăm la o încercare de a împovăra cetățenii cu o nouă taxă, mascată de o manipulare grosolană;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Asistăm la o încercare de a împovăra cetățenii cu o nouă taxă, mascată de o manipulare grosolană"

Partidul Național Liberal, filiala Constanța, consideră că PSD și Victor Ponta au abandonat toate angajamentele publice făcute în fața românilor, actualmente încercând să găsească tot felul de pretexte pentru a nu se ține de cuvânt. Constatăm faptul că foștii parteneri de alianță ai PNL s-au întors la practicile distructive din perioada Năstase, încercând să acapareze în interes propriu oameni, instituții și resurse.

Suntem nevoiți să ne respectam angajamentul fata de cetatenii României si astfel sa-l aducem în fata Parlamentului pe Victor Ponta pentru a-i cere un calendar concret pentru introducerea de la 1 iulie a masurilor discutate anterior.

Una dintre problemele cu care ne confruntăm și de care Cabinetul Ponta pare să nu țină seama este cea a accizei de 7 eurocenți la combustibil.

Discuția inițială cu privire la necesitatea introducerii acestei accize a fost aceea de a identifica soluții suplimentare pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii. Aceasta era o condiție obligatorie, și anume ca banii colectați să meargă exclusiv la construcția de autostrăzi.

Însă ministrul finanțelor, Ioana Petrescu, nu are nici măcar cea mai mică intenție de a direcționa banii colectați prin scumpirea carburanților către drumuri și autostrăzi, ci spre pensii, sănătate, educație și alte cheltuieli de la buget. Nici vorbă de investiții, infrastructura nemaifiind nici măcar amintită ca destinație pentru acești bani.

Guvernul Ponta trebuie să spună românilor dacă există și câți bani sunt exact în Trezorerie pentru plata pensiilor și a salariilor în acest an.

În cazul în care nu există aceste fonduri, trebuie să acceptăm că Victor Ponta a mințit constant când a vorbit de alocarea banilor din acciza pe carburant către construcția de autostrăzi, știind prea bine că banii vor fi folosiți pentru plata obligațiilor statului către pensionari și salariați.

Noi nu avem niciun fel de garanție în legătură cu ce se va întâmpla cu acești bani, nici un mecanism prin care opinia publică să știe în mod transparent și fără echivoc cum și unde se duc fondurile rezultate din acciză.

Reprezentanții liberali au susținut introducerea accizei cu condiția obligatorie ca acești bani să fie folosiți exclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii, mai exact în vederea construcției de drumuri și autostrăzi.

Din moment ce acum este evident că Guvernul PSD are alte interese prin scumpirea carburanților, PNL se opune în mod categoric introducerii acestei accize.

    Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică: Oare nu crede premierul Ponta că ministrul Kelemen Hunor ar trebui demis?;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Oare nu crede premierul Ponta că ministrul Kelemen Hunor ar trebui demis?"

"România nu este stat unitar, această stare poate exista doar în visele câtorva politicieni români". "Noi trebuie să ne apărăm interesele, trebuie să aducem Catalonia și Tirolul de Sud în Ardeal". Aceste declarații nu aparțin unui etnic maghiar aflat la o șuetă sau la un restaurant unde, după mai multe pahare, unii vorbesc vrute și nevrute. Aceste declarații aparțin liderului UDMR, Kelemen Hunor, care totodată este membru al Guvernului României. Și au fost făcute la o reuniune politică publică.

După o afirmație, eu nu aș zice nefericită, ci mai degrabă eronat interpretată, făcută la începutul lunii februarie, un ministru liberal și-a dat demisia de onoare. Dar chiar și așa cum a fost interpretată, afirmația ministrului liberal nu a adus atingere nimănui. În schimb, declarațiile domnului Kelemen Hunor aduc atingere clasei politice, Guvernului și, în primul rând, românilor. Evident, nu mă aștept la un gest de onoare din parte a lui Kelemen Hunor. Nu se poate vorbi de așa ceva în cazul unui lider al unei grupări politice care se aliază chiar și cu cei pe care ieri și alaltăieri i-a desființat, doar pentru a se afla la guvernare.

Dacă de la Kelemen Hunor nu am nicio așteptare, în schimb de la primul-ministru Victor Ponta aș fi avut. Pentru că este impardonabil ca un ministru de-al tău să facă astfel de afirmații și tu, ca prim-ministru, să nu ai nici măcar o reacție de formă. Poate premierul Victor Ponta încă nu și-a dat seama de gravitatea declarațiilor lui Kelemen Hunor. Și nu mă refer la sintagma "interesele noastre", deși și aici ar fi ceva de comentat, și anume că UDMR se află la guvernare nu pentru a apăra interesele României, ci pentru propriile interese. Mă refer la formularea "să aducem Catalonia și Tirolul de Sud în Ardeal". A înțeles premierul Ponta ce vrea să spună liderul UDMR? Știe oare premierul Ponta că autonomii catalani pregătesc un referendum pentru a deveni un alt stat? Oare premierul Ponta nu a învățat nimic din ce s-a întâmplat acum în Crimeea? Oare știe premierul Ponta ce s-ar fi întâmplat dacă un ministru german, britanic sau francez sau de oriunde din Europa ar fi făcut o astfel de declarație? Îi spun eu dacă nu știe: nu ar fi așteptat să fie demis, ci și-ar fi depus mandatul împreună cu scuzele de rigoare.

Sunt convins că premierul Ponta nu îl va demite - așa cum ar fi normal și moral - pe Kelemen Hunor. Premierul Ponta este însă indiferent și în plus nu vrea să îl supere pe Kelemen Hunor pentru că îl interesează voturile etnicilor maghiari pentru turul II al prezidențialelor. Dar românilor, îl asigur pe premier, că nu le sunt indiferente afirmațiile liderului UDMR. Și nu le pot fi indiferente atunci când un ortac, Csaba Sogor, de-al lui Kelemen Hunor spune, la aceeași reuniune politică: "Suntem dispuși să-i facem pe români să simtă cum e să trăiești în minoritate". Pentru că asta sună deja ca o amenințare.

Am înregistrat totuși o reacție la declarația lui Csaba Sogor. A purtătorului de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan: "Domnul Csaba este încă unul dintre europarlamentarii care are nevoie de 5-6 mandate ca să priceapă ce sunt valorile europene (...) domnul Csaba riscă să se discrediteze total în fața electoratului". Prima parte este penibilă, a doua, chiar comică. În fața cărui electorat se va discredita Csaba Sogor? Probabil a celui social-democrat care îl votează pe Cătălin Ivan?

"Noi nu îl vrem nici pe Ponta, nici pe Hrebenciuc, noi suntem de dreapta, suntem udemeriști" - Kelemen Hunor, Zalău, 20 februarie 2014. După câteva zile, Kelemen Hunor era ministru și UDMR formațiune politică guvernamentală. Orice alt comentariu este de prisos.

    Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică: Cum sprijinim turismul românesc?;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Cum sprijinim turismul românesc?"

În 2013 România ocupa una dintre ultimele poziții în clasamentul Uniunii Europene referitor la numărul de turiști străini, în urma celorlalte state vecine.

Și aceasta nu ar fi cea mai păguboasă statistică. Datele cu adevărat supărătoare sunt cele referitoare la diferența dintre potențialul real al turismului românesc și contribuția sa, considerabil redusă, la avuția națională a țării. Iar, de cele mai multe ori, cauzele declarate ale acestei situații nefericite a turismului din România au fost, fie strategia incoerentă de dezvoltare a acestui sector important al economiei, fie insuficienta promovare a minunatelor locuri din țara noastră.

Cu toate acestea, România este cunoscută, este promovată, chiar și gratuit prin Internet. Seriile Wild Carpathia, documentar realizat în Transilvania cu sprijinul Alteței Sale Regale Prințul Charles al Marii Britanii, au făcut înconjurul lumii.

Și există încă multe alte locuri văzute (uneori cu eforturi dificile din pricina accesului) și admirate în țara noastră, în Bucovina, în Valea Jiului, în Delta Dunării, pe culmile munților sau la țărmul Mării Negre.

Personal, am făcut o serie de demersuri la Ministerele Culturii și Turismului, încercând să atrag atenția asupra monumentelor istorice din regiunea Dobrogei care par uitate și nu se bucură de suficientă atenție. Am propus inclusiv includerea lor într-un circuit turistic dedicat vestigiilor istorice monumente de patrimoniu (și Slavă Domnului, avem destule!). Am să dau un singur exemplu: Podul de la Cernavodă - Podul Carol I - construit și proiectat de inginerul Anghel Saligny, o capodoperă arhitecturală și tehnică, la momentul realizării sale, în 1895, fiind cel mai lung pod din Europa.

Însă, cu tristețe, am realizat că degeaba insist și fac demersuri pentru promovarea regiunii, monumentele având nevoie în primul rând să fie protejate și conservate. Culmea, la Podul de la Cernavodă, la care m-am referit mai sus, nu există cale de acces! Și atunci, ce promovăm? Cum promovăm? Până nu vor fi asigurate investițiile necesare în infrastructura din România, nu putem vorbi de promovare turistică.

Angajarea Guvernului într-un program susținut de investiții în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din țara noastră va duce negreșit la creșterea numărului de turiști, la creșterea aportului turismului la PIB-ul României și, până la urmă, la un mod civilizat de a călători, demn de secolul XXI.

    Ioan Balan - declarație politică: Acciza și păcăleala bugetară;

Domnul Ioan Balan:

"Acciza și păcăleala bugetară"

Parada de minciuni proferate de Victor Ponta și miniștri săi în jurul introducerii accizei de 7 cenți plus TVA este un adevărat spectacol tragicomic. Ponta se justifică spunând că banii astfel colectați vor merge la autostrăzile mâzgălite de Șova de la Teleorman și până la Galați. Dacă ar fi să ne luăm după prim-ministru și ministrul proiectelor absente, România nu mai are teren extravilan disponibil pentru miile de km de autostradă construiți de Șova. Mai grav este că, în unele părți ale țării, Guvernul Mincinos a amplasat deja afișe de campanie electorală în care se laudă cu 280 Km de autostradă construiți. Probabil că Victor Ponta se laudă cu mâzgăliturile domnului Șova pe harta României. Da. Acolo au mâzgălit mii de km de autostradă imaginari și inutili. În realitate Guvernul Ponta nu a făcut decât să închidă șantierele demarate sub guvernarea PDL. În fine, în minciuna lui Victor Ponta, banii furați din buzunarele românilor prin acciza suplimentară de 42 bani pe litru ar merge la autostrăzi.

Minciuna numărul 2. Tânăra doamnă ministru de la finanțe, într-o paradă de măguliri la adresa șefului său, a încercat să-l depășească pe Victor Ponta în minciuni și a justificat acciza pe carburanți prin altă minciună. Potrivit domniei sale, banii sunt absolut necesari pentru plata pensiilor și salariilor. Sincer, o compătimesc pe doamna ministru, pentru că vrând să intre în grațiile lui Victor Ponta și a televiziunilor de partid, a uitat acasă expertiza economică însușită la Harvard. Nu este nici primul și nici ultimul economist care, stând la umbra lui Ponta, uită toate principiile și convingerile economice și începe să mintă, doar pentru a se menține în funcție. Nu dau nume, pentru că acei economiști ar trebui să se simtă ei înșiși și după participarea în Guvernul Ponta să nu se mai întoarcă la catedră de rușine, ca să nu îi învețe pe studenți cum stau lucrurile în domeniul fiscal-bugetar.

Mai toți miniștri au mințit cu nerușinare pe marginea accizei care intră astăzi în vigoare. Singurul care nu a suflat o vorbă pe marginea acesteia este domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea. Bănuiți de ce? Pentru că dacă domnia sa ar fi spus că banii merg prin Ministerul Administrației la baronii locali nu ar fi mințit. Ar fi spus adevărul. Pentru că acesta este adevărul. Taxa nedreaptă, în fel și chip justificată, nu este decât acciza pentru campania electorală a USD-ului.

Ziua de astăzi, cunoscută în folclor drept ziua păcălelilor are o conotație specifică pentru anul 2014. Victor Ponta îi mai păcălește încă o dată pe români, furându-le din buzunare bani nu pentru autostrăzi, ci pentru clientela de partid. Astăzi, 1 aprilie 2014, nu reprezintă o păcăleală creșterea prețului la benzină și motorină, creșterea prețului la energia electrică, creșterea prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici și noncasnici. Da. Acestea nu sunt păcăleli. Sunt realități. Începând de astăzi puterea de cumpărare a românilor este lovită crunt pe tot lanțul de bunuri și servicii, iar competitivitatea firmelor românești este asasinată.

Victor Ponta nu dorește nici bunăstarea românilor și nici revigorarea sectorului privat productiv din România. Românii simt pe propria piele că puterea de cumpărare la 1 aprilie 2014 este aproape de jumătatea puterii de cumpărare din ianuarie 2010, iar numărul de firme care se închid zilnic este în creștere. Victor Ponta a demonstrat nu doar că este incompetent, ci că-i urăște pe români și șansa lor la o viață mai bună.

    Ioan Dîrzu - declarație politică: PNL a trădat valorile Uniunii Social-Liberale. PNL Alba este o anexă a PDL, iar Teodor Atanasiu un senator ilegitim;

Domnul Ioan Dîrzu:

"PNL a trădat valorile Uniunii Social-Liberale. PNL Alba este o anexă a PDL, iar Teodor Atanasiu un senator ilegitim"

Declarația mea politică face referire la recentele declarații de presă ale liderilor liberali din județul Alba. Pentru prima dată, într-o conferință de presă ținută săptămâna trecută, liderul PNL Alba și senator liberal, Teodor Atanasiu, recunoaște faptul că în ultimii doi ani liberalii din județ au tânjit după o alianță cu Traian Băsescu și Partidul Democrat Liberal.

Prin această declarație, PNL recunoaște practic că nu au crezut niciodată în valorile Uniunii Social Liberale, pentru o Românie corectă în care injustiția vechiului regim democrat liberal să fie combătută. Mai exact, PNL demonstrează din nou că au mimat opoziția și au jucat mereu în tabăra adversă, în echipa celor care au vrut răul românilor prin tăierea pensiilor și salariilor.

Le reamintesc domnilor liberali, mai ales din județul Alba, că nu vom permite acestora să își continue jocurile politice murdare. Astăzi, PNL are atâția aleși locali în țară și în județul Alba pentru că noi, cei din PSD, am fost corecți și am acceptat paritatea pentru binele României.

Prin reacția sa, liderul PNL Alba recunoaște că a mințit în campania pentru alegerile locale când a cerut voturile cetățenilor din Alba pentru Consiliul Județean. Astfel, ne explicăm mai bine cum în localitățile conduse de liberali în județ au fost pierdute aceste alegeri. Înțelegem mai bine scorul slab din Cugir condus de un primar liberal sau cum de în campanie domnul Atanasiu și liderii liberali nu veneau la acțiunile de campanie ale USL pentru a discuta cu cetățenii.

Am ținut să am acest discurs de la tribuna Parlamentului, întrucât am solicitat cetățenilor din Alba votul lor pentru proiectul USL. Prin cele declarate, domnul Atanasiu nu mai este un senator demn pentru cetățenii din Alba. Locul pe care îl ocupă este deținut ilegitim și îl invit în numele votanților USL din Alba, și în special din zona Apuseni-Teiuș, să își dea demisia și să revină la urne. Este singura metodă prin care acesta poate să demonstreze că nu i-a mințit pe cei 7,4 milioane de români care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu.

    Ioan Munteanu - declarație politică: Agricultorii sunt la câmp;

Domnul Ioan Munteanu:

"Agricultorii sunt la câmp"

Mă bucur că agricultorii ne-au contrazis și de data aceasta, ei sunt deja la câmp, pregătind recoltele viitoare. Lipsiți de resurse financiare, au făcut și fac, în continuare, eforturi supraomenești. Se împrumută cu dobânzi ridicate, acceptând ipoteci foarte mari care să se constituie în garanția că vor fi returnate la timp creditele către furnizor. Ca să faci agricultură performantă este nevoie de investiții serioase, lucru care nu-i la îndemâna oricui. Este nevoie de mașini agricole, de spații de depozitare, de sămânță de calitate, de îngrășăminte chimice, pesticide și tratamente costisitoare, dar fără de care n-are rost să te apuci de agricultură.

E greu, foarte greu, dar nu imposibil pentru oamenii care lucrează pământul și trăiesc din veniturile obținute din munca la câmp. Asta și pentru faptul că nu oricine e în stare să practice o meserie care nu-i doar istovitoare, ci și plină de nenumărate riscuri. Dincolo de bani, tehnologii, mașini e nevoie de curaj, tenacitate și perseverență. Nu-i o meserie pentru oamenii slabi de fire, ci pentru cei care au puterea s-o ia de la capăt atunci când natura se dovedește a le fi potrivnică.

Am tot respectul pentru acești oameni care ne asigură hrana noastră cea de toate zilele, dar care nu sunt sprijiniți de către autorități decât la nivel declarativ. Nu numai că decidenții politici nu-i ajută aproape deloc, dimpotrivă, le creează tot felul de dificultăți cărora mulți nu reușesc să le facă față. Recent au fost puse alte biruri pe capul lor: 16%, CAS, impozit pe construcțiile speciale, impozit pe venitul provenit din arendarea unor bunuri agricole, taxe care îi împovărează și îi descurajează. Oamenii implicați în activitățile agricole speră că Guvernul va reanaliza aceste poveri fiscale și va găsi soluții pentru diminuarea lor, astfel încât prețul bunurilor alimentare să poată fi ținut sub control.

Ori de câte ori am avut ocazia am spus că fiecare leu investit în agricultură aduce cel puțin încă un leu profit, ferindu-ne de cel mai dur război, cel al foametei. Știu prea bine că mă repet, dar nu vreau decât să-i sensibilizez pe cei care decid soarta agriculturii românești.

Că activitatea agricolă este apreciată dincolo de hotarele României o dovedește alocarea din bugetul Comisiei Europene a 42 de procente pentru acest sector. În timp ce țări ca Irlanda, Olanda, Germania, Franța pun la dispoziția agriculturii sume considerabile, România se află pe ultimul loc, cu cele mai mici sume repartizate de la bugetul național. Doar la atâta să se rezume interesul guvernanților, când e vorba de cel mai important domeniu strategic al economiei naționale? Deși comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș a prezentat soluții concrete pentru redresarea agriculturii și pentru creșterea producțiilor, nu se prea ține cont de ele. Nici nu mai știi ce să crezi. Să fie simplu dezinteres, prostie, rea intenție sau chiar trădarea intereselor țării?

Cine are de câștigat din această totală lipsă de interes față de soarta agriculturii? În niciun caz producătorii agricoli. Și nici cetățenii români, cărora le lipsesc atât de mult produsele noastre agricole, din abundență înlocuite cu cele aduse din import, atrăgătoare, dar de proastă calitate.

    Ioan Oltean - declarație politică: - 10 ani de la aderarea României la NATO;

Domnul Ioan Oltean:

"10 ani de la aderarea României la NATO"

Anul 2004, anul primirii României ca membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice, reprezintă un moment de răscruce pentru securitatea națională și apărare. Aderarea la Alianța Nord-Atlantică, alături de integrarea în Uniunea Europeană, reprezintă cele mai importante două momente din istoria post decembristă a statului român. La 29 martie 2004 s-a deschis o nouă pagină de istorie pentru România, o nouă provocare și un nou interes strategic - alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Slovenia, a devenit membră NATO, iar într-un comunicat de presă al Casei Albe de la acea vreme se sublinia că "aderarea celor șapte țări va ajuta cauza libertății și va întări Alianța Atlantică, principalul pilon al relațiilor transatlantice, într-un moment în care aceasta se confruntă cu noile provocări ale secolului XXI". Pentru prima dată în istoria ei, România este parte din cel mai puternic și mai sigur sistem de securitate. Problemele nu mai sunt strict ale României. Ele aparțin acum și aliaților, așa cum cele ale aliaților aparțin și României și nu pot fi rezolvate decât printr-o strategie de alianță. Securitatea națională este un subiect extrem de complex, într-o lume aflată într-o continuă schimbare și remodelare. Și este nevoie de soluții și strategii noi care să răspundă cât mai bine noilor realități.

Atașamentul față de valorile euroatlantice a făcut ca procesele naționale de reformă să fie grăbite și a dus la modernizarea societății românești. În plan politic a fost consacrată apartenență României la comunitatea țărilor democratice cu același set de valori democratice și economice. În plan economic, credibilitatea de afaceri a țării noastre a crescut considerabil din momentul integrării în Alianța Nord-Atlantică, iar crearea de baze NATO pe teritoriul României reprezintă un serviciu important pentru agenții economici. Obținerea statutului de membru al Alianței Nord-Atlantice îi conferă României mai multă credibilitate pe plan internațional.

Nu în ultimul rând, aș vrea să subliniez faptul că intrarea României în NATO a fost susținută și prin munca parlamentară asiduă ce a constat în armonizarea legislației în domeniul apărării și siguranței naționale.

Ieșită după o perioadă grea de comunism, România a reușit să convingă că merită să facă parte din echipa NATO, a demonstrat că a reușit să iasă din stereotipurile și de la periferia securității, că a reușit să se organizeze exemplar din punct de vedere militar.

România a participat la toate misiunile NATO de menținere a păcii din Bosnia și Herțegovina, Somalia, Angola, Kosovo, iar după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, la acțiuni împotriva terorismului în Afganistan și Irak. Din momentul în care România a devenit membru NATO, acceptând toate responsabilitățile ce derivă din noul său statut, a devenit practic un furnizor de securitate în orice zonă ar fi nevoie de intervenția ei.

Este adevărat că odată cu obținerea de către România a statutului de membru cu drepturi depline al NATO am dobândit nu numai garanția securității și stabilității țării, dar și noi responsabilități și misiuni care decurg din acestea. România și-a asumat un rol activ și eficient în promovarea valorilor și obiectivelor nord-atlantice, atât prin participarea la operațiunile și misiunile acesteia, cât și în planul inițiativelor și evoluțiilor conceptuale. Intrarea în NATO a obligat România să devină mai puternică, să aibă o capacitate militară sporită.

Realitățile lumii de azi ne demonstrează nevoia de solidaritate, de comunicare și sprijin reciproc. Nu ne putem asigura securitatea națională fără sprijinul celor de lângă noi, depindem unii de alții și avem nevoie de solidaritate pentru a combate într-un efort comun amenințările la adresa viitorului nostru. Lupta pentru libertate în diferite zone ale lumii, combaterea terorismului și menținerea păcii reprezintă un efort comun, la nivel mondial, la care România este parte activă pentru protejarea valorilor comune tuturor membrilor comunității euroatlantice. Iar principala valoare și cel mai important scop al acestei comunități, din care cu mândrie facem și noi parte, este de a asigura pacea, viețile și libertatea oamenilor din orice colț al lumii.

Participarea trupelor românești pe fronturile de luptă din Irak, Afganistan și alte teatre de luptă și zone de recâștigare a libertății, este o dovadă a faptului că România este membru egal într-o alianță puternică și sigură, că este un stat puternic cu o armată organizată și cu un spirit de sacrificiu extraordinar în numele libertății. Prin misiunile la care a participat, România a dovedit că se ridică fără probleme la nivelul valorilor Alianței căci, așa cum declara generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, într-un interviu acordat Agerpres, "toate aceste misiuni necesită nu doar o contribuție cu trupe ci, pentru a fi încununate de succes, trebuie să arate o națiune care se poate integra în structura NATO. Și România a făcut acest lucru cu foarte mult succes în toate zonele".

Din 1991, aproximativ 40.000 de militari au fost dislocați în diferite zone de conflict, în scopul de a participa la misiuni de menținere a păcii. Una din zonele în care România a avut un rol substanțial a fost Afganistanul, unde soldații români au participat chiar de la început la Operațiunea Enduring Freedom, apoi la misiunea ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate) într-un număr mare, țara noastră fiind printre primele cinci națiuni din punctul de vedere al contribuției cu forțe militare la operațiune. În toate teatrele de operații militare, Armata României a pierdut 27 de eroi militari - 2 militari români au fost uciși în Irak, unul în Bosnia și 24 în operațiunile din Afganistan, dintre care, ultimul, plutonierul Claudiu Constantin Vulpoiu a fost ucis duminică, 30 martie 2014, în urma unui atac direct al talibanilor asupra soldaților români aflați în misiune de patrulare.

Aș vrea, în felul acesta, la 10 ani de la aderarea României la NATO, să aduc un omagiu tuturor militarilor români care și-au pierdut viața în misiuni NATO de menținere a păcii în diferite colțuri ale lumii, militari români care au plătit prețul suprem pentru libertate și democrație, respectând cu prețul propriei vieți afirmația din preambulul Tratatului Alianței Nord-Atlantice, "membrii Alianței se angajează să protejeze libertatea, moștenirea comună și civilizația popoarelor lor, bazate pe principiile democrației, libertății individuale și domniei legii".

    Ioan Oltean - declarație politică: - Criza de după criză;

Domnul Ioan Oltean:

"Criza de după criză"

Criza economică și financiară cu care ne-am confruntat a fost o încercare dureroasă, a fost o perioadă de austeritate pe care ne-am asumat să o prezentăm electoratului cu toată sinceritatea, cu toate măsurile nepopulare, dar necesare, și pentru care am plătit un preț destul de mare. Dar în acea perioadă am încercat să ne pregătim pentru viitor, să investim, să reformăm. Drumul pe care pornisem, deși dificil și frustrant din punct de vedere politic pe alocuri, a fost totuși unul bun.

Criza a ridicat nivelul responsabilității noastre. Comportamentul și acțiunile noastre în perioada crizei au încercat să fie exemplare, căci atunci când viața este grea, privirile oamenilor, tot mai exigenți, se întorc spre politicieni. A trebuit să ne dovedim curajoși și să facem față tensiunilor. A trebuit să fim integri în fața discursurilor demagogice și a falselor soluții. Am refuzat să guvernăm cu sondaje de opinie și am ales să nu construim viitorul țării pe ele și nici pe soluții mincinoase, dar rețete garantate pentru a aduce voturi. Guvernarea PDL a ales să fie sinceră, să spună ce poate să dea, cât poate să facă și unde trebuie să ajusteze, să taie, pentru a evita situații fără ieșire. PDL a ales să reformeze. Partidul Democrat Liberal a înțeles să-și păstreze integritatea în fața discursurilor demagogice și a falselor soluții. Nu ne-am permis ca de dragul popularității să luăm măsuri fără acoperire, nu am fost prizonierii presiunii lucrurilor făcute pe termen scurt, ci am ales calea reformelor profunde pentru societatea românească.

Ieșirea din criza economico-financiară nu este doar un hazard, o întâmplare, după cum nu este nici meritul guvernării Ponta. Este rezultatul politicii economice implementate de Guvernul PDL. Este o consecință a măsurilor luate în toată această perioadă, măsuri care au fost atât de criticate, de hulite, dar care, până la urmă, și-au arătat valoarea și pragmatismul. Niciodată nu am crezut că trebuie să luăm măsuri populiste, care doar să dea bine la imaginea noastră, a politicienilor, a partidului nostru. Noi, PDL, am înțeles că, poate pentru prima dată a trebuit să renunțăm la interese politice pentru a urma interesul național și binele nostru comun, al tuturor cetățenilor. Și e bine că am putut face asta, indiferent de costurile de imagine pe care le suportăm acum.

Venind după o perioadă grea, de criză puternică, care ne-a afectat mai mult decât ne-am fi dorit, dar pe care am reușit până la urmă să o ținem sub control, ne așteptam ca principala preocupare a guvernului să fie creșterea economică, în special prin crearea de locuri de muncă. Numai că guvernul de stânga a ales să nu facă nimic. Guvernul nu are programe, nu are idei, nu are viziune. Ce a făcut Guvernul USL sau USD sau PSD după ce guvernul de dreapta a scos țara din criza economică? S-a bucurat de roadele reformelor și de măsurile implementate de fostul guvern, a tăiat panglici la autostrăzi pentru care tot fostul guvern a semnat contracte, și-a făcut politica din retorică ieftină, obsesii electorale și vendete personale. Nici măcar pentru o zi, cetățeanul nu a fost în centrul preocupărilor guvernanților! Stânga cea atât de apropiată de oamenii muncii - cel puțin la nivel declarativ - nu și-a pus problema nici măcar o dată dacă oamenii mai au locuri de muncă sau cât le mai pot păstra, dacă banii pe care îi câștigă le ajung pentru un trai de o minimă decență.

Guvernul de stânga nu a știut decât să majoreze prețuri și să pună taxe pe orice. Guvernul Ponta este campionul absolut la modificarea Codului fiscal, în sensul creșterii taxelor și impozitelor. Dacă un răspuns normal la perioada destul de fragilă de după criză ar fi fost investițiile economice, iar cea mai bună modalitate de a susține activitatea este păstrarea și crearea de noi locuri de muncă, Guvernul Ponta a creat doar un iureș al risipei, nepăsării și aroganței. Vom ajunge să plătim un preț uriaș pentru nepăsare, pentru întârzierile de competitivitate, pentru timpul și banii irosiți. Avem atâta nevoie de investiții publice și private în obiective de interes maxim, avem nevoie de respect pentru munca și banii noștri, avem atâta nevoie de un guvern competent! Ne-am ales, în schimb, cu un guvern care pe lângă faptul că nu are niciun proiect economic de țară, nu reușește nici măcar să încropească o strategie pentru o mai bună colectare a taxelor care curg neîncetat din vârful pixului primului-ministru, în disperarea de a aduce bani la buget, dar și pentru scopuri electorale.

Cetățeanul român a ajuns sa fie umilit în propria lui țară de aroganță și nerespectarea legii și a legalității. Cetățeanul român este abandonat în propria țară de un guvern iresponsabil al cărui singur interes îl constituie funcțiile în stat și interesele personale. Cetățeanul român plătește taxe, impozite, accize pe carburanți și este tot mai sufocat. Cetățeanul român trăiește cu spaima și amenințarea venită direct de la ministrul de finanțe că e posibil să nu mai fie plătite pensiile și salariile în cazul în care guvernul ar fi forțat să renunțe la o acciză care nu ar avea ca efect decât o creștere îngrijorătoare a prețurilor. Statul nu numai că nu își mai apără cetățenii, ci i-a abandonat, i-a trădat. Nu numai că nu luptă pentru interesele lor, ci îi sărăcește prin incompetență și nepăsare. Statul produce mai puțină bogăție, tot mai puțina justiție și, cel mai grav, nu mai naște speranțe.

După criza economică ne confruntăm cu o criză a speranței pentru o zi de mâine mai bună.

    Ioan Tămâian - declarație politică: Unitatea parlamentară trebuie să primeze. Fără acuze reciproce;

Domnul Ioan Tămâian:

"Unitatea parlamentară trebuie să primeze. Fără acuze reciproce"

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către reprezentanții Partidului Democrat Liberal, apărute în mass-media, prin care se lansează apeluri către toți parlamentarii PNL, pentru ca aceștia să se alăture demersului PDL, în vederea semnării moțiunii de cenzură pe care democrat-liberalii se pregăteau să o depună, consider că sunt necesare o serie de lămuriri.

De la început, se impune precizarea că, actualmente, Partidul Național Liberal este principala forță politică a opoziției din România. În ceea ce privește îndemnul colegilor din Partidul Democrat Liberal, aștept din partea acestora recunoașterea faptului că PNL este cel mai mare partid de opoziție, iar PDL trebuie să vină către noi ca prieten, fără nici un fel de acuzații aduse la adresa noastră și fără forme de reproș referitoare la activitatea politică anterioară.

Prin vocile liderilor PDL se consideră greșit că semnarea unei moțiuni de cenzură de către reprezentanții PNL este un act de "bărbăție politică" și de recunoaștere a unor greșeli. Partidul Național Liberal, în urma ieșirii de la guvernare, este în opoziție prin voința proprie, și nu în urma unui eșec în alegeri, iar dacă PDL recurge la afirmații prin care dorește învinovățirea liberalilor de "erorile guvernării USL și minciunile ultimilor 2 ani", acest lucru nu poate dovedi decât rea-voință pentru formațiunea politică PDL, care a condus țara timp de mai mulți ani. Tocmai acest aspect trebuie corectat în mentalitatea politică românească, deoarece un atribut al maturității politice este tocmai puterea de a recunoaște calitățile adversarilor politici, fără a-i ataca. Atacul este poate cea mai bună formă de apărare, dar nu în toate situațiile ar trebui să își găsească locul în politică. Din păcate, în România, politica este practicată sub forma unei lupte, fără ca fiecare formațiune politică să se studieze pe ea însăși. Nu toate acțiunile opoziției sunt ineficiente, cum de altfel nu toate acțiunile puterii sunt benefice.

În România, parlamentarii și formațiunile politice trebuie să construiască, și nu să anuleze idei și proiecte bune, fie ele ale puterii sau ale opoziției. Dar, din păcate, ineficiența unora dintre acțiunile politice sunt rezultatul aplicării mentalității greșite în momentul accederii la guvernare. Astfel, una dintre primele acțiuni este aceea de dărâmare a ideilor și acțiunilor formațiunilor anterioare, fără a se ține cont dacă acestea pot fi continuate cu succes. S-a dovedit în istoria politică a țărilor dezvoltate că una dintre cele mai eficiente metode politice este alternarea la guvernare a stângii sau a dreptei. Noi, politicienii români, ar trebui să fim atenți la strategiile politice și la legile bune ale altor țări, pentru a ne informa și a le implementa cu succes în România. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, puteam face pași mari în ultimii ani, deoarece politicul este responsabil pentru dezvoltarea economică, culturală și educațională a unei țări.

România are nevoie de o politică sănătoasă, motiv pentru care este necesar să renunțăm la aplicarea de piedici menite să zădărnicească proiecte politice. Câteodată ar mai trebui să ne uităm și în sus, spre cupola Parlamentului, care ar trebui să unească politicienii din România, indiferent de formațiunea politică, sau poate spre divinitate. Opoziția și puterea ar trebui să lucreze împreună, puterea să conducă și opoziția să amendeze atunci când este cazul. Acest fapt nu trebuie să creeze un război, de multe ori, cu atacuri la persoană. Nu ar trebui ca instituțiile statului să fie folosite de către anumite persoane care ocupă funcții importante, ca o unealtă în scopul rezolvării unor intrigi personale, sub formă de atac la persoană.

Era interesant, din punct de vedere politic, dacă Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar fi avut puterea și demnitatea să rămână în opoziție, chiar și atunci când a fost nevoie de aceasta la guvernare pentru a fi asigurat un cvorum. Exact cum PNL a ieșit de la putere cu demnitate, și UDMR trebuie să aibă o strategie constantă din punct de vedere politic, să își păstreze poziția, nealergând după putere. În UDMR sunt oameni politici deosebiți și ar trebui ca atitudinea acestora să fie consecventă. Astfel, ar fi de dorit ca UDMR să aibă o poziție clară față de dreapta sau stânga politicii românești.

În lume au mai fost situații în care formațiunile politice de stânga, împreună cu cele de dreapta și-au dat mâna pentru a realiza un deziderat, mai ales în anumite perioade de criză. Liberalii au rămas întotdeauna un partid de dreapta, încercând tocmai să aplice acest model de conlucrare, prin coparticiparea la Uniunea Social-Liberală. Chiar dacă suntem în opoziție, PNL dorește să ducă la bun sfârșit promisiunile electorale, exemplul cel mai bun fiind opunerea clară față de adoptarea legii amnistiei și față de adoptarea legii minelor, în forma propusă de către Guvern. Astfel, vom continua reprezentarea intereselor cetățenilor și, în spirit colegial și constructiv, vom aștepta ca formațiunile politice să ni se alăture în acțiunile noastre, să își îndrepte acțiunile politice spre interesul național, fără atacuri reciproce ineficiente.

Consider că fiecare formațiune politică trebuie să își recunoască istoria și trecutul politic și, de asemenea, sunt de părere că PDL trebuie să își schimbe atitudinea față de Partidul Național Liberal, deoarece unul dintre motivele pentru care PNL a ieșit de la guvernare a fost generat tocmai de nerespectarea principiilor care au stat la baza constituirii Uniunii Social-Liberale. PSD ar fi trebuit să fie un partener loial, cu o atitudine de cooperare de pe aceeași poziție cu liberalii, și nu cu o atitudine materializată printr-o relație de șef-subaltern față de PNL. Din păcate, acțiunea prin care liberalii a luat atitudine a fost înțeleasă, poate, greșit. Unii dintre aceștia acuză ieșirea de la putere, dar cu timpul vor înțelege că era singura variantă a PNL. De altfel, formațiunile mai mari sau mai mici din opoziție ar trebui să se bucure pentru că au câștigat un partener de nădejde.

După cum se știe, moțiunea de cenzură poate fi depusă cu semnăturile a cel puțin 25% dintre parlamentari. Chiar dacă aceasta poate fi depusă doar cu semnăturile parlamentarilor PNL, fără a solicita "ajutorul" partenerilor de opoziție sau a altor parteneri politici, la momentul în care va fi necesară depunerea, așteptăm să ni se alăture orice formațiune politică din România. Dar acest lucru se va întâmpla atunci când va fi cazul, momentan depunerea unei moțiuni nefiind o acțiune politică utilă pentru PNL.

Personal, mi-aș dori o unitate parlamentară atât a formațiunilor politice din opoziție, cât și de la putere, în așa fel încât împreună să anulăm falsul, minciuna, să anulăm lupta politică, care de multe ori e confundată cu o luptă personală, prin folosirea instituțiilor statului. Acest tip de unitate începe să își facă simțită prezența în alte țări ale Comunității Europene, mai ales cele dezvoltate din punct de vedere al nivelului de trai. Cred că trebuie să ne recăpătăm demnitatea, între noi, ca parlamentari, iar acest lucru ne va readuce încrederea cetățenilor, aducând în același timp Parlamentul la locul pe care îl are în societate.

Cred cu tărie că toate instituțiile statului trebuie să fie responsabile față de activitatea pe care o întreprind. Prin acțiuni legale și prin cooperare putem lua hotărâri viabile, iar acest aspect, în momentul în care atitudinea și acțiunile politicienilor sunt demne și de calitate, se va reflecta în viața economică a țării și în nivelul de trai al cetățenilor.

Riscul mare la care s-au expus partidele politice din România a adus un rezultat negativ, în acest moment cetățenii pierzându-și încrederea în partidele politice, de dreapta sau de stânga, atribut care trebuie recăpătat.

Politica românească ar trebui să fie făcută și prin alte acțiuni, în alte locuri decât la TV sau în mass-media. De altfel, ar fi de dorit ca și mass-media să fie echidistantă, fără a fi părtinitoare față de o anumită formațiune politică. Este nevoie ca presa să nu mai dezinformeze, să nu mai aservească politicul. Doar dacă presei îi va fi apărat dreptul la opinie, oamenii vor putea afla adevărul, care este unul singur. Acest aspect ar ajuta mult în relația dintre cetățeni și zona politicului, oamenii percepând corect fenomenul politic sau o anumită acțiune politică.

Totodată, cred că în toate instituțiile statului ar trebui reevaluată activitatea fiecărei persoane în parte, indiferent de funcția pe care o ocupă. În acest fel, se vor armoniza veniturile cu nivelul de trai al populației. Nu este normal ca unii directori ai companiilor și regiilor de stat să încaseze salarii de câteva ori mai mari decât salariile aferente funcțiilor bugetare. Munca noastră trebuie să fie în folosul societății, și nu pentru acumularea de averi. Există instituții care sunt încă supraîncărcate de personal, cu toate că în anii anteriori multe dintre acestea au fost dotate cu logistică electronică, iar în momentul de față se poate lucra mai eficient cu mai puțini angajați. Acele persoane disponibilizate vor trebui să își aducă aportul la dezvoltarea economică a României, prin reconversie profesională sau prin înființarea unor întreprinderi personale. Pentru a realiza acest lucru, cei disponibilizați vor trebui să fie scutiți de taxe, prin stimularea fiscală, în vederea deschiderii unei afaceri, fără obligarea statului de a plăti salarii compensatorii. Ajutorarea financiară este necesară cetățenilor care nu mai pot presta muncă, pensionarilor, persoanelor cu handicap, și nu unor categorii de persoane care, după ce au acumulat averi, nu vor mai trebui să depună niciun fel de muncă, traiul fiindu-le asigurat prin plata unor compensații bănești.

În concluzie, sunt un parlamentar care dorește unitate și care înțelege faptul că la acest moment politica României trebuie să funcționeze numai printr-o unitate parlamentară, creată în vederea păstrării interesului național și al interesului cetățeanului. Astfel, doresc să fac un apel la toți parlamentarii țării, pentru ca împreună să încercăm să fim români pentru România, cu respect și cu obiective realiste. În acest fel, orice declarații trebuie să fie unele prietenești și constructive, fără niciun fel de acuze sau dezvinovățiri prin acuzare.

    Ioan Tămâian - declarație politică despre integrarea României în spațiul Schengen;

Domnul Ioan Tămâian:

În urma declarațiilor domnului deputat FDGR, Ovidiu Ganț, salut gândurile bune și inițiativa de sprijinire a României în vederea integrării în spațiul Schengen. De altfel, consider că domnul Ganț a fost și este un pledant al intereselor țării în ceea ce privește relațiile cu diferite entități politice din Europa și în special din Germania.

Consider că integrarea României în spațiul Schengen trebuie îndeplinită gradual, în vederea preîntâmpinării unui eventual impact din punct de vedere politic și economic, idee susținută și de prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis, precum și de către deputatul FDGR, Ovidiu Ganț. Așa cum a subliniat și șefa Grupului parlamentar Bavarez Creștin-Social din Bundestag, doamna Gerda Hasselfeldt, primul pas în admiterea țării noastre la spațiul Schengen trebuie să fie constituit de implementarea sistemelor comunitare specifice în domeniul portuar și aeroportuar.

Susțin, de asemenea, că țara noastră a implementat toate procedurile necesare de supraveghere a frontierelor externe ale Uniunii Europene. În acest mod, putem fi un partener de nădejde al spațiului comunitar, cu drepturile, dar în același timp și cu obligațiile caracteristice oricărui stat membru al Comunității Europene. Chiar dacă România și Bulgaria asigură securitatea unei părți a granițelor terestre și maritime externe ale Uniunii, nu este neapărat necesar ca aderarea celor două țări să fie îndeplinită simultan. Astfel, dacă țara noastră îndeplinește condițiile de intrare în spațiul Schengen, va trebui ca aderarea să nu fie una comună cu Bulgaria.

Datorită acestui atribut, cel al securizării granițelor europene, România este în acest moment, din punct de vedere juridic, în cadrul spațiului Schengen. Aspectul a fost bine precizat și de comisarul european pentru Afaceri Interne, doamna Cecilia Malmstrom, prin purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone.

Așadar, adresez aprecieri la adresa politicii pozitive a domnului deputat Ovidiu Ganț și a Forumului Democrat al Germanilor din România, în vederea sprijinirii primului pas în primirea țării noastre în spațiul Schengen, considerând că FDGR trebuie să își păstreze în continuare consecvența în acțiunile întreprinse. De altfel, în calitate de parlamentar PNL, îmi doresc o apropiere politică între cele două formațiuni politice românești, în vederea constituirii unui grup de apărare a intereselor naționale, a intereselor cetățeanului, precum și a democrației.

    Ioan Viorel Teodorescu - declarație politică: Despre decizia politică de amânare a aplicării măsurilor liberale în economie;

Domnul Ioan Viorel Teodorescu:

"Despre decizia politică de amânare a aplicării măsurilor liberale în economie"

Măsurile pe care PNL le susține, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit, vizează soluționarea a două mari probleme ale României, cu care ne confruntăm nu de o zi sau câteva luni, ci de ani buni - locurile de muncă și investițiile. Dacă la acestea adăugăm și Proiectul Legii insolvenței persoanelor fizice, promovat de PNL și blocat la comisie de PSD, constatăm că se urmăresc trei direcții distincte, dar care duc spre același obiectiv: însănătoșirea economiei și prosperitatea cetățenilor României.

În urmă cu mai bine de o săptămână, reprezentanții PNL și cei ai mediului de afaceri au căzut de acord că întârzierea aplicării acestor măsuri dăunează mediului economic intern, afectează grav piața muncii și slăbește competitivitatea firmelor românești pe plan internațional.

Apoi, pe 24 martie, la solicitarea PNL, premierul Victor Ponta a venit în fața noastră și, conform unui obicei dobândit în ultima perioadă, ne-a spus povești despre intențiile guvernului, pe care îl conduce, de a pune în aplicare măsurile liberale.

Deși frumoase, cuvintele domnului prim-ministru nu reprezintă decât basme de adormit electoratul, pentru că am pretenția că nu se așteaptă ca noi, legislativul, să ne lăsăm seduși de discursul lipsit de concretețe și, mai ales, de orice angajament politic.

Lipsa voinței politice a PSD și a aliaților săi, de adoptare a măsurilor propuse și susținute de PNL în beneficiul economiei și populației României, este și mai evidentă dacă ne amintim că imediat după discursul premierului în fața parlamentarilor, în ședința de Guvern a fost aprobată necondiționat majorarea bugetului Ministerului Muncii, pentru plata drepturilor salariale câștigate în instanță de diverse categorii profesionale.

Astfel, PSD începe să se apropie din ce în ce mai mult de stilul de politică al PDL, inspirat de președintele Traian Băsescu: orice măsură și orice cheltuială în beneficiul nostru politic, electoral și material se justifică și se aplică. Celelalte... când vor fi condiții, când vom primi aprobarea, când vom depăși etapa.

    Ioan Vulpescu - intervenție intitulată Capitală culturală europeană fără instituții de cultură?;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Capitală culturală europeană fără instituții de cultură?"

Aflu din presă că Bucureștii se pregătesc să candideze pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Este o știre care ar trebui, în principiu, să ne bucure. Deși, dacă nu mă înșeală memoria, capitalele de țări europene nu prea au candidat la acest titlu, ceea ce ne pune iar într-o postură nedorită de eterni călcători de reguli scrise sau nescrise. Iar ca român, admirator al diversității culturale din țara noastră, aș fi preferat ca alte orașe esențiale pentru cultura română și care și-au anunțat și ele candidatura, să nu fie concurate inoportun tocmai de București, lăsând impresia unei false rivalități interne și a unei dezorganizări naționale.

Dar nu concurența neloială și contraproductivă dintre mai multe centre culturale românești este în cauză aici, ci pretenția Bucureștilor de a candida la acest statut, deopotrivă onorant și plin de obligații, în condițiile în care, încetul cu încetul, mafia imobiliară și indiferența autorităților centrale și locale depopulează orașul de instituțiile sale culturale.

Să recapitulăm: Sala Dalles, singura galerie de dimensiuni a orașului, a rămas încremenită la aspectul, iluminatul, decorarea și igiena de la sfârșitul anilor ’80, ca să nu mai vorbim de transformarea spațiilor de la parter într-o foarte profitabilă, dar neartistică librărie. În afara ei, Bucureștii nu au nicio galerie de artă demnă de dimensiunile orașului și de statutul său de capitală europeană.

Uniunea Scriitorilor este exilată de un an de zile în atenansele Casei Vernescu, fără o sală de conferințe în care să își poată desfășura proiectele și fără o vizibilitate publică de nivelul valorii reale a literaturii române.

Muzeul Național al Literaturii Române, aflat într-o clădire deja retrocedată, în condiții la fel de dubioase ca toate retrocedările unor sedii de instituții culturale, este pe cale de a fi evacuat din sediu și de a-și pierde expozițiile permanente recent amenajate, la care s-a muncit ani de zile.

Muzeul Filatelic, recent preluat de Banca Națională, încă nu și-a găsit un sediu în care să îi fie puse în valoare comorile, iar patrimoniul este doar depozitat, nu și expus, deci e inaccesibil publicului. Nimeni nu mai știe, de câteva luni, dacă muzeul mai există sau nu.

Biblioteca Națională Pedagogică, în ciuda petiției semnate de numeroși universitari, cercetători, bibliotecari și scriitori, este pe cale de dispariție, ca urmare a contopirii ei cu Biblioteca Centrală Universitară "Carol I". Nu-i exclus ca odată cu sediul să-și piardă profilul pedagogic, unic în țară și foarte rar în toată Europa.

Adresez o întrebare simplă: cum se dorește ca Bucureștii să candideze la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021? Cu concursuri de desene pe asfalt? Cu expoziții ale viitoarelor imobile de birouri ce urmează a fi construite pe locul clădirilor de patrimoniu demolate? Cu muzee desființate, biblioteci închise și uniuni de creație exilate pe străzi dosnice?

Și, dacă tot a devenit vrând-nevrând o chestiune de interes național - căci ar fi mai mult decât rușinos ca orașul, capitală a României, să piardă competiția cu orașe de provincie din alte țări, chiar mai mici decât a noastră -, ce face Ministerul Culturii pentru ca Bucureștii să se achite cum se cuvine de eventuala sa desemnare drept Capitală Culturală Europeană în 2021?

    Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică cu tema: Acciza suplimentară pe combustibili, păcăleala guvernului de 1 aprilie;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Acciza suplimentară pe combustibili, păcăleala guvernului de 1 aprilie"

Astăzi este 1 aprilie. Semnificația internațională a zilei este binecunoscută. Din păcate observăm că și Guvernul României a luat în serios Ziua Păcălelii, pregătindu-se să aplice o acciză suplimentară pe combustibili, păcălindu-i astfel pe românii care au votat pentru mai bine în decembrie 2012.

Trebuie să lămurim, încă de la început, câteva inadvertențe care se prezintă din discursul public pe tema finanțelor. În primul rând, românii, chiar dacă este 1 aprilie, trebuie să știe adevărul legat de acciza suplimentară de 7 eurocenți/litru introdusă de azi în fiscalitatea din România. Banii colectați din această acciză nu pot avea o destinație specială. Pur și simplu, legislația nu permite ca o sumă colectată dintr-o taxă anume, oricare ar fi această taxă, să fie direcționată către un titlu sau capitol de cheltuieli din buget. În al doilea rând, trebuie să spunem că ministru finanțelor a avut dreptate când a spus că este nevoie de taxe pentru a plăti salariile și pensiile. După cum bine știți, bugetul de pensii este în deficit cronic de ani de zile, sistemul fiind susținut prin finanțare directă de la bugetul de stat. Bugetul de asigurări sociale de stat nu este suficient pentru a subvenționa prestațiile sociale și pensiile, motiv pentru care este finanțat din bugetul de stat pe anul respectiv. Cu toate acestea, ministrul finanțelor a greșit când a spus că sunt în pericol pensiile și salariile din România, pentru că orice deficit ar fi la aceste bugete, nimeni nu își va mai permite să nu le plătească în întregime. A mai încercat cineva acest lucru și rezultatul politic și electoral a fost dezastruos. Așa că putem sta liniștiți cu taxe suplimentare, pensiile și salariile vor fi plătite cu bani împrumutați, crescând astfel deficitul și investițiile publice.

Trecând la capitolul fiscalitate, trebuie spus că, începând cu anul 2012, avem 35 de noi taxe sau taxe majorate care apasă destul de greu pe mediul de afaceri, pornind de la micii întreprinzători și până la întreprinderile mari. Această nouă povară fiscală - de această dată pe sectorul de transporturi, sistemul circulator al societății - înseamnă un pas în plus spre suprataxare, lucru care va avea ecouri în economie, începând de la salarii și până la prețuri.

Izolarea accizei de creșterea prețurilor este aproape imposibilă. Acest lucru ne lasă cu un semn mare de întrebare. Ce taxă suplimentară va fi aplicată odată cu scăderea CAS-ului sau a TVA-ului?

Creșterea economică este irefutabilă. Anul acest am produs mai mult cu 3,5% decât anul trecut. Totuși, pentru a transfera bunăstarea în buzunarele românilor nu avem nevoie de noi taxe, dimpotrivă, avem nevoie de relaxare fiscală, de încurajarea sectorului privat și de facilități fiscale pentru IMM-uri.

Este regretabil că România are unul dintre cele mai mari prețuri la combustibili din Europa. Știm bine că, raportat cu veniturile, benzina și motorina ne atacă în fiecare lună bugetele, fie că vorbim de bugetul unei familii, fie că vorbim de bugetul unei firme.

România trebuie să fie competitivă și să crească într-un an cât alții în 7 dacă sperăm să reducem decalajele economice și sociale dintre noi și Europa Occidentală. În ritmul acesta, progresul economic înregistrat în ultimul an este pur si simplu neutralizat.

Nu susțin aplicarea de noi taxe și impozite pentru români. Fie că vorbim de energie, fie că vorbim de combustibili, românii trebuie să aibă o creștere mare a veniturilor, dublată de o scădere mare a prețurilor pentru a putea primi ceea ce li se cuvine în Uniunea Europeană. Din păcate, raportul la români este invers, veniturile scad și prețurile, taxele și șomajul cresc. Trendul nu este unul pozitiv și aici nu este o chestiune de ideologie. În ultimii ani, 2009-2012, prețul la combustibili s-a dublat, fondul scumpirilor a fost unul nefast pentru români. Imaginați-vă cum este ca de pe o zi pe alta să ai veniturile scăzute cu 25% și prețurile, absolut toate prețurile, crescute cu 5%. Consumul a fost decimat în perioada guvernării anterioare.

Acum, însă, după acel greu trecut de cei mai mulți dintre români, avem ocazia să creștem. Putem să creștem sustenabil prin direcționarea surplusului economic către investiții și către crearea de locuri de muncă. Putem direcționa resursele în scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri și în facilități fiscale pentru afaceri noi. Cu un mic efort creșterea economică în România se poate dubla de la an la an. Aplicarea de noi taxe și impozite descurajează efervescența sectorului privat, descurajează consumul și nu face altceva decât să ducă România la stagnare.

Repet, aici nu este vorba despre preferințe politice sau ideologice, aici vorbim despre bunăstarea pe care românii o așteaptă de mult și care de fiecare dată când se arată la orizont, prin schimbări bruște ale sistemului fiscal, dispare la fel de repede cum a apărut.

România are nevoie de spațiu fiscal să se dezvolte, nu de taxe care sperie investitorii. România are nevoie de locuri de muncă bine plătite, nu de facturi crescute la energie. Sper ca Guvernul să revină asupra deciziei de a aplica această acciză sau, dacă lucrurile sunt prea avansate în această strategie, să aplice măcar o scădere de 5 procente la TVA și CAS.

    Ion Călin - intervenție intitulată 90 de ani de la Constituția din 1923;

Domnul Ion Călin:

"90 de ani de la Constituția din 1923"

La 26, respectiv 27 martie 1923, adică acum 90 de ani, Parlamentul României vota Constituția, act fundamental care consolida prestigiul politic al României Mari, rodul muncii generației pașoptiste, continuate de nu mai puțin celebrii săi urmași.

Noua lege fundamentală a țării, stabilește că "Regatul României este un stat național, unitar și indivizibil, iar teritoriul României este nealienabil și proclamă caracterul independent și suveran al statului". În problema drepturilor și libertăților omului, aceasta prevedea că "românii, fără deosebire de origine etnică, limbă sau religie, se bucură de libertatea conștiinței, a învățământului, a presei, a întrunirilor, a asociațiilor și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi".

Totodată, legea fundamentală garantează proprietatea de orice natură, precum și creanțele asupra statului. Constituția are la bază principiul democratic al separării puterilor în stat: puterea legislativă este exercitată colectiv de către Rege și Reprezentanța Națională (Parlamentul), formată din Senat și Adunarea Deputaților; puterea executivă este încredințată Regelui prin intermediul Guvernului, iar puterea judecătorească se exercită de către organele ei, iar hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui.

Constituția din 1866 era inspirată din Constituția belgiană din 1831, considerată la timpul respectiv cea mai liberală din Europa. Această Constituție a constituit baza juridică a regimului monarhiei constituționale din România până în anul 1923. După Marea Unire din 1918, Constituția din 29 martie 1923 a reprezentat un instrument juridic mult mai elaborat decât actul fundamental din 1866 și care a pus bazele statului de drept, stat confiscat apoi, odată cu venirea comuniștilor la putere, în 1945. Aceasta a fost înlocuită la 20 februarie 1938, când apare o nouă lege fundamentală elaborată la inițiativa Regelui Carol al II-lea, act care concentrează de fapt toate puterile politice în mâna regelui. Această Constituție a fost suspendată în septembrie 1940, în contextul evenimentelor care au dus la abdicarea Regelui Carol al II-lea.

Unele țări au constituții foarte stabile și au praguri mari în a trece orice fel de modificare constituțională. De aceea, în peste 200 de ani de existentă a Constituției americane, numai 27 de amendamente au fost adăugate, iar textul principal al Constituției e nemodificat de la început, pe când la noi în țară constituția a fost modificată din 1923 și până în prezent de 5 ori (1948, 1952, 1965, 1991, 2003). Cu cât o Constituție e mai volatilă, cu atât societatea respectivă e mai supusă arbitrariului și chiar abuzului. Constituția trebuie să conțină ceea ce unește națiunea, nu ceea ce o desparte. De aici o largă majoritate de acceptare.

Constituția este sursa oricărui regim politic, a sistemului de drept, care trebuie să fie conform regulilor constituționale, a drepturilor și libertăților cetățenești. Actul de guvernare, în sine, poartă amprenta principiilor și normelor constituționale. Fără reguli constituționale binecunoscute, care să reflecte interesele unui grup restrâns sau ale unei întregi populații, un stat nu poate fi guvernat. Tocmai de aceea, actualele modificări aduse constituției trebuie să delimiteze puterile în stat, prerogativele președintelui, astfel încât acestea să nu mai poată fi interpretate de fiecare după bunul-plac.

În Constituție sunt prevăzute, de asemenea, organismele și mecanismele de apărare a ordinii sociale și, nu în ultimul rând, drepturile și libertățile cetățenești, fapt ce susține ideea că aceasta este indispensabilă pentru exercitarea puterii politice și pentru instituirea și apărarea ordinii juridice a unui stat.

Orice stat modern are o Constituție, datorită faptului că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act prin care sunt învestiți cu anumite atribuții, cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Astfel, guvernanții dețin prerogativele în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare constituțională, și nu a unei legi ordinare sau chiar organice. De asemenea, Constituția conține principiile generale de drept aflate la baza întregului sistem juridic și, nu în ultimul rând, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.

În concluzie, constituția este legea fundamentală a unui stat în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării lui, drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor. O constituție e un sistem, frecvent codificat într-un document scris, care indică regulile și principiile care guvernează o organizație.

    Ion Cupă - declarație politică ce are ca titlu Crearea oportunităților de dezvoltare - obiectiv local și național;

Domnul Ion Cupă:

"Crearea oportunităților de dezvoltare - obiectiv local și național"

Colegiul nr. 1 din județul Gorj se poate caracteriza printr-un nivel de dezvoltare destul de unitar, deși fiecare localitate are specificul ei.

Apropierea de un oraș poate balansa pozitiv în economia unei comune, o parte din forța de muncă disponibilă putând fi angrenată în peisajul economic al acestor locomotive de dezvoltare. De altfel, aceste localități ar fi primele beneficiare ale expansiunii și delocalizării spre periferie a activităților economice.

Realitatea este însă alta, raportându-ne la colegiul pe care îl reprezint.

Orașul Bumbești Jiu are economia bazată, în special, pe societăți ce își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare. În trecut, numărul locurilor de muncă era suficient și pentru atragerea de forță de muncă chiar din zone mai îndepărtate ale județului, însă în ultima perioadă activitatea s-a comprimat, în consecință și numărul de angajați a scăzut drastic.

La fel și localitățile care sunt în apropierea celorlalte două orașe, Târgu Jiu și Motru, care nu prea mai beneficiază de această premisă. Caracteristica dominantă în cazul primului oraș este sectorul terțiar, iar în cel al orașului Motru, industria extractivă.

Orașul Tismana este un caz aparte, neputând fi încadrat în categoria orașelor cu industrie.

Această prezentare scoate în evidență problemele de finanțare ale localităților, cu activitate economică adeseori inexistentă, neavând alte surse de venit decât cea a taxelor și impozitelor locale. Fiecare dintre comune are un atu, însă acutizarea problemelor de natură economică a dus la o migrație a populației active și a posibililor întreprinzători spre orașe sau în străinătate. Puținii întreprinzători se lovesc de aceleași bariere, precum: fărâmițarea proprietăților, lipsa utilităților, birocrația, accesul foarte dificil la finanțare și inexistența unor poli de dezvoltare. Libera inițiativă și competiția în condițiile economiei de piață, principii de bază ale doctrine liberale, pot conduce spre acel țel de dezvoltare economică pe care dorim să-l atingem.

Constat cu foarte mare îngrijorare restrângerea pe zi ce trece a posibilităților de dezvoltare și, în special, a zonelor rurale. Foarte multe investiții în asigurarea condițiilor de bază pentru funcționarea unei comunități trenează sau sunt în faze incipiente de implementare, iar finanțarea din bugetul local este aproape imposibilă, sumele colectate ajungând de cele mai multe ori doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale unităților administrativ-teritoriale.

Una din puținele posibilități concrete este cea a fondurilor europene și, în special, a programelor de dezvoltare prin măsurile Programului Național de Dezvoltare Rurală, dar și a celorlalte programe, această variantă trebuind să fie exploatată la maxim.

Această problematică, cu siguranță, se regăsește și în alte zone ale țării și de aceea este imperios necesară crearea și promovarea de noi oportunități de dezvoltare, pliate pe specificul zonei, și eliminarea decalajelor de dezvoltare între diversele regiuni ale țării.

    Ion Diniță - declarație politică: Programul [Rabla], o șansă pentru înnoirea parcului auto național;

Domnul Ion Diniță:

"Programul «Rabla», o șansă pentru înnoirea parcului auto național"

După 24 de ani de democrație, România continuă să dețină un număr semnificativ de mașini uzate, iar oamenii preferă să își cumpere în continuare autoturisme vechi din străinătate. În marea majoritate a localităților României există un număr însemnat de autovehicule scoase din uz și rămase nefolosite, care au fost imobilizate pe străzi și bulevarde, îngreunând semnificativ atât circulația, dar ocupând abuziv și locurile de parcare ale cetățenilor onești. În aceste condiții, consider că statul român este dator să intervină cu promptitudine, pentru a maximiza efectele Programului "Rabla", în urma experiențelor mai puțin reușite din ultimii ani.

Realitatea indică faptul că la foarte mulți ani de când Programul Rabla a fost introdus, parcul auto al României se menține învechit, iar unul dintre efectele acestei situații este gradul ridicat al poluării din marile orașe. Din constatările specialiștilor rezultă că se înregistrează în continuare deficiențe în ceea ce privește activitatea societăților care ar trebui să se ocupe de casarea vehiculelor scoase din uz.

În acest context, noutățile conținute de Programul "Rabla" constituie tot atâtea motive pentru a avea încredere că românii vor beneficia cu adevărat de posibilitatea de a-și cumpăra autoturisme noi. Astfel, pentru prima dată, tichetele nu vor mai fi acordate fizic beneficiarilor, iar în program vor intra și mașinile cu o vechime mai mare sau egală cu 8 ani, fiind vorba de un număr de 20.000 de tichete, cu un buget total de 140 milioane lei. Desfășurarea Programului "Rabla" din acest an mai prevede că persoanele fizice care doresc să beneficieze de un tichet electronic se vor adresa în mod direct producătorilor sau dealerilor eligibili, fiind eliminată posibilitatea ca oamenii să își vândă tichetele intermediarilor care foloseau specula. Această măsură a fost luată deoarece la edițiile trecute ale programului speculanții au ținut la prețurile mari și au refuzat să le vândă celor care chiar aveau nevoie. Pentru eliminarea acestor acțiuni oneroase, statul a introdus în Programul Rabla 2014 voucherele electronice, beneficiarii acceptați fiind posesorii unor autoturisme înmatriculate în România înainte de 2007. De asemenea, pentru stimularea achiziționării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se va oferi posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru cumpărarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6 sau al unuia cu un motor ce generează o cantitate de emisii de dioxid de carbon mai mică de 100g/km.

Îmi exprim încrederea că Programul "Rabla" din acest an se va încadra în parametrii de operabilitate preconizați de Ministerul Mediului, astfel încât să nu mai existe situații precum cea de anul trecut, când o treime din tichetele emise nu au fost folosite pentru achiziționarea de mașini noi. Cred că a venit momentul ca programul să își atingă scopul final, acela de eliminare din trafic a autovehiculelor vechi, și înlocuirea lor cu altele noi, mai puțin poluante.

    Iuliu Nosa - declarație politică despre Dezastrul simulărilor naționale;

Domnul Iuliu Nosa:

"Dezastrul simulărilor naționale"

Ca în fiecare an, elevii claselor a VIII-a s-au confruntat și de această dată cu simularea evaluării naționale. Din nefericire, în comparație cu promovabilitatea de anul trecut, la examenul propriu-zis de evaluare națională, care a fost de 75,89%, anul acesta doar 48,8% dintre elevii prezenți au obținut medii peste 5 la simularea evaluării naționale.

Astfel, la Limba română prezența a fost de 95,4%, iar dintre elevii care au luat parte la simulare, 66,95% au obținut note peste 5. Situația este mult mai gravă în ceea ce privește Matematica, întrucât, deși prezența a fost de 95,2%, doar 30,4% au obținut note peste 5.

Pe județe, cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în municipiul București - 64,21%, Brăila - 60,42% și Cluj - 59,18%. Totodată, prezența elevilor la examene a fost în aceste județe de peste 95%.

La polul opus, cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în Călărași - 34,18%, Caraș-Severin - 36,28% și Tulcea - 37,95%, existând și în aceste județe o prezență de aproximativ 90%.

În ceea ce privește situația pe discipline, cel mai ridicat procent la Limba română este în București (81,23%), iar cel mai scăzut procent s-a înregistrat în Harghita (38,72%). La Matematică, cel mai ridicat procent este tot în București (46,38%), iar cel mai scăzut procent este în Caraș-Severin (19,33%)

Chiar dacă județul Sălaj s-a clasat pe locul 15 la nivel național în ceea ce privește promovabilitatea, situația nu este mai roz nici aici, deoarece la Matematică situația este dezastruoasa.

Ceea ce este de-a dreptul alarmant este că au existat unități de învățământ unde niciun elev nu a reușit să obțină media 5 la simularea evaluării naționale.

Rezultatele extrem de slabe obținute de elevii claselor a VIII-a indică un nivel foarte scăzut de pregătire a elevilor, ținând cont de faptul că subiectele au fost concepute pentru un nivel mediu, tipic oricărei evaluări. Cea mai importantă întrebare care ar trebui să fie luată în considerare este dacă aceste teste au la bază o lipsă semnificativă de motivare sau o lipsă de pregătire.

Ținând cont că astfel de simulări au ca scop atât familiarizarea elevilor cu rigorile unor evaluări naționale, cât și optimizarea rezultatelor obținute de către elevii din învățământul preuniversitar, acestea trebuie, pe de o parte, analizate la nivelul tuturor unităților de învățământ, iar pe de altă parte trebuie trase semnale de alarmă acolo unde este cazul și adoptate măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

De asemenea, consider că implicarea părinților prin explicarea situației fiecărui elev și a măsurilor ce trebuie luate pentru a îmbunătăți performanțele școlare este o parte esențială în procesul de obținere a unor medii cât mai bune, care să asigure elevului un loc la liceul dorit de acesta, deoarece media generală la evaluarea națională are o pondere de 75% la admiterea la liceu, în timp ce media generală de absolvire are o pondere de 25%.

    Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică despre scăderea fiscalității și dezvoltarea infrastructurii;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Consecvenți prevederilor și principiilor înscrise în Programul de guvernare, la alcătuirea și aprobarea căruia am fost parte, milităm și din opoziție pentru scăderea fiscalității și dezvoltarea infrastructurii.

În consecință, în urma semnalelor total contradictorii, transmise în ultimul timp de către Executiv, prin cele două voci autorizate ale sale, premierul și ministrul finanțelor, cu privire la destinația finală a sumelor încasate la buget, ca urmare a creșterii accizei la carburanți, începând cu 1 aprilie a.c., preventiv, de principiu, ne opunem acestui demers.

Așa cum bine știți, la fundamentarea bugetului de stat, PNL a susținut această inițiativă, poziția noastră fiind aceea de aplicare cu 1 ianuarie, cu condiționarea direcționării sumelor astfel obținute, fie spre reducerea CAS cu 5 procente, fie spre cofinanțarea investițiilor din marea infrastructură, cu precădere a autostrăzilor de care România are atâta nevoie.

Acum, însă, ministrul finanțelor ne vorbește despre pericolul de a nu se mai plăti pensiile și salariile în situația neaplicării creșterii de acciză. Și chiar dacă premierul Ponta a întors-o ca la Ploiești și se străduiește pe toate căile să ne explice că declarația subordonatei sale a fost doar greșit înțeleasă, noi continuăm să ne punem din ce în ce mai multe semne de întrebare. Cine minte? Cea îndrituită să aibă, ca specialist, ultimul cuvânt în materie sau premierul, cel care are cea mai mare putere de decizie politică? Pentru că, să recunoaștem, e greu de crezut că noi, toți ceilalți, am fi înțeles greșit.

De fapt, ce a reușit să "realizeze" doamna ministru prin declarația sa? Să piardă votul nostru de susținere? O nimica toată pentru majoritatea parlamentară construită de PSD. A "reușit", însă, altceva: să-i facă pe românii pensionari și pe bugetari să se teamă că nu prea mai sunt bani la buget pentru pensiile și, respectiv, salariile lor, să le dea apă la moară tuturor celor care suspectează puterea că face tot ce îi stă în putință pentru a-și mulțumi clientela politică în acest an electoral și să își bulverseze până și partenerii, nevoiți să sară după piatra aruncată în baltă de tânăra doamnă.

În consecință, dacă Guvernul nu va găsi o cale de a ne garanta că destinația finală a sumelor încasate prin majorarea accizei va fi una dintre cele două asupra cărora am căzut de acord la fundamentarea bugetului și dacă doamna ministru nu se va grăbi să ne comunice cum anume poate garanta acest lucru și ce a vrut să spună când mai bine tăcea, ne vom opune și vom monitoriza îndeaproape efectele acestui demers guvernamental.

    Liliana Mincă - declarație politică intitulată Ministrul care dăunează grav agriculturii;

Doamna Liliana Mincă:

"Ministrul care dăunează grav agriculturii"

În condițiile în care siguranța alimentară a românilor se află la mâna sistemului politic corupt și a imposturii promovată ca strategie guvernamentală, se impune cauterizarea acestei cangrene, până nu e prea târziu. Asemeni fântânilor otrăvite, Ministerul Agriculturii ar trebui semnalizat oficial cu bulina roșie de interdicție, ca organism modificat genetic, nociv agriculturii și alimentației publice.

Scandalul cărnii de cal și cel al cărnii alterate, pregătită pentru comercializare, nu pot fi trecute cu vederea sau transformate în instrumente de dominație politică. Sistemul mafiot, care îmbolnăvește România cu ajutorul angajaților statului, conduce națiunea către dezastru economic. Singurul sector viabil al României, neexploatat optim de incompetența guvernelor, este agricultura. Dacă și în acest domeniu "cârtițele mafiei" și politicienii "de Colorado" își vor impune supremația, soarta economică a României este pecetluită.

Cu siguranță că pentru premierul României și pentru ministrul Daniel Constantin acest pericol apocaliptic este asemeni unei ploi de primăvară. Pentru ei nu contează că siguranța națională este pusă în pericol, iar viețile românilor sunt afectate în mod tragic. Pentru ministrul agriculturii, soarta oamenilor din satele și comunele țării, precum și siguranța alimentară a întregii națiuni nu reprezintă decât o piesă insignifiantă dintr-un puzzle al influenței și dominației politice, așa cum nu le-a păsat nici de semnalele de alarmă trase de PP-DD, atât anul acesta, cât și anul trecut.

În acest context, cerem public demisia sau demiterea ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Daniel Constantin, pentru incompetența de care a dat dovadă în ultimii doi ani în gestionarea și amendarea sistemului mafiot din sectorul procesării și comercializării cărnii, pentru incompetența și iresponsabilitatea de care a dat dovadă în declanșarea și gestionarea scandalului laptelui infestat cu aflatoxină, dar și pentru toate declarațiile iresponsabile cu privire la agricultură.

Iar dacă premierul României nu este implicat în acest sistem mafiot și susține că este preocupat realmente de soarta agriculturii și a mediului rural, acum este momentul să dovedească aceasta prin demiterea domnului Daniel Constantin.

    Liviu Harbuz - declarație politică: - China, un potențial de import de milioane de tone de carne din România;

Domnul Liviu Harbuz:

"China, un potențial de import de milioane de tone de carne din România"

Ca specialist în domeniu, salut sprijinul acordat de colegii mei deputați, alături de care am inițiat acest suport legal al unor activități ce se vor dovedi vitale pentru economia României. Estimările oficiale ale cererii de carne de pe piața europeană și în ultima perioadă și de pe piața Chinei, arată că România are un potențial care, legiferat și utilizat corect, ar garanta relansarea agriculturii, dar la standarde și norme care să garanteze securitatea alimentelor. Noi putem exporta în China până la trei milioane de tone de carne de bovine, un milion și jumătate de carne de porc și 500.000 de tone de carne de ovine, cifre relevate la ultimele negocieri de parteneriat purtate de vicepremierul Liviu Dragnea cu partea chineză.

Trebuie să ne organizăm pentru a avea această capacitate de producție și export.

Un suport este legea de care vă vorbesc, Legea zootehniei, aliniindu-ne la cerințele și competitivitatea piețelor internaționale, fiind și o corecție cumulativă a numeroase acte normative și modificări făcute în timp la Legea zootehniei nr. 72/2002.

Un alt argument al necesității noii legi este pregătirea suportului a ceea ce va aduce PNDR 2014-2020, în al cărui buget circa 437 de milioane de euro vor fi alocate pentru plata angajamentelor actuale privind bunăstarea animalelor, dar și angajamente restante la ferme de semisubzistență, grupuri de producători, Program LEADER, de alte 146 milioane de euro.

Avem cerere, avem potențial, piața Chinei este deschisă pentru crescătorii de animale și procesatori, dar se mai cere ca produsele și calitatea lor să fie aliniate standardelor internaționale.

Legea zootehniei se referă la formele de organizare, de asociere și de structurare a responsabilităților, încât valorificarea superioară a resurselor din agricultură să garanteze rentabilitatea și profitul urmărite, dar și calitatea și securitatea alimentelor. Nu putem ține pasul cu marii producători și procesatori din lume dacă nu investim în cercetare, în studii genetice, în biotehnologii moderne din domeniul reproducției animalelor.

Biotehnologia transferului de embrioni și manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competența institutelor de cercetări științifice și de învățământ superior de profil, iar aplicarea în practică se efectuează de către centre de transfer de embrioni acreditate de către autoritatea competentă.

Respectarea normelor de biosecuritate este o altă cerință de pe piața alimentară, acolo unde crescătorii de animale și procesatorii români pot fi lideri și prin aceasta domeniul zootehnic se dovedește unul strategic în relansarea economiei țării.

După ce am fost grânarul Europei, putem fi sursă de hrană, de carne și produse din carne pentru țări a căror supremație în domeniu dă semne de oboseală. În plus, ignorată sau evitată dintr-o eroare de abordare politică și strategică, China oferă piață incomensurabilă și pe termen lung.

România are condiții ideale pentru creșterea tuturor animalelor, are, în comparație cu țările din Uniunea Europeană, avantaje incontestabile, concretizate în deținerea unor furaje a căror utilizare în zootehnie nu afectează în niciun fel disponibilitățile de produse vegetale destinate hrănirii populației.

Dacă s-ar acorda atenția cuvenită creșterii animalelor, zootehnia, pe post de "locomotivă", ar propulsa "trenul" agriculturii în orice direcție vom dori: spre dezvoltarea industriei alimentare, spre export, când prețul este mare, spre produse ecologice, care devin din ce în ce mai căutate, spre conservarea mediului ambiant.

Prin propunerea legislativă prezentă reglementăm asigurarea continuității desfășurării activității de creștere și ameliorare a animalelor la un nivel superior, sporirea valorii de ameliorare, conservarea, diversificarea și protecția raselor de animale.

Prin votul dumneavoastră putem menține și spori valoarea de ameliorare și diversitatea genetică a animalelor; vor putea fi utilizate metode de creștere care să corespundă normelor de protecție a mediului, de protecția animalelor, de sănătate publică, a normelor sanitare veterinare aflate în vigoare, respectiv cerințelor pieței. Efectele pe termen scurt și mediu vor fi îmbunătățirea calității produselor animaliere, rentabilității și competitivității pe piață a producției realizate, dar și conservarea fondului genetic al speciilor autohtone, a efectivelor de animale existente, respectiv diversitatea fondului genetic în cazul speciilor de animale. În alegerea sistemelor de creștere și a tehnologiilor de exploatare, crescătorii de animale sunt obligați să prevină poluarea, deteriorarea mediului și să respecte regulile de protecție a animalelor, precum și măsurile de apărare a sănătății acestora.

Asociațiile și organizațiile crescătorilor de animale care fac dovada reprezentării la nivel național a crescătorilor pentru care au fost constituite vor avea un partener de încredere în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de care vor fi parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creștere și a politicilor pe produs. O altă noutate imperios necesară prevăzută în lege este reprezentativitatea asociațiilor de crescători ce se va dovedi prin acreditarea acordată de autoritatea competentă pentru înființarea și menținerea registrelor genealogice și implementarea programelor de ameliorare. Ameliorarea în rasă pură are scopul menținerii purității rasei și perfecționarea tipului rasei în generații succesive, în acord cu obiectivele programelor de ameliorare, pentru realizarea progresului genetic. Ameliorarea prin încrucișare are scopul realizării de animale cât mai productive, prin valorificarea potențialului genetic al diferitelor rase compatibile pentru încrucișare. Coordonarea și controlul activității de ameliorare este exercitat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin autoritatea competentă în domeniul ameliorării animalelor. Dezvoltarea zootehniei prin genetică și biotehnologii nu exclude conservarea raselor de animale autohtone, ce se realizează în conformitate cu legislația Uniunii Europene, prin programe de conservare elaborate de către asociațiile crescătorilor de animale și aprobate de autoritatea competentă pentru ameliorarea animalelor.

Pentru susținerea financiară a raselor de animale autohtone pe cale de dispariție și pentru care sunt întocmite programe de conservare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale inițiază măsuri de sprijin în conformitate cu prevederile legislației Uniunii Europene. Sunt considerate rase autohtone acele rase de animale care s-au format în condiții geoclimatice specifice țării noastre.

Zootehnia poate și trebuie să fie domeniu strategic de dezvoltare, dar cu aplicarea biotehnologiilor și conservarea raselor autohtone, soluții ce pot situa România printre liderii mondiali de furnizori de hrană.

    Liviu Harbuz - declarație politică: - Introducerea accizei la combustibili - un element în consolidarea bugetului;

Domnul Liviu Harbuz:

"Introducerea accizei la combustibili - un element pozitiv în consolidarea bugetului"

Majorarea accizei la motorină și benzină, de la 1 aprilie, cu 7 eurocenți pe litru a născut discuții, multe neargumentate, cum ar fi cele ale partidelor din opoziție, care uită să spună de câte ori și în ce procente majore, greu suportate de români, au mărit prețul la combustibili în anii lor de guvernare.

Argumentele mele pro majorare acciză fac apel la rațiune, bun-simț și expertiza specialiștilor din domeniu.

Primul, majorarea este inclusă ca sursă în bugetul aprobat pentru 2014, deci nu poți dărâma temelia pentru că se prăbușește construcția și nu vom mai avea bani pentru spitale, școli și autostrăzi. Fără o infrastructură comparabilă cu cea din țările Europei nu vom atrage investiții și investitori, nu vom avea dezvoltare economică, nici turismul nu va fi atractiv, și fără acestea nu vom avea resurse bugetare, plătitorii de taxe și impozite fiind cei care țin pe umeri progresul, alături de fondurile europene pe care le putem atrage prin proiecte.

Apoi, valoarea resimțită la buzunar, pentru orice om de bună-credință, este suportabilă, deoarece majorarea accizei va avea ca efect creșterea prețului carburanților cu 0,41 lei/litru. Potrivit calculelor, acciza pe carburanți trebuia să aducă la buget circa 2,5 miliarde lei, iar prin amânarea aplicării ei se vor colecta numai două miliarde de lei.

Repet, introducerea accizei de 7 eurocenți la benzină și motorină, începând cu 1 aprilie, a fost agreată cu FMI și fără de aceasta nu s-ar fi aprobat bugetul pe acest an. Odată cu validarea programului cu FMI s-a operat și validarea bugetului pe 2014, lucru foarte important nu doar pentru credibilitate, dar și pentru dobânzi reduse pe piețele internaționale, accesibilitate și economii la cheltuielile bugetare, spun experții BNR.

Efectele pozitive sunt trecute cu vederea de contestatari.

Premierul Victor Ponta a precizat că banii din acciza pe carburant vor fi direcționați către buget și de acolo spre infrastructură, cofinanțarea proiectelor europene de infrastructură și proiectele din bugetul național. Cheltuielile pentru infrastructura rutieră sunt mai mari decât veniturile pe care le luăm din acciză, dar acestea pot să asigure pentru anii care urmează cofinanțările necesare pentru Programul Operațional Sectorial Transporturi. Celor care nu vor sau nu pot să accepte strategii corect și articulat ancorate în realitate, le reamintesc și măsurile de corecție propuse.

Ministrul finanțelor a avut o serie de negocieri cu transportatorii rutieri pentru identificarea unor măsuri de sprijin pentru transportatorii licențiați. Măsura vizată este posibilitatea recuperării unei părți din acciza suplimentară la carburant. Măsurile fiscale avute în vedere trebuie să păstreze competitivitatea transportatorilor și, pe de altă parte, să combată concurența neloială și evaziunea fiscală. Se are în vedere o ordonanță prin care transportatorii corecți, cei care au facturi, să-și poată recupera, trimestrial, o parte din acciza pe care o aplicăm de la 1 aprilie. Cei care fac evaziune fiscală nu au cum să recupereze, pentru că probabil nici nu plătesc toate taxele și pe aceia trebuie să-i combatem.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va compensa creșterea accizei pentru motorina utilizată în agricultură, fermierii urmând să primească prin rambursare în jur de 1,8 lei pe litru, începând cu trimestrul al doilea din 2014. Ministerul Agriculturii subvenționează 94% din valoarea accizei pe care prețul motorinei de la pompă o conține.

Dacă vrem să avem nivel de trai și servicii ca-n țări dezvoltate trebuie să acceptăm că doar prin colectare de taxe și impozite vom avea resurse de dezvoltare, investiții și servicii de calitate, salarii și pensii decente. Din această perspectivă și pentru că s-au făcut multe speculații fără acoperire, experții Guvernului Ponta dau asigurări că impozitul pe profit va rămâne la 16%, stabilitate ce trebuie să încurajeze investitorii. Cota unică va fi menținută la 16% pe tot parcursul acestui an, dar din 2015 s-ar putea păstra doar pentru companii, în timp ce pentru populație se va reveni la cota progresivă, ca soluție de relaxare fiscală, prioritatea în politica Guvernului Ponta.

Trebuie să ne impunem strategii de protecție socială cu ținte cât mai înalte, cum ar fi reducerea cu 5% a CAS la angajator sau menținerea reducerii TVA la pâine, dar care să nu pericliteze mediul economic și planurile investitorilor. Continuitatea și stabilitatea măsurilor fiscale propuse și aplicate de Guvernul Ponta au contribuit la creșterea economică înregistrată anul trecut.

Salut și susțin noul program al Guvernului Ponta, rezumat astfel: lărgirea bazei de impozitare, impozit diferențiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale și scăderea TVA la 19%, dacă este posibil.

Consecințele sunt pozitive: mediul de afaceri are condiții pentru investiții și dezvoltare, bugetul va avea resurse de colectare, iar politica fiscală a Guvernului Ponta nu va fi împovărătoare pentru cetățeni.

    Manuela Mitrea - intervenție cu tema: Alcoolul, pericolul ce-i amenință pe adolescenți!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Alcoolul, pericolul ce-i amenință pe adolescenți!"

În România există peste două milioane de adolescenți, tineri cu vârste cuprinse între 10-18 ani, expuși tentațiilor de tot felul.

Statisticile arată faptul că, în ultimii ani, tot mai mulți dintre aceștia au obiceiuri nesănătoase chiar dinainte să împlinească vârsta majoratului, obiceiuri cum ar fi: fumatul, consumul de alcool sau chiar de droguri. Factorii ce contribuie la această situație sunt neatenția părinților, neimplicarea școlii și a societății, precum și anturajul nepotrivit.

Potrivit primului studiu "Situația adolescenților din România", prezentat anul trecut de către Ministerul Tineretului și Sportului, și UNICEF, un procent de 42% dintre adolescenți au consumat băuturi alcoolice cel puțin o dată, consumul de alcool fiind mai frecvent în cazul băieților decât al fetelor, 57% dintre băieți bând alcool cel puțin o dată în viață, față de 27% dintre fete.

În ceea ce privește vârsta la care adolescenții români au început să consume băuturi alcoolice, incidența și prevalența consumului de alcool sunt mai ridicate în rândul adolescenților cu vârste mai mari, peste jumătate dintre adolescenții de 14 ani și peste 14 ani consumând alcool, față de 21% dintre cei sub 14 ani. Luând în considerare mediul în care trăiesc, urban sau rural, jumătate dintre adolescenții ce trăiesc în mediul urban au consumat băuturi alcoolice cel puțin o dată în viață, comparativ cu 32% dintre cei ce locuiesc la țară.

Consider că se impune implementarea cât mai urgentă a unor măsuri pentru combaterea și prevenirea consumului de alcool la tineri, pentru crearea de programe extrașcolare prin care tinerii să facă sport, să participe la evenimente culturale sau de voluntariat care să le deschidă alte orizonturi și perspective.

    Marian Ghiveciu - declarație politică: Fondurile mutuale, în pericol să nu fie funcționale, începând cu 2014!;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Fondurile mutuale, în pericol să nu fie funcționale, începând cu 2014!"

Astăzi avem pentru agricultori Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli și/sau dăunători la plante și animale, de un incident de mediu sau alți factori naturali, sintagmă introdusă prin legea de aprobare.

Din punct de vedere al dreptului european, actul normativ cade sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii Agricole Comune, Fondurilor agricole structurale, în segmentul legislativ subsectorial - Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și garantarea agricolă.

Actul normativ sus menționat nu constituie o transpunere a unui act juridic european, ci creează cadrul juridic necesar instituirii ajutoarelor specifice acordate agricultorilor prin intermediul unor fonduri mutuale pentru pierderi economice, specificate în titlul actului.

Cu toate că avem astăzi o lege în sensul menționat, România nu are un fond mutual funcțional.

Actul normativ stabilește foarte clar, la articolul 15, că sursa de finanțare a fondului, adică 65%, începând cu 1 ianuarie 2014, este Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), însă FEADR este sursa de finanțare a PNDR 2014-2020, care la această dată nu este aprobat, probabil la finele anului 2014.

În aceste condiții, rezultă că România nu va putea accesa fonduri europene în situații de pierderi cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor, de un fond de mediu sau alți factori naturali.

PNDR 2014-2020 are o condiție restrictivă, în sensul că vor putea accesa fonduri europene din măsura "Fondul Mutual" doar instituțiile (fondurile mutuale) care au un istoric în 2014, deci rezultă ca o obligativitate funcționarea fondurilor în 2014.

În 2014, an de tranziție, fondurile mutuale pot funcționa prin finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), dar pentru a funcționa prin finanțarea FEGA, România, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, trebuie să ia următoarele măsuri:

  • să notifice la Uniunea Europeană acest ajutor de stat;
  • să modifice Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2013, în sensul celor prezentate.
    Marian Neacșu - intervenție intitulată România - 10 ani de NATO;

Domnul Marian Neacșu:

"România - 10 ani de NATO"

Parlamentul României se reunește astăzi în ședință solemnă pentru a comemora împlinirea unui deceniu de la aderarea României la NATO.

Acest eveniment remarcabil pentru securitatea și apărarea României, produs în urma cu 10 ani, a conferit țării noastre statutul pe care îl merită în familia democrațiilor europene, punând, totodată, capăt vulnerabilității strategice a Europei Centrale și de Est.

Admiterea României în Alianța Nord-Atlantică nu a fost semnificativă doar pentru interesele de securitate ale țării noastre, aceasta a desăvârșit un proces de întregire al zonei euroatlantice, care altfel nu și-ar fi atins obiectivul generos de a conferi securitate tuturor țărilor democratice din această regiune.

Un stat de dimensiunile și cu potențialul strategic al României nu putea fi lăsat la o parte în procesul de reunificare a Europei, după cum nu putea fi integrat fără a trece printr-un proces de reformă democratică profund și cuprinzător.

La un deceniu după admiterea în NATO, România a devenit un stat atașat valorilor morale universale, cu o politică predictibilă, cu instituții democratice în continuă consolidare, ca și cu o profundă înțelegere a responsabilităților securității colective.

Totodată, țara noastră a căpătat o securitate consolidată, precum și o apărare care protejează din punct de vedere strategic aspirațiile naționale și dezvoltarea economică a societății.

Alianța a impulsionat procesul general de reformă a țării, a integrat România în planificarea strategică a apărării zonei euroatlantice, a menținut vie speranța depășirii treptate a tuturor dificultăților perioadei de tranziție.

După cum se știe, NATO nu primește în rândurile sale state perdante, care nu dau garanții de dezvoltare economico-socială sustenabilă sau care nu fac dovada bunei guvernări.

NATO este o organizație de prestigiu, care impune respect în relațiile internaționale, aducând, totodată, echilibru în gestionarea intereselor strategice divergente.

Dacă ne punem întrebarea de ce este România importantă pentru Alianță, este suficient să privim spre volatilitatea situației regionale la limita estică a NATO și UE, precum și faptul că aici se concentrează conflicte înghețate, și, mai nou, confruntarea strategică acerbă la care asistăm în prezent, legat de Ucraina.

Ultimele dezvoltări, implicând anexarea Crimeii de către Federația Rusă, deschid posibilitatea unui nou "război rece", ca rezultat a unei tensiuni regionale fără egal în ultimii 25 de ani.

Nu ne rămâne decât să ne concentrăm atenția, toate statele aliate, spre adaptarea NATO la noile circumstanțe.

Așa cum Alianța a reușit să treacă cu succes peste "războiul rece" postbelic, trebuie să facem ca ea să gestioneze corespunzător și actuala situație complicată din regiunea Mării Negre.

NATO a găsit cele mai bune soluții, de adaptare la geometria variabilă a securității în toată perioada postbelică, rămânând garantul esențial al securității noastre. În interiorul organizației, România își găsește, alături de toți aliații, protecția de care are nevoie pentru o dezvoltare lipsită de constrângeri externe de care este nevoie mai mult ca oricând.

Amprenta legislativului statelor membre, legat de funcționalitatea și obiectivele Alianței, este în continuă creștere. Acesta este un obiectiv major, cu beneficiul cert că aleșii națiunilor care compun Alianța vor explica alegătorilor problemele de securitate esențiale și vor asigura o transparență lărgită a politicilor NATO în lumea turbulentă de azi.

Parlamentul României, ca și cele ale statelor membre NATO, are datoria de a menține încrederea națiunii în Alianță. Acesta este un element esențial în raport cu tulburările care au loc în prezent în regiunea noastră, când asistăm la un recul în privința încrederii reciproce și securității.

În cei 65 de ani de existență a NATO, această alianță a demonstrat eficiența și competența în gestionarea securității și apărării statelor membre care compun sfera transatlantică. Acum ea este mai puternică decât în perioada de după Ultimul Război Mondial, a trecut printr-o extindere spre estul european care o face mai robustă ca oricând, adaptată și capabilă să facă față provocărilor mediului de securitate la începutul secolului 21.

Toate aceste elemente sunt de bun augur României, în pragul celui de al doilea deceniu în Alianța Nord-Atlantică, iar contribuția României din primul deceniu ne oferă certitudinea că țara noastră și-a câștigat locul și rolul pe care îl merită în acest sistem colectiv puternic și eficient.

    Marioara Nistor - declarație politică: Partidul Poporului - Dan Diaconescu, adevărata opoziție!;

Doamna Marioara Nistor:

"Partidul Poporului-Dan Diaconescu, adevărata opoziție!"

Alegerile europarlamentare din 25 mai se vor desfășura într-un context extrem de atipic pe scena politică românească. Mă refer la evoluțiile din ultima perioadă, extrem de bulversante pentru electorat, aflat în ipostaza de a nu mai cunoaște cu exactitate cine este partidul care îl reprezintă cu adevărat, așa cum ar trebui, cu cinste, corectitudine și respect. În 25 mai vom asista, așadar, la un scrutin al adevărului pentru români, confruntați atât cu minciunile actualei coaliții de guvernare, măcinată de conflicte și înainte și după ruperea de PNL, dar și cu lipsa unei opoziții reale, în care partidele președintelui Băsescu s-au scindat în defavoarea amândurora.

În acest context, trebuie spus răspicat că Partidul Poporului-Dan Diaconescu este singura formațiune politică consecventă din România, care, din 2012 și până acum, și-a respectat principiile, obiectivele și statutul de partid politic aflat în opoziție. De fapt și de drept, în acest moment, în România doar PP-DD mai face opoziție adevărată, așa cum au făcut parlamentarii noștri de la începutul acestui mandat, în ciuda numeroaselor încercări de rupere și dezbinare la care am fost supuși. Deși a ieșit de la guvernare, PNL continuă să voteze împreună cu puterea, UDMR nu a făcut opoziție nici când se afla în opoziție, iar PDL și PMP se macină reciproc, fără a avea o orientare clară în combaterea acțiunilor dezastruoase ale guvernării. În consecință, românii trebuie să știe că doar PP-DD se află în opoziție, și, totodată, îi reprezintă, în acest moment, pe cei care nu sunt de acord cu măsurile rapace ale actualului Guvern și cu batjocura acestuia la adresa populației.

Pe acest fond de neclarități și incoerențe de pe eșichierul politic românesc, alegerile europarlamentare sunt un test important pentru PP-DD, deoarece vor valida creșterea maturității noastre, dar și rezultatele foarte bune obținute la alegerile din 2012. Alegerile din 25 mai vor certifica, de asemenea, faptul că românii s-au săturat să fie cobaii tuturor partidelor aflate la guvernare, și îmi exprim speranța că vor vota masiv pentru PP-DD, singura formațiune politică din România care nu a fost la guvernare și care și-a respectat cuvântul dat oamenilor.

Sunt încrezătoare că PP-DD va putea obține cel puțin 15% la alegerile europarlamentare, fapt ce ar fi un semn de normalitate din partea românilor. Lista candidaților PP-DD este formată din oameni între 25 și 50 de ani, două generații care își vor aduce contribuția în mod echitabil la promovarea României în Parlamentul European, folosindu-și experiența politică și ideile creatoare, specifice tinerei generații, astfel încât să aducă un plus valoric promovării ideilor europene. În PP-DD nu sunt candidaturi eligibile și neeligibile, ci candidaturi care se completează unele pe celelalte, în actualul context politic, care impune anumite standarde de profesionalism, corectitudine și, mai ales, responsabilitate.

PP-DD va avea o campanie națională pozitivă, axată pe ceea ce își doresc cu adevărat românii de la parlamentarii europeni. Candidații PP-DD, pentru alegerile europarlamentare din 25 mai, își propun să demonstreze că politica se face în favoarea oamenilor, pentru creșterea bunăstării acestora. Strategia de abordare a acestor alegeri se bazează pe noțiunea de echipă unită, fiecare candidat își cunoaște bine locul și ceea ce are de făcut, cu toții sunt pregătiți să facă față acestei noi provocări. Candidații PP-DD vor promova asiduu românismul, valorile naționale și tradiția poporului român, acestea trebuind cunoscute și apreciate la cel mai înalt nivel european. Trebuie să demonstrăm în Parlamentul European că românii sunt cetățeni egali în drepturi cu toți ceilalți locuitori ai țărilor europene și vom avea acțiuni concrete îndreptate împotriva marginalizării și discriminării românilor în Europa, așa cum din păcate s-a întâmplat până acum.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică ce are ca temă PNL susține că este absolut necesară o lege a falimentului persoanelor fizice;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"PNL susține că este absolut necesară o lege a falimentului persoanelor fizice"

Noi, parlamentarii PNL, susținem că, odată cu dezbaterea noului Cod al insolvenței din cadrul Comisiei juridice, pentru disciplină și imunități din Camera Deputaților, trebuie să se repare și nedreptatea care li s-a făcut până în prezent persoanelor fizice în privința problemelor lor legate de datoriile insolvabile și să se ia în considerare și problema falimentului personal, introducându-se astfel, la inițiativa noastră, un capitol distinct din acest punct de vedere în noul Cod al insolvenței.

Noi, liberalii, considerăm că în prezent există o reală discriminare între condițiile prevăzute în legislația românească atunci când vine vorba de falimentul persoanelor juridice, deci ale companiilor, care au dreptul de a-și restructura datoriile și de a o lua de la capăt, în comparație cu cele prevăzute pentru persoanele fizice, care nu au deloc în România acest drept, spre deosebire de alte state europene.

Trebuie ținut cont de faptul că oricum creditele restante devin risc de țară, iar riscul executărilor silite îi amenință pe tot mai mulți români. Mai mult decât atât, economia nu se poate dezvolta în condițiile în care consumul stagnează pe fondul lipsei de lichidități, deși, paradoxal, România a avut o creștere economică destul de consistentă în anul 2013. Acestea sunt realitățile pe care actuala majoritate parlamentară ar trebui să le aibă în vedere pentru a urgenta adoptarea acestei măsuri susținute de Partidul Național Liberal.

Reducerea datoriilor persoanelor fizice, a căror supraîndatorare reprezintă o frână majoră pentru creșterea economică, este una dintre direcțiile principale pentru potențarea creșterii economice, fapt semnat încă de la începutul acestui an și de către directorul General al FMI, Christine Lagarde.

Insolvența personală este o procedură supravegheată judiciar pentru restructurarea situației financiare a unui debitor, care se aplică în țări precum: Marea Britanie, Franța, Olanda, Portugalia, Germania, Polonia, Cehia, Letonia, Slovenia, Irlanda, Estonia sau Lituania, iar la recomandarea FMI, Ungaria se va alătura acestor state.

În acest context, credem că și România trebuie să-și asume acum ceea ce și-a asumat deja o întreagă Europă: declararea falimentului persoanelor fizice care au credite la bănci. Persoanele fizice nu mai pot fi discriminate la nesfârșit într-o Românie democratică, ci trebuie să aibă aceleași drepturi ca și companiile. Cetățenii români trebuie să aibă, la rândul lor, dreptul de a se reabilita din punct de vedere financiar și de a se reintegra în societate.

    Mihai Lupu - declarație politică: PNL susține simplificarea procedurilor de adopție;

Domnul Mihai Lupu:

"PNL susține simplificarea procedurilor de adopție"

Săptămâna trecută, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, din care fac parte, a depus o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind procedura adopției.

Deși au trecut aproape 25 de ani de când ne-am recâștigat drepturile democratice, abandonul copiilor de către părinții naturali a rămas, din păcate, încă o problemă majoră în România, peste 60.000 de copii aflându-se, în prezent, în grija statului.

Mai mult decât atât, putem spune că România se confruntă și astăzi cu un paradox nejustificat din acest punct de vedere. Astfel, deși statul român are în grija sa un număr foarte mare de copii abandonați - care, fie sunt instituționalizați în centre de plasament, fie sunt dați în asistență maternală; în același timp existând și un număr foarte mare, aproape dublu, de familii care doresc să adopte un copil - totuși, în ultimii 5 ani, doar 7.698 de copii au fost declarați adoptabili, conform datelor prezentate de Oficiul Român pentru Adopții, iar din rândul acestora doar 2.448 de copii au fost încredințați spre adopție.

Cu alte cuvinte, și în acest domeniu statul își pune singur bețe în roate de mult prea mulți ani, cheltuie ineficient ca să mențină un sistem greoi, în loc să facă pașii necesari pentru încurajarea adopției acestor copii.

Un copil se poate dezvolta normal, într-un mod sănătos și armonios numai dacă are parte de afecțiune și stabilitate emoțională, iar un cadru adecvat în acest sens nu-l poate oferi decât familia, chiar dacă vorbim de una adoptivă.

Este limpede că în România procedura adopției funcționează și în prezent destul de greoi, față de alte state europene. De aceea, noi, liberalii, am considerat că aceasta trebuie modificată și adaptată corespunzător, astfel încât procedurile să fie cu mult simplificate, iar familiile din România să fie încurajate să adopte un număr din ce în ce mai mare de copii abandonați.

În acest sens, una dintre modificările pe care noi, parlamentarii liberali, le propunem se referă la mărirea valabilității atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, de la 1 an la 2 ani, deoarece, de regulă, familiile adoptatoare nu ajung să figureze în listele întocmite de către Oficiul pentru selecția celei mai potrivite persoane/familii, în perioada de un an, cât este valabil atestatul în momentul de față, unul dintre criteriile de selecție fiind acela al vechimii atestatului.

De asemenea, o altă modificare pe care o avem în vedere în inițiativa noastră legislativă se referă la reducerea perioadei de timp în care copilul se află în stadiul măsurii de protecție, de la un an la 6 luni. Această măsură credem că este benefică, în principal, interesului superior al copilului, prin integrarea cât mai rapidă în cadrul familiei adoptatoare, care îi va oferi afecțiunea și îngrijirea de care are nevoie un copil pentru o dezvoltare cât mai bună. Totodată, o altă prevedere importantă se referă la acordarea concediului de îngrijire a copilului pe o perioadă de un an, indiferent de vârsta copilului, precum și de o indemnizație lunară egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, pentru cei care adoptă, astfel încât să se faciliteze adaptarea copilului în noua familie și dezvoltării unui atașament securizant.

Cred că noi, politicienii, statul român, instituțiile acestuia, cu toții suntem permanent preocupați de foarte multe teme, uneori semnificative pentru cetățeni, alteori mai puțin, dar mai cred că pe cele mai importante teme pentru noi, ca națiune, le omitem sistematic, iar una dintre acestea o reprezintă problema dintotdeauna a României, și anume cea a copiilor abandonați. Și aici cred că putem și chiar trebuie să fim cu toții de acord: un copil merită tot, dar merită în primul rând, o familie.

    Mihai Stănișoară - intervenție cu tema: România este în cea mai sigură și puternică poziție geostrategică din întreaga ei istorie, grație apartenenței la Alianța Nord-Atlantică;

Domnul Mihai Stănișoară:

"România este în cea mai sigură și puternică poziție geostrategică din întreaga ei istorie, grație apartenenței la Alianța Nord-Atlantică"

Aderarea României la NATO este, alături de dobândirea statutului de stat-membru al Uniunii Europene, cea mai importantă realizare a țării noastre din ultimele decenii. Toate energiile politice și sociale ale României postcomuniste au fost perfect convergente în realizarea acestui obiectiv care în 1989 părea o utopie totală.

Aniversarea primului deceniu ca membru NATO înseamnă, în primul rând, un moment de mândrie și bucurie pentru fiecare român în parte, pentru că fiecare concetățean este de facto parte a celei mai puternice alianțe politico-militare din ultimii cincizeci de ani. Fiecare român este, în prezent, sub umbrela protectoare a NATO și acest lucru îi permite să trăiască, să muncească, să se dezvolte, știind că dacă cineva îi va tulbura liniștea este ca și cum ar tulbura-o și pe cea a unui american, britanic, francez, italian sau spaniol.

Nu trebuie să uităm că eroii militari români, compatrioții noștri care au căzut la datorie în Irak sau Afganistan, și-au dat viața pentru ca frații și surorile lor, părinții și copiii lor să fie în deplină siguranță acasă, fără niciun fel de amenințare asupra independenței și suveranității țării în care trăiesc și pe care o iubesc. Alături de 20 de milioane de români, mă aplec în fața memoriei lor și îl rog pe bunul Dumnezeu să le dea odihnă veșnică.

În ultimii zece ani, fiecare militar român din teatrele de operațiuni a fost un ambasador al României și al românilor, iar fiecare misiune încheiată cu succes și profesionalism a însemnat un nou argument că ne merităm locul în NATO, alături de țări libere, democratice, prospere și puternice.

Trăim vremuri tulburi. Anul 2014 a început în regiunea noastră cu tensiune și cu escaladări ale conflictelor care pot duce inclusiv la confruntări militare. Cu toate acestea, România nu are a se teme, ba, mai mult decât atât, pentru țara noastră, pentru decidenții politici, pentru elitele sale este o oportunitate strategică unică, de a ne dovedi un actor regional de primă mână, un exportator de securitate, un negociator și un mediator de calibru, dar și un apărător al românilor care trăiesc dincolo de granițele țării.

Fără calitatea de membru NATO, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile. Au trecut deja zece ani și ne-am obișnuit cu această poziție privilegiată, dar și meritată. Îi invit pe români, pe fiecare dintre ei, să nu uite că securitatea națională s-a obținut cu sânge, cu sudoare, cu pricepere și că este datoria de onoare a fiecăruia dintre noi să o consolidăm în fiecare zi, în fiecare ceas. Să fim cetățeni responsabili, să construim pentru ei și copiii lor o țară liberă, unită, mândră și prosperă.

    Mihai Weber - intervenție ce are ca subiect Profilul strategic al României, consolidat odată cu aderarea la NATO;

Domnul Mihai Weber:

"Profilul strategic al României consolidat odată cu aderarea la NATO"

Luna martie, precum și luna aprilie sunt două luni marcate de o serie de evenimente importante pentru poporul român.

Pe 25 martie a fost sărbătorită împlinirea a nu mai puțin de 192 de ani de la înființarea Poliției Române, o zi de mare sărbătoare pentru toți polițiștii români, cei care merită toate felicitările pentru activitatea pe care o desfășoară în fiecare zi, pentru asigurarea unui climat de liniște și siguranță publică.

O altă zi celebrată de către noi, toți românii, va fi ziua de 2 aprilie, când se vor împlini zece ani de la depunerea instrumentului de ratificare a Tratatului de la Washington și aderarea României la NATO.

Depunerea instrumentului de ratificare a adus României garanția de pace și securitate în spațiul euroatlantic, realizând astfel cel mai important obiectiv de politică externă a României după Revoluția din 1989.

Succesul țării noastre în NATO nu ar fi fost posibil fără pregătirea, dedicarea și eroismul militarilor români, care și-au îndeplinit misiunile alături de aliați. Cei 40.000 de militari care au luat parte la toate misiunile NATO, în diverse teatre de operațiuni, merită toate aprecierile și toată recunoștința pentru activitatea desfășurată.

Consider că aderarea României la NATO reprezintă un pas important, o decizie corectă care a dus la atingerea unui nou nivel de stabilitate și securitate. În aceste momente tensionate ale anului 2014, capacitatea țării noastre, de a fi un partener puternic în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, are un rol foarte important în întreaga societate românească.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică cu titlul Acciza la carburant;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Acciza la carburant"

Decizia Guvernului de a adopta un act normativ în baza căruia transportatorilor, care au licența de transport și prezintă factura legală de alimentare cu motorină, le va fi returnată, trimestrial, o parte din acciza de 7 eurocenți pe litrul de carburant, reprezintă o măsură echitabilă și transparentă, ce ține cont de voința operatorilor din acest domeniu.

Prin această hotărâre, luată de Executiv în urma consultărilor cu Uniunea Națională a Transportatorilor, acciza pe litru va crește pentru aceștia doar cu trei eurocenți, vor rămâne competitivi față de transportatorii din alte state și vor fi încurajați să alimenteze legal. De asemenea, Ministerul Agriculturii va acorda subvenții pentru motorină, pentru a compensa introducerea acestei accize.

O mare problemă pe care toată lumea a reclamat-o în ultimii 20 de ani este lipsa autostrăzilor din țara noastră. Guvernul Ponta susține construcția autostrăzii Pitești-Sibiu, acest lucru fiind demonstrat de faptul că noi suntem primii care facem ceva concret în vederea demarării acestui proiect mare de infrastructură. Tot în acest an vor începe lucrările la autostrada Comarnic-Brașov, prin parteneriat public-privat. Astfel, așa cum a anunțat prim-ministrul, banii din această acciză vor merge către construcția de autostrăzi. În perioada 2012-2013, Guvernul a inaugurat peste 230 km de autostradă, iar în acest an vom da drumul la încă 90 de kilometri de autostradă. Sigur că Uniunea Europeană ne va sprijini financiar pentru aceste proiecte de infrastructură, dar trebuie înțeles faptul că nu ni se va oferi întreaga sumă necesară, o parte de 15%, chiar 25%, trebuie completată din banii de la buget, iar această acciză acolo se va duce.

În ultimele zile am auzit diverși formatori de opinie care au declarat că acciza de 7 eurocenți la carburanți va declanșa avalanșa scumpirilor. Acest mesaj este profund neadevărat și simpla transmitere a acestui gen de declarații poate genera creșteri de prețuri. Rezultatul acestor declarații populiste, de creștere dramatică a prețurilor ca urmare a accizei, le poate oferi producătorilor scuza perfectă pentru a mări prețurile. De aceea, este foarte important să prezentăm date adevărate, bazate pe analize economice profesioniste.

BNR a calculat impactul creșterii accizei asupra inflației la 0,28 puncte procentuale, restul până la 0,4-0,5 puncte procentuale este dat de influența indexării accizei la inflație, care deja s-a manifestat de la 1 ianuarie anul acesta. De asemenea, acciza nu va avea impact asupra gospodăriilor. Conform datelor statistice privind cheltuielile gospodăriilor pentru combustibili, impactul maximal al accizei va fi astfel: pentru trei sferturi din populație impactul direct al accizei este cuprins între 60 de bani și 4 lei pe lună, pentru ceilalți, impactul mediu lunar va fi cuprins între 5 și 10 lei pe lună.

În concluzie, consider că este demagogie să vorbim despre creșterile de prețuri la combustibil când în 2009 acestea au crescut cu 13%, în 2010 cu 16%, în 2011 cu 8%, în 2012 cu doar 5%, iar în 2013 au scăzut cu 0,37%.

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: Transformarea Programului [Cornul și laptele] în after-school;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Transformarea Programului «Cornul și laptele» în after-school"

În ultimul timp s-au tot purtat dezbateri pe acest subiect. Foștii noștri colegi de alianță au respins acest proiect legislativ și au introdus în locul său tichetul lunar de 100 lei pentru elevii care intră în acest program.

Acest tip de programe se află printre angajamentele de frunte din campania electorală a USL de acum 2 ani. Consider că trebuie să acordăm o atenție sporită Legii educației naționale, care garantează accesul copiilor la un astfel de program. Trebuie să adoptăm măsurile necesare, astfel încât să nu îngrădim dreptul constituțional al copiilor, care provin din familii cu situație materială precară sau chiar cele nevoiașe, de a avea acces la educație.

Ideea de a crea centre pentru înființarea de așa numitele after-school s-a născut, de fapt, din Programul "Laptele și cornul". Din cauza faptului că acesta a dat greș, în sensul că produsele destinate copiilor din grădinițe și școli sfârșeau prin a fi aruncate, și, implicit, banii destinați acestor produse erau practic risipiți, premierul a decis ca acești bani să fie utilizați pentru un alt scop mai util, și anume la after-school. Din acest punct de vedere pot spune că împărtășesc părerea primului-ministru, deoarece, la ora actuală, sunt copii care într-adevăr au nevoie din cauza faptului că părinții nu pot fi prezenți la orele respective când aceștia încheie cursurile. Este un program mai țintit pentru cei care au nevoie de ajutor, cum am menționat anterior, părinții care stau la serviciu până târziu și nu au ce să facă cu copilul.

Promisiunea pentru after-school datează din vremea în care distinsa doamnă Andronescu era ministrul educației, iar în planul ministerului, la vremea aceea, erau revoluționarea sistemului și demitizarea meditațiilor, servicii pentru care părinții plătesc și la ora actuală aproximativ 65.000 lei în zona privată. La momentul acela se dorea popularizarea programelor de after-school în școlile a căror infrastructură permitea acest lucru.

În prezent, se face o evaluare în unitățile de învățământ în vederea creării spațiului necesar implementării acestui program și transformarea programului "Cornul și laptele" în after-school. Ideea ar fi ca contribuția guvernului să acopere suficient, încât copiii să primească o masă caldă la prânz și să beneficieze de supraveghere, atât în partea de efectuare a temelor, cât și în partea de activitate extracurriculară. În acest fel, după cum declara și fostul ministru al educației, "vom scăpa și de practica meditațiilor". Dacă tot am adus în discuție meditațiile, doresc să remarc faptul că, înființarea after-school în interiorul unităților de învățământ va avea, practic, două efecte pozitive: pe de-o parte părinții nu vor mai trebui să-și facă probleme în legătură cu activitatea copiilor lor de după încheierea cursurilor, pe de altă parte, copiii vor fi scutiți de drumurile făcute la meditații, pe lângă cursurile pe care oricum le oferă unitatea de învățământ unde sunt înscriși.

Chiar dacă la capitolul inițiative stăm bine, n-aș putea spune același lucru și despre mijloacele materiale cu care am putea definitiva acest proiect. Din păcate, în zona privată, "școala de după școală" costă aproximativ între 10.000 și 65.000 lei pe an. Însă, în această zonă, Programele "after-school" sunt foarte bine dezvoltate, dar mai scumpe chiar decât taxele la facultate, pornind de la 10.000 lei pe an, iar pe lângă aceste taxe, 10.000 fiind cele mai ieftine, se adaugă costurile suplimentare pentru transport și activități speciale.

Printre cele mai scumpe unități de after-school se numără cele care folosesc alt sistem de educație decât cel românesc și care implică cursuri pe toată durata zilei, cu pauze de recreere și învățare complementară. Pe cele mai înalte poziții, amintim British School of Bucharest (aprox 16.000 euro anual), American International School of Bucharest (13.300 euro anual), International School of Bucharest (5.500 euro anual) și Herman Oberth (4.500 euro anual).

Revenind la sistemul românesc de educație, astfel de programe funcționează, în prezent, în mai multe județe din țară. În cadrul acestora, elevii primesc o masă caldă și efectuează temele cu profesorii. Programul "Ore de după-amiază" este benefic nu numai pentru copii, ci și pentru cadrele didactice care au șansa de a-și suplimenta veniturile afectate de criză. Potrivit statisticilor, în școlile în care există deja programe after-school a crescut nivelul educațional și s-a redus semnificativ abandonul școlar.

Beneficiile unui astfel de program sunt multiple, însă lipsa de informare a celor care conduc aceste unități și lipsa unui cadru legislativ bine pus la punct îngreunează demersurile. În urma acestei declarații, mi-aș dori să fac apel către Ministerul Educației și Cercetării de a demara un plan concret, în acest sens, prin care să utilizăm fondurile europene destinate acestui tip de programe.

    Mircea Lubanovici - declarație politică: - Este absolut necesară revizuirea Constituției, dar doar exprimând dorințele românilor;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Este absolut necesară revizuirea Constituției, dar doar exprimând dorințele românilor"

Remarc cu îngrijorare cum cei care dețin majoritatea politică, în prezent, manifestă un interes redus pentru proiectul noii Constituții, odată cu desființarea alianței care a câștigat alegerile. Ca și cum acest fapt nu ar fi suficient, recomandările Comisiei de la Veneția arată clar incongruențele și deficiențele propunerii de revizuire a actului fundamental. Este ridicol cum premierul aruncă întreaga responsabilitate pe fostul partener de alianță pentru acest eșec, în condițiile în care Comisia de revizuire a Constituției este dominată de parlamentari PSD.

Nu pot să nu observ cum majoritatea indicațiilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept arată de fapt demagogia celor care ne conduc. Ați câștigat majoritatea parlamentară prin atacuri la președinte și promovarea ideii de colaborare între președinte și prim-ministru. Cum ați rezolvat această problemă în propunerea de revizuire a Constituției? Simplu, ne spune Comisia de la Veneția: nu ați rezolvat-o! Nu ați clarificat atribuțiile celor doi reprezentanți ai Executivului, prin urmare conflictele instituționale vor continua! Mai mult decât atât, judecătorii Curții Constituționale au refuzat mecanismul pe care l-ați propus pentru desemnarea premierului de către președinte, care nu face decât să faciliteze crizele politice.

Ne-ați spus în campanie cum veți respecta regulile democratice și principiile statului de drept. Se pare că ați uitat de ele din moment ce vi s-a atras atenția asupra nevoii reale de a limita ordonanțele guvernamentale, în condițiile în care anul trecut au fost peste 100 de astfel de acte, reducând în acest mod competențele Parlamentului.

În plus, s-a subliniat necesitatea consolidării garanțiilor pentru independența în domeniul juridic și îmbunătățirea statutului legal Consiliului Suprem al Magistraturii, domenii asupra cărora am atras atenția în mod repetat în declarațiile mele. Să mai adaug la toate aceste critici și restrângerea rolului Avocatului Poporului sau recomandarea unui Parlament unicameral pentru România, recomandare susținută de un referendum pe care continuați să îl ignorați?

Consider că este absolut necesară revizuirea Constituției, dar într-o manieră care să respecte dorințele românilor exprimate prin referendum și a principiilor statului de drept, și nu a propriilor interese, iar recomandările Comisiei de la Veneția și ale Curții Constituționale confirmă din plin acest fapt.

    Mircea Lubanovici - declarație politică: - De ce nu se dau bani pentru cercetare?;

Domnul Mircea Lubanovici:

"De ce nu se dau bani pentru cercetare?"

Prin această declarație doresc să vă aduc în atenție subiectul subfinanțării în cercetare. Așa cum am afirmat în repetate rânduri, economia României nu poate fi sustenabilă pe termen lung atât timp cât nu producem bunuri și servicii cu o valoare adăugată mare. Consider că una din soluțiile eficiente pentru aceasta constă în stimularea investițiilor în cercetare, fapt ce stimulează competitivitatea economiei noastre.

Din nefericire, România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile de cercetare-dezvoltare: alocăm mai puțin de o jumătate de procent din PIB acestui domeniu, adică aproximativ o cincime din media UE. Mai mult decât atât, din totalul cheltuielilor realizate în domeniu, în 2012, 50% au provenit din fondurile publice, 30% de la întreprinderi și 15% au venit din străinătate. Ce este și mai îngrijorător este faptul că mai puțin de cinci procente din fondurile private au finanțat cercetarea din învățământul superior. În acest context, ne mai miră că domeniile de cercetare nu sunt conectate la economia reală? Sau că 15.000 de cercetători au plecat în afara țării? Să mai adaug că țările UE, care alocă cele mai mari fonduri pentru cercetare-dezvoltare, sunt și cele care au cele mai ridicate nivele de trai?

Mă văd nevoit să subliniez încă o dată necesitatea abordării acestei probleme. Subfinanțarea în cercetare-dezvoltare are efecte negative clare în economie și este de datoria noastră să facem tot posibilul pentru soluționarea lor. Cred cu tărie că se impun identificarea și aplicarea unor stimulente firmelor care susțin inovația, dacă dorim o economie eficientă pe termen lung.

Consecințele implementării unu mixt de măsuri care să stimuleze cheltuielile în cercetare sunt evidente: un dialog real între învățământ și economie; o forță de muncă mai bine pregătită și adaptată la cerințele pieței; o economie competitivă, bazată pe producerea de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată. Desigur, asemenea măsuri dau rezultate vizibile pe termen lung și nu aduc voturi în perioadele electorale. Sper doar ca distinșii noștri guvernanți să ne arate că sunt interesați și de viitorul țării, nu doar de alegeri.

    Miron Ignat - intervenție intitulată Olimpiada de Limba și literatura rusă modernă;

Domnul Miron Ignat:

"Olimpiada de Limba și literatura rusă modernă"

În acest an, Bucureștiul a fost gazda Olimpiadei Naționale de Limba și literatura rusă modernă. Pe data de 28 martie, Colegiul Economic "Virgil Madgearu" - unitate distinsă cu titlul de Școală Europeană - a reunit aproximativ 50 de elevi pentru Olimpiada de limbă maternă.

Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Colegiul Economic "Virgil Madgearu" și Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Rusă au organizat competiția elevilor pasionați de limba rusă din județele Argeș, Brăila, Iași, Maramureș, Suceava, Tulcea și din municipiul București.

Din păcate, după anul 1989 s-a produs o scădere a vorbitorilor și traducătorilor de limbă rusă, o scădere a editării de manuale, dicționare și cărți. În urmă cu doi ani am obținut o editare a manualelor școlare, dar strict pentru școlile cu predare în limba maternă. Cultura rusă este foarte bogată și variată, cuprinzând capodopere ale literaturii universale, o istorie cinematografică importantă, o muzică tradițională și modernă.

În ziua de azi, cunoașterea limbii ruse constituie un mare avantaj. Limba rusă este vorbită de mai mult de 170 de milioane de persoane și este una din limbile oficiale folosite la Națiunile Unite.

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România și iubitorii de limba și cultura rusă organizează evenimente, concursuri, manifestări pentru a promova cât mai mult limba rusă, cultura, tradițiile și obiceiurile rușilor lipoveni, ceea ce reprezintă elemente esențiale ale identității naționale.

Este îmbucurător faptul că an de an avem participanți la olimpiadă, care fac sacrificii pentru a obține rezultate cât mai bune, și profesori care se dăruiesc trup și suflet pentru pregătirea zilnică a elevilor. Acești oameni deosebiți trebuie încurajați și susținuți prin toate mijloacele posibile, căci datorită lor valorile adevărate ale culturii sunt transmise mai departe.

Felicitări elevilor participanți și profesorilor coordonatori!

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: Stimularea mediului de afaceri, cheia de succes a creșterii economice;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Stimularea mediului de afaceri, cheia de succes a creșterii economice"

După cum deja s-a dovedit, Guvernul condus de Victor Ponta nu se rezumă doar la adoptarea unor măsuri de corecție socială, așa cum eronat se încearcă acreditarea acestei idei false din partea opoziției. Susținerea mediului de afaceri este un obiectiv prioritar al programului Executivului, bazat pe o largă majoritate parlamentară, după plecarea PNL din USL. Astfel, în perioada următoare se va acționa susținut pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, decizia respectivă fiind net în favoarea creșterii numărului locurilor de muncă din economie. Adoptarea cât mai grabnică a acestei măsuri va contribui decisiv la realizarea obiectivului prognozat de Guvern, cel de a crea un milion de noi locuri de muncă până în 2020. De asemenea, Guvernul s-a angajat să susțină dezvoltarea IMM-urilor, prin schemele de ajutor și de garanții de stat, la care vor contribui și sumele destinate României, prin programele de finanțare europeană 2014-2020. În acest context, este salutar faptul că pentru prima oară, în ultimii ani, în urma deciziilor guvernamentale, România respectă, în prezent, ținta alocării a 0,4% din PIB pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Cei care cârcotesc nefondat pe la colțurile străzilor și ale politicii trebuie să știe că este vorba despre măsuri concrete, fundamentate pe realitate, generatoare de efecte pozitive atât pentru economia națională, cât și pentru nivelul de trai al fiecărui român. Sigur că nu poți să repari peste noapte tot ce s-a stricat și tăiat în patru ani, dar faptul că noile măsuri destinate creșterii competitivității IMM-urilor vor deveni realitate, vor avea efecte pozitive pentru mii și mii de români.

De altfel, datele statistice oficiale confirmă rezultatele deosebite - peste așteptări, chiar, obținute de România în ultimul an - în plan economic, recunoscute chiar de către unele publicații europene prestigioase. Astfel, am reușit să înregistrăm cea mai mare creștere economică din țările Uniunii Europene, cea mai mică inflație de după Revoluție și o balanță agroalimentară excedentară pentru prima dată în ultimii 20 ani, respectiv am exportat mult mai mult decât am importat în agricultură. De asemenea, gradul de absorbție al fondurilor europene a crescut de cinci ori față de ultima perioadă, iar simplificarea procedurilor de realizare a proiectelor va conduce automat la obținerea unor sume mai consistente în viitoarea perioadă de referință.

În consecință, prin adoptarea unor măsuri de centru-stânga, concrete și dinamice, care asigură un echilibru între politica socială și cea de stimulare a mediului de afaceri, Guvernul Ponta demonstrează o schimbare esențială a filosofiei de guvernare, axată pe bunăstarea românilor, nu pe sărăcirea lor, așa cum au demonstrat nefast fostele guverne ale lui Băsescu și Boc.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: România-NATO - 10 ani fără cuvinte mari. Carta Albă a Apărării ne arată unde suntem și ce mai avem de făcut;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România-NATO-10 ani fără cuvinte mari. Carta Albă a Apărării ne arată unde suntem și ce mai avem de făcut"

Discursurile oficialilor români și mesajele din partea partenerilor din cadrul Alianței - transmise României și Armatei Române în aceste zile - subliniază în mod cât se poate de just trei aspecte. În primul rând, importanța apartenenței noastre la NATO, prin garanțiile de securitate ce ne sunt oferite. În al doilea rând, aportul semnificativ adus de statutul nostru de membru NATO la modernizarea Armatei Române și la consolidarea capabilităților sale. În al treilea, dar nu în ultimul rând, înalta apreciere de care se bucură militarii români care participă la misiunile organizației.

Toate aceste aspecte au însă și o contrapondere. În primul rând, resimțim azi relevanța garanțiilor de securitate, mai ales în contextul riscurilor apărute recent la nivel regional. Ca stat, ar trebui să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestei chestiuni pe termen mediu și lung. În al doilea rând, modernizarea Armatei și consolidarea capabilităților reprezintă simultan un punct nevralgic al participării României în cadrul NATO, din cauza eforturilor semnificative pe care le mai are de făcut statul român în acest sens. În al treilea rând, profesionalismul și curajul militarilor români necesită o mult mai mare implicare din partea autorităților române în susținerea lor, în misiunile în care se află.

Mesajul meu de astăzi este axat, așadar, pe necesitatea unei abordări la fel de juste, de oneste în ceea ce privește gestionarea la nivel intern, național, a obligațiilor asumate în calitate de membri ai NATO.

NATO înseamnă pentru România garanții de securitate și oportunități reale privind consolidarea capabilităților. România înseamnă pentru NATO un partener corect și un furnizor de personal foarte apreciat. Dar ce înseamnă Armata Română pentru statul român? Răspunde oare statul român propriei armate și statelor partenere din Alianță pe măsura beneficiilor primite?

Carta Albă a Apărării, elaborată anul trecut de Ministerul Apărării Naționale și supusă spre analiză și aprobare Parlamentului României, a pus în evidență multiple aspecte deficitare la nivelul capabilităților Armatei Române. Carta Albă enumeră explicit deficiențe cât se poate de serioase cu care se confruntă Armata Română.

Există multiple incoerențe ale cadrului legislativ, care afectează negativ procesul de modernizare a sistemului militar, structura de forțe a armatei este dezechilibrată și incompatibilă cu cea a partenerilor euroatlantici, iar capacitatea operațională a forțelor este redusă, fiind afectată grav atât de starea de operativitate a tehnicii, cât și de nivelul de instruire a personalului. În privința capacității operaționale, Carta Albă este extrem de explicită: obiectivele asumate față de NATO nu sunt îndeplinite la standardele cerute, majoritatea sunt acceptate "cu limitări" și nu pot fi îndeplinite fără resursele financiare necesare. Infrastructura militară prezintă un nivel ridicat de risc pentru desfășurarea în condiții de siguranță a activităților curente.

Așadar, sărbătorim 10 ani de apartenență la NATO, dar Armata Română ne spune clar că nu îndeplinește standardele organizației și că este nevoie de un efort consistent din partea statului român pentru a fi un partener corect în această relație.

Valoarea, profesionalismul, curajul militarilor români nu pot suplini lipsa unei contribuții reale a României din punct de vedere tehnic, la nivelul dotărilor și echipamentelor, în cadrul Alianței. Armata Română are nevoie de minim 2% din PIB pentru a respecta standardele NATO. Partenerii noștri susțin, la rândul lor, acest mesaj: România trebuie să ofere mai multă substanță participării ei la dezvoltarea și consolidarea capabilităților Alianței.

Am participat recent la o serie de întâlniri cu oficiali ai NATO la Bruxelles și am avut o vizită de informare la sediul AWACS, Geilenkirchen, Germania - punct nodal pentru misiunile de supraveghere aeriană efectuate de NATO. Necesitatea unui suport financiar consistent pentru Armata Română, materializat la nivelul contribuției sale în Alianță, a fost menționat, inclusiv, în acest context.

În mod egal, statul român și Ministerul Apărării Naționale trebuie să acorde o susținere mai mare militarilor români aflați în misiuni NATO. Spre exemplu, chiar în cadrul AWACS, există și militari români, însă numărul lor ar putea fi mai mare dacă România și-ar îndeplini obligațiile financiare aferente unor astfel de misiuni. NATO așteaptă de la România o prezență mai bine conturată, nu doar în misiuni, dar și în bazele militare speciale, de elită, cum este cea de la Geilenkirchen.

Acestea nu sunt simple detalii, iar aspectele care țin de managementul național în domeniul apărării au consecințe directe asupra performanțelor noastre, dar și asupra securității naționale, să nu uităm!

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat în mesajul către România că Alianța rămâne pregătită și este de neclintit în angajamentul său privind apărarea membrilor săi, privind pacea și securitatea în spațiul euroatlantic și dincolo de acest spațiu. Acest mesaj solicită din partea noastră un răspuns concret.

În primul rând, trebuie să contribuim la consolidarea capabilităților NATO cu forțe proprii, alocând măcar 2% din PIB pentru apărare.

În al doilea rând, noul context regional necesită și o asumare de responsabilități suplimentare din partea României în cadrul Alianței, mai ales ca graniță estică a spațiului euroatlantic. Abordarea riscurilor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre ar beneficia cu siguranță în urma eforturilor de definire a unui profil sporit în cadrul NATO al flancului estic al Alianței. Realizarea unei interoperabilități crescute, ca mecanism-cheie al eficienței prezenței Alianței în regiune, poate fi promovată prin exerciții comune ale partenerilor, în special în zona vecinătății estice și sud-estice. România trebuie și poate să contribuie la un astfel de demers, pentru a-și consolida prezența în regiune și pentru a putea participa la menținerea unui climat de stabilitate în zonă.

Doar în acest mod vom putea aniversa un majorat "real și de substanță" în calitate de membri ai NATO, iar Armata Română va avea statutul pe care îl merită în cadrul Alianței.

    Natalia-Elena Intotero - intervenție intitulată 10 ani de la aderarea la NATO - Vilnius, 27-28 martie 2014;

Doamna Natalia-Elena Intotero :

"10 ani de la aderarea la NATO - Vilnius, 27-28 martie 2014"

2004 a fost un an foarte important pentru NATO. A marcat cea mai mare extindere a Alianței Nord-Atlantice. România, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria au devenit membre NATO cu drepturi depline.

Pentru România, calitatea de membru NATO a însemnat foarte multă responsabilitate și am onorat mereu încrederea acordată. În cei zece ani de când facem parte din NATO, 40.000 de militari români au fost trimiși în misiuni de război. România a primit întotdeauna laude pentru calitatea militarilor săi, chiar dacă uneori echipamentele lor învechite au lăsat de dorit.

Prima și cea mai importantă misiune la care a participat România, ca membră NATO, este cea din Afganistan. Până în momentul de față, România a trimis în această țară peste 24.000 de militari. Trupele românești sunt încă prezente în Afganistan și în Kosovo. Avem peste 1.300 de militari pe aceste fronturi, cei mai mulți în Afganistan.

În zilele 27-28 martie 2014, pentru a marca în mod deosebit cei 10 ani de NATO, a avut loc, la Vilnius, Conferința internațională cu tema "Contribuția parlamentară la procesul de extindere al NATO". Au participat invitați din 27 de țări.

În cursul dezbaterilor de la Vilnius, două au fost temele care au revenit iar și iar în discursurile participanților. Îngrijorare față de anexarea de către Rusia, printr-o manevră de forță, a teritoriului Crimeii, parte componentă a Ucrainei, și din ce în ce mai multe țări mici și mijlocii doresc să fie protejate de către NATO, solicitând extinderea Alianței. Georgia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina doresc intrarea ca membre cu drepturi depline în NATO.

La 24 de ani de la încheierea Războiului Rece, am putut vedea cum metodele acelei perioade, pe care o credeam încheiată definitiv, au reînviat brusc. Dar lumea de azi nu mai este dispusă să accepte resemnată astfel de acțiuni. În mileniul trei, utilizarea forței brute pentru reglementarea unor raporturi geopolitice nu este o demonstrație de forță, ci o dovadă de slăbiciune.

    Nuțu Fonta - declarație politică: Apel disperat pentru reabilitarea DN 18 Moisei-Iacobeni;

Domnul Nuțu Fonta:

"Apel disperat pentru reabilitarea DN 18 Moisei-Iacobeni"

Vreau să anunț public locuitorii localităților Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești, din județele Maramureș și Suceava, că nu voi abandona bătălia începută pentru sensibilizarea tuturor autorităților abilitate, în vederea alocării sumelor necesare pentru reabilitarea Drumului Național 18 Moisei-Iacobeni. Revin astăzi la acest subiect după ce recent m-am adresat domnului Victor Ponta, premierul Guvernului României, domnilor viceprim-miniștri Gabriel Oprea și Liviu Dragnea, precum și domnului Dan-Coman Șova, ministrul transporturilor. Consider, de asemenea, că cei 14 parlamentari ai județului Maramureș, senatori și deputați, care au semnat memoriul trimis luna trecută către conducerea Guvernului, nu pot fi ignorați la infinit.

În numele celor aproape 50.000 de locuitori din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești, reafirm și aduc la cunoștința conducerii Guvernului României faptul că orice întârziere a rezolvării problemei DN 18 poate fi dezastruoasă pentru zona respectivă și oamenii săi. Cele patru localități, de o frumusețe aparte, recunoscute pe plan intern și mai ales internațional, cu un potențial turistic fantastic și cu faimă mondială în ceea ce privește păstrarea și perpetuarea obiceiurilor tradiționale românești străvechi, au ajuns acum în pragul falimentului, din punct de vedere economic, social și al dezvoltării, dintr-un singur motiv: starea deplorabilă a DN 18.

În acest an nu s-a mai mișcat nimic la repararea drumului, iar conducătorii auto care s-au încumetat să traverseze porțiunea Moisei-Iacobeni, cu siguranță, au făcut primul și ultimul drum prin zonă. Mai mult, starea dezastruoasă a arterei a ajuns și la urechile potențialilor turiști din țară și străinătate, care nu își permit să mai viziteze Maramureșul și Bucovina din același motiv. Să nu mai vorbim de siguranța circulației, afectată serios de "craterele" din carosabil, deoarece pe marea majoritate a porțiunilor drumul arată mult mai rău decât înainte de a fi începută reabilitarea lui.

În plus, oamenii care locuiesc în zonă au ajuns la limita răbdării și, în cazul în care nu se vor lua rapid măsuri, amenință cu gesturi disperate, care pot fi acțiuni mult mai dure decât blocarea DN 18. Mai mult decât atât, cetățenii din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești sunt deciși să recurgă la manifestări excepționale, cum ar fi să solicite pur și simplu ca localitățile respective să fie alipite Ucrainei vecine, pentru a scăpa de calvarul românesc și de promisiunile repetate ce li s-au făcut fără acoperire în fapte.

În orice țară civilizată, oamenii ar trebui să fie pe primul loc în ceea ce privește prioritățile unei conduceri, ale unui guvern. Eu am adus la cunoștința Executivului situația actuală a zonei și a oamenilor săi, cu mențiunea că s-a ajuns într-un punct extrem de sensibil, iar de acum încolo orice este posibil. Ca locuitor al orașului Borșa, nu am cum să nu le dau dreptate oamenilor nu pentru că sunt unul dintre ei, ci pentru că au dreptate. Starea impracticabilă a DN 18 a paralizat aproape toate activitățile economice și sociale din zonă, atât turismul și prelucrarea lemnului, cât și cele conexe - comerț, transport, construcții, servicii etc. Afacerile le mor una câte una, locurile de muncă dispar cu nemiluita, investitorii și turiștii ocolesc zona, iar atunci nu le mai rămân prea multe variante.

Eu spun să ne ferească Dumnezeu de furia oamenilor, deși ar fi de dorit să nu se ajungă la întâmplări regretabile. Din păcate, oamenilor le-a ajuns cuțitul la os și situația a devenit extrem de greu de gestionat.

I-am informat pe premier și pe ceilalți miniștri că zona Borșa-Moisei-Cârlibaba-Ciocănești este efectiv izolată de restul țării, fiind condamnată practic la subdezvoltare. Dacă va fi nevoie, voi face săptămânal acest demers, zilnic chiar, până când autoritățile responsabile vor decide deblocarea banilor în vederea reabilitării Drumului Național 18 Moisei-Iacobeni.

    Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică: Trista figură a lui Crin Antonescu;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Trista figură a lui Crin Antonescu"

Există oameni cu care nu trebuie să îți pierzi timpul, demonstrând că ceea ce vor să pară și ceea ce sunt în realitate reprezintă două linii complet paralele. O demonstrează singuri. Mai mult, aceștia merg mai departe, până se autoanulează, devenind doar simple figuri patetice și triste ce vor continua să se alimenteze din puținele momente în care s-au crezut cu adevărat importanți.

Exponentul de vârf al acestei tipologii umane, dar și politice, este domnul Crin Antonescu.

Pe domnul Crin Antonescu nu te mai poți supăra. Ar fi ca și cum te-ai supăra pe frustrarea celui care a realizat brusc că și-a ratat șansa vieții.

Nu îl mai poți lua nici în serios. Este suficient că se ia singur mult prea mult în serios. Atât de mult, încât a obținut exact efectul invers.

De Crin Antonescu nici nu mai poți râde. Ar fi o dovadă de cruzime prea mare din partea noastră, iar de figura tristă și plânsă a arlechinului, după ce spectacolul s-a terminat și luminile s-au stins, nu poți râde.

Domnul Antonescu și-a încheiat cariera politică, dacă urmărirea unei funcții cu obstinație, cu orice preț, consecințe și, mai ales, în ciuda oricăror evidențe se poate numi carieră. Iar cu fiecare secundă care mai trece, în care Domnia Sa nu este capabil să accepte acest lucru pe care îl știe foarte bine, se încheie și viața unui partid care a funcționat de ani buni numai ca satelit în jurul unui personaj care s-a dorit președinte, fără să se învețe nimic din soarta altora care au existat și au gravitat strict în jurul unei alte personalități, mergându-se cu grotescul până la a se considera și o valoare pe scena politică, ba chiar și un oponent redutabil.

Da, de Crin Antonescu nici măcar nu mai poți râde. Trecând din alianță-n alianță, acum, când lucrurile au devenit clare, iar singurătatea îl apasă, a apelat la un ultim parteneriat din interes. Chiar dacă "mirele" este fără charismă și fără șarm, sperăm că îl va ajuta să găsească puterea de a se retrage înainte de a depăși absurdul.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Haos la finanțe, pe banii românilor;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Haos la finanțe, pe banii românilor"

O tânără doctorandă de la Harvard, întoarsă pe plaiuri românești, novice în ale politicii dâmbovițene, reușește, la doar câteva săptămâni de la numirea în funcția de ministru, să dea peste cap întreaga poveste construită chibzuit în jurul accizei la benzină și motorină de către șeful ierarhic, tânărul "dottore", cu mai puține cunoștințe economice, dar cu o mai bună înțelegere a politicii, mai ales în an electoral.

Ioana Petrescu lasă de înțeles într-o declarație în presă că fără introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenți la combustibil se creează pericolul ca pensiile și salariile să nu mai poată fi plătite de către stat. Declarația a inflamat întreg mediul politic și nu numai, mai ales că venea de la actualul ministru de finanțe. De la consilieri până la însuși premierul Ponta, pe post de "traducător al ministrului de finanțe", au sărit în a o apăra pe "săraca" Ioana Petrescu, încercând să explice că a fost o declarație înțeleasă greșit și că de fapt banii colectați de la cetățeni vor merge către dezvoltarea infrastructurii.

Cine spune însă adevărul și cine minte?

Vorbim de un ministru care face o declarație nefericită, lăsând să se înțeleagă că fenomenul finanțelor publice reprezintă o necunoscută pentru dânsa? În acest caz, doamna Petrescu ar trebui să urmeze un curs intensiv de înțelegere a fenomenului "bugetului de stat" și cum se construiește acesta, poate chiar să-și continue studiile în finanțe publice la Oxford, Cambridge sau Sorbona.

Există oare un sâmbure de adevăr? Poate chiar avem probleme cu încasările la bugetul de stat, iar nivelul scăzut de colectare a lăsat găuri în fondul de pensii și salarii.

O bâlbâială în ceea ce privește repartizarea banilor proveniți din suplimentarea accizei la combustibil a existat încă de la început. "Este imposibil, din punct de vedere tehnic, să spui "Acești bani se duc acolo", explica ministrul transporturilor, Dan Șova. "Creșterea accizei la carburanți a fost o măsură pentru evitarea deflației", explica un alt ministru, cel delegat pentru buget, Liviu Voinea. În tot acest timp, premierul Victor Ponta se străduiește din răsputeri, jucând rolul traducătorului, să explice, pentru poporul iubitor de talk-show-uri, că banii vor merge în construirea de autostrăzi și drumuri.

Singurul lucru cert din această poveste și asupra căruia există un consens din partea tuturor este cine va suporta creșterea accizei. Aceasta se va regăsi la pompă și vor plăti consumatorii. Și asta pentru că în timp ce la finanțe domnește haosul, iar Guvernul este "preocupat" cu investițiile în infrastructură suportate tot de cetățean, pe ideea "Vrei să circuli, plătește !", se uită că există fonduri europene care ar putea fi atrase pentru construirea de drumuri și autostrăzi și care zac undeva pe la Comisia Europeană, pentru că nu avem cine să le atragă.

În timp, vom vedea dacă vorbim de bani colectați în an electoral, cu scopul de a fi utilizați pentru a cumpăra bunăvoința baronilor locali sau dacă sunt bani necesari pentru a acoperi plata salariilor și pensiilor sau, de ce nu, în cel mai fericit caz, poate chiar vom circula pe drumuri și autostrăzi noi.

Însă problemele de fond rămân. Nu există o coerență în politica fiscală promovată de Guvernul Ponta, nu se iau măsuri care să sprijine mediul de afaceri, nu există o predictibilitate, și toate acestea vor îngreuna atragerea de noi investiții, de noi venituri la bugetul de stat, crearea de noi locuri de muncă, pornirea de proiecte în parteneriat public-privat. Iar, în final, factura va fi decontată tot de cetățean, care va plăti câte o nouă taxă sau câte un nou impozit pentru a acoperi incompetența și lipsa de acțiune a actualei puteri.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Aceeași poveste a fondurilor europene;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Aceeași poveste a fondurilor europene"

Bâlbâieli, amatorism și corupție, în câteva cuvinte: politica Guvernului privind fondurile europene. Ne aflăm deja în luna aprilie a lui 2014, primul an al noului exercițiu financiar european, iar prioritățile Guvernului sunt încă o necunoscută, nu numai pentru publicul larg, dar și pentru cei care ar trebui să le stabilească. Ministerul Fondurilor Europene abia a finalizat draftul Acordului de parteneriat cu UE, a treia formă a acestuia, după ce Comisia Europeană a spus un nu categoric celorlalte variante transmise de autoritățile române. Or’ dacă nici pe foaie nu putem să trecem o strategie de finanțare din fonduri europene, cum vom putea să le atragem? La 7 ani de la aderarea la UE încă ne întrebăm unde ar trebui să direcționăm banii. Lipsa unei strategii ne costă pe toți și se regăsește în noi taxe și impozite.

Lucrurile nu sunt cu mult mai diferite nici în cazul celorlalte programe de finanțare lansate de membrele non-UE, iar un exemplu în acest sens îl reprezintă Mecanismul Financiar Norvegian 2009 - 2014 prin care România ar trebui să beneficieze de 115 milioane de euro nerambursabili. Același amatorism al instituțiilor românești, aceeași corupție fac ca aceste fonduri să fie de neatins pentru multe ONG-uri care se confruntă cu o lipsă de transparență a autorităților de management. Apelul a peste 20 de organizații neguvernamentale transmis ministrului justiției și celui al fondurilor europene și prin care se semnalează nereguli în modul de administrare a proiectelor predefinite nu ar trebui să rămână fără un răspuns.

Sistemul de finanțare al societății civile este disfuncțional și, de cele mai multe ori, contrar necesităților expuse de aceasta. Probleme rezidă încă de la început, din 2012, când au fost semnate cele două memorandumuri cu guvernul din Norvegia, respectiv din Islanda și Liechtenstein, și totul a fost un eșec. Domeniile proritare pentru finanțare au fost negociate de Guvernul român fără o dezbatere în prealabil și au fost stabilite fără a se ține cont de realitățile sociale.

Se vorbește de reformă, de creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, însă cei care ar trebui să realizeze aceste deziderate refuză să accepte că reforma trebuie începută din interiorul propriilor instituții. Ministrul fondurilor europene, tehnocrat declarat, nu a luat nicio măsură de depolitizare a sistemului și de decăpușare a autorităților de management pentru programele operaționale. Dezinteresul actualei puteri este vădit, și asta pentru că reprezentanții acesteia au mai mult de câștigat în contextul actual decât dacă s-ar realiza o reformă ca la carte.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Justiția din România. Răspund și magistrații pentru faptele lor?;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Justiția din România. Răspund și magistrații pentru faptele lor?"

Articolul 5 din Convenția europeană a drepturilor omului garantează protecția libertății fizice a persoanei și mai ales dreptul acesteia de a nu fi arestată sau deținută în mod abuziv. Dreptul la un proces echitabil, atât în domeniul civil cât și penal, este garantat de articolul 6 al Convenției europene a drepturilor omului. În sensul art. 6, prin proces echitabil se înțelege dreptul "de a fi audiat în mod echitabil, în mod public și într-un interval de timp rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, legal constituită." Articolul 6 conține, de asemenea, principiul prezumției de nevinovăție până în momentul stabilirii vinovăției. Aceste drepturi au constituit obiectul celor mai multe plângeri formulate la CEDO de către reclamanți împotriva statului român, iar multe dintre aceste acțiuni în instanță au fost câștigate în dauna României, țara noastră fiind campioana Europei la acest capitol. Cel mai recent caz s-a petrecut zilele trecute când fostul șef al BCR Gorj și-a găsit dreptatea la CEDO după ce a petrecut 15 luni în arest preventiv, pentru ca, în final, să fie găsit nevinovat în dosarul pentru care anchetatorii au cerut și obținut arestarea preventivă.

Statul însuși, căci asta spune și Constituția, este garantul libertăților și drepturilor individuale. Acest lucru presupune, așadar, existența unor instituții care sunt create, organizate și funcționează tocmai în vederea garantării și respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor, normal fiind ca toate instituțiile fundamentale să funcționeze în concordanță cu valorile universal-democratice. În același timp, statul român pierde zeci de procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind obligat să achite despăgubiri de sute de milioane de euro, mai precis peste 485 de milioane de euro în perioada 2008-2013, pentru că instituțiile reprezentând autoritatea încalcă tocmai principiile enunțate mai sus, încadrate ca fiind erori judiciare. Vorbim de sume uriașe de bani care ar putea să meargă către investiții sau alte domenii, dacă s-ar găsi și voința necesară ca anumite erori care pornesc din sistemul judiciar românesc să fie corectate.

În prezent Constituția prevede că "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență". Principalele probleme pornesc de la două lucruri simple și care puteau să fie soluționate până acum. În primul rând, sentințele internaționale nu sunt transpuse și în legislația românească, astfel încât multe din procesele pierdute au același obiect. În al doilea rând, statul român nu a fost niciodată interesat să recupereze banii pierduți, deși are pârghiile necesare s-o facă. Până să intre în vigoare noul Cod de procedură penală, statul român, prin Ministerul Finanțelor, era obligat ca, în cazul unei sentințe internaționale, să înceapă o acțiune în regres împotriva aceluia care a provocat situația generatoare de daune. Nu există în prezent nicio acțiune de acest fel, deși vorbim de sute de milioane de euro, deși există mulți cetățeni români care nu și-au recuperat daunele câștigate în instanța europeană. Mai mult decât atât, prin noile prevederi ale Codului de procedură penală se renunță la caracterul obligatoriu al acțiunii în regres, lăsându-se astfel o portiță statului român pentru a-i putea ierta pe cei ce se fac vinovați de pierderea de bani publici.

Până când nu va exista o instituție reală a răspunderii magistraților și nu se va asigura acest echilibru în balanța responsabilitate-independență, România va continua să piardă procese la CEDO, iar noi, românii, vom continua să plătim pentru ele.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Cetățeanul român, o luptă continuă pentru respectarea drepturilor;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Cetățeanul român, o luptă continuă pentru respectarea drepturilor "

Potrivit constituțiilor țărilor democratice, în calitate de cetățeni ai unui stat, indiferent că ne aflăm în interiorul granițelor sau în afara lor, avem dreptul la integritate fizică și psihică, la educație, la sănătate. În același timp, avem obligația de a respecta legile și de a plăti taxe și impozite în contul unui stat, pentru ca acesta să funcționeze și să garanteze drepturile consacrate de legea fundamentală.

Însă a fi cetățean în România, de cele mai multe ori, înseamnă o luptă continuă pentru a ți se recunoaște drepturile constituționale. Niciodată nu poți fi sigur că drepturile tale, dobândite încă de la naștere și asupra cărora nu se negociază, nu îți sunt încălcate tocmai de acele instituții ale statului înființate pentru a-ți asigura protecția și siguranța. În țara lui "lasă că merge și așa" nu există un acces egal la educație, nu se garantează locuri de muncă, iar ca plătitor de taxe și impozite nu ai acces la servicii de calitate, ești mâncat de viu de câini pe stradă, riști să te îmbolnăvești la fiecare pas din cauza alimentelor alterate.

Drepturile cetățenilor sunt transformate într-o afacere a celor care ajung la cârmă și care controlează resursele financiare, acestea există doar pe hârtie, pentru că legea fie nu este aplicată, fie este aplicată într-un mod parțial.

Pe agenda publică recentă a apărut subiectul "mafiei cărnii". S-au descoperit zeci de nereguli, s-au găsit produse expirate, marfă depozitată în condiții improprii, ambalaje deteriorate, carne alterată și se vorbește de grupuri infracționale și de prejudicii de peste 15 milioane de euro. Am văzut o acțiune în forță a procurorilor DIICOT, ajutați de SRI, care s-a finalizat cu arestări. Mă întreb unde au fost până acum ANAF, ANPC sau ANSVSA, instituții care ar trebui să garanteze protecția consumatorului și să lupte cu evaziunea fiscală, pentru ca acești bani să meargă la educație, la sănătate, să se regăsească în servicii.

În septembrie 2013 un anunț îngrozea o țară întreagă: un copil de 4 ani a murit după ce a fost atacat de o haită de maidanezi. Parlamentul a adoptat o lege privind câinii fără stăpân, în care s-a stabilit, printre altele, un termen de 14 zile lucrătoare în care câinii sunt ținuți în adăposturi, după care, dacă aceștia nu sunt revendicați sau adoptați, pot fi eutanasiați. Au trecut aproape 7 luni. Azi avem o situație similară, a unei femei decedate, într-un parc dintr-un sector al Capitalei, pe corpul căreia s-au găsit nu mai puțin de 20 de mușcături de câini. Patrupezii ar fi aparținut Primăriei Sectorului 2 și unor ONG-uri. Cazurile acestor primării care nu au reușit în atâția zeci de ani să rezolve problema câinilor fără stăpân, a edililor care au permis dezvoltarea unor adevărate afaceri în jurul acestor maidanezi sunt o altă dovadă că instituțiile statului nu își fac treaba.

Tot zilele trecute afirmațiile unor medici psihiatri țineau prima pagină a ziarelor. Ei atrăgeau atenția că această criză economică a generat, în România, tot mai multe situații în care unele persoane ajung la psihiatru cu stări depresive de diferite intensități, ce debutează în contextul iminenței șomajului sau al pierderii locului de muncă, numărul acestora dublându-se numai în ultimul an. Statisticile oficiale arată că rata șomajului a fost în ianuarie de 7,3%, în creștere continuă în ultimii ani. Oare avem un Guvern orb sau surd? La Palatul Victoria situația se prezintă altfel? Pentru premierul Victor Ponta și miniștrii săi, adică aceia care ar trebui să atragă investitori, să elaboreze o strategie de creare de locuri de muncă, să ia măsuri de stimulare a mediului de afaceri și să asigure în final dreptul la muncă, aceste date statistice care reflectă realitatea nu sunt de luat în serios?

Aceste cazuri sunt doar câteva dovezi că, pentru instituțiile statului, cetățeanul nu are nicio valoare. Întărirea statului și a structurilor sale se impune, pentru că dacă o țară merge către colaps se produce și o prăbușire a societății.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Guvernul copy-paste - azi inițiativele legislative;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Guvernul copy-paste - azi inițiativele legislative"

În luna mai a anului trecut, împreună cu mai mulți colegi parlamentari, am inițiat o propunere legislativă care viza eliminarea taxei radio-tv, principalul motiv constituindu-l faptul că dreptul la informare prevăzut de Constituție nu poate fi transformat într-o obligație. Bineînțeles, așa cum se întâmplă cu majoritatea propunerilor venite din partea parlamentarilor, aceasta a fost trecută pe repede înainte prin Parlament și scoasă din circuitul legislativ în doi timpi și trei mișcări.

Principalii opozanți au fost societățile de radiodifuziune și TV susținute de un Guvern condus de același Victor Ponta de azi, care și-a pus în funcțiune mașinăria de vot pe care o deține în Parlament pentru a respinge proiectul, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Nu a existat o dezbatere serioasă privind oportunitatea unui astfel de proiect. În niciun moment nu s-a pus în discuție situația TVR-ului și a radioului public, două instituții de stat ale căror pierderi sunt acoperite din banii cetățenilor. La momentul respectiv, Guvernul transmitea, în scris, un punct de vedere, care poate fi și în prezent consultat pe pagina de Internet a Camerei Deputaților, în care ne explica că exercitarea dreptului la informație este asigurată de stat, dar că pentru aceste servicii cetățeanul trebuie să plătească o "taxă de informare", subliniindu-se că acest lucru se întâmplă în toate statele UE.

Astăzi, același Victor Ponta care într-adevăr în prezent se află în fruntea Cabinetului cu numărul 3, probabil mult mai bun și mai eficient decât cel cu numărul 2, ne explică că "obligativitatea pentru toți oamenii de a plăti o taxă e o chestiune depășită" și că televiziunea și radioul public trebuie să beneficieze de sprijin de la bugetul de stat, așa cum se întâmplă în aceleași state membre ale UE.

Premierul și-a manifestat intenția de a desființa taxa radio-tv, urmând să asistăm la un copy-paste al inițiativei noastre legislative. Este adevărat că, în viziunea premierului, acest lucru ar urma să se întâmple la anul și după o eventuală comasare a celor două instituții.

Reamintesc domnului prim-ministru, așa cum se spune și în punctul de vedere transmis către Parlament, și care poartă semnătura domnului Ponta, că, potrivit legii, taxele încasate de la contribuabili se constituie în venit propriu și sunt direcționate în principal către salarii și achiziții curente. Or’ comasarea a două instituții, cu o activitate care se desfășoară într-un mod diferit, nu va scădea cheltuielile precizate anterior.

Cu toate acestea, ce s-a schimbat de anul trecut și până în prezent, ca să îl determine pe premier să își schimbe punctul de vedere? De ce stimabilii domni guvernanți au spus nu unui proiect, semnat de 39 de deputați și senatori, care viza aceeași măsură trâmbițată azi pe toate posturile de televiziune de Victor Ponta? Realitatea este aceeași ca și aceea din anul 2013, ba, mai mult, TVR-ul este pe punctul de a intra în insolvență.

Este un nou discurs populist al unui premier care se află în campanie electorală, care încearcă să acapareze toate mecanismele statului, inclusiv puterea legislativă, dorind să transforme Parlamentul într-un apendice al Guvernului.

De ce trebuie să mai așteptăm un an? Soluția este în puterea președintelui celui mai mare partid aflat la putere, iar aceasta este să propună și să treacă prin Parlament o conducere a TVR apolitică, al cărei principal obiectiv să nu fie promovarea minciunilor actualei puteri, ci profesionalizarea activității și o politică de management coerentă, care să conducă la soluții viabile.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Urgențele întârziate ale Guvernului Ponta;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Urgențele întârziate ale Guvernului Ponta"

Guvernarea prin ordonanțe continuă. Săptămâna trecută am avut Legea electorală. Nu mai este deja o noutate că actualul Cabinet Ponta a decis modificarea actelor normative care vizează organizarea de alegeri, suprapunând scrutinul de la europarlamentare cu cele parțiale pentru mai multe colegii de deputat și senator vacantate din 2013 și până în prezent.

Aceste acțiuni ale premierului Ponta demonstrează, încă o dată, că interesul național este o chestiune ținută bine ascunsă și scoasă ca din joben doar atunci când există un interes personal. Așa cum aflăm și din expunerea de motive a OUG, s-a luat în considerare, și citez, că "sunt elemente ce vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", o justificare devenită mai degrabă una standard folosită în textele emise de Guvern, decât una al cărei sens să se regăsească și în realitate. Și asta dacă nu cumva domnul Ponta a inventat urgența întârziată. OUG-ul în discuție vizează organizarea de alegeri parțiale pentru 6 colegii parlamentare rămase libere, unele dintre ele acum mai bine de 1 an.

O altă mențiune prin care Guvernul motivează urgența emiterii actului normativ este, și citez din nou, "în această situație s-ar ajunge la imposibilitatea organizării de alegeri parțiale, ceea ce va conduce la imposibilitatea cetățenilor de a fi reprezentați în Parlament". Și îl întreb pe domnul prim-ministru, care este în același timp și liderul celui mai mare partid din România, precum și pe domnul Antonescu, autoproclamat în prezent lider al opoziției și președinte al PNL, până acum cine i-a reprezentat pe cei aproximativ 600.000 de cetățeni locuitori ai acestor colegii? De ce situația generată nu a reprezentat o urgență până în prezent? Și cel mai important, cine răspunde pentru faptul că pe aceste colegii au fost susținuți oameni cunoscuți pentru problemele cu legea? Pentru că, da, domnilor lideri ai fostului USL, vorbim de colegii majoritatea rămase libere în urma pierderii funcțiilor de către anumiți deputați și senatori ca urmare a unor decizii definitive în instanță sau care au ales să își dea demisia pentru a întârzia procesele existente pe rol la ÎCCJ și care au fost acceptați pe listele unor partide conduse de politicieni pentru care principii precum integritatea și competența sunt un deziderat de neatins.

Vorbim de un nou joc politic făcut de actuala Alianță PSD-UNPR-PC-UDMR în care adevăratul obiectiv nu îl reprezintă prioritățile societății românești, ci dorința de acaparare a puterii. Pentru o astfel de atitudine există un electorat care să taxeze minciunile promovate de-a lungul anilor de cei care azi se află la cârmă.

Ce se întâmplă însă atunci când, motivând un interes național, se încalcă legea și nu există o instituție, precum cea a Avocatului Poporului, politizată tot prin grija actualei puteri, care să sesizeze nerespectarea unor prevederi în vigoare potrivit cărora: în cazul eliberării unui colegiu de parlamentar trebuie organizate alegeri în maximum 3 luni, fiecare inițiativă legislativă trebuie supusă dezbaterii publice, Legea electorală nu poate fi modificată înainte de organizarea de alegeri cu mai puțin de 6 luni sau faptul că ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile electorale?

Sunt probabil întrebări care vor rămâne fără un răspuns.

    Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică intitulată: Răspunsul la criza din Crimeea: 2% din PIB pentru apărare;

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

"Răspunsul la criza din Crimeea: 2% din PIB pentru apărare"

Un efect imediat al crizei din Crimeea va fi o nevoie sporită de securitate în cadrul statelor NATO. Opțiunile diplomatice și militare recente ale Rusiei vor determina statele europene să aprobe rectificări bugetare până la finalul anului 2014 în vederea alocării unor resurse financiare suplimentare pentru modernizarea echipamentelor tehnice de apărare a frontierelor NATO.

Să ne aducem aminte că recomandările Alianței Nord-Atlantice prevedeau un prag de 2% din PIB pentru cheltuieli militare - prag asumat formal de membri. Totuși, în perioada de recesiune economică, opțiunea europeană pentru a compensa efectele sociale ale crizei a fost diminuarea bugetelor alocate sectorului militar, bugete care au coborât spre 1% din PIB sau chiar sub acest prag.

Ceea ce nu a reușit NATO prin propriile mecanisme de negociere în ultimele decenii a rezolvat Rusia în câteva zile: miliarde de euro vor fi alocate pentru a crește capacitatea militară a statelor membre.

În domeniul armatelor moderne - unde tehnologia costisitoare face diferența mai mult decât în 1945 și unde capacitatea economiilor de a susține cheltuieli militare majore este la fel de importantă ca și în Războiul Rece - efectul cumulat al creșterii cheltuielilor de apărare pentru un grup compact de state NATO va fi convingător și relevant strategic.

E un prim răspuns legic, corect și eficient după criza din Crimeea.

    Petru Movilă - declarație politică: - Premieră în Parlamentul României: automoțiunea Nicolăescu. Primul politician care și-a autosancționat public propria-i incompetență;

Domnul Petru Movilă:

"Premieră în Parlamentul României: automoțiunea Nicolăescu. Primul politician care și-a autosancționat public propria-i incompetență"

Un an și jumătate a fost Eugen Nicolăescu ministru al sănătății. În tot acest timp nu a fost în stare să ducă la bun sfârșit niciun obiectiv pe care și l-a asumat și propus atât timp cât a ocupat scaunul cel mai important din tot sistemul de sănătate al României. N-a știut decât să încurce, să taie, să provoace haos prin declarații contradictorii și prin ordine care contraziceau realitatea. Imediat după ce a pierdut portofoliul Ministerului Sănătății, în numele PNL a depus o moțiune simplă împotriva Guvernului pe care l-a părăsit de nici două luni, intitulată "Guvernul Ponta 3 amenință viața pacienților: amână lista de medicamente compensate".

Nu cred că s-a întâlnit până în prezent o dovadă mai mare de ipocrizie din partea unui fost ministru al sănătății. Nicolăescu nu a fost capabil timp de mai bine de un an și jumătate să actualizeze lista medicamentelor compensate. Și-a dat seama de importanța ei imediat după ce n-a mai fost ministru.

Din 2008 și până astăzi, Nicolăescu nu a dorit să rezolve această problemă, dar a reușit să bată orice record în materie de ipocrizie politică și să depună o moțiune pentru un proiect pe care l-a început, dar nu l-a dus la îndeplinire în timpul mandatului său care a durat un an și jumătate.

Ilar este faptul că Nicolăescu a argumentat această moțiune ca fiind un proiect promis și rămas nefinalizat de către actualul Guvern. Ceea ce trebuie să afle fostul ministru este faptul că tot el a fost cel care l-a promis și nu l-a finalizat. Astfel că Nicolăescu a depus o moțiune împotriva sa, constatând, după ce a pierdut scaunul de ministru, cât de prost a condus această instituție.

În cazul adoptării cu întârziere a listei de medicamente compensate, cei care au de pierdut sunt bolnavii. Indiferent de motivul invocat, absența acestei liste îi privează pe bolnavi, în special pe cei cu afecțiuni cronice, de medicamentele care le pot îmbunătăți starea de sănătate. Pentru unele afecțiuni și boli cronice, lista este neschimbată de ani de zile, iar perioada dintre aprobarea unui medicament și prescrierea lui în regim compensat este inacceptabil de mare. În majoritatea țărilor europene vorbim de câteva luni sau 1 an, în timp ce pentru România sunt medicamente care așteaptă de 5 ani să fie aprobate la compensare.

Ministrul care a stat cel mai mult la sănătate după 1989, Eugen Nicolăescu, știa foarte bine aceste detalii. Totuși, nu a fost în stare să-și respecte propriile termene de intrare în vigoare a acestei liste, la fel cum s-a întâmplat cu pachetul de servicii medicale, cu Legea sănătății, cu programele de prevenție care nu s-au mai reluat și tot așa.

După ce a distrus sistemul de sănătate prin Eugen Nicolăescu, demersul PNL de a lansa o moțiune simplă este unul ridicol, în contextul în care liberalii poartă răspunderea pentru situația în care se găsește sistemul sanitar la ora actuală. Demersul anunțat de fostul ministru a stabilit o premieră în Parlamentul României: este primul politician care și-a autosancționat public propria incompetență.

Felicitări, domnule fost ministru, este prima dată când recunoașteți cât de mult ați greșit!

    Petru Movilă - declarație politică: - Premierul cu 365 de zile de 1 aprilie;

Domnul Petru Movilă:

"Premierul cu 365 de zile de 1 aprilie"

În cursul zilei de ieri, premierul Ponta a avut o intervenție la un post de televiziune care nu se poate explica decât prin prisma faptului că astăzi este 1 aprilie. Cu toată sinceritatea și seninătatea de care Ponta poate da dovadă, acesta ne-a explicat faptul că "n-am pus și nu voi pune nicio taxă care să lovească direct în fiecare dintre cetățenii acestei țări".

Astăzi, la nici 24 de ore după ce a făcut aceste afirmații cel puțin surprinzătoare, a intrat în vigoare acciza suplimentară de 7 eurocenți la carburanți. Această nouă suprataxă a făcut ca prețul la litrul de benzină și motorină să crească cu aproape 50 de bani, iar România să aibă motorină mai scumpă decât în Austria sau în Germania.

Acciza de 7 eurocenți nu este altceva decât o măsură abuzivă, introdusă la presiunea baronilor locali disperați pentru că promisiunile din campaniile electorale nu li s-au îndeplinit. În țară oamenii și acum așteaptă să vadă cum proiectele promise de primari prind contur. Pentru toate aceste investiții trebuie bani, iar Guvernul Ponta nu mai are fondurile necesare să îndestuleze toate gurile pe care a promis că le hrănește cu bani de la bugetul statului. Astfel că această nouă creștere de acciză la combustibil nu se poate explica decât ca sursă generatoare de fonduri de campanie pentru baronii locali în anul electoral.

Existau alte surse prin care se puteau colecta bani la bugetul de stat, cum ar fi reducerea evaziunii fiscale sau creșterea absorbției fondurilor europene. Chiar și fără această acciză, Guvernul are la dispoziție resurse semnificative din care poate face lucrări de infrastructură și nu are nevoie de introducerea acestei taxe. În acest an, bugetul alocat pentru proiectele de autostrăzi este de 2,4 miliarde de lei, mai mic cu peste un miliard de lei decât anul trecut, când n-a fost acciza suplimentară. O parte din acești bani provin din fondurile europene destinate construcției de autostrăzi. Cu toate acestea, Victor Ponta se încăpățânează să introducă acciza suplimentară, deși românii scot de trei ori bani din buzunare pentru drumurile României: plătesc acciza, plătesc TVA-ul și plătesc rovinieta.

Nu doar cei care au mașini vor scoate bani în plus din buzunare, ci toți cetățenii. Dincolo de acciza mai mare, se va resimți anul acesta și impactul taxei pe construcții speciale, așa-numita "taxă pe stâlp", care se va aplica inclusiv rafinăriilor și stațiilor de alimentare cu carburant.

Astfel, industria românească a primit o dublă lovitură, iar oamenilor li se iau bani din buzunare, deși Ponta a anunțat bucuros o creștere economică nesperată de 3,5%.

În aceste condiții, dacă acestea sunt efectele creșterii economice asupra românilor, ce-ar fi trebuit să suportăm dacă România încă ar fi fost în recesiune?

    Radu Babuș - declarație politică cu tema: Facturarea electronică;

Domnul Radu Babuș:

"Facturarea electronică"

Trecerea la o administrație publică informatizată reprezintă un obiectiv important pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre. Facturarea electronică poate contribui la realizarea acestui obiectiv.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 3 decembrie 2010 a fost publicată decizia Comisiei din 2 noiembrie 2010 de înființare a Forumului european multipartit privind facturarea electronică (e-facturare). Decizia se va aplica până la data de 31 decembrie 2013.

Într-o rezoluție din aprilie 2012, Parlamentul European a solicitat ca facturarea electronică să devină obligatorie, în sectorul achizițiilor publice, până în 2016.

Beneficiile facturării electronice au determinat mai multe state din Uniunea Europeană să solicite prezentarea de facturi electronice în materie de achiziții publice în întregul sector public sau într-o parte din acesta.

Obiectivele specifice ale introducerii facturării electronice în domeniul achizițiilor publice sunt reducerea complexității și îmbunătățirea clarității și a securității juridice pentru operatorii economici și scăderea costurilor operaționale pentru operatorii economici care participă la achizițiile transfrontaliere.

Privitor la garantarea interoperabilității, standardul european ar trebui să definească elementele de date semantice referitoare la datele de completare ale vânzătorului și cumpărătorului, identificatorii de proces, atributele facturării, detaliile privind elementele facturării, informațiile privind livrarea, detaliile și termenii plăților.

Eliminarea barierelor în calea accesului la piață în domeniul facturării electronice ar genera impacturi economice atât în materie de costuri, cât și în materie de beneficii, acestea din urmă fiind semnificative.

Instituirea unui standard comun ar soluționa problema interoperabilității pentru toate întreprinderile care relaționează cu autoritățile contractante care aderă la noile norme și ar reduce costurile care rezultă din necesitatea de a susține mai multe standarde diferite de facturare electronică.

    Raluca-Cristina Ispir - declarație politică referitoare la două mari probleme ale societății românești: locurile de muncă și investițiile;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Astăzi vă voi readuce în atenție faptul că Partidul Național Liberal este promotorul a două măsuri care, odată aplicate, ar rezolva mai multe puncte deosebit de importante pe agenda economică a României. Aceste măsurile pe care PNL le-a propus - reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit - sunt răspunsul nostru la două mari probleme ale societății românești: locurile de muncă și investițiile.

Este demonstrat deja că reducerea contribuțiilor de asigurări sociale este o măsură atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru angajați, care poate înseamnă mai multe locuri de muncă noi, mai puțini bani plătiți la negru și salarii mai mari. Să nu uităm că, din păcate, în România datele arată că munca la negru este dublă față de restul Europei, iar impozitarea muncii este printre cele mai mari din Europa.

În ceea ce privește cea de-a doua măsură, respectiv neimpozitarea profitului reinvestit, aceasta nu este de natură să aducă atingere absolut deloc situației bugetului de stat, de vreme ce impactul bugetar, sub 100 milioane lei, este neglijabil pentru o măsură de o asemenea importanță.

Nu credem în vorbele frumoase și promisiunile celor care acum guvernează. Vrem să vedem fapte, un calendar clar de adoptare și aplicare a acestor măsuri. Dacă ele nu vor fi adoptate până la 1 mai, Partidul Național Liberal ar putea lua în calcul inclusiv o introducere a unei moțiuni de cenzură.

În momentul de față consider, alături de colegii mei, că actuala coaliție de guvernare nu are nicio scuză pentru amânarea acestor măsuri. Ele depind doar de voința și decizia politică.

    Raluca Surdu - declarație politică privind necesitatea urgentă a reglementării insolvenței persoanelor fizice;

Doamna Raluca Surdu:

Partidul Național Liberal susține, în mod ferm, introducerea urgentă a unei legi care să prevadă insolvența persoanelor fizice ca parte integrantă a noului Cod al insolvenței.

Prin intermediul acestei declarații politice doresc să vă aduc la cunoștință câteva din beneficiile directe și indirecte ale unei astfel de măsuri.

În primul rând, beneficiile vor putea fi resimțite atât de cei care se află într-o situație în care se impune declararea insolvenței personale, cât și de economia națională, care va cunoaște o serie importantă de câștiguri, care vor contribui la dinamizarea acesteia.

Insolvența personală, procedură care presupune o supraveghere judiciară în vederea restructurării situației financiare a unui debitor, o regăsim în multe dintre țările Uniunii Europene, precum Marea Britanie, Franța, Olanda, Portugalia, Germania, Polonia, Cehia, Letonia, Slovenia, Irlanda, Estonia sau Lituania. De menționat este situația, foarte recentă, din Ungaria, unde chiar și Fondul Monetar Internațional a recomandat adoptarea cât mai rapidă a unei astfel de măsuri, obiectivul fiind redresarea economiei din această țară. Reprezentanții FMI au motivat această recomandare invocând faptul că o astfel de măsură conduce la ameliorarea situației debitorilor aflați în dificultate.

În momentul de față, în România este reglementat doar falimentul firmelor, deși situația financiară instabilă de la nivel internațional i-a afectat cel puțin la fel de mult și pe indivizi. Suntem printre puținele state europene unde nu există o legislație privind insolvența persoanelor fizice. Cetățenii aflați într-o situație dificilă din punct de vedere financiar sunt lipsiți de orice fel de protecție în fața creditorilor, în momentele în care nu își mai pot onora obligațiile în fața acestora.

Cei care, din nefericire, se confruntă cu astfel de dificultăți financiare, au de suferit chiar și emoțional, fapt care, din punctul meu de vedere, poate fi considerat un factor de adâncire a crizei economice. Cei aflați într-o astfel de situație, cu un trai, de cele mai multe ori, de subzistență, își pierd atât dorința, cât și speranța pentru un viitor mai bun și intră într-o umbră de pesimism, iar singurul obiectiv al celor aflați în această situație rămâne doar supraviețuirea de pe o zi pe alta. Astfel, contribuția directă la creșterea economică a României, prin creșterea consumului, din partea unui număr semnificativ de cetățeni este astăzi aproape nulă, având în vedere că aproape un milion de cetățeni se încadrează într-o situație de faliment personal, conform mai multor estimări.

În momentul de față, numărul extrem de mare de cetățeni români care se află într-o situație de supraîndatorare financiară reprezintă o frână pentru procesul de creștere economică. În țările unde nu există această instituție a insolvenței personale veniturile debitorului sunt practic urmărite până în momentul în care instituția bancară își recuperează întreaga datorie, apoi creanța se stinge complet. Totuși, acest lucru poate dura chiar și 20-30 de ani, ceea ce înseamnă că cei aflați într-o astfel de situație, pe toată durata acestei perioade, trebuie să uite de orice altă investiție sau achiziție, fie ele și minime.

O astfel de măsură trebuie urgent adoptată, mai ales având în vedere interesul de a ne alinia în rândul partenerilor noștri din cadrul Uniunii Europene care se bucură de existența unui astfel de cadru pentru cetățenii lor.

În concluzie, doresc să menționez că adoptarea unei astfel de măsuri este extrem de necesară. Modificarea legislației prin introducerea falimentului persoanelor fizice necesită un consens politic, atât între noi, cei din Parlament, cât și o corelare perfectă cu reprezentanții Guvernului.

    Raluca Turcan - declarație politică: - Autostrada Sibiu-Pitești a fost îngropată pentru a doua oară de Guvernul Ponta;

Doamna Raluca Turcan:

"Autostrada Sibiu-Pitești a fost îngropată pentru a doua oară de Guvernul Ponta"

PDL solicită premierului Victor Ponta și ministrului Dan Șova să ia o decizie clară în ceea ce privește autostrada Sibiu-Pitești. Construcția autostrăzilor nu se face pe blog sau prin contradicții la TV. Prioritățile la finanțare trebuie stabilite prin Masterplanul de transport, nu prin memorandumuri secrete.

Guvernul Ponta nu poate aproba memorandumuri de construcție a autostrăzilor din fonduri europene fără a avea finalizat Masterplanul de transport și fără a ține cont de prioritățile europene.

Premierul Ponta și ministrul Șova au ajuns să piardă șirul minciunilor referitoare la construcția autostrăzii Sibiu-Pitești, de vreme ce în aceeași săptămână dădeau asigurări că încep lucrările în 2015, dar în comunicările oficiale ale Guvernului autostrada nici măcar nu este menționată.

Autostrada Sibiu-Pitești a fost îngropată pentru a doua oară de Guvernul Ponta. Să ne reamintim că licitația pentru studiul de fezabilitate pentru această autostradă a fost lansată în aprilie 2012, în timpul Guvernului Ungureanu, dar a fost anulată de Guvernul Ponta în același an.

PDL solicită premierului Victor Ponta și ministrului Dan Șova să facă publice integral memorandumurile referitoare la construcția de autostrăzi aprobate în ședința de Guvern și să nu mai saboteze construcția autostrăzii Sibiu-Pitești.

    Raluca Turcan - declarație politică: - Inacțiunile USL încurajează abandonul școlar din județul Sibiu;

Doamna Raluca Turcan:

"Inacțiunile USL încurajează abandonul școlar din județul Sibiu"

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu ne-a oferit o știre extrem de proastă pe un ton extrem de calm: 318 elevi din județ au abandonat școala după primul semestru. Cei peste 300 de copii neșcolarizați au fost trecuți deja la capitolul "pierderi inevitabile" de către inspectorat. Este o rușine ca Ministerul Educației Naționale, prin Inspectoratul județean, să ia la cunoștință de aceste cifre și să nu ofere soluții concrete.

Ministrul educației, Remus Pricopie, declara acum un an faptul că, în anul școlar 2013-2014, se vor face raportări lunare cu privire la absențele elevilor. Raportările s-au făcut, dar cine trebuia să ia măsuri pentru combaterea absenteismului și prevenirea abandonului școlar?

O declarație și mai ruptă de realitate vine din partea președintelui Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, care cerea aducerea copiilor la școală cu "forța" de către "poliție, jandarmi, unitățile de asistență socială". Domnul Cindrea trebuie să știe că vina nu aparține copiilor (minorilor), ci ministerului și inspectoratului școlar, pentru că au stat cu mâinile în sân și au așteptat un miracol. Autoritățile au închis ochii la raportările lunare ale absențelor, nu au luat măsuri până la momentul abandonului, au tratat problema cu indiferență.

Lipsa de reacție la semnalele care conduc la abandon?! 318 copii au fost tratați ca saci de cartofi sau cifre statistice, și nu ca destine ce pot fi frânte.

România continuă să fie în topul țărilor cu cel mai ridicat abandon școlar din UE. Acest lucru este cunoscut de Guvern, dar nu s-a făcut nimic pentru a stopa fenomenul. Ba, mai mult, Guvernele Ponta 1, 2 și 3 au încurajat abandonul școlar prin nedecontarea abonamentelor școlare, prin sistarea investițiilor pentru repararea sau construcția de școli, prin respingerea sau amânarea în Parlament a unor proiecte cum ar fi generalizarea cabinetelor psihopedagogice sau Legea privind acordarea tichetelor pentru after-school, prin alocarea a tot mai puțini bani pentru manuale și laboratoare școlare.

Fără un plan concret de investiție în educație, România va continua să condamne tot mai mulți tineri la abandon școlar, la părăsirea timpurie a școlii, la generalizarea forței de muncă necalificată și a sărăciei acute.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Tinerii din România nu-și mai permit să urmeze o facultate;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Tinerii din România nu-și mai permit să urmeze o facultate"

În urmă cu două săptămâni Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România anunța, ca urmare a analizei datelor furnizate de 20 de universități românești, o rată a abandonului pentru promoția 2013 de 40%. Membrii ANOSR reclamă, în deplină cunoștință de cauză, faptul că măsurile luate de Guvern pentru diminuarea fenomenului au fost la limita penibilului.

Și totuși cum se poate explica acest procent alarmant care pune sub semnul întrebării funcționalitatea învățământului superior din România? Ne-au răspuns tot reprezentanții ANOSR care au supus atenției noastre o serie de disfuncționalități pe care guvernanții ori nu le cunosc, ori le ignoră cu bună știință:

  • bursa socială are o valoare medie de aproape trei ori mai mică decât necesarul;
  • universitățile respondente au, în medie, un angajat specializat în consiliere în carieră sau consiliere psihologică la peste 8000 de studenți;
  • necorelarea sistemului de învățământ liceal cu cel superior și cu piața muncii în vederea asigurării unei treceri optime de la liceu la facultate și de acolo la locul de muncă;
  • neverificarea funcționării și atingerii scopului de către mecanismele create de stat la nivel legislativ;
  • lipsa unei finanțări corespunzătoare pentru ca aceste mecanisme să fie funcționale.

Aș vrea să ne reamintim de protestele studențești din toamna anului trecut când câteva mii de tineri din 10 centre universitare l-au obligat pe ministrul delegat pentru învățământul superior, domnul Mihnea Costoiu, să facă o serie de promisiuni ca urmare a cerințelor studenților exprimate anterior în repetate rânduri. Printre acestea se numără creșterea subvenției cămine - cantine, reformarea modului de alocare a burselor sociale și propunerea de soluții pentru creșterea fondului alocat pentru burse, adoptarea unui act normativ care să facă centrele de consiliere și orientare în carieră funcționale și adoptarea unui plan financiar multianual pentru educație, elaborat de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice. Cu tristețe, ascultând vocea reprezentanților ANOSR, constatăm că, de atunci, doar creșterea subvenției cămine - cantine a fost realizată, însă și aceea doar cu 10%, față de 30% cât solicitaseră aceștia.

Astfel că, o dată în plus, ca urmare a acestor realități, pot spune că proiectul meu și al colegilor din Partidul Democrat Liberal de a aloca minimum 5% din PIB învățământului și 1% cercetării prin Constituție este susținut și de vocea studenților din România. Această alocare cerută laolaltă de profesori, studenți, elevi, părinți deja nu mai poate fi considerată o revendicare, ea trebuie privită ca o ultimă soluție, una disperată și absolut necesară pentru a salva ceea ce a rămas performant în sistemul de învățământ românesc. Guvernul României nu și-a făcut datoria față de cei 40% dintre studenții români care au început o facultate cu gândul la o viață mai bună pentru ei și familiile lor, cu gândul de a face performanță pentru România, cu gândul de a răsplăti numeroasele eforturi pe care părinții lor le-au făcut suportând costul rechizitelor, al navetei, al materialelor didactice necesare și solicitate din clasa I până în clasa a XII-a.

Atitudinea pe care responsabilii din Guvern o au față de studenții români mă face să mă întreb, și din postura de profesor universitar, dacă statul român mai încurajează tinerii să urmeze studii superioare și dacă nu cumva vorbim de o condamnare a acestei generații la sărăcie, la necunoaștere, la șomaj, la părăsirea țării.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - București și Suceava, unite în marele proiect al francofoniei;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"București și Suceava, unite în marele proiect al francofoniei"

În perioada 20-23 martie 2014, Camera Deputaților a organizat Conferința șefilor de delegații ale parlamentelor membre ale Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) din regiunea Europa. În contextul intensificării demersurilor de promovare a valorilor francofone în Europa Centrală și de Est, reuniunile Regionalei Europa a APF au avut loc la Chișinău, în perioada 27-28 noiembrie 2013, la București și Suceava, în perioada 20-23 martie 2014, urmând Varșovia, în toamna anului 2014.

Lucrările Conferinței au fost deschise de către șeful Misiunii Regionale Europa a APF, domnul Jean-Paul Wahl, urmate de mesajul președintelui Camerei Deputaților, domnul Valeriu Ștefan Zgonea, de alocuțiunile ministrului educației naționale, domnul Remus Pricopie, vicepreședintelui Senatului României, domnul Cristian-Sorin Dumitrescu.

În intervenția mea, în calitate de președinte al delegației Parlamentului României la APF, am încercat să demonstrez faptul că francofonia în România este o preocupare coerentă, constantă și susținută de importante nume românești, care au realizat de-a lungul istoriei legături solide cu spațiul european francofon, pe care ne bazăm astăzi atunci când cerem fapte concrete care să protejeze francofonia în România. Francofonia nu trebuie să fie percepută ca o instituție cu atribuții formale, ci trebuie să fie o forță economică, politică, culturală care să reunească statele care au ca limbă oficială franceza, dar și pe cele care au o puternică tradiție istorică și culturală în spațiul francofon pentru îndeplinirea unor obiective care să se reflecte în educație, economie, turism, politică.

Dezbaterile s-au concentrat în trei sesiuni: Activitățile de promovare a francofoniei; Tinerii francofoni - promotori ai democrației, multiculturalismului și plurilingvismului; Pregătirea celei de-a XXVII-a Adunări Regionale Europa, ce va avea loc la Varșovia, în perioada 28 septembrie - 1 octombrie 2014, pe parcursul cărora au intervenit: reprezentantul personal pentru francofonie al Președintelui României, domnul Cristian Preda, șeful Antenei Regionale OIF pentru Țările din Europa Centrală și de Est, domnul David Bongard, ministrul plenipotentiar, corespondent național pentru francofonie, MAE, doamna Victoria Popescu, președintele GADIF, domnul Benoît Rutten, directorul Biroului Europa Centrală și de Est al Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), domnul Abderrahmane Rida, domnul academician Răzvan Theodorescu, fost președinte al delegației Parlamentului României la APF, din partea Institutului Cultural Francez, E.S. domnul Philippe Gustin, ambasadorul Franței în România, domnul deputat Theodor Paleologu, membru al Comisiei permanente comune pentru relația cu UNESCO a Parlamentului României.

Ca deputat de Suceava, mărturisesc că prezența numelui județului pe care îl reprezint în Parlamentul României pe programul acestei reuniuni, alături de București, precum și posibilitatea de a-i aduce pe membrii delegațiilor parlamentelor membre ale Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF) din regiunea Europa în Suceava au reprezentat un adevărat succes.

Una dintre cele mai importante concluzii care au reieșit în urma acestei reuniuni se referă la faptul că există o preocupare semnificativă la nivel de discurs francofon, însă, la nivel de fapte, realitatea este dezamăgitoare. Totodată, la Suceava, șeful Misiunii Regionale Europa a APF, Jean-Paul Wahl, ca urmare a dezbaterii organizate la Casa Prieteniei, intitulată "Francofonia tinerilor", în care a putut constata eforturile foarte mari care se fac la nivel de județ în direcția promovării limbii franceze și a francofoniei, a atras atenția cu privire la faptul că România nu este suficient de recunoscută și reprezentată în sânul francofoniei. Acesta a declarat că este convins că, dintre toate țările, în afară de cele care au franceza ca limbă oficială, România este cea care împărtășește cel mai bine și este mai apropiată de cultura și civilizația franceză.

În acest context, la Suceava, am vorbit pentru prima dată despre faptul că există negocieri între factorii care pot influența realitatea francofonă din Europa Centrală și de Est și Ministerele Educației din țările implicate pentru ca limba franceză să rămână prima limbă în școli acolo unde este deja, sau să redevină prima limbă în celelalte școli, alternativ cu limba engleză, un an limba franceză prima limbă, un an limba engleză prima limbă. Răspund astfel și celor care se întreabă care este finalitatea acestui parcurs francofon și am toată încrederea că, în primul rând, învățământul din România este cel care va avea de câștigat în urma discuțiilor avute la București și Suceava.

Închei, prin a vă mărturisi că, inevitabil, deplasarea oaspeților europeni în Bucovina, unde au beneficiat de toată atenția autorităților județene, împreună cu care le-am oferit posibilitatea să cunoască o parte a ținutului Bucovina, a constituit o oportunitate extraordinară de promovare a României. Voronețul, Sucevița, Ciocăneștiul, ceramica unică de Marginea vor ajunge în Andorra, Belgia, Bulgaria, Franța, Jersey, Jura (Elveția), Luxemburg, Polonia, Republica Moldova, România, Ungaria, Valais (Elveția), colțuri ale Europei unde un program de promovare a țării noastre este așteptat, conform mărturisirilor împărtășite de participanții la eveniment.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Unde se duce taxa pe combustibil?;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Unde se duce taxa pe combustibil?"

Începând cu 1 aprilie, românii vor plăti o nouă taxă, o taxă la fel de mediatizată ca Guvernul Ponta, foarte uzitată în aproape toate ieșirile publice ale politicienilor din România. Nu aș vrea ca prin această mediatizare excesivă, sub forme atât de diferite, a subiectului, să deviem de la problema reală: românii sunt din nou împovărați cu o acciză în valoare de 7 eurocenți pe litrul de carburant. Fiecare român, indiferent dacă deține sau nu automobil - pentru că majorarea prețului la combustibil va determina o creștere a tuturor prețurilor -, va scoate din buzunar, direct sau indirect, o sumă semnificativă de bani care va intra în contul statului român. Atunci logica îmi spune: știm cine plătește taxa, nu ar trebui să știm și unde sunt canalizați banii colectați? Un guvern care pretinde a avea viziune și o strategie bine puse la punct nu ar trebui să explice românilor cum se va îmbunătăți nivelul lor de trai prin această nouă taxare la care sunt supuși? De asemenea, românii se mai întreabă de ce e nevoie de o nouă taxă dacă România a înregistrat creștere economică? Deocamdată, informațiile contradictorii furnizate de Guvernul României sfidează logica.

Recent, ministrul finanțelor, Ioana Petrescu, declara că plata pensiilor și a salariilor este în pericol și ea depinde de aplicarea accizei de 7 eurocenți la combustibil începând cu 1 aprilie 2014. Afirmațiile ministrului de finanțe îl contrazic pe premierul României, Victor Ponta, care a declarat, în repetate rânduri, că banii încasați din acciza la combustibil vor fi folosiți pentru construcția de autostrăzi, dând chiar un exemplu concret în acest sens, și anume autostrada Sibiu - Pitești.

În fața unor asemenea contradicții bizare, care sfidează capacitatea de înțelegere și inteligența românilor, nu pot, alături de colegii mei, să nu mă întreb dacă nu cumva atât Ioana Petrescu, cât și Victor Ponta ne mint. Nu pot să nu iau în calcul posibilitatea ca această taxă să devină un fond destinat baronilor USD din teritoriu, care au acum, în prag de alegeri, nevoie de o siguranță, de un semnal pentru intrarea în competiție. Până când nu va exista un document al Guvernului din care să reiasă clar că cele două miliarde de lei sunt dirijate exclusiv în bugetul ministerului de resort, această taxa se va afla sub semnul fraudei, dincolo de orice alt efect imediat sau pe termen mediu.

Bâlbâielile în Guvernul Victor Ponta ne dezvăluie că acciza pe carburant este, de fapt, un instrument de campanie, constatând totodată că, din păcate, România este în continuare pe un drum greșit, pe un drum al minciunii, al incompetenței. În speranța că totuși timpul mă va contrazice, astăzi am senzația că românii muncesc pentru baronii unor partide aflate la putere și care, fără scrupule, transformă sistemul de taxe și impozite în tehnici de satisfacere a nevoilor de campanie.

Fac un apel în numele românilor care nu își permit să plătească mai mult pentru navetă, pentru o masă decentă, pentru un set nou de îmbrăcăminte înainte de Sărbătorile Pascale și care, probabil, vor renunța la singurul concediu pe an pe care și-l mai permiteau, și solicit Guvernului Ponta să elimine, în regim de urgență, această taxă pe combustibil.

    Sonia-Maria Drăghici - declarație politică cu tema: Vizita la Comisia Europeană făcută de membrii Parlamentului României;

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

"Vizita la Comisia Europeană făcută de membrii Parlamentului României"

În 27-29 martie 2014 am participat la Bruxelles la o vizită organizată în scopul întâlnirii membrilor Parlamentului României cu reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru informații legate de structura și funcționarea Comisiei, cu prezentarea unor teme de interes pentru România. Din totalul de 15 parlamentari delegați, aparținând întregului spectru politic parlamentar, au participat doar 14, unul fiind absent (dna deputat Paul - Grupul parlamentar al PDL).

Prima întâlnire a fost cu dl Detlef Clemens, adjunct al Unității Parlamentul European, Grupul de Relaționare Interinstituțională, de la Secretariatul General al Comisiei Europene. Domnia sa ne-a prezentat cadrul instituțional al Comisiei Europene, obiectivele, politicile generale, procesul decizional, factorii de putere, mijloacele de influență ale Comisiei și provocările recente, finalizând cu rolul parlamentelor naționale în relația cu Comisia.

În privința relațiilor cu parlamentele naționale, dl Clemens a vorbit despre principiul subsidiarității, sporirea integrării și lupta împotriva euroscepticismului, accentuând rolul european al parlamentelor naționale.

O serie de colegi au luat cuvântul. Personal am punctat că noi, parlamentarii români, milităm ferm împotriva euroscepticismului, fiind conștienți de rolul nostru în consolidarea relațiilor europene, ideile, proiectele și racordarea la legislația europeană constituind pentru noi premise ale progresului și prosperității României.

Al doilea expozeu a fost al dlui Joost Kuhlmann, șeful Unității Finlanda, Bulgaria, România, din cadrul Directoratului General Afaceri Economice și Financiare. Titlul prezentării a fost "România - a învăța să stea pe propriile picioare".

Au fost prezentate aspecte legate de balanța de plăți pentru România, modalitatea de implementare a celor 3 programe -2009-2011, 2011-2013 și 2013-2015, cu precizarea principalelor lor obiective, importante pentru România: păstrarea stabilității macroeconomice, consolidarea fiscală, păstrarea stabilității financiare și îmbunătățirea sănătății.

Dl Kuhlmann a apreciat favorabil evoluția macroeconomică din România, creșterea PIB-ului, scăderea deficitului de cont curent și a ratei inflației, subliniind necesitatea continuării măsurilor de stabilizare a pieței muncii, de ajustare structurală, cu îmbunătățirea colectării taxelor și scăderea evaziunii fiscale, nevoia întăririi administrației publice și a instituțiilor ei, creșterea absorbției fondurilor europene.

S-au subliniat principalele oportunități pentru România în perioada următoare, și anume sectorul energetic, agricultura și turismul.

Aportul Parlamentului României la implementarea programelor trebuie să sporească, multe modificări presupunând inițiative legislative, cum ar fi: alinierea vârstei de pensionare a femeilor și bărbaților până în anul 2030, îmbunătățirea serviciilor de sănătate și a funcționării sectorului sanitar și creșterea facilităților privind activitatea sectorului privat.

Personal, i-am prezentat dlui Kuhlmann situația sistemului sanitar din România, menționând existența raportului de finanțare 60/40 privind serviciile spitalicești și ambulatorii, în condițiile în care procentul din PIB alocat sănătății este mai mic decât în alte țări europene.

Mi-am exprimat convingerea că nu destructurarea sistemului spitalicesc (desființarea unor spitale) este o soluție, ci consolidarea sa, alături de o finanțare mai bună a sistemului ambulator. În acest sens, am dori susținerea europeană pentru finanțarea construcției și modernizării de spitale, inclusiv de înaltă performanță, pentru a ne alinia la standarde europene. Achizițiile publice în sistem centralizat trebuie să se facă cu prudență, pentru a asigura participarea la competiție și a producătorilor de echipamente și materiale sanitare mai mici sau regionali.

A treia prelegere a fost susținută de dna Alina Ujupan, membră a cabinetului dlui Dacian Cioloș, comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală, care a prezentat principalele direcții de dezvoltare pentru agricultura românească, oportunitățile și facilitățile de care pot beneficia fermierii din România și stadiul actual de implementare a programelor în acest domeniu.

În continuare, am participat la prelegerea cu tema "Programele sociale europene", susținută de dna Septimia Dobrescu, director general Ocupare, afaceri sociale, incluziune, Unitatea pentru România, Bulgaria și Malta.

Au fost expuse prioritățile țării noastre privind creșterea ocupării forței de muncă, alături de recomandările Comisiei privind piața muncii, dar și recomandări pentru administrația publică, privind reducerea birocrației și creșterea capacității instituționale. Au fost prezentate principalele provocări pentru România privind persoanele defavorizate, tineri, populația romă, cu evaluarea datelor actuale și a țintelor propuse.

Politica de coeziune 2014-2020, exprimată în proiectul "Europa 2020", a fost explicată privind cadrul strategic comun, acordul de parteneriat și programele operaționale pentru România. Au fost prezentate, de asemenea, cifrele bugetare repartizate României pentru diferitele categorii de activități legate de inserția socială. "Investiția în copii - ruperea cercului vicios al defavorizării", "Garanția pentru tineret" și strategia de integrare a romilor au fost ultimele teme prezentate, alături de afirmarea necesității unor mecanisme de monitorizare eficiente și asumarea instituțională corectă.

Ultima prelegere a fost făcută de dl Ioan-Dragoș Tudorache, șeful Unității Afaceri Internaționale, Mobilitate Partenerială, din cadrul Directoratului General Home Affairs, care a prezentat succint - și datorită timpului insuficient rămas -, probleme de integrare a României în spațiul Schengen, făcând o analiză privind realizările și nerealizările țării noastre în domeniul relațiilor internaționale, prin prisma oportunităților, punctelor tari și slabe și a factorilor de presiune externi. La solicitarea parlamentarilor români, s-au prezentat măsuri întreprinse pentru îmbunătățirea sistemului de vize cu SUA.

Apreciez că vizita făcută la Comisia Europeană a fost de mare interes, pozitivă și eficientă pentru parlamentarii români, care au putut să completeze informațiile noastre privind integrarea europeană cu un dialog viu și susținut pe teme importante pentru România.

    Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată: Programul politic de dreapta, [săptămâna și moțiunea], în concepție liberală;

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Programul politic de dreapta, «săptămâna și moțiunea», în concepție liberală"

După ce foștii noștri aliați de guvernare s-au remarcat cu puțin timp în urmă prin realizarea unei poze vesele de grup alături de liderul lor, Crin Antonescu, tocmai în momentul în care acesta anunța ruperea USL-ului printr-o manifestare de dispreț față de alegătorul român, iată că ceea ce am preconizat s-a adeverit.

Colegii noștri liberali au găsit de cuviință să promoveze o moțiune simplă tocmai în domeniul pe care l-au gestionat, criticând propria politică managerială. Inițial, ne-a surprins sinceritatea cu care anunțau prin moțiune, că nu au reușit într-un an și jumătate să promoveze o nouă listă de medicamente compensate.

La o analiză mai atentă a materialului care s-ar fi dorit a fi o moțiune simplă, ajungem la concluzia că acesta, cam suplu chiar și pentru o moțiune simplă, este de fapt o moțiune de încredere la adresa ministrului Nicolae Bănicioiu. Astfel, noul ministru al sănătății este rugat să-și folosească competențele manageriale și politice pentru a reuși într-o lună ceea ce nu a reușit într-un an și jumătate fostul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu.

Suntem convinși că Guvernul Ponta 3 va reuși cu celeritate să actualizeze lista de medicamente compensate, pentru ca adresanții acestora să poată beneficia cât mai repede de reforma pe care, cu incompetență, foștii noștri colegi de alianță au ratat-o. Deși au fost colegi de alianță cu noi, Partidul Social Democrat, constatăm cu regret că, odată cu schimbarea componenței Guvernului, colegii liberali se plâng că nu mai cunosc agenda primului-ministru Victor Ponta, deși s-ar fi putut informa lesne din presă care este aceasta. Bine, acum avem îndoieli că au cunoscut-o vreodată, dar profităm de această ocazie ca să amintim colegilor liberali că, din momentul preluării mandatului, Victor Ponta a solicitat permanent Ministerului Sănătății ca noua listă a medicamentelor compensate să fie întocmită în interesul pacientului, și nu în interesul comercial al firmelor de medicamente, deoarece nevoile bolnavului trebuie ridicate la rang de prioritate.

În materialul prezentat, colegii liberali insistă în cea mai mare parte pe procedura evaluărilor efectuate pentru proiectul de listă nouă de medicamente compensate. Poate aflați și dumneavoastră cu această ocazie că în domeniul medical nu avem evaluări infailibile. Se prea vede că introducerea de noi molecule pe această listă nu e tocmai un lucru ușor, din cauza implicațiilor bugetare care se impun, și asta ați constatat-o chiar și dumneavoastră înșivă, care nu ați avut expertiza necesară de a o face timp de un an și jumătate, cât timp ați fost la conducerea Ministerului Sănătății. Despre implicarea Ministerului Sănătății în problema supusă discuției vă poate vorbi și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, care a precizat, chiar în timpul în care dumneavoastră v-ați ocupat cu redactarea moțiunii mincinoase, că la ora actuală Ministerul Sănătății se consultă cu companiile care au medicamente pe lista de așteptare. De asemenea, și directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente a afirmat că au fost invitate la discuțiile de la Ministerul Sănătății și companiile de medicamente.

Precizați, dragi colegi liberali, în textul moțiunii, care în anumite fragmente este o odă la adresa liberalismului postdecembrist, că PNL și-a respectat angajamentul luat în fața populației și a lăsat lista de medicamente compensate "la cheie", după îndelungate consultări cu renumiți medici și profesori, asociații de pacienți, dar și cu reprezentanți ai industriei farmaceutice. Aceasta, evident, doar la nivel declarativ, pentru că, în urma unui audit sumar făcut chiar la preluarea Ministerului Sănătății de către domnul ministru Nicolae Bănicioiu, s-au descoperit că lipseau protocoalele care au stat la baza negocierilor pentru modificarea listei, nu era finalizat capitolul privind impactul bugetar și nici metodologia de aplicare, astfel că nu înțelegem, domnilor liberali, despre ce cheie era vorba, când ați amintit în textul moțiunii că v-ați respectat toate angajamentele și ați lăsat lista de medicamente "la cheie". Probabil că este vorba de "cheia" de la constituirea Convenției Democratice, când ne-ați amăgit cu expertiza celor 15.000 de specialiști dintre care, presupunem, vreo 2-3 mii erau specialiști pe domeniul sănătății.

Suntem certați în moțiune că lista nu a fost schimbată de 6-7 ani, deși destinatarul criticii ar fi trebuit să fie tocmai actualul partener de opoziție, Traian Băsescu, cu toate guvernele sale Udrea - Boc.

Mai mult, ne este adus la cunoștință că ultima reactualizare a listei de medicamente compensate a fost făcută în 2008, tocmai de către ministru liberal de atunci, același domn Nicolăescu. Suntem de acord cu dumneavoastră. Într-adevăr, în 2008 ați realizat dumneavoastră, domnilor liberali, ultima reactualizare a listei de medicamente, actualizare care era să introducă în șoc anafilactic tot sistemul medical din România, pentru că ați făcut această extindere "pe picior", în absența unor protocoale terapeutice și a unor sisteme de referențiere corecte, fapt care a determinat apariția unor arierate de peste 2 miliarde de lei din 2010 pentru spitale, ajungându-se apoi la o datorie de peste 4 miliarde de lei, bani pe care Guvernul Ponta a trebuit să îi achite.

Includerea fără discernământ a moleculelor în sistemul de compensare va afecta grav producția de medicamente generice, în special pentru producătorii care au fabrici în România și care vor plăti taxa clawback pentru profituri pe care, de fapt, nu le au, astfel că nu înțelegem graba liberalilor în măsura în care același fost ministru, Nicolăescu, a declarat pe vremea mandatului său, că susține industria medicamentelor generice, adică tocmai pe acei producători care au avut cel mai mult de suferit după operațiunea identică din 2008.

Păi, domnilor colegi, ori susțineți industria medicamentelor generice așa cum procedează un număr de 18 state din Uniunea Europeană, prin crearea cadrului necesar pentru ca medicamentele generice să aibă prioritate la prescrierea de către medici, ori ne grăbim să dăm satisfacție unor producători de medicamente din clientela liberală, ca în 2008, pentru ca apoi, după 2-3 ani, să constatăm că sistemul medical este din nou în colaps?

Zvonistica de declanșare a unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană pe subiectul accesului pacienților la tratamente compensate de ultimă generație este una manipulatoare, care nu servește nevoilor bolnavilor din România. Mai mult, agentul guvernamental al statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că a existat doar o solicitare de informare din partea Comisiei Europene, în urma căreia Ministerul Sănătății și-a schimbat procedurile. În această ordine de idei, s-a convenit că pe lista de medicamente noi vor fi introduse 130 de molecule noi, cele mai multe fiind destinate bolnavilor de cancer, urmate de molecule pentru diabet, boli reumatice, hepatite virale, insuficiență cardiacă cronică, boli rare, epilepsie, osteoporoză, transplant.

Doamnelor și domnilor liberali, lista de medicamente compensate nu a fost uitată prin sertare, așa cum ați uitat dumneavoastră promisiunile și angajamentul făcut electoratului român, prin sertarele de la sediul dumneavoastră, bine închise cu "cheia" de care v-ați adus aminte. Fostul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, nu a reușit să termine procedura reevaluării listei de medicamente compensate, însă după ce și-a anunțat demisia pentru a participa la o poză de grup cu ceilalți miniștri liberali, aruncă cu termene în actualul ministru, părând să uite că tocmai Domnia Sa se face vinovat că nu le-a respectat.

Domnul Nicolăescu însă s-a remarcat în timpul mandatului său la Ministerul Sănătății prin faptul că a reușit să distrugă credibilitatea românilor în produsele făcute la Institutul "Cantacuzino", punând, de asemenea, în pericol grav și sănătatea a sute de mii de români în timpul scandalului dozelor de vaccin neconforme, scandal provocat tot de incompetența Domniei Sale. Deși anunțul președintelui Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, doctorul Marius Sava, a fost foarte clar și îngrijorător, scoțând în evidență faptul că unul dintre efectele secundare ale vaccinului antigripal ar putea fi șocul anafilactic cu capacitate tanatogeneratoare, domnul fost ministru a căutat vinovații în politică, după care a anunțat o serie de măsuri din care nu am înțeles nimic: "Este un atac politic din partea celor cărora le este teamă că anumite modificări pe care PNL le-ar face le-ar putea încurca jocurile", a declarat domnul fost ministru, spre stupefacția tuturor.

Deși anunțurile făcute în toată presa prezentau produsul ca fiind foarte periculos, din cauza posibilității de producere a unui șoc anafilactic care ar putea duce la moarte, domnul fost ministru al sănătății declara că, în caz de pandemie, ar putea fi totuși folosit și chiar personal nu ar ezita să se injecteze cu vreo doză. Dumneavoastră ați înțeles ceva? Păi, ori produsul era extrem de periculos, ori ar putea fi totuși folosit? Este stupefiant faptul că un produs care nu ar fi conform ar putea fi totuși folosit în caz de pandemie! Să înțelegem că o eventuală pandemie ar acoperi neconformitatea produsului sau că într-o eventuală pandemie neconformitatea dozajului de endotoxine nu ar mai produce efecte secundare?

După toate cele precizate, este evident că mandatul fostului ministru liberal la Ministerul Sănătății poate fi caracterizat doar printr-o singură frază: Pandemia de incompentență și iresponsabilitate marca Nicolăescu au pus în pericol iminent sănătatea poporului român.

Considerăm că moțiunea depusă de liberali și-a greșit destinatarul, deoarece, în principiu, se face o critică a guvernelor anterioare, însă anii indicați, anume 2009-2012, se confundă cu regimul portocaliu al Guvernului Boc, adică tocmai actualii parteneri de opoziție ai liberalilor, și ne gândim că, fiind probabil frustrați de faptul că nu se pot depune moțiuni simple între partenerii de opoziție, colegii noștri liberali au adresat-o actualului ministru al sănătății.

De fapt destinatarul corect al acestei moțiuni trebuia să fie Partidul Național Liberal, care a dat cel mai slab ministru din Guvernul Ponta, anume ministrul sănătății. Se pare că a fost nevoie de trei săptămâni de analiză pentru a ajunge la concluzia că trebuie să faceți o "carte neagră" a tuturor nerealizărilor cu care ne-a obișnuit fostul ministru Nicolăescu, care nu a fost în stare să elaboreze nici măcar niște norme metodologice pentru punerea în aplicare a măsurii acordării burselor pentru medicii rezidenți, deși Guvernul terminase elaborarea actului normativ cu două luni și jumătate mai devreme.

Din fericire, scopul moțiunii depuse de colegii liberali a fost atins și incompetența fostului ministru al sănătății a fost sancționată tocmai prin faptul că a pierdut mandatul.

Pe această cale, îi liniștim pe foștii noștri colegi de alianță, cărora le promitem că rugămintea Domniilor Lor, adresată domnului ministru Bănicioiu, aceea de a reuși într-o lună ceea ce propriul lor ministru nu a reușit într-un an și jumătate, va fi dusă la îndeplinire și că în Ministerul Sănătății nu va mai trona incompetența cu care ne-a obișnuit cel mai slab ministru al Guvernului Ponta, Eugen Nicolăescu.

    Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică intitulată Guvernul Ponta 3 nu ridică un deget pentru a pune capăt jafului din pădurile României;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Guvernul Ponta 3 nu ridică un deget pentru a pune capăt jafului din pădurile României"

Despre faptul că situația pădurilor din România este critică, vorbește toată lumea. Nimeni nu spune însă nimic despre faptul că actualul Guvern nu ridică un deget pentru a pune capăt jafului și pentru a demara un program serios de împădurire. Din momentul în care ministrul liberal pentru ape și păduri, doamna Lucia Varga și-a dat demisia din funcție ca urmare a ruperii Alianței USL, subiectul Codului silvic a devenit tabu în instituția care ar trebui să vegheze la cea mai de preț avuție naturală.

Ultima fărâmă de speranță că pădurile României mai au o șansă a pierit în momentul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat pe site-ul său varianta de Program Național pentru Dezvoltare Rurală, transmisă în această lună Comisiei Europene. Conform documentului și potrivit comunicatelor Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România - "Nostra Silva", suma totală alocată din fonduri europene pentru nevoile sectorului silvic este de 200 de milioane de euro. Finanțare care trebuie să acopere următorii șapte ani! Aceeași federație din domeniu anunță că finanțarea necesară ar fi de fapt de circa 3 miliarde de euro!

În loc să vină cu soluții reale, cu programe concrete de reîmpădurire a zonelor grav afectate de tăierile masive și ilegale, doamna ministru Doina Pană vorbește, în schimb, despre noi bani aruncați pe un sistem video pe care nici domnia sa nu știe să îl explice și care, ar vrea ea să lase de înțeles, va monitoriza "drumul lemnului".

Aș dori să îi reamintesc doamnei ministru Doina Pană că nu lipsa unui sistem de supraveghere este problema cea mare a pădurilor din România, ci legislația permisivă, conform căreia furtul de lemn este încadrat ca o infracțiune minoră, greu de dovedit, cu pedepse deloc drastice. Din acest motiv, colega noastră liberală - doamna Lucia Varga, după îndelungi consultări cu toate părțile implicate, elaborase un nou Cod silvic, o legislație fermă, care să ofere autorităților pârghiile necesare pentru a aplica sancțiuni menite să descurajeze jaful din pădurile României.

Sigur, în loc să continue un proiect bun - noul Cod silvic, un proiect convenit în Uniunea Social-Liberală, doamna Pană a decis să reinventeze roata pe banii statului: să cumpere un sistem experimental de supraveghere a hoților de lemn, sistem de a cărui implementare se va ocupa, cu siguranță, o altă firmă de casă a PSD.

Poate abia după ce va urmări pe monitoare performante cum ultimele păduri ale României vor cădea secerate sub drujbele hoților de lemn, doamna Pană își va da seama (prea târziu!) că o legislație fermă, un nou Cod silvic și o alocare financiară consistentă pentru silvicultură erau salvarea "aurului verde" - de neprețuit, al românilor.

    Ștefan-Petru Dalca - declarație politică având tema În România, Ziua internațională a autismului este Ziua îngerilor cu aripi atrofiate guvernamental;

Domnul Ștefan-Petru Dalca:

"În România, Ziua internațională a autismului este ziua îngerilor cu aripi atrofiate guvernamental"

Propusă de către reprezentanții statului Qatar și consfințită prin Rezoluția 62/139 a Adunării Generale a Națiunilor Unite în 1989, Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului a avut patru mari obiective, așa cum sunt ele enunțate în amintita rezoluție.

În România, dacă primul obiectiv al rezoluției a fost respectat (stabilirea zilei de 2 aprilie ca fiind ziua internațională), celelalte obiective încă sunt în stadiu de deziderat. Astfel, vor mai trece mulți ani până când toate ONG-urile și toate organizațiile publice și private să participe, să marcheze această zi, iar pentru creșterea gradului de conștientizare a autismului la toate nivelele societății încă mai avem mulți pași de făcut.

M-am bucurat, totuși, să aflu că societatea civilă este mai responsabilă decât instituțiile statului și că inclusiv în acest an s-au organizat diverse acțiuni pentru conștientizarea autismului. În aproape toate județele țării, anul acesta vom fi martorii unor acțiuni gândite să atragă atenția publicului larg asupra existenței și problemelor cu care se confruntă persoanele din spectrul autist. La Focșani, un marș al autismului va avea ca punct final eliberarea de baloane albastre către cer. La Iași va fi organizat Marșul diversității între Piața Unirii și Palas. Acolo, copiii cu autism, elevi și studenți ieșeni, vor forma o fundă umană care va reproduce fundița din piesele de puzzle acceptată ca simbol al autismului, reprezentând diversitatea din comunitatea în care trăim. La Bistrița, beneficiarii centrului "Micul Prinț" și copiii din mai multe grădinițe și școli vor împodobi un pietonal și turnul unei biserici cu baloane albastre. Iată doar câteva dintre acțiunile societății civile prin care aceasta a înțeles să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a autismului.

Nu voi apela la statistici pentru a prezenta situația persoanelor cu autism din România, comparativ cu alte state ale lumii. Este suficient să spun că, dincolo de statistica Ministerului Sănătății, numărul real al persoanelor diagnosticate cu autism se estimează la cel puțin 15.000.

Nu pot însă, în această zi, să nu amintesc răspunsul oferit de Ministerul Sănătății la o interpelare pe care a formulat-o doamna deputat Liliana Mincă în cursul anului trecut, cu privire la normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010, care ar fi trebuit să reglementeze serviciile integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist. La trei ani de la promulgare, legea încă nu era aplicabilă din cauză că normele metodologice nu erau elaborate. Aceasta este România în care trăim și în care, ca și în alte domenii, problematica persoanelor cu autism este abordată cu lipsă de responsabilitate guvernamentală. După ce s-au cerut explicații ministerului de resort, răspunsul a fost unul pur românesc. I s-a răspuns că normele metodologice nu au fost elaborate pentru simplu motiv că actul normativ conținea neconcordanțe de natură juridică și astfel a devenit imposibil de aplicat. De la promulgarea legii până la interpelarea doamnei deputat au trecut trei ani în care statul român nu a elaborat altă lege, trei ani în care nimeni nu a considerat de cuviință că legea concepută stângaci la stâna vreunui baron parlamentar trebuia modificată și promulgată. Exact cu un an în urmă, la 19 martie 2013, Ministerul Sănătății a comunicat că va susține adoptarea unei noi Propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.151/2010. De atunci a mai trecut un an în care nu s-a întâmplat nimic. Dar reprezentanții statului, anul trecut, ca și anul acesta, au găsit doza necesară de cinism pentru a susține, de Ziua Internațională a Conștientizării Autismului, că statul este preocupat de soarta persoanelor diagnisticate cu autism. Cu greu pot fi găsite cuvintele care să exprime lipsa de responsabilitate a guvernanților.

Îmi exprim speranța ca măcar în cursul acestui an statul român să reglementeze soarta persoanelor diagnosticate cu autism și să nu uite că la mijloc este dreptul la un trai mai bun al unor îngeri ale căror aripi sunt atrofiate guvernamental.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Vasluiul vede roșu din cauza șomajului;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vasluiul vede roșu din cauza șomajului"

Vasluiul vede roșu când înregistrează noi și noi recorduri la șomaj. În locul milionului de locuri de muncă, nivelul șomajului în februarie 2014 a crescut cu 0,27% față de cel înregistrat în urmă cu un an.

Numărul șomerilor se apropie vertiginos de 20.000, dar aici e vorba doar de cei 18.133 care au acte și primesc indemnizație, pentru că peste 75% dintre șomeri nu primesc indemnizație. Și așa sunt cu 1.280 mai mulți decât în perioada similară a anului trecut.

De fapt vorbim de 80.000 de șomeri, ceea ce înseamnă că într-un oraș ca Vasluiul nimeni nu are loc de muncă.

Cum să nu vezi roșu când îți amintești de promisiunile de campanie? Nimeni nu întreabă din ce trăiesc acești oameni? Nu se pot hrăni doar cu promisiuni...

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - România mai are nevoie de cel puțin 30.000 de medici;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"România mai are nevoie de cel puțin 30.000 de medici"

România mai are nevoie de cel puțin 30.000 de medici pentru a asigura asistența medicală la nivel european. Cu toate acestea, România rămâne țara paradoxurilor: avem de patru ori mai mulți absolvenți de medicină decât Franța, dar de patru ori mai puțini medici decât studenți la medicină. Acest fapt se datorează și Ordonanței de urgență nr.34/2009, ce limitează scoaterea la concurs a posturilor din sistemul medical, atât prin restricționarea numărului de posturi la maximum 15% din cele vacantate, cât și prin restricții bugetare.

Pentru rezolvarea acestei situații propun un proiect de act normativ prin care posturile vacante din unitățile sanitare se vor scoate la concurs sau la examen, pe categorii de personal și tipul de activități medicale, în funcție de normativele de personal aflate în vigoare, prevăzute în Ordinul ministrului sănătății nr.1778/2006.

Altfel, într-un ritm al "deblocărilor" de 3% pe an, așa cum a "lăsat la cheie" vechea conducere ministerială, vom acoperi deficitul de medici în 33 ani, iar un nou Giulești se poate întâmpla oricând.

Blocarea posturilor din sistemul medical a avut și are numeroase consecințe negative:

  • suntem pe locul 31 din 33 de țări din regiunea europeană, cu o densitate de 1,9 medici la 1.000 de locuitori, fiind urmați doar de Albania și Bosnia-Herțegovina;
  • suntem pe ultimele locuri și la numărul de asistente medicale (3,89 la 1.000 de locuitori), dar și la medici dentiști (0,22 la 1.000 de locuitori) și la farmaciști (0,06 farmaciști la 1.000 de locuitori);
  • sunt sute de localități, mai ales în mediul rural, care nu au medic de familie, iar cea mai slab acoperită este regiunea Moldovei, cu doar un medic la 3.000 de locuitori;
  • există un deficit de medici specialiști în anumite specialități, cum ar fi: anestezie-terapie intensivă, radiologie, psihiatrie, medicină de urgență;
  • în 2012 s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici și s-a ajuns să mai avem doar 39.813 față de cei 55.000 de medici din 1990;
  • plecarea a peste 10.000 de medici ne-a costat peste două sute de milioane de euro investiți în pregătirea lor;
  • sunt tot mai dese cazurile de suprasolicitare și malpraxis legate de lipsa personalului medical și sunt zone critice în care un angajat e nevoit să efectueze munca altor cinci.
    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Alcool în aer sau aer în alcool?!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Alcool în aer sau aer în alcool?!"

Un șofer de 41 de ani a fost adus la urgențe în vederea recoltării de probe biologice după ce în aerul expirat dozările toxicologice efectuate cu aparatul Dragger au fost de 1,42 mg/l alcool pur în aerul expirat. Șoferul provocase un accident și fugise de la locul faptei, iar în serviciul de urgențe a refuzat recoltarea de probe biologice, care ar fi fost în jurul valorii de 3.

S-a ajuns că în fiecare oră doi șoferi sunt depistați pozitiv la examenele toxicologice pentru alcool. 60% din șoferii testați pentru alcool au avut rezultate pozitive, iar 40% dintre aceștia aveau alcoolemii de peste 0,8g/l. Alcoolul a fost cauza favorizantă sau determinantă pentru 645 de accidente, reprezentând 7% din accidentele grave, soldate cu 128 de morți și sute de pacienți în stare critică.

Cheltuielile suportate de fiecare dintre noi pentru fiecare șofer băut sau drogat sunt multiple și țin de intervenția poliției, determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenția unei echipe medicale, trusele de recoltare a probelor biologice și determinări toxicologice la IML.

De multe ori acești șoferi produc disfuncționalități în activitatea serviciilor de urgență, creează probleme prin agresivitate verbală sau fizică, iar evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice și determinările toxicologice presupun deturnarea de resurse umane și materiale care sunt destinate asigurării terapiei pacienților aflați în stare gravă.

Fără examinare medicolegală nu se poate dovedi vinovăția acestor șoferi, dar nu este normal să plătim cu toții pentru faptul că unii șoferi aleg alcoolul în locul siguranței.

De aceea am depus un proiect legislativ ce prevede ca examinarea medicolegală să fie decontată din propriul buzunar de cei surprinși în trafic cu determinări toxicologice pozitive pentru alcool și droguri.

Sumele reprezintă contravaloarea examenului clinic, recoltării de probe biologice, a truselor pentru probele biologice, precum și a determinărilor toxicologice efectuate în unitățile de asistență medicală ambulatorie de specialitate autorizate în acest sens sau în instituții medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății, și vor fi utilizate pentru buna funcționare a unităților sanitare și a Institutelor de Medicină Legale teritoriale. Tarifele pentru examinarea clinică, recoltarea de probe biologice, a truselor pentru probele biologice, precum și a determinărilor toxicologice incluse în examinarea medicolegală pentru alcool și stupefiante se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului justiției.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Buna Vestire - motiv de educație pentru sănătate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Buna Vestire - motiv de educație pentru sănătate"

Trei pacienți au ajuns la urgențe în urma exceselor alimentare și bahice. Dincolo de apariția sezonieră a acestor cazuri rămâne problema veșnică a educației pentru sănătate.

Dezlegarea la pește este urmată de apariția pacienților cu probleme digestive sau alergice la spital. În general sunt paciente de peste 40 de ani, care au ținut postul și care au o patologie asociată de tip digestiv. Colicile biliare, ulcerele criză, colecistitele acute, gastritele au fost declanșate de consumul de pește prăjit asociat adesea usturoiului. Pacientele beneficiază de evaluare clinică, imagistică și biologică și terapie de urgență, iar când starea clinică se ameliorează, adesea solicită externarea pentru a continua sărbătoarea în familie.

Recomandăm:

a) verificarea caracteristicilor organoleptice ale produselor alimentare, peștele fiind unul din alimentele care se alterează cu ușurință;

b) respectarea indicațiilor de regim igienodietetic la pacienții cu afecțiuni digestive și continuarea medicației pentru patologia de bază;

c) neutilizarea alcoolului ca "medicament", pentru că nu rezolvă durerea, ci doar poate agrava patologia digestivă;

d) evitarea temporizării prezentării la spital, pentru că aceste afecțiuni pot duce la numeroase complicații.

    Tudor Ciuhodaru - Argumente în favoarea interzicerii utilizării fracturării/fisurării hidraulice

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Condamn decizia guvernamentală de a permite extragerea gazelor de șist în Vaslui și în perimetrul de la Băile Felix înainte de a se termina dezbaterea parlamentară a Legii Ciuhodaru, ce interzice utilizarea fracturării hidraulice. Pe 6 noiembrie Senatul nu a reușit respingerea inițiativei mele și aceasta a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților. Parlamentarul a cerut Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului precizarea substanțelor utilizate în această tehnologie, dar nu a primit răspuns.

Pungești, Vaslui. Am reușit să împiedicăm extragerea gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Azi se împlinesc doi ani de la primul protest. Nu s-a terminat! Legea mea e în Camera Deputaților.

România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorării și exploatării gazelor de șist și nici nu interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist. Moratoriul privind obținerea de avize și autorizații în acest domeniu a expirat în decembrie 2012.

Multiplele controverse legate de beneficiile și riscurile legate de valorificarea gazelor de șist, absența unor studii de impact, precum și dorința cetățenilor au dus la acest proiect de act normativ ce își propune reglementarea situației juridice în acest domeniu, pe baza directivelor europene.

Proiectul legislativ prevede interzicerea utilizării fracturării/fisurării hidraulice pentru explorarea și exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre. Totodată, se prevăd sancțiuni pentru cei care utilizează această tehnică. Fapta de a utiliza fracturarea/fisurarea hidraulică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani sau cu amenda de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.

Fracturarea hidraulică (fracking) este o tehnică extrem de controversată, utilizată pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în șisturi (roci laminate) din zona continentală sau maritimă, constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantități de apă amestecată cu nisip și compuși chimici, în scopul fragmentării rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea.

Multiplele controverse se referă atât la efectele asupra mediului, fiind invocate: consumul uriaș de apă, 35.000 de metri cubi doar pentru inițiere, poluarea apei freatice și a aerului, distrugerea unei uriașe zone de teren, a florei și a faunei, scoaterea unor importante suprafețe din circuitul agricol sau producerea de cutremure și alunecări de teren, tratarea dificilă a apelor reziduale, precum și efectele nocive asupra sănătății, întrucât fluidul utilizat conține 750 de substanțe chimice, din care cel puțin 38 de substanțe extrem de toxice și 8 cancerigene.

Parlamentul European susține dreptul fiecărui stat de a lua decizii privind valorificarea gazelor de șist, dar recomandă prudență maximă în avizarea exploatării combustibililor fosili neconvenționali până la stabilirea exactă a riscurilor legate de utilizarea acestei tehnici și a unei legislații europene adecvate în acest domeniu, iar pe 9 octombrie 2013 a recunoscut riscurile legate de gazele de șist, luând în considerare obligativitatea studiilor de impact și a consultării populației.

Deciziile pe tema gazelor de șist trebuie să fie bazate în primul rând pe studii de impact serioase și acceptate de toți factorii, în acord cu dorințele cetățenilor, și nu sub influența politicilor de lobby."

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cum să nu faci curățenie!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum să nu faci curățenie!"

Curățenia de Paște este însoțită de fiecare dată de zeci de prezentări la urgențe în urma accidentelor casnice.

Patologia este dominată de intoxicațiile acute exogene pe cale inhalatorie cu vaporii a diverse substanțe utilizate în curățenia locuințelor - clor, diluant, detartrant.

Pacientele cu vârste între 18 și 80 de ani prezintă frecvent dispnee, tuse, cefalee, vertij, grețuri, vărsături și necesită adesea suport respirator și tratament simptomatic, precum și explorări imagistice și de laborator. Gravitatea clinică variază în funcție de durata expunerii la mediul toxic și concentrația toxicului, precum și de bolile asociate și rapiditatea scoaterii din mediu.

Starea clinică se ameliorează în cazul aplicarii rapide a unui tratament adecvat, iar adesea doamnele refuză spitalizarea, invocând necesitatea finalizării treburilor casnice.

Sunt și cazuri severe, ce necesită măsuri complexe de resuscitare respiratorie și volemică, intubație orotraheală și ventilație mecanică, în special în cazul celor care au adormit în camera în care e răspândit toxicul.

Există și cazuri de intoxicații accidentale prin ingestia toxicului datorate confuziei de sticle, pe fondul neatenției sau a consumului de alcool. Pacientele pot prezenta disfagie (deglutiție dificilă), odinofagie (deglutiție dureroasă), sialoree (hipersalivație), limba depapilată, mergând în cazuri severe la tulburări de fonație și de degluție (imposibilă chiar și pentru lichide), dureri retrosternale și epigastrice, grețuri, vărsături, hemoragie digestivă și risc de perforație digestivă. Prognosticul depinde de tipul și cantitatea de toxic ingerată, dar este extrem de rezervat datorită riscului de hemoragie digestivă cataclismică, infecție sau perforație, precum și a instalării stenozei esofagiene postcaustice, cu imposibilitatea alimentației.

Recomandăm ca toxicele casnice să fie depozitate în spații speciale, la care accesul să fie limitat, iar în cazul utilizării acestora în spații închise, asigurarea ventilației este obligatorie.

În cazul intoxicației inhalatorii sau tegumentare măsurile de prim ajutor includ scoaterea rapidă din mediu, decontaminarea și suportul respirator, iar în cazul celei prin ingestie cu substanțe corozive este de reținut că nu se administrează lapte și nici nu se provoacă emeză, întrucât agravează leziunile deja existente și întunecă prognosticul.

Pentru a evita toate aceste lucruri e nevoie de informare, ce va fi realizată corespunzător doar atunci când va fi adoptată legea mea privind introducerea educației pentru sănătate ca materie obligatorie de învățământ.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Jaf pseudoumanitar;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Jaf pseudoumanitar"

Vă solicit să analizați propunea lansată de conducerea Institutului Regional de Oncologie Iași privind transformarea Clinicii Medicală de Urgență a Spitalului "Sfântul Spiridon" din cartierul Tătărași într-un hotel pentru pacienții de cancer.

La începutul lunii mai se va face concesiune de lucrări, iar în caietul de sarcini vor fi trecute mai mute criterii: condiții de trei stele, minim 3 locuri în cameră, ridicarea unui alt etaj și mansardarea, în total fiind vorba de 90 de paturi. După opt ani, clădirea va reveni Institutului de Oncologie iar pentru fiecare pat și zi de cazare, Institutul de Oncologie va plăti în jur de 45 de lei, în condițiile în care valoarea totală a investițiilor pentru amenajarea corpului hotelier va fi în jur de 300.000 de euro.

Un calcul simplu ne arată că dacă avem o ocupare pe pat de 200 zile pe an, Institutul va plăti în 8 ani suma de 200 zile x 90 paturi x 45 ron x 8 ani= 6.480.000 ron adică aproximativ 1,5 milioane euro pentru a primi o investiție de 300.000 euro. Practic investitorul va câștiga 180.000 euro pe an, iar în 2 ani își va recupera investiția iar Ministerul Sănătății va pierde peste 1 milion de euro.

Sunt convins că există și alte soluții pentru a nu risipi banii din sănătate.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Lipsa educației pentru sănătate din școală se vede tot mai mult în afara școlii!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Lipsa educației pentru sănătate din școala se vede tot mai mult în afara școlii!"

Suntem pe:

  • locul 1 în Europa la mortalitatea cauzată de întreruperi de sarcină
  • locul 1 în lume la abandonul de copii în maternități
  • locul 1 în lume la rata mortalității infantile
  • locul 1 în Europa și 2 în lume la avorturi primitive.

Educația necorespunzătoare în domeniul sănătății reproducerii a dus la creșterea comportamentelor sexuale de risc legate atât de vârsta începerii vieții sexuale, lipsa mijloacelor de protecție sau contactele cu parteneri multipli, traduse prin creșterea numărului de mame minore și patru nedorite locuri fruntașe la nivel european și mondial - mortalitate prin avort, mame minore, abandon de copii în maternități și mortalitate infantilă.

48% dintre băieți și 17% dintre fete au prima experiență sexuală înainte de 15 ani. Situația e cu atât mai gravă cu cât doar 9% dintre ei folosesc prezervativ.

România este în primele 10 locuri în Europa la incidența BTS (bolilor cu transmisie sexuală), cu 1 milion de pacienți, și suntem țara cu cele mai multe sarcini la adolescente, 10% dintre mame având sub 18 de ani în 2010, procent de 10 ori mai multe decât în Elveția. S-a ajuns la situația în care din 1.000 de femei care nasc, 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă reușesc să ducă sarcina până la capăt există riscul major ca nou-născutul să fie abandonat, iar tânăra mamă să aibă dificultăți de integrare socială.

Tot în România un avort are loc la cinci minute și am ajuns la peste 100.000 de avorturi în fiecare an.

Concret, prin acest proiect de lege se include disciplina Educație pentru sănătate ca disciplină obligatorie de studiu la toate nivelurile sistemului național de învățământ. Planul cadru și programa națională, precum și condițiile ce trebuie îndeplinite de personalul didactic (medici, psihologi, juriști etc.) pentru disciplina Educația pentru sănătate se aprobă prin ordin comun al Ministrului Educației Naționale și al Ministrului Sănătății.

În multe țări Educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei. Educația pentru sănătate permite celui ce urmează o instituție de învățământ să dezvolte cunoștințele, deprinderile și abilitățile necesare păstrării și ameliorării sănătății, profilaxiei bolilor și prevenției comportamentelor de risc, dar și cele utile acordării primului ajutor.

Pentru a deveni cu adevărat eficiente aceste ore de Educație pentru sănătate trebuie să depășească etapa informării sporadice și superficiale! Acest lucru se poate realiza doar prin transformarea Educației pentru sănătate în disciplină obligatorie predată de personal specializat în toate instituțiile de învățământ."

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Operată de trei ori;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Operată de trei ori"

O tânără de 19 ani a fost operată de trei ori la maternitatea "Elena Doamna". Părinții fetei au depus o plângere la Ministerul Sănătății iar asociațiile de pacienți sfătuiesc familia să solicite daune medicilor și spitalului.

Fără îndoială e vorba de un caz în care pacientul ar trebui să primească despăgubiri. Medicul și spitalul sunt asigurați și oricum familia și pacienta au dreptul la compensarea acestui prejudiciu.

Însă... calvarul abia începe. Pentru a obține despăgubiri victima trebuie să se adreseze instanței și trebuie să ducă un certificat medico-legal pe care îl obține uneori după ani de zile și ale cărui costuri sunt importante. Instanța cere și expertiza a unei comisii de specialiști, plătită cu bani grei tot de pacient.

În general procesul durează între doi și cinci ani, timp în care pacientul, uneori mutilat pe viață, nu primește niciun ajutor, iar adesea rezultatul este sub așteptările pacientului.

Și asta pentru că în România asigurările de malpraxis sunt mai mult de formă și făcute parcă să apere societățile de asigurare. Cazurile în care pacienții au fost despăgubiți sunt rarisime, putându-se număra pe degetele de la o mână. De când au fost introduse aceste asigurări firmele de asigurări au câștigat zeci de milioane de euro și au despăgubit doar cinci pacienți deși, potrivit unor date făcute publice de către Colegiul Medicilor din România, în intervalul 2006-2011, comisia de disciplină din cadrul acestei instituții a analizat 725 de dosare, în care au fost reclamați 916 medici.

Și asta în condițiile în care vorbim de o piață a asigurărilor de 3 milioane de euro anual, la care numărul garantat al clienților este de circa 200.000, din care o treime medici, și de sute reclamații înregistrate la Colegiul Medicilor. Sumele asigurate sunt impuse de CNAS și merg de la 5.000 de euro în cazul asistenților până la 62.000 de euro pentru chirurgi.

Lucrurile ar putea sta și altfel dacă proiectul meu de lege, aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaților (decizională), ar fi adoptat.

Proiectul a fost realizat după trei ani de consultări cu reprezentanții pacienților, asiguratorilor și ai asociațiilor profesionale medicale și are drept obiectiv soluționarea promptă a tuturor cazurilor de malpraxis. Proiectul stabilește clar etapele, procedurile și modalitățile prin care pacientul este despăgubit în maxim 60 de zile de la depunerea plângerii.

Concret plângerea primită de unitatea sanitară este transmisă în maxim 10 zile societății de asigurare ce o analizează și dă un răspuns pacientului în maxim 30 de zile, iar despăgubirile ajung la pacient după maxim alte 20 de zile. Se ajunge astfel ca în maxim 60 de zile pacientul să fie despăgubit pentru prejudiciul cauzat de malpraxis.

Prin acest proiect noi dăm speranța pentru cei ce au fost victimele malpraxisului.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Superacciza nu e păcăleală!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Superacciza nu e păcăleală!"

Imaginația guvernanților nu cunoaște limite atunci când e vorba de noi taxe, accize și impozite. Acciza buclucașa pe combustibil va scumpi tot ce mișca-n țara asta și va afecta orice cetățean, de la leagăn până la mormânt.

Și totul doar pentru pușculița de partid. În locul autostrăzilor construite din bani europeni, Meșterul Manole al marilor proiecte ne bagă pentru a 35-a oară mâna în buzunare.

Superacciza îți oferă și alte avantaje: o mașină mai puțin încărcată, fie și cu combustibil, va consuma mai puțin și îți va permite să economisești.

Și vei câștiga chiar și mai mulți bani pentru că este evident că doar acciza îți oferă șansa să redescoperi farmecul mersului pe jos sau călătoria cu mijloacele de transport în comun insalubre, dar foarte economice, doar în cazul în care știi să te ții bine de portofel.

Acciza buclucașă are grijă și de sănătatea noastră. În fond, vine primăvara și poți încerca și tu, cârcotașule nerecunoscător sătul de taxe, o bicicletă, pentru a vedea ce bine face noua taxă la inimă și la plămâni.

Superacciza are însă și scăpări. Încă nu ne-au obligat pe toți cei care avem mașini să facem plinul în fiecare săptămână pentru a ajuta guvernul să plătească pensii și salarii. Din contră, în marea sa generozitate, guvernul îți dă încă voie să circuli cu rezervorul pe trei sferturi gol și eventual cu un pet de 2 litri de benzină ca rezervă pentru "pana prostului". Încă nu suntem pedepsiți cu închisoarea pentru închiderea mașinii personale în garaj sau pentru reducerea consumului de produse transportate cu mașina.

Cum naiba nu ne-am dat seama că acciza asta e bună pentru țară și popor? Am identificat țara - "Psdomania" - și am găsit și poporul: baroni, conți, prinți și prințișori aflați mereu în atenția DNA-ului.

Pentru multiplele avantaje ale tuturor taxelor introduse de actuala guvernare mulțumim de 1 aprilie din inimă partidului că ne mai permite să strigăm cu mândrie proletară "Nu vrem bani, nu vrem cârnați, vrem acciza să băgați"!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ora de vară - ce riscăm;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ora de vară - ce riscăm"

Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la modificarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularitățile fizice și psihice individuale influențează modul cum se realizează această adaptare și de aceea unii pot prezenta o simptomatologie polimorfă mergând până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni.

Invocând faptul că se perturbă nejustificat populația și că pierderile din diverse domenii socioeconomice depășesc câștigurile unele țări au renunțat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.

Duminică am dormit mai puțin cu o oră și chiar de luni s-au simțit efectele schimbării orei, dintre care unele pot fi chiar periculoase:

1. crește riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după trecerea la ora de vară, în special la persoanele tinere, active profesional;

2. crește riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi și la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum și trezirea cu o oră mai devreme duc la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociază expunerii prelungite la lumină și determină modificări în secreția melatoninei, cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe) determinând modificări:

a) cardiovasculare: manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară.

Reamintim că sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine să fiți evaluați corespunzător de către un medic, pentru a nu omite un alt diagnostic.

Pentru evitarea sau diminuarea simptomatologiei neplăcute recomandăm planificarea corespunzătoare a programului și evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale.

Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber și mișcarea chiar sub forma unor simple plimbări, precum și alimentație bogată în fructe și legume proaspete.

    Varujan Pambuccian - prezentarea Declarației comunității armene din România în legătură cu evenimentele din Kesab;

Domnul Varujan Pambuccian:

În ziua de 21 martie 2014, grupări extremiste islamice au lansat un atac asupra orașul armenesc Kesab din Siria și asupra localităților învecinate. În urma acestui atac, populația armeană locală este supusă, pentru a treia oară în decurs de un secol, unor persecuții, violențe, deportări și luări de ostateci.

În legătură cu evenimentele din Kesab comunitatea armeană din România a adoptat, prin reprezentanții săi, următoarea declarație.

Comunitatea armeană din România condamnă ferm atacurile asupra orașului armenesc Kesab din Siria și asupra satelor învecinate lansate de către extremiștii islamiști veniți de dincolo de granița turcă, precum și cotropirea acestor așezări, acțiuni în urma cărora peste 700 de familii armene au fost forțate să se exileze, bunurile minorității armene au fost prădate, distruse și incendiate, iar locașurile de cult au fost profanate.

Se impune să amintim comunității internaționale faptul că în ultima sută de ani armenii din Kesab sunt supuși pentru a treia oară masacrului și exilului. În aprilie 1909, în urma incursiunilor în Kesab ale formațiunilor armate turcești, urmate de incendierea orașului, armenii și-au găsit refugiu în Latakia. În timpul Genocidului Armean din 1915, cea mai mare parte a armenilor din Kesab au fost împinși în marșul morții spre deșerturile de la Deir-es-Zor. Astăzi, în preajma împlinirii a 100 de ani de la Genocidul Armean, în urma celei de a treia strămutări forțate, armenii din Kesab, lipsiți de avutul lor și cu o soartă incertă, și-au găsit din nou refugiu la Latakia.

Facem apel la comunitatea internațională, la Organizația Națiunilor Unite, la structurile din întreaga lume specializate în protecția drepturilor omului și ale minorităților naționale, precum și la Consiliul Europei, la Uniunea Europeană, la toate statele democratice ale lumii și în special la guvernul României să condamne cu toată fermitatea violențele grupărilor extremiste împotriva minorității armene din Siria, să solicite anchetarea împrejurărilor participării unor terțe țări la aceste acțiuni și să ia măsuri concrete pentru garantarea securității armenilor din Kesab și revenirii acestora în siguranță la casele lor.

    Vasile-Cătălin Drăgușanu - declarație politică intitulată Munca la negru - efect negativ asupra societății românești;

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

"Munca la negru - efect negativ asupra societății românești"

Doresc să trag un semnal de alarmă asupra faptului că munca la negru continuă să fie larg răspândită în interiorul granițelor României.

Criza economică și financiară a condus la creșterea numărului de români care desfășoară activități lucrative fără forme legale. Statisticile în sectorul informal, care cuprinde societățile neînregistrate sau angajații fără contracte de muncă, sunt îngrijorătoare: peste 2 milioane de persoane din totalul salariaților. Spre exemplu, din datele oferite de Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamț, în primele opt luni ale anului 2013, 234 de persoane, după ce au fost depistate, au declarat că prestează servicii fără a avea încheiate forme legale de angajare. Însă numărul real este mult mai mare. Mulți lucrători nu doresc să admită că lucrează la negru și totodată nu au curajul să își ceară drepturile de la angajator, de teamă de a nu-și pierde locul de muncă.

Totuși, consecințele muncii la negru nu se răsfrâng doar asupra lucrătorilor, ci și asupra statului.

În primul rând, munca la negru privează guvernele de resurse financiare considerabile care ar putea fi alocate către domenii insuficient acoperite, cum ar fi sănătatea sau educația. Experții atrag atenția asupra faptului că statul român înregistrează anual pierderi de aproximativ 18 miliarde de euro din evaziunea fiscală.

În al doilea rând, desfășurarea de activități lucrative fără forme legale implică faptul că lucrătorii sunt obligați să suporte abuzurile comise de angajator:

  • Salarii mici, de cele mai multe ori sub nivelul minim pe economie;
  • Lipsa unei date fixe a remunerației;
  • Absența unui program de lucru fix;
  • Privarea de anumite sporuri pentru vechime sau pentru condiții de muncă grele.

În plus, în lipsa unui contract individual de muncă, lucrătorii nu beneficiază de indemnizație de șomaj, de asigurare de sănătate, de dreptul la un concediu de odihnă sau la indemnizație pentru creșterea copilului și, nu în ultimul rând, sunt privați de dreptul de a avea acces pe piața creditelor bancare.

Este necesar ca România să elaboreze și să implementeze politici care să descurajeze acest flagel și să reducă implicațiile sociale negative ale acestuia. Un prim pas pentru îndeplinirea acestui obiectiv ar fi un control mai acerb din partea inspectoratelor teritoriale de muncă, adoptarea unor sancțiuni mai dure, dar și implementarea unor măsuri eficiente care să încurajeze lucrătorii la negru să raporteze abuzurile sau presiunile exercitate de angajatori.

    Vasile Iliuță - declarație politică: Atenție, români! Începe campania pomenilor electorale!;

Domnul Vasile Iliuță:

"Atenție, români! Începe campania pomenilor electorale!"

Guvernul Ponta 3 a început deja campania electorală pentru alegerile europarlamentare cu ceea ce știe PSD-ul cel mai bine: pomenile electorale. Au început minciuna cu creșterea pensiilor românilor și a ajutoarelor sociale pentru a-i atrage din nou pe cei săraci și vulnerabili, cei pe care se bazează la urnele de vot.

Guvernul Ponta este un guvern obișnuit ca la începutul fiecărei campanii electorale să împartă cadouri și minciuni. Cei peste 234.000 de pensionari vor primi pensii mai mari nu din mărinimia Guvernului, ci după o recalculare impusă de Curtea Constituțională, ca urmare a unei greșeli care aparține tot Guvernului Ponta. Populismul nu se oprește aici: pentru 2015 PSD face promisiuni de indexare a pensiilor cu 4%.

Deficitul bugetar datorat cheltuielilor mari pentru pensii, în raport cu numărul din ce în ce mai mic de angajați care contribuie la fondul de pensii, i-a pus pe gânduri pe actualii guvernanți, ceea ce sper să fie benefic pentru români, astfel încât să îi determine să facă eforturi pentru optimizarea soluțiilor financiare și să găsească elemente de reformă care să permită relansarea economică și implicit plata fără probleme a pensiilor și a salariilor.

În această avalanșă de promisiuni și populisme, ceea ce se uită, însă, este faptul că de astăzi,1 aprilie, întreaga populație va avea enorm de suferit prin introducerea accizei pe combustibil, care va declanșa scumpiri în lanț, va avea de suferit datorită impozitelor și taxelor noi pe care PSD-ul și PNL-ul le-au introdus de când guvernează România, precum și datorită creșterii prețului la gaze și energie.

Prioritățile guvernării, domnilor, nu trebuie să fie doar promisiunile electorale, ci atragerea și menținerea investitorilor, pentru a gestiona cât mai eficient decalajele economice din această perioadă. Dar această guvernare acționează prin tot ceea ce face împotriva mediului de afaceri, omițând faptul că mediul privat poate să ofere noi locuri de muncă, această guvernare nu stimulează creșterea economică pe termen mediu și lung și nu are soluții concrete pentru reducerea evaziunii fiscale.

Lipsa de coordonare între politicile economice și sociale, lipsa instrumentelor care să încurajeze economia reală, modernizarea infrastructurii care este încă în stadiul de proiect, absorbția deficitară a fondurilor europene, nerespectarea promisiunii de creare de noi locuri de muncă, nereușita reformelor din administrație, sănătate și educație sunt minusuri de care PSD și PNL nu pot scăpa atunci când se prezintă în fața românilor.

Românii au sperat că sub această guvernare vor avea o viață mai bună, iar atunci când au ales USL - PSD și PNL chiar și-au făcut speranțe mari.

Fiți convinși, domnilor guvernanți, că acum românii nu vor mai crede minciunile și promisiunile electorale și vor sancționa ușurința cu care încercați să îi păcăliți încă o dată!

    Vasile Varga - declarație politică: Insolvența persoanelor fizice ar putea însănătoși economia românească;

Domnul Vasile Varga:

"Insolvența persoanelor fizice ar putea însănătoși economia românească"

De la bun început trebuie să arătăm faptul că, dintre fostele state comuniste din regiune, doar România și Bulgaria nu au legiferată insolvența persoanelor fizice. Acest tip de insolvență reprezintă o procedură supravegheată judiciar pentru restructurarea situației financiare a unui debitor, care se aplică în multe state europene cu democrații mai vechi, precum Marea Britanie, Franța, Olanda, Portugalia, Germania, Irlanda, dar și în state din fostul bloc comunist, precum Polonia, Cehia, Letonia, Slovenia, Estonia sau Lituania. Mai mult, Fondul Monetar Internațional a impus Ungariei adoptarea unei astfel de reglementări.

Din 2010, Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice a fost adoptată de Senatul României, iar la Camera Deputaților situația trenează din diverse motive. În repetate rânduri, reprezentanții PNL au solicitat adoptarea acestei măsuri, dar PSD s-a opus, deși, în opinia noastră, măsura insolvenței persoanelor fizice nu are culoare politică. Din contră, o asemenea reglementare ar avea ca efect însănătoșirea și dinamizarea economiei românești.

Prin adoptarea acestei propuneri se creează condițiile ca acei cetățeni care sunt în situația falimentului personal să-și poată plăti datoriile prin propriul lor efort, nu prin pomană. Aceasta este diferența dintre insolvența persoanelor fizice, proiect PNL, și "electorata" propusă de PSD.

România trebuie să-și asume ceea ce și-a asumat o întreagă Europă: declararea falimentului persoanelor fizice care au credite la bănci. La noi, asistăm, de fapt, la o discriminare, și anume persoanele fizice nu au aceleași drepturi ca și companiile. Ușoara creștere economică de care s-a bucurat România anul trecut ar putea fi consolidată și prin adoptarea acestei reglementări.

Mă alătur, așadar, efortului colegilor mei liberali din Comisia juridică în acest demers. Este nevoie de un act unitar, mai amplu, în care să se regăsească toate tipurile de insolvență. Dar, stimați colegi, știu că pentru toate acestea este nevoie de voință politică.

Așa cum, în toate momentele importante ale democrației noastre, parlamentarii, indiferent de culoarea politică, au dat dovadă de viziune și unitate în apărarea intereselor tuturor cetățenilor României, așa cred că trebuie să se întâmple și acum.

    Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: Mediul: o bombă cu ceas!;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Mediul: o bombă cu ceas!"

Pe data de 29 martie, în țară și la Iași, am marcat Ora Pământului.

Această inițiativă cu origini australiene își propune să atragă atenția populației, dar mai ales autorităților asupra gravelor probleme de mediu ale planetei. Nu doar emisiile de dioxid de carbon constituie un mare necaz pentru Terra, ci și dispariția pădurilor, poluarea apelor, distrugerea zonelor sălbatice etc.

Din păcate, România, care a aderat cu fals entuziasm la această manifestare, devenită între timp cel mai mare eveniment de mediu din lume, se confruntă cu toate problemele de mediu mai sus pomenite. Iar an de an aceste probleme se agravează! Nu numai că participarea la acest eveniment nu a adus vreo îmbunătățire a condițiilor de mediu din țara noastră, dar, în ultimii ani, agresiunea asupra naturii a devenit și mai violentă.

Faptul că an de an ni se tot promite o strategie care să combată această agresiune a devenit un fel de bau-bau ridicol, ce nu mai sperie pe nimeni. Noi vedem peste tot gunoiul care sufocă localitățile, gaterele care taie pădurile seculare, dar și fabricile care poluează apele! Dezinteresul autorităților a devenit o regulă.

În aceste condiții, toți specialiștii din România atrag atenția că a devenit o chestiune de puțini ani până când starea mediului din țara noastră va deveni imposibil de ameliorat. Dacă nu intervenim imediat, sancționându-i drastic pe toți cei care-și bat joc de mediul nostru cel de toate zilele, toți vom avea de suferit!

Iată de ce, în România, Pământul nu are nevoie, pentru a fi salvat, doar de o oră, ci de toată energia și de tot timpul nostru. Până nu va fi prea târziu!

    Daniel Florea - declarație politică: - Independența tinerei generații;

Domnul Daniel Florea:

"Independența tinerei generații"

Asistăm în ultima vreme la conturarea din ce în ce mai clară a unui fenomen cu mari implicații sociale atât la nivel național, dar și la nivel european.

Astfel, studii sociale realizate în 28 de țări europene arată că procentul de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani care locuiesc încă cu părinții lor a crescut la 48% (36,7 de milioane) până în 2011, în tandem cu nivelurile de privațiuni și șomaj, care s-au accentuat pe parcursul a cinci ani de criză economică.

Aproape jumătate dintre tinerii adulți din Europa trăiesc cu părinții lor, indicând un nivel record de dependență, cu implicații sociale și demografice sumbre pentru continent, sugerează noi date ale aceluiași studiu.

Puține țări sunt imune la acest fenomen care nu afectează doar țările mediteraneene împovărate de datorii. Cifrele indică creșteri importante ale numărului de tineri de peste 20 de ani care locuiesc cu părinții în țări precum Suedia, Danemarca, Franța și Austria. În Italia, aproximativ 79% dintre adulții tineri locuiesc alături de părinți.

Cu toate acestea, țări precum Marea Britanie, Olanda, Germania și Irlanda au înregistrat în aceeași perioadă scăderi ale numărului de tineri aflați în această situație, iar în Marea Britanie numărul acestora a scăzut de la 30% la 26%.

Astfel, aceste date subliniază situația dificilă a tinerei generații, mai bine educată decât cea a strămoșilor, însă condamnată la perspective mai sumbre decât generația părinților.

Într-un continent aflat în curs de îmbătrânire, fenomenul tot mai accentuat al adulților care trăiesc alături de părinți a generat temeri cu privire la ratele natalității și la cele demografice. Tendința de dependență de părinți, susține același studiu, nu poate fi explicată doar prin creșterea numărului de persoane care studiază pentru o perioadă mai mare a vieții, în condițiile în care milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani trăiesc în aceeași casă cu părinții.

Europa este un spațiu în care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spațiul în care ei trăiesc, studiază și lucrează. Instituțiile care gestionează acest spațiu li se par, în anumite cazuri, departe de realitatea cotidiană. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii UE depind în mod neechivoc de adeziunea și implicarea tinerilor.

Formarea unei tinere generații și a unui om nou însuflețit de idealurile nobile ale contemporaneității, cu un orizont cultural sunt și trebuie să rămână unele din sarcinile principale ale României de azi.

Din acest punct de vedere, investiția în tânăra generație constă în promovarea de politici și acțiuni la nivel național, dar și la nivel european.

    Daniel Florea - declarație politică: - 10 ani de la aderarea României la NATO;

Domnul Daniel Florea:

"10 ani de la aderarea României la NATO"

La 29 martie 2014 s-au împlinit 10 ani de când România a devenit tară membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice - o decizie cu efecte extrem de importante pentru statutul României. Această zi rămâne un moment de referință în istoria națională și a însemnat atingerea unui nou nivel de stabilitate și securitate pentru România.

Coerența, consecvența și eficiența pe toate planurile au făcut ca România să se prezinte la Summitul NATO de la Praga din noiembrie 2002 ca un candidat puternic, care a îndeplinit standardele euroatlantice stabilite, și care acționa deja nu doar ca un partener, ci ca un membru cu drepturi depline al Alianței. În acest fel a fost posibil ca, la această reuniune, factorul politic de conducere al Alianței să adreseze României invitația de a adera la Pactul Nord-Atlantic.

Aderarea la Alianța Nord-Atlantică a reprezentat în 2004 un proiect național, de conlucrare politică. În acești zece ani de apartenență la Alianță s-a dovedit că decizia noastră a fost una fundamentală și corectă.

Capacitatea României de a fi un partener viabil și puternic pentru zona euroatlantică ne-a pavat drumul către integrarea în Uniunea Europeană și obținerea unui climat pozitiv pentru dezvoltarea societății românești în ansamblu. Pentru România, aderarea la NATO a însemnat de la început declanșarea unui proces complex în toate domeniile vieții politice, economice, sociale și militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul României și i-a asigurat integrarea în comunitatea euroatlantică. Privind retrospectiv, putem spune că pe parcursul anilor de după Revoluția din decembrie 1989 se pot observa mai multe linii de continuitate atât impuse, cât și asumate, direcții care sunt, de fapt, jaloane pe calea reformei.

Analiștii politici susțin că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană a constituit un argument serios pentru atragerea investitorilor străini. Apartenența la NATO, cumulată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a reprezentat un catalizator pentru investițiile străine directe, aceste evenimente fiind o garanție foarte puternică pentru investitori. Calitatea de membru al NATO și UE reprezintă un factor de stabilitate din punct de vedere geostrategic, care conferă un sentiment puternic de siguranță pentru investitorii străini.

Preocupările României ca stat membru al NATO au vizat consolidarea Alianței și a rolului său de proiectare a securității în afara spațiului euroatlantic, reușita misiunilor NATO din Afganistan și Irak, amplificarea parteneriatului NATO cu UE și întărirea relației transatlantice.

Cu această ocazie, ne îndreptăm gândurile mai ales spre eroii militari români care au participat la misiunile desfășurate de NATO, garantând astfel securitatea noastră și a aliaților noștri. Meritul principal revine militarilor noștri, care sunt în prima linie a teatrelor de operațiuni.

Alianța Nord-Atlantică va rămâne, alături de Uniunea Europeană, unul dintre principalii piloni ai politicii externe și de securitate a României. Obiectivul strategic prioritar este configurarea liniilor de acțiune pentru profilul consolidat al României în NATO, în condițiile în care România se poate prezenta cu un inventar de calități care să o distingă în Europa și în Alianță.

    Erland Cocei - semnal de alarmă în legătură cu afirmațiile unor lideri UDMR;

Domnul Erland Cocei:

Folosesc această declarație politică pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu unele afirmații făcute de lideri ai UDMR, sâmbătă, 29 martie a.c., cu prilejul lansării candidaților acestei formațiuni pentru alegerile europarlamentare.

Astfel, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că "Tirolul de Sud și Catalonia trebuie aduse în Ardeal", în timp ce europarlamentarul Sogor Csaba a completat că "să-i facem pe români să simtă cum este să trăiești în minoritate".

Sunt declarații grave care, chiar dacă au fost rostite la un eveniment electoral, nu își au locul în spațiul public, mai ales că prima dintre ele aparține domnului Kelemen Hunor, ministrul culturii și viceprim-ministru în Guvernul României.

Prin atitudinea lor, liderii UDMR încurajează manifestările extremiste de genul celor petrecute de curând la Târgu Mureș, unde a avut loc un miting pro-autonomie organizat de politicieni de la Budapesta, susținut la nivel declarativ de un alt membru al Guvernului Ponta, Attila Korodi.

Prin atitudinea lor, liderii UDMR demonstrează că nu pot învăța din lecțiile trecutului, din contră, declarațiile lor reprezintă un factor de dezbinare și de întreținere a conflictului și nu un factor de stabilitate, de dezvoltare economică și armonizare culturală a relațiilor interetnice din Ținutul Secuiesc.

PNL a avertizat că prin acordul de guvernare PSD-UDMR vor fi repuse pe tapet teme conflictuale sensibile, care riscă să pună în pericol dialogul interetnic construit cu grijă până acum: statutul minorităților, problema învățământului bilingv de la Universitatea Târgu Mureș, numirea de prefecți ai UDMR cel puțin în Mureș, Covasna și Harghita, recunoașterea steagurilor secuiești și arborarea lor pe clădirile statului român.

Din păcate, declarațiile liderilor UDMR au loc pe fondul lipsei de reacție din partea primului-ministru Victor Ponta și a altor oficiali ai Guvernului României.

Este motivul pentru care îi solicit premierului Ponta să-și precizeze public poziția față de declarațiile domnului Kelemen Hunor, având în vedere calitatea Domniei Sale de viceprim-ministru al Guvernului României, și să prezinte care sunt concesiile pe care trebuie să le facă UDMR-ului pentru a-și asigura majoritatea parlamentară necesară funcționării Cabinetului pe care îl conduce.

    Daniel Tudorache - declarație politică: - Moțiunea pe sănătate;

Domnul Daniel Tudorache:

"Moțiunea pe sănătate"

Moțiunea vizează una dintre problemele fundamentale ale sistemului de sănătate, respectiv lista de medicamente compensate.

Așa cum a spus-o încă de la venirea în minister, domnul ministru Bănicioiu vrea să fie primul dintre miniștrii care continuă sau preia toate programele predecesorilor săi. Cred că românii s-au săturat ca de 24 de ani să vadă o nouă reformă la venirea unui alt ministru. Ministrul Banicioiu a declarat ca va susține obiectivele asumate în Programul de guvernare al USL și tot ceea ce există în Programul de guvernare și crede în continuare în aceste proiecte.

Domnul Nicolăescu, care nu a reușit în cele 2 mandate pe care le-a avut la Ministerul Sănătății să ducă la bun sfârșit proiectele prioritare asumate, mai ales pentru care există condiționalități în acordurile cu organismele financiare internaționale, îi reproșează acum domnului ministru Bănicioiu care a preluat mandatul de aproape o lună că nu le-a finalizat.

Din câte cunosc, ministrul Bănicioiu împreună cu specialiștii din Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări, medicii de familie, chiar și cu reprezentanți ai pacienților negociază în acest moment pachetul de bază pentru serviciile medicale atât de necesar românilor, lucru pe care domnul Nicolăescu nu l-a reușit.

Aici nu este vorba despre declarații politice de genul că va fi gata luna viitoare, dar trebuie spus din capul locului că în momentul în care au mers la aceste discuții, foarte mulți dintre actorii implicați au atras atenția că tot ceea ce solicitaseră nu era inclus în proiectul afișat pe site-ul ministerului.

Referitor la lista medicamentelor compensate, din câte cunosc, ar fi trebuit scoase de pe lista existentă mai ales medicamentele care nu și-au demonstrat eficacitatea. Așa cum cred că știți, în ultimii 6 ani, cu mici excepții, lista nu a mai fost completată cu medicamente originale. Cauzele sunt diverse. Predomină cele de natură economică.

În aceste condiții, este nedrept ca, la nici o lună de la învestire, să se aducă acuzații gratuite Guvernului Ponta 3 pentru că nu a actualizat lista medicamentelor compensate, câtă vreme guvernele anterioare, din anul 2009 până în 2012, nu au inițiat niciun demers în acest sens.

Dacă s-ar fi actualizat anual lista, impactul total estimat la aproximativ 10% din valoarea medicamentelor compensate s-ar fi distribuit pe 5 ani, iar impactul anual ar fi fost de maximum 2%. Un procent acceptabil într-o creștere anuală de buget. Astfel s-ar fi asigurat accesul pacienților la terapii moderne, eficiente și salvatoare a multor vieți.

Unul din cele mai importante aspecte este cel al impactului financiar. Noi vorbim totuși de o listă nouă, care, de fapt, este o lista veche la care se adaugă un set de molecule noi. Mare parte dintre ele pot fi foarte utile. Problema este că introducerea moleculelor noi fără a scoate nimic, respectiv cele ineficiente, a atras automat un impact pozitiv, nu un impact zero, așa cum a afirmat și s-a angajat Ministerul Sănătății înainte de a prelua mandatul.

Știți de câte ori a fost amânat termenul de aplicare a listei? De patru ori. De ce? Datorită faptului că inclusiv domnul ministru Nicolăescu, care afirma cu tărie că nu sunt influențe financiare, nu a fost sigur de acest lucru. Afirmațiile Domniei Sale au fost permanent contrazise de Casa Națională de Asigurări Naționale de Sănătate, condusă tot de un membru al PNL.

Ultimul termen, cel de 1 aprilie, a fost stabilit strategic, cu scop politic de a specula în folosul propriu încercarea noastră de a fundamenta temeinic introducerea listei noi.

În mod concret, pentru finalizarea listei medicamentelor se vor avea în vedere dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului bazate pe dovezi care să asigure accesul echitabil și sustenabil al populației la medicație prin:

  • revizuirea listei de medicamente rambursate/ajustare de prețuri în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pe baza criteriilor de eficacitate cost-eficiență;
  • - implementarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) ca un criteriu primordial de rambursare, pentru asigurarea cost-eficacității intervențiilor finanțate din surse publice, odată cu dezvoltarea capacității de HTA la nivel central;
  • diversificarea sistemului de rambursare/coplată a medicamentelor prescrise în ambulatoriu pentru creșterea accesului la medicamente;
  • reglementarea participării companiilor producătoare de medicamente și tehnologii medicale la finanțarea parțială a creșterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii;
  • informarea scrisă a pacienților pe prescripție/odată cu prescripția asupra coplății și asupra dreptului de a primi produsul generic;
  • implementarea recomandărilor misiunii de asistență tehnică NICE Internațional (instituție internațională de evaluare din Marea Britanie) privind pachetul de servicii de bază;
  • coroborarea termenelor pentru promovarea tuturor proiectelor de acte normative care să asigure atât sustenabilitate financiară, cât și îmbunătățirea calității vieții prin servicii medicale îmbunătățite.
    Daniel Tudorache - declarație politică: - Majorarea pensiilor pe limba tuturor;

Domnul Daniel Tudorache:

"Majorarea pensiilor pe limba tuturor"

Anul 2010 a fost marcat de restructurarea sistemului bugetar, restructurare îndelung așteptată.

Astfel, câteva mii de oameni și-au pierdut locurile de muncă, sectorul privat a suferit o reală contracție, care a răpit șansa la muncă în propria țară a șomerilor și pensiile au fost furate.

Dar restructurarea la care au purces autoritățile, forțate de ordonanța guvernului de la acea vreme, a fost chiar mai dramatică. Au picat pe capete instituțiile de cultură și s-a tăiat fără milă din spitalele care și așa duceau lipsă de personal.

Salariile și pensiile reduse în anul 2010 cu 25%, respectiv 15%, au avut un efect devastator asupra funcționarilor publici, dar și asupra bugetarilor, în general, care și-au făcut datoria cu pasiune. Lipsa de motivare a cetățenilor, fie ei șomeri, angajați sau pensionari, care a decurs natural din reducerea considerabilă a veniturilor lor, a avut un efect direct asupra performanței actului de guvernare. S-a dovedit că reducerea salariilor și pensiilor nu este o soluție viabilă pentru eficientizarea sistemului.

Necesitatea unor măsuri de echilibrare macroeconomică a fost exprimată la vremea respectivă într-o manieră foarte plastică de către președintele Traian Băsescu. Replici precum: "România, nava în furtună pe care o să o pun la chei liniștit" sau "Omul gras care era statul și care stătea în spatele unuia slab și firav, care erau cei care produceau în economia românească", au marcat conștiința bugetarului și pensionarului român care nu putea să accepte asemenea măsuri greu de suportat.

Oamenii au avut nevoie să înțeleagă de ce s-a apelat la astfel de restructurări și, din păcate, discursul utilizat de conducerea de la vremea respectivă a fost nu doar unul defectuos, ci și unul insultător, unul care în loc să explice, jignea. Proasta comunicare și aroganța Guvernului Boc au transformat restructurările bugetare într-un adevărat conflict de idei. Un exemplu ar fi pensiile aviatorilor și diplomaților care au fost recalculate și reduse aproape la jumătate în 2010, în cadrul restructurării sistemului public de pensii.

Acum există ocazia majoră să schimbăm lucrurile și am acționat în sensul acesta încă din momentul în care USL a fost desemnat ca alternativă de vocea poporului. Actualul Guvern a anunțat încă de la sfârșitul anului 2012 că intenționează să revină la vechiul sistem de pensii.

De aceea, aviatorii și diplomații, ale căror pensii au fost tăiate de către domnul Boc, vor fi martori la recalcularea pensiilor și la aplicarea măsurilor de întregire chiar în acest an. Acela va fi momentul în care vom putea afirma cu tărie că cercul vicios al presupusei restructurări bugetare, inițiată în 2010, va fi închis. Așa cum a spus și premierul Victor Ponta: " [...] mai avem aviatorii și practic am făcut dreptate tuturor celor care au fost năpăstuiți în 2010"!

"Mai pe scurt, după ce trei ani de zile doar s-a tăiat, intrăm în al patrulea an în care se dă ceva la pensie. Pensiile încă sunt foarte mici pentru nivelul de viață și pentru ceea ce au nevoie. După trei ani de privațiuni, este un an în care am adăugat ceva, ceea ce se va întâmpla și în 2015. Majorarea pensiilor a fost deja prevăzută în bugetul de stat aprobat de Parlament" - Victor Ponta.

    Scarlat Iriza - declarație politică: Un plan realist;

Domnul Scarlat Iriza:

"Un plan realist"

Anul 2014 este fără doar și poate un an greu din punct de vedere politic și economic. Avem în față alegeri europarlamentare, parțiale și, nu în ultimul rând, prezidențiale.

Altfel spus, orice inițiativă am avea noi, cei aflați la guvernare, opozanții politici vor găsi o explicație pentru bunele noastre intenții. Prin urmare, în intervenția mea de astăzi mi-am propus să aduc în atenția dumneavoastră diferența dintre un proiect populist și unul posibil, necesar și rezonabil. Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale la angajator și scutirea de impozit a profitului reinvestit intră cu siguranță în cea de-a doua categorie. Lăsând la o parte că sunt, așa cum s-a afirmat, obiectivele PNL, inițiativele în cauză sunt demne de toată lauda, iar noi trebuie să vedem lucrurile în ansamblul lor și în măsura în care ele pot fi realizate din punct de vedere fiscal-bugetar, să trecem la treabă.

Guvernul a stabilit să introducă scutirea de impozitul pe profitul reinvestit chiar din luna iulie, metodologia de aplicare urmând să fie redactată luna viitoare. Tot de la 1 iulie se va aplica, se pare, mult așteptata reducere a CAS, măsură cerută în repetate rânduri de mediul de afaceri. Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale pentru semestrul doi va reprezenta un impact bugetar de 2,6 miliarde lei, iar pentru anul viitor 5,2 miliarde lei.

O altă măsură susținută de Guvernul Ponta se referă la introducerea accizei de 7 eurocenți la carburanți. Aceasta va intra în vigoare la 1 aprilie, iar banii colectați din această taxă vor fi redirecționați pentru construcția de drumuri. Dezvoltarea infrastructurii nu poate fi decât benefică pentru economie, dată fiind importanța sa pentru atragerea de noi investitori.

Vorbim, așadar, de angajamente concrete menite să sprijine mediul de afaceri, vorbim de relansarea economică a României și de beneficii imediate pentru populație. Întăresc încă o dată ideea că nu pot fi considerate proiecte populiste, ci unele de care avem nevoie. Știu că adversarilor noștri nu le-ar displăcea să stăm cu mâna în sân, pentru a putea să folosească asta pe post de muniție politică, dar nu le vom da satisfacție. Pentru noi, astfel de bătălii s-au sfârșit. A venit vremea să construim, să lăsăm la o parte orgoliile și politicianismul deșănțat.

România are nevoie de o viziune constructivă, de calm și echilibru.

    Constantin Rădulescu - comentariu legat de recenta moțiune introdusă de PNL pe sănătate;

Domnul Constantin Rădulescu:

Când un partid din opoziție lansează o moțiune simplă la adresa Guvernului pe o temă de interes național, nu este un lucru rău, ba, dimpotrivă, ar putea fi benefic pentru toată lumea.

Când, însă, moțiunea este lansată de un partid care a ieșit de la guvernare în urmă cu mai puțin de 2 luni, pe o temă de interes național, dar dintr-un domeniu gestionat de un ministru al acestui partid, mi se pare un lucru total neserios și oricum neproductiv.

Ce nu s-a făcut în 2 ani de guvernare împreună, în cadrul USL, se dorește a se face acum, peste noapte, la aproximativ 2 luni de la ieșirea de la guvernare a PNL. Vi se pare corect? Vi se pare moral?

Sigur ca mă adresez în special dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați ai PNL.

Spuneți în moțiune că dumneavoastră, PNL, v-ați respectat angajamentul față de români și ați lăsat lista de medicamente compensate "la cheie". Acesta a fost oare angajamentul PNL, să lase "la cheie" lista medicamentelor compensate? Eu credeam că angajamentul PNL a fost să aplice cât mai rapid această listă și nu numai s-o întocmească!

Cât privește "cheia", se pare că aceasta a fost din plastilină, întrucât lista de medicamente compensate nu poate fi pusă în aplicare datorită inconsistenței acesteia și aici înțelegem: nefinalizarea acestei acțiunii, neîntocmirea metodologiei de aplicare și a protocoalelor aferente, necunoașterea impactului bugetar real, neprecizarea soluțiilor de asigurare permanentă a medicamentelor pentru pacienți și altele asemenea.

Spuneți, de asemenea, în moțiune că: "Prin neintroducerea listei de medicamente compensate nu faceți decât să condamnați la moarte oameni care mai aveau o speranță" sau "este vorba de interese ascunse, care ne scapă nouă, celorlalți". Cuvintele dumneavoastră sunt utilizate abil, cu puternic impact asupra oamenilor "condamnare la moarte", "interese ascunse"... Păi, bine, domnilor liberali, timp de 2 ani (2012 - 2014) în care ministrul liberal nu a introdus lista de medicamente compensate, ba a amânat acest lucru de trei ori, nu a însemnat condamnarea la moarte a pacienților beneficiari de medicamente compensate?

Vorbiți de interese ascunse? Nu cumva dumneavoastră sunteți cei care știți ceva ce noi nu știm? Nu cumva lista de medicamente compensate favorizează, de fapt, în principal niște firme de medicamente și doar secundar pacienții? Nu cumva amânarea aplicării listei de medicamente compensate s-a datorat unor cauze care vizau firmele de medicamente, care nu erau încă pregătite, domnilor liberali, adică le lipsea ceva din portofoliu?

Sau poate că motivul pentru care ați introdus moțiunea simplă este pur declarativ în scopul de vă reface imaginea șifonată de ieșirea de la guvernare prin prezentarea "grijii" liberale nemăsurate față de viața și sănătatea oamenilor? Răspunsul la aceste întrebări cred ca va arata caracterul ipocrit - politic al acestei moțiuni PNL.

Arătați în continuare în moțiune că: "După aproximativ șase ani în care pacienții români nu au avut acces la terapii inovatoare, care ar fi putut să le salveze viața ... un ministru liberal a reactualizat lista medicamentelor compensate".

Vă întreb, așadar, dacă vorbiți despre intervalul 2008- 2014 în care lista nu s-a reactualizat, de ce domnilor liberali nu ați introdus între 2008 și 2012 nicio moțiune la adresa guvernelor Boc și Mihai-Răzvan Ungureanu? Stimați colegi liberali, atunci nu era la fel de importantă viața pacienților ca și acum? Sau viața pacienților a devenit brusc importantă pentru PNL doar acum după ieșirea de la guvernare?!

Mai spuneți în moțiune că actualul Guvern dorește reevaluarea listei medicamentelor compensate ceea ce înseamnă "o întârziere de cel puțin 6 luni, timp în care vor muri din nou oameni, în așteptarea medicamentelor". Din păcate, nici măcar o lună de întârziere în aplicarea acestei liste nu este în beneficiul pacienților.

Ce ne spuneți, stimați colegi liberali, de întârzierea cu 2 ani a aplicării listei medicamentelor compensate, adică 4 etape a câte 6 luni, în intervalul 2012 - 2014, cât ministru al sănătății a fost un membru al PNL? Este foarte posibil ca și în această perioadă să fi murit oameni în așteptarea medicamentelor? Dumneavoastră, membrii PNL, nu aveți responsabilitatea acestui fapt?

Vorbiți în moțiune despre ce ar fi trebuit să facă guvernele din 2009 până în 2012. Gura păcătosului adevăr grăiește! Este foarte grav că guvernele din perioada 2009 - 2012 nu au făcut actualizări anuale ale listei medicamentelor compensate.

Dar un asemenea lucru, cum ar fi grija față de oameni, a fost în practica acelor guverne de tristă amintire: le-au tăiat salariile, le-au tăiat ajutoarele sociale, au cheltuit banii publici aiurea în folosul grupurilor de interese atârnate de guvernele respective și așa mai departe.

Măcar în perioada 2012-2014 lista medicamentelor compensate putea fi reactualizată și aplicată de cel puțin două ori, adică în 2012 și în 2013. De ce ministrul liberal din această perioadă nu a făcut ce trebuia? Cine l-a oprit atât timp cât a avut întreaga susținere a guvernului USL?

Mai spuneți în moțiune că asociațiile de pacienți au tras de nenumărate ori semnale de alarmă cu privire la acest subiect, adică atunci când ministrul sănătății era liberal. Uită PNL că s-a întârziat aplicarea listei cu 2 ani, dar vrea aplicarea acesteia imediat, în regim de urgență? Mi se pare că asta miroase a fariseism!

Mă așteptam să se spună în moțiune și ceva despre sutele de mii de vaccinuri periculoase făcute de Institutul "Cantacuzino", vaccinuri care au costat bani grei care s-au dus pe apa sâmbetei, în loc să fie utilizați în folosul pacienților pe care îi plânge acum PNL. Ori să se spună ceva despre lipsa de preocupare a ministrului liberal al sănătății din perioada 2012-2014 pentru redeschiderea unor spitale. Sau despre greutățile întâmpinate de persoanele cu handicap grav din naștere, care trebuie să se prezinte din 6 în 6 luni la comisiile de evaluare, greutăți pe care ministrul liberal nu le-a luat în considerare, deși i-au fost semnalate, inclusiv de mine. Ori despre umilințele suportate de pacienții cu handicap sau invaliditate, nerevizuibili, obligați să se prezinte târâș, la propriu, în văzul întregii țări, la comisiile de evaluare. Sau despre tăierea fondurilor alocate pentru funcționarea cabinetelor stomatologice din mediul rural, tăiere operată de ministrul liberal la începutul anului 2013. Toate acestea nu ar trebui contabilizate tot la capitolul "grija liberala față de pacienți?!"

Sunt conștient că în România sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute rapid, ferm și eficace pentru reducerea decalajelor enorme dintre noi și statele dezvoltate ale Europei. Printre aceste lucruri se numără și cele din domeniul sănătății, unde avem nevoie de profesioniști, de o abordare corectă și responsabilă a problemelor, de dotări de ultimă oră, de cercetare, de multe altele asemenea și, indiscutabil, de bani.

A exploata însă unele nerealizări înregistrate pe parcursul a mai puțin de două luni, în timp ce tu, Partid Național Liberal, ai avut la dispoziție 2 ani pentru aceasta, mi se pare impardonabil și deci de neacceptat.

Am putea să credem că nominalizarea de către PNL în fruntea Ministerului Sănătății a unui specialist din alt domeniu decât al sănătății nu a fost cea mai potrivită soluție.

Acest specialist, poate că este foarte bun în domeniul său de activitate, însă a cam tratat totul sub aspect contabil: număr de medicamente, număr de pacienți, număr de asociații etc., și nu sub aspect medical, adică urgențe, tratamente, motivarea medicilor, îmbunătățirea performanței, diagnosticări corecte, dotări moderne etc.

Din acest punct de vedere, sunt convins că noul ministru al sănătății va aduce un suflu nou, la obiect, benefic în primul rând pacienților, fiind medic de profesie.

Prin urmare, consider că moțiunea simplă introdusă de PNL trebuie respinsă!

    Vasile Popeangă - declarație politică cu titlul Justiția care împiedică înfăptuirea justiției;

Domnul Vasile Popeangă:

"Justiția care împiedică înfăptuirea justiției"

Privește românul de rând cu gura căscată cum străinătatea, de la distanță, rămâne convinsă că știe mai bine decât noi cum merg treburile în țara noastră. Cruci largi fac mâinile muncite ale alegătorului când află ce scriu prietenii portocalii ai lui Băsescu de la Uniunea Europeană în MCV-urile care ridică-n slăvi așa-numita justiție din România, cu predilecție pe cei care s-au dovedit a fi pârghiile Cotroceniului îndreptate nu doar împotriva adversarilor politici ai acestuia, ci chiar împotriva poporului român. Tragic este însă faptul că tocmai cei lăudați se dovedesc a fi frâne nu doar împotriva dreptății (știut fiind că, la noi, nu tot ce este drept este legal și nu tot ce este legal este drept), ci chiar împiedică înfăptuirea justiției.

Cum altfel se explică faptul că, la toate nivelurile, se întârzie întocmirea motivării hotărârilor judecătorești, astfel încât să nu mai fie posibil accesul în timpul hotărât prin lege la instanța superioară sau se împiedică apelarea ulterioară la procedurile prevăzute de lege, în interesul celui defavorizat de către mult lăudații judecători? Cum altfel se explică faptul că procurorii fabrică dovezi ca să intre oamenii nevinovați în pușcării, iar judecătorii, deși ar putea să vadă matrapazlâcul, fac pe placul procurorilor?

A rămas celebru cazul lui Adrian Năstase, care a fost băgat la închisoare pentru că, după "dovezile" acuzării, ar fi făcut o afacere cu niște bani care abia doi ani mai târziu urmau să fie tipăriți de trezoreria americană. Fiecare dintre noi știm măcar un exemplu în acest sens.

Cum altfel se explică faptul că, sub pretextul unor așa-zise "presiuni asupra justiției", Băsescu a trimis spre reexaminare articolul 276 din noul Cod Penal - în realitate, o posibilitate pentru justiția portocalizată de a pune batista pe țambal, cu toate că vorbim despre un serviciu public? De ce ar fi în interesul justiției lipsa de transparență? Cât despre influențarea justiției prin mass-media e simplu de rezolvat - justiția să țină cont de ce găsește în dosar, nu de ce scriu unele ziare sau de ce apare pe micile ecrane de la unele televiziuni. În schimb, dacă se dau publicității anumite manevre, s-ar putea ca adevărul să iasă la suprafață, iar asta nu convine întotdeauna. Cum s-ar fi desfășurat și finalizat cazul Berbeceanu dacă mass-media nu l-ar fi adus în atenția opiniei publice? Ar fi înfundat pușcăria un om care nu a făcut altceva decât datoria la care era obligat prin meseria pe care și-a ales-o? Ar fi reușit un procuror să facă din lege o armă nedreaptă pentru o răzbunare personală, așa cum s-a dovedit în urma anchetelor? Răspunsul nu poate fi decât unul afirmativ dacă un judecător a reușit, totuși, să semneze arestarea sa.

Și atunci, de ce nu se dorește începerea mai serioasă a curățeniei din interiorul justiției? Greu de crezut că Europa va avea ceva împotrivă dacă scăpăm de justiția care împiedică înfăptuirea justiției...

    Laurențiu Nistor - declarație politică: Suntem o națiune pe cale de dispariție?;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Suntem o națiune pe cale de dispariție?"

Asistăm de peste un sfert de secol la o degradare a vieții românului de rând cum nu a mai fost de multă vreme în istoria acestei țări. Ne deranjează dacă întâlnim din ce în ce mai mulți cetățeni care își amintesc cu drag de vremurile când toată lumea avea un serviciu, când aproape toată lumea avea o locuință, când se construia într-o veselie, blocurile apărând precum ciupercile după ploaie, chiar dacă nu aveau 200 m2 per apartament. Le spunem acestor oameni "nostalgici". Oare cu ce drept îi etichetăm la modul peiorativ?

Cei pe care ne-am luat angajamentul să îi conducem spre o Românie mai bună și mai prosperă nu fac altceva decât să observe ce se întâmplă în jurul lor și să compare cu ce au trăit înainte de 1989. Dacă atunci se spunea că era dictatura comunistă, că se goliseră magazinele și că oamenii o duceau rău, acum ce văd? Că statul are mai multă grijă de un câine sau de un pușcăriaș decât de omul de rând, de un copil, de un bătrân, de un bolnav, de un șomer, de un salariat cu salariul minim pe economie. Cum să justifici omenește faptul că alocația lunară pentru un câine în padoc este mai mare decât cea acordată unui copil? Cum poți argumenta faptul că un criminal stă la căldură, pe banii noștri (peste 2.500 de lei lunar alocație), beneficiind de haine, încălțăminte, televizor și alte drepturi, în vreme ce, în libertate, alt cetățean, cu nevasta fără serviciu dar cu doi copii, este plătit cu salariul minim pe economie - adică doar o treime din minimul alocat unui deținut? Cel din închisoare nu are problema zilei de mâine, are statul grijă de tot, inclusiv tratament medical, stomatologic... tot! Cel din libertate are probleme multiple: chirie, întreținere, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru toți, ce pune pe masă ș.a.m.d.

Când ni se spune că suntem printre cei mai săraci din Europa, nu ne convine. La un moment dat, se calcula coșul zilnic. Acum, s-a renunțat la el, pentru că era o dovadă a sărăciei românului. Cum să recunoaștem că s-a ajuns ca statul nostru să nu poată asigura măcar un nivel de trai de supraviețuire pentru cetățeanul de rând? Ne punem problema că sare Uniunea Europeană în sus dacă nu aliniem prețurile la cele practicate în Europa. Însă nu ne punem problema că propriii cetățeni nu mai reușesc, în noile condiții, să aibă un trai minimal.

Când inflația - chiar și mică - îți roade din veniturile și așa insuficiente, a mări prețul gazului, c-așa vrea Europa, înseamnă un singur lucru: revenirea la frigul de pe vremea lui Ceaușescu. Nemărindu-se și veniturile, cu aceiași bani alocați încălzirii, mărirea prețului are o singură consecință: scăderea consumului, deci mai puțină căldură, adică mai mult frig! Sprijinul acordat pentru încălzire nu este suficient. Și atunci, de ce e obligatoriu să facem ce zic alții doar ca să ne sărăcim și să ne oropsim proprii cetățeni, de parcă am fi băsiști?

Ideea e să negociem cu Europa și să obținem cât mai mult și cât mai bine pentru românii noștri. Să sperăm că viitorii europarlamentari vor lupta pentru aceste deziderate mai mult și mai cu spor. În caz contrar, având în vedere exodul populației și rata natalității, suntem o națiune pe cale de dispariție...

    Vasile Mocanu - declarație politică: O soluție posibilă pentru un trai mai bun?;

Domnul Vasile Mocanu:

"O soluție posibilă pentru un trai mai bun?"

De când am scăpat de sub dictatura comunistă, toate lucrurile au crescut, numai unul singur a scăzut: nivelul de trai. Iar principala componentă a nivelului de trai al românului de rând o reprezintă venitul din munca sa. Acesta, din păcate, nu mai este doar banul rezultat din vinderea forței sale de muncă - pentru zeci de procente dintre cei care mai lucrează asta înseamnă salariul minim pe economie. Dar pentru alte zeci de procente înseamnă pensii ridicole, ajutor de șomaj sau alte forme de asistență socială, multe dintre acestea raportate cumva tot la un minim național.

Cam de fiecare dată când se încearcă ridicarea salariului minim pe țară, patronatele sar în sus că le strică guvernul "jucăriile". Păi, aici e problema. Hai să privim și altfel lucrurile. Cum Dumnezeu se face că vocile cele mai ridicate vin tocmai din partea reprezentanților unor sectoare de activitate care an de an au niște profituri nete importante? Păi, din acele profituri nu se pot crește și salariile? Vedem crescând vile după vile mai ceva decât ciupercile după ploaie. Avem în orașe chiar micuțe ale țării mai multe mașini de lux sau 4x4 decât în orașe bogate ale Germaniei, Franței, Angliei ori Italiei. Asta înseamnă că bani sunt, dar nu pentru salariile celor care fac profitul, ci pentru luxul patronatului. Și atunci, cum să nu fie patronatul contra creșterii bunăstării salariatului, când se atentează la merțanul Nuțicăi, cu care se duce ea la "șoping", că tușește dacă ia un taxi?

Este important de aflat însă ce se vor face toți acești "chibzuiți" când Uniunea Europeană va impune ea singură salariul minim obligatoriu în toată Europa. Cine nu înțelege că doar prin această creștere a salariului minim la un nivel acceptabil și pentru salariat, va crește și nivelul de trai al românului de rând, nu se dovedește un bun conducător al nației. Întrucât patronatul nu se va înghesui benevol să o facă, nefiind în interesul său, această creștere trebuie făcută prin voință politică și fără să se apuce alții, din afară, să ne-o impună din milă. Când va fi salariul minim obligatoriu la nivel european, ce va face patronatul, va falimenta? Va arunca toate cheltuielile în prețuri? Nu, nu va falimenta și nu va arunca tot în prețuri, pentru că abia atunci va pune lacătul la ușă. Va ajunge însă la concluzia că o vilă nu trebuie musai să fie construită mâine, ci se poate și la anul, că o mașină nu trebuie luată, dacă s-ar putea, de ieri, ci o poți lua și la anul și nu e musai să fie ultimul răcnet auto etc.

Pentru că, de fapt, acest profit după care aleargă prea mulți cu limba scoasă ca să trăiască în lux, în majoritatea cazurilor, nu este unul câștigat cinstit, iar o parte importantă din el ia calea străinătății: concedii ultracostisitoare prin insule exotice, mașini de lux, iahturi ținute prin porturi străine, terenuri, vile, alte proprietăți cumpărate cu banul jos în alte țări, cumpărături extravagante ș.a.m.d.

Și atunci, ca să ne mai păstrăm cetățenii în țară, înainte de a fi obligați de alții, nu este mai bine să stabilim încă de pe acum o creștere planificată, decentă, acceptabilă și de către salariat a salariului minim pe economie? Da, poate însemna și cheltuieli mai mari, însă și banii întorși la același buget vor fi mai mulți decât cei cheltuiți... Cine se încumetă să facă niște calcule, iar apoi să spună că este posibil și să se treacă la fapte, va avea parte de recunoștința electoratului. Și de ce nu am fi noi aceia?

    Neculai Rățoi - declarație politică: Oleacă mai bine pentru sănătate;

Domnul Neculai Rățoi:

"Oleacă mai bine pentru sănătate"

Am scris de multe ori că una dintre prioritățile mari ale guvernării noastre trebuie să devină sănătatea. Pot sesiza acum cu satisfacție că rândurile citite și de mine aici, sub cupola Parlamentului, nu au fost pierdute în van, ci ele au fost luate în considerare de cei care au în grijă acest domeniu. Chiar dacă asta s-a făcut prin intermediul unui împrumut cu o maturitate de 18 ani, de aproape 339 milioane de dolari, de la Banca Mondială, destinat în mod special sectorului sănătății. Astfel vom putea vorbi despre îmbunătățirea accesului, calității și eficienței serviciilor de sănătate publică, proiectul concentrându-se pe patru componente importante.

Prima dintre acestea, este raționalizarea rețelei de spitale, prin consolidarea spitalelor de importanță majoră, care vor deveni structura principală a rețelei spitalicești.

A doua componentă este reprezentată de îmbunătățirea asistenței medicale în ambulatorii și va avea două subcomponente, și anume dezvoltarea serviciilor specializate secundare și reducerea numărului de internări în spitale, respectiv sporirea serviciilor de asistență medicală primară la nivelul comunităților, prin dezvoltarea unor centre de sănătate multifuncționale.

A treia componentă are ca obiectiv susținerea guvernantei în sectorul sănătății și eliminarea decalajului între strategie și practică și creșterea capacității și calității serviciilor medicale.

Cea de-a patra componentă are rolul să susțină managementul proiectelor, monitorizarea, evaluarea și raportarea, prin furnizarea de bunuri, servicii de consultanță și nu numai, training și audit.

Proiectul de reformă a sectorului sanitar prevede îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate, întărirea prevenției și promovarea sănătății, furnizarea mai eficientă a serviciilor medicale, dezvoltarea serviciilor secundare specializate în ambulatoriu și promovarea unor trasee clinice pentru bolile netransmisibile cele mai frecvente.

Aceste obiective ale proiectului finanțat de Banca Mondială ar trebui atinse într-un interval de șase ani.

Iată că, dacă există voință politică, se pot rezolva multe din problemele importante ale țării. Tot ce avem acum de făcut este să gospodărim cât mai judicios acești bani...

    Sanda-Maria Ardeleanu - intervenție pentru comemorarea masacrului de la Fântâna Albă.

După pauză

     

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Presa, vă rugăm, începem ședința de plen. Ne permiteți și nouă? Tăiați live-urile? Să nu fim în același timp în life și dumneavoastră și noi. Bun.

Înainte de a continua ședința, o s-o rog pe doamna deputat Sanda Ardeleanu să ne prezinte o declarație. O s-o rog frumos.

Doamna deputat, aveți cuvântul, ca de obicei.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi, 1 aprilie, în Bucovina se comemorează masacrul de la Fântâna Albă. După ocuparea nordului Bucovinei în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, Uniunea Sovietică a ocupat în 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România. Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnicioara Veche, Crăsnicioara Nouă, Bănila Moldovenească, Dădideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc.

La trei kilometri de graniță, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii sovietici au somat coloana să stea în loc, iar grupul de români a ignorat ordinul și a mers mai departe, moment în care s-a declanșat iadul. Sovieticii echipați cu mitraliere performante au început să tragă în plin, secerând laolaltă copii, femei și bătrâni.

După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață. După două luni, la 13 iunie 1941, 13 mii de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia și Kazahstan, doar 10 la sută dintre ele supraviețuind deportării.

Pentru a cinsti memoria celor dispăruți în acest tragic eveniment, pe 1 aprilie 2011, la inițiativa Departamentului pentru românii de pretutindeni, în fața Mănăstirii Putna, altarul conștiinței naționale a românilor, a fost ridicată o troiță monument, unde în fiecare an este rememorat acest trist moment al istoriei noastre.

Anul acesta, la 73 de ani de la masacrul supranumit și Catinul Românesc, la solicitarea senatorului Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, și a senatorului Partidului Democrat Liberal de Suceava Gheorghe Flutur, la biblioteca din Rădăuți va fi organizată o manifestare pentru a comemora sacrificiul celor 3.000 de români nevinovați, iar ulterior se vor depune coroane de flori la monumentul aflat în regiunea Cernăuți, în locul unde s-a produs masacrul.

Vă rog, stimați colegi, să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor de la Fântâna Albă.

 
     

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 3:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro