Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/15-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 07-04-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2014

    Intervenție de marcare a Zilei Mondiale a Sănătății.  

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Am rugămintea să luați loc.

Am rugămintea la liderii de grup să dea lista cu deputații care vor lua cuvântul, în afară de PDL care a dat, normal. Câte un reprezentant de grup, vă rog.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 402 deputați și-au înregistrat prezența 211. Sunt absenți 191, din care 57 participă la alte activități parlamentare.

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, dau cuvântul domnului deputat de Ziua Mondială a Sănătății. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi este Ziua Mondială a Sănătății. Acum 64 de ani, prima Adunare Mondială a Sănătății, în prezent organizație, a decis crearea acestui eveniment cu scopul de a lărgi aria de cunoștințe la nivel global pe teme de sănătate.

Ocrotirea sănătății nu constituie numai o problemă de asistență medicală, ci și o problemă cu un profund caracter social, care face parte din ansamblul condițiilor social-economice de dezvoltare. În fiecare an, de 7 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății lansează programe anuale sau proiecte pe termen lung, fiecare an având o temă reprezentativă la nivel mondial.

Anul acesta, tema campaniei de informare și educare a populației este reprezentată de bolile transmise prin vectori: țânțari, căpușe. În România, campania de celebrare a Zilei Mondiale a Sănătății, având sloganul "Entități mici, pericole mari", coordonată de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică, își propune sensibilizarea populației, stimularea factorilor decidenți, a autorităților publice pentru a acționa și a proteja populația.

Politica de sănătate a Organizației Mondiale a Sănătății ne spune pentru acest an că entitățile mici reprezintă un pericol mare. Cred că și pentru sănătatea politicii din acest an este valabil acest logo.

Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătoși, un sistem corect, în care oamenii să aibă încredere și care este acolo când e nevoie de el.

Dragi colegi,

Întotdeauna am militat și trebuie să milităm pentru prevenția în sănătate. Prevenția se referă la orice tip de activitate ce contribuie la menținerea stării de sănătate, reducerea morbidității și mortalității printr-o anumită afecțiune. Este foarte important să tragem în permanență semnale de alarmă, să organizăm campanii de informare și să ne propunem să schimbăm statistica din sănătate în bine.

Dați-mi voie ca, în numele Parlamentului României, în numele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, dar și din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să transmit un mesaj de salut, un mesaj de sprijin și un mesaj de recunoștință către toți profesioniștii ce își desfășoară activitatea în domeniul sănătății.

Dragi colegi,

Nu trebuie să uităm niciodată că dacă vrem să trăim într-o lume mai bună trebuie să contribuim la crearea ei. Și nu uitați entitățile mici reprezintă pericole mari.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind demisia domnului deputat Aurel Niculae din Grupul parlamentar al PNL și activarea sa ca deputat independent neafiliat.  

Înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru, o să mai citesc declarația domnului Niculae Aurel, deputat în Circumscripția electorală nr.12 Călărași, Colegiul uninominal nr.4. Prin prezenta, ne anunță că, începând cu data de 1 aprilie 2014 a demisionat din Grupul parlamentar al PNL și va activa ca deputat independent neafiliat.

Video in format Flash/IOS Intervenții procedurale privind ordinea de zi și programul de lucru.  

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile articolului...

Vă rog, domnule Toader.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am intervenit pe procedură. Azi e o zi foarte importantă privind dezbaterea politică la primul punct, urmată de, așa cum prevede ordinea de zi, întrebări și interpelări. Și pe urmă dezbaterea moțiunii pe care partidul meu și eu personal și sunt convins că mulți dintre dumneavoastră o considerăm foarte importantă ca dezbatere, problema descentralizării și reformei reale a administrației publice locale și centrale. Și v-aș propune și cred că nu se întâmplă nimic deosebit ca dezbaterea s-o facem mâine. Astăzi dezbaterea cu care începem noi primul punct al ordinii de zi este foarte importantă, nu vrem s-o blocăm, să fie cât mai reală și cât mai punctuală, pe de altă parte. Dar cred că o dezbatere pe tema regionalizării și descentralizării și a tot ceea ce este legat de reforma administrației publice este foarte importantă.

Și v-aș ruga să supuneți la vot, eventual, s-o dezbatem mâine. Nu e niciun fel de nenorocire dacă noi dezbatem mâine o astfel de moțiune, urmând ca programul să continue, așa cum s-a mai întâmplat de multe ori, nu trebuie să plecăm întotdeauna marțea, toată lumea, acolo unde avem treburi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Duvăz, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimate domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În legătură cu propunerea care a fost făcută, deci tot în legătură cu o chestiune privind până la urmă procedura, vreau să vă fac următoarea precizare și mențiune: dacă trecem din dezbateri generale importante, cum este cea pe care o facem astăzi privind fondurile europene la care urmează ca România să aibă acces în perioada 2014-2020, și trecem la moțiune și din moțiune în dezbatere, mai trebuie din când în când să și legiferăm.

Deci, dacă programul, deocamdată, așa cum este al Camerei prevede mâine sesiune de vot atât la legi, cât și vot final, v-aș ruga să fiți de acord, stimați colegi, să păstrăm această ordine și să facem dezbaterea moțiunii astăzi, așa cum este stabilită, de fapt.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader.

Cine este pentru?

 
Video in format Flash/IOS    

(Se anunță că există probleme la sistemul de vot.)

Se repetă votul.

Am rugămintea să vă concentrați, domnule Dobre! Să fiți foarte concentrat.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader.

Vă rog să votați.

 
Video in format Flash/IOS    

49 de voturi pentru, o abținere și 77 de voturi împotrivă.

Propunerea domnului Toader a fost respinsă.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Intrăm în primul punct al ordinii de zi.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 7, și marți, 8 aprilie 2014; programul de lucru pentru perioada 7-12 aprilie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 31 martie-7 aprilie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale. Și nu în ultimul rând, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Video in format Flash/IOS Dezbatere politică organizată în temeiul art.182 din Regulamentul Camerei Deputaților (la solicitarea Grupului parlamentar al PDL) cu tema Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc prioritățile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020.  

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condițiile art.182 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PDL, cu tema "Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc prioritățile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020."

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună următoarea desfășurare a dezbaterii politice, vă citez: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar al PDL, 3 minute; prezentarea de către domnul prim-ministru Victor Ponta a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice, având timp maxim rezervat 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și încheierea dezbaterilor.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri participă câte un singur reprezentant. Timpul alocat: Grupul PSD, 15 minute; PNL, 10 minute; PDL, 5 minute; PP-DD, 5 minute; UDMR, 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 3 minute, cu posibilitatea de extindere; Grupul de neafiliați, 3 minute.

La finalul dezbaterilor, bineînțeles, va lua cuvântul, de asemenea, reprezentantul Guvernului.

Dacă aveți obiecții la procedura pe care v-am propus-o. Nu aveți obiecții.

Domnule Nazare, aveți obiecții? Nu.

Vă mulțumesc.

Vă supun votului procedura pe care v-am propus-o.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

Cu 114 voturi pentru, 2 abțineri și 13 voturi împotrivă ale PDL-ului, procedura a fost aprobată.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PDL pentru a prezenta foarte pe scurt, domnule Nazare, 3 minute, tema pe care o propuneți dezbaterii.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, dragi colegi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Mărturisesc că am răsuflat ușurat când am văzut că domnul Ponta, primul-ministru al României, participă la această dezbatere, pentru că am văzut acel mesaj pe Facebook și am crezut că se va retrage, dar este...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Era în noiembrie retragerea, domnule Nazare. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Nici nu mai știm când e retragerea.

Și după-aia am văzut și interviul domnului Sebi Ghiță în care spunea că nu se retrage. Deci, m-am lămurit că nu se retrage. Și acum putem să avem...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să procedați la dezbatere, la temă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Procedând la dezbatere.

Acest acord de parteneriat pe care aș vrea să-l dezbatem astăzi seamănă foarte mult cu acel avion al companiei din Malaezia, care a dispărut fără urmă și-l caută toată lumea și nimeni nu-l găsește. Pentru că un specialist a aruncat cu acest acord, undeva, pe la Bruxelles și s-a tot dus, s-a întors, a fost un du-te vino, un ping pong, așa, cu acordul. Și într-un final, experții Comisiei Europene încearcă să găsească în interiorul lui cât de cât o strategie și nu o găsesc. Se tot strofoacă să găsească strategia. Și ne spun de atâtea ori: "România, faceți o strategie, veniți cu o viziune, cum vreți să cheltuiți banii." Că n-o să se poată experții Comisiei Europene să facă o astfel de strategie în locul nostru.

Suntem la a doua dezbatere convocată de PDL pe acest subiect tocmai pentru că la prima dezbatere nu s-a rezolvat nimic. Din toate chestiunile pe care le-am ridicat nu s-a rezolvat nimic. Chiar i-am dat primului-ministru o listă cu 10 întrebări pe fonduri europene la care încă nu mi-a răspuns nimeni, dar o să le reformulez astăzi, pentru că observăm că distanța între modelul polonez pe care l-ați invocat și modelul acesta pe care l-ați trimis mai nou la Bruxelles, este de ani-lumină între polonezi și România. De ce?

Și sunt trei lucruri pe care vrem să le dezbatem astăzi și trei soluții pe care le oferim.

Prima dintre ele. De ce avem programe naționale și n-avem programe regionale? Polonia are programe regionale. De ce să nu decidă regiunile cum să-și cheltuiască banii? De ce, spre exemplu, să avem un POSDRU național, când șomajul e-ntr-un fel la Arad și în alt fel la Brăila.

Al doilea punct pe care-l propunem astăzi. Deci, pe lângă programe regionale și nu naționale, propunem ca 25% din fonduri să fie gestionate de către regiuni. Știți foarte bine că toată lumea...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveți un minut, domnule Nazare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Știți că toată lumea merge cu jalba în proțap la București. Nu mai merge cu jalba în proțap la București dacă știm că măcar un sfert din bani sunt gestionați regional. Mi se pare un alt subiect extrem de important și cred că toată lumea ar fi de acord cu acest lucru. De ce nu avem acești...măcar un sfert din bani gestionați regional?

Iar al treilea punct, a treia propunere pe care o are PDL-ul astăzi, în fața dumneavoastră, este o propunere care urmează modelul polonez. Este vorba de o regiune, se numește Regiunea Est (Arată și o hartă în acest sens). Polonezii au făcut-o din cinci voievodate, au făcut o regiune și dau două miliarde de euro special pentru această regiune din est.

Vă propun ca cele două regiuni, Nord-Est și Sud-Est, să fie o regiune care să se numească România-Est și să primească dedicat măcar... dacă polonezii dau două miliarde de euro, pentru aceste județe care sunt cele mai sărace din România și cele mai sărace regiuni, atunci să dăm și noi măcar un miliard de euro pentru proiecte pentru dezvoltarea acestor regiuni.

Știți foarte bine că situația din zonă, geopolitică, este extrem de gravă și dacă dezvoltăm estul României, nu poate decât să ne ajute pe termen lung.

Acestea sunt, din punctul meu de vedere, trei propuneri pe care PDL-ul dorește să le dezbată astăzi împreună cu dumneavoastră. Mi se par toate trei de actualitate, toate trei foarte importante. Și, după cum știți, ultima oară v-am dat cadou acea carte cu Habarnam, tocmai ca să nu ne comportăm habarnistic, sunt trei propuneri fezabile și cred că toată lumea din sală, toți colegii, și toți primarii, indiferent de culoare, ar fi de acord dac-am putea să mergem cu adevărat în direcția modelului polonez, și nu doar să-l invocăm când avem nevoie electoral de el.

Vă mulțumesc și aștept răspunsuri pe aceste teme.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule Nazare.

În continuare, are cuvântul domnul prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-o oferiți de a prezenta realizările Guvernului în ultimii doi ani și mai ales ceea ce avem de făcut în viitor. Vreau să mulțumesc celor 10 parlamentari PDL, care încă sunt în PDL și care mi-au dat această ocazie să vin să le arăt ce n-au făcut când erau la guvernare.

Apreciez că antevorbitorul meu îmi citește contul de Facebook. Este un beneficiu al faptului că accesarea Facebookului nu presupune și un anumit coeficient de IQ. O să pun pe Facebook, ca să înțeleagă și domnul Nazare, că la momentul la care Domnia Sa a plecat din funcția de ministru al transporturilor, gradul de absorbție la Programul Operațional Sectorial Transport era 6,22. Astăzi este doar 31,23 și sunt convins (Aplauze.) că sfaturile domnului Nazare ne vor fi foarte utile în a ști cum să nu facem în continuare ca să nu rămânem la 6 gradul de absorbție care caracterizează guvernarea PDL.

Stimați colegi,

Vreau încă o dată să mulțumesc tuturor celor care, începând cu 7 mai 2012, în cadrul Guvernului Uniunii Social-Liberale, au reușit să schimbe fundamental o imagine pe care Guvernul anterior, Guvernul PDL, o lansase și o lăsase să fie lipită pe România, și anume, țara cu cea mai mare incompetență și cea mai mare corupție în domeniul absorbției fondurilor europene, singura țară în care cele cinci principale programe, Programul Operațional Regional, POSDRU, POS de Mediu, Transport și Creșterea Competitivității, aveau să fie suspendate în urma auditurilor făcute până în luna noiembrie 2011, o țară care avea gradul de absorbție de 7% la 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană.

Împreună cu dumneavoastră, membrii Parlamentului, cu miniștrii din cadrul Uniunii Social-Liberale, cu cei care au lucrat în autoritățile de management, am reușit câteva lucruri într-adevăr deosebite și aș vrea să le enumăr doar pentru aducere aminte, o să le scriu după aceea și pe Facebook, ca să aibă acces și alții, și anume, de la 7% grad de absorbție, gradul actual este de 35%, și așa cum vă va prezenta ministrul fondurilor europene, 2014 va fi din nou un an în care vom depăși nu doar ceea ce s-a absorbit în cinci ani, ci și anul 2013. Cele cinci programe operaționale care însumau 98% din fondurile puse la dispoziția României, blocate, suspendate în diverse faze, absolut toate sunt în acest moment operaționale, absolut toate se decontează, se semnează contracte. Am reușit în 2013 să primim rambursări de aproape 3 miliarde de euro. 3 miliarde de euro fonduri nerambursabile, care au fost folosite atât de autorități publice, cât și de beneficiari privați. Am avut în 2013 cea mai mare creștere a absorbției fondurilor europene, raportat la perioada anterioară din toate cele 27, sigur, plus Croația. Iar pe 20 februarie, într-o singură zi a guvernării Uniunii social-liberale, Comisia Europeană a rambursat României 830 de milioane de euro, deci cam cât era în stare să facă Guvernul PDL într-un an de zile.

Cam astea sunt realizările și sigur că nu mi-aș fi închipuit niciodată ca tocmai PDL-ul să-mi dea ocazia să le reamintesc în ce hal au adus România în ceea ce privește fondurile europene și lucrurile importante pe care le-am reușit.

Vreau însă să reamintesc cu această ocazie că, în urma incompetenței și fraudelor celor de la PDL, României i-au fost aplicate corecții financiare de aproape un miliard de euro. Sigur, sunt fonduri care se realocă în cadrul altor programe, însă cred că fiecare beneficiar din România care a fost supus acestor corecții financiare trebuie să știe cui sau din cauza cui s-a întâmplat acest dezastru al fondurilor europene.

Important este că dacă pentru perioada, pentru exercițiul 2007-2013, și având oferită de către instituțiile europene pentru România și Slovacia acea regulă N + 3, care ne permite și ne-a permis să evităm dezangajările până acum, pentru perioada 2014-2020, situația fondurilor structurale poate să fie alta, însă îmi fac datoria în fața dumneavoastră, a Camerei Deputaților, să prezint atât lucrurile bune, cât și lucrurile pe care trebuie să le știți dumneavoastră și, prin dumneavoastră, alegătorii care v-au trimis în Parlament.

În primul și în primul rând, din păcate, în ceea ce privește alocarea fondurilor europene pentru fiecare țară din regiune, pentru că eu cred că România trebuie să se uite către țările din regiune, prin negocierea purtată de către președintele țării, domnul Băsescu, România a obținut cea mai mică alocare, alături de Bulgaria, din întreaga Uniune Europeană, raportat la numărul de locuitori. Deși, cu siguranță, cred că până și în hărțile domnului Nazare se vede că România ar fi avut nevoie cu siguranță de fonduri structurale și de coeziune mai mult decât alte țări. Din păcate, am avut un negociator slab, un negociator care nu era interesat de ce se va întâmpla cu România după 2014 și îmi fac datoria doar să vă citesc: România a obținut 21,4 miliarde de euro la o populație recunoscută de 21 de milioane de locuitori, în timp ce Cehia, la jumătate din numărul de locuitori, a obținut tot 20,5, Ungaria, sub 10 milioane de locuitori, 20,4, Portugalia, 10 milioane de locuitori, 19,6. Deci, toate celelalte țări, Slovacia, la 5 milioane de locuitori, 13 miliarde de euro. Lituania la 3 milioane de locuitori, 6,4 milioane.

După cum vedeți, fiecare cetățean european din această regiune va avea în 2014-2020 alocate fonduri structurale și de coeziune la nivelul mediei de 2000 de euro, în timp ce România și Bulgaria doar o mie. Dacă tot vorbim de Polonia, vreau să știți că România are 21,4 miliarde, în timp ce Polonia are 72,7 miliarde. Acolo, un prim-ministru interesat de țara sa, s-a luptat la Bruxelles, și în cadrul Consiliului European, pentru ca în următorii șapte ani, Polonia să aibă în continuare fonduri structurale. Din păcate, n-am avut așa ceva, dar trebuie să știm cum folosim acești 21,4.

Important este că proiectul de acord de parteneriat a fost dezbătut, nu doar în cadrul Guvernului, nu doar prezentat dumneavoastră, Parlamentului, ci și cu structurile asociative, cu societatea civilă. A fost un acord dezbătut, îmbunătățit și România a transmis către Comisia Europeană acest proiect de acord. Suntem a 13-a țară din cele 28 de state membre. Tot auzeam că a fost respins. Era foarte greu să fie respins, nefiind trimis și nefiind niciun acord până acum respins pentru simplul motiv că, așa cum încercam să-i alfabetizez și pe unii din colegii din PDL, un acord de parteneriat se transmite oficial către Comisia Europeană, după care se primesc observații și începe acea negociere între Comisia Europeană și statul membru pentru a avea un acord final.

Am mai citit în adresa greu inteligibilă a colegilor de la PDL că România n-a accesat încă niciun euro din programul 2014-2020. Stimați colegi, n-a accesat nimeni niciun euro pentru simplul motiv că nicio țară membră a Uniunii Europene nu are încă semnat un acord de parteneriat pentru 2014-2020. Acordurile trebuie transmise până pe 20 aprilie și după aceea, într-o perioadă de 90 de zile, are loc negocierea între Comisie și țara respectivă. Dar, mă rog, așa cum n-ați știut să absorbiți fondurile europene până acum, cu siguranță nu veți ști nici în viitor.

Vreau doar să explic principalele priorități reflectate în acordul de parteneriat care, la rândul lor, vor fi incluse în programele operaționale: pentru infrastructură mare, România are la dispoziție 5,7 miliarde; pentru mediu, 3 miliarde de euro; pentru educație, resurse umane, un miliard; și infrastructură, 350 de milioane; pentru pregătirea tinerilor, incluziune socială, dezvoltarea locurilor de muncă, în jur de 2,25 de miliarde de euro; creșterea capacității administrative, 800 de milioane; pentru dezvoltarea IMM-urilor și a parcurilor industriale, 800 de milioane; dezvoltare urbană și regională, 4 miliarde de euro; pentru infrastructură în sănătate, 500 de milioane; cercetare, 700 milioane; IT, 500 milioane și pentru cadastru în zona rurală, în jur de 300 de milioane.

Este ceea ce avem la dispoziție în urma negocierilor purtate anul trecut și este extrem de important să folosim rapid și eficient acești bani pentru ceea ce s-a definit ca priorități naționale.

În ceea ce privește construcția instituțională, am pornit la o construcție care, de altfel, a fost propusă încă din 2011 Guvernului de atunci, de către fostul ministru Leonard Orban, o construcție care n-a fost acceptată de către Guvernul PDL, pentru că ar fi însemnat cu siguranță oprirea corupției și a intereselor fiecărui ministru în parte. Această construcție instituțională permite coordonare și responsabilitate în perioada 2014-2020, având în vedere că principalele autorități de management vor fi concentrate la Ministerul Fondurilor Europene, iar Ministerul Dezvoltării Regionale va avea autoritatea de management legată de programele operaționale regionale.

Dincolo de acestea, sunt convins că domnul ministru al agriculturii va explica tuturor colegilor prezenți care este modul...pentru că nu am fost întrebat aici, care este modul în care Ministerul Agriculturii în continuare va dezvolta atât obiectivele care țin de politica agricolă privind plățile directe, cât și dezvoltarea rurală.

Este foarte important ca învățând din greșelile și din ilegalitățile comise în 2010-2011 de către guvernarea PDL, învățând din lucrurile bune pe care le-am reușit împreună, vreau să mulțumesc tuturor miniștrilor care au participat direct, începând cu domnul ministru Teodorovici, la transport, domnul ministru Fenechiu și doamna ministru Mănescu, la POSDRU, doamna Câmpeanu, domnul Costoiu, domnul Pricopie. La POR, va spune domnul Dragnea, care sigur a avut de luptat cu un precedent ministru foarte bun la absorbția știrilor de la televizor și mai puțin a fondurilor europene. Toți ceilalți care au...doamna ministru Plumb, pentru deblocarea Programului de Mediu, miniștrii care au lucrat pentru a avea Programul Creșterea Competitivității deblocat.

Vreau să cred că în continuare, având o coordonare clară din partea Ministerului Fondurilor Europene, repet, succesele pe care le-am obținut, sau "succesurile", ca să înțelegeți și dumneavoastră, în acești doi ani, vor putea fi continuate în perioada următoare.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care mi-au oferit ocazia de a explica în fața Camerei Deputaților aceste realități și îmi doresc ca Parlamentul României să fie implicat în continuare în toate deciziile care țin de accesarea și utilizarea fondurilor europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare vom da cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare. Din partea Grupului Partidului Social Democrat are cuvântul domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea.

Aveți 15 minute la dispoziție, domnule viceprim-ministru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție, eu încă sunt obișnuit să ascult cu atenție pe oricine vorbește, și mă refer la ce a spus domnul Nazare.

În ceea ce privește sumele care trebuie să fie alocate pentru a fi gestionate la nivel regional, vreau să vă spun că pe următorul exercițiu financiar, pe următorul Acord de Parteneriat, dacă el va fi aprobat în forma care este transmisă de Guvernul României, sumele care vor fi alocate pe regiuni sunt în valoare de peste 5 miliarde de euro, care înseamnă peste 25%, în cadrul Programului Operațional Regional, la care se adaugă alte sume din celelalte programe. Deci sunt peste 25%.

În ceea ce privește înființarea - n-am înțeles exact - unei așa-zise regiuni "România Est", între Regiunea de Nord-Est și Regiunea de Sud-Est, nu văd ce rost ar avea o asemenea reașezare și în ce formă se poate face asta, pentru a fi alocată suma de un miliard de euro pentru aceste două regiuni. Vreau să vă spun că în cadrul noului Acord de Parteneriat, în cadrul Programului Operațional Regional, pentru aceste două regiuni sunt deja propuse a fi alocate 892 de milioane de euro pentru Regiunea de Nord-Est și 757 de milioane de euro pentru Regiunea de Sud-Est, deci în total 1,649 miliarde de euro, deci mai mult decât un miliard, de cât ați spus dumneavoastră. Repet, asta numai în cadrul Programului Operațional Regional.

Dincolo de sumele care au fost repartizate și pe care am vrut să vi le comunic, pe fond, propunerea dumneavoastră nu se bazează pe niciun fel de argumentație corectă, pentru că nu numai acele două regiuni au probleme în ceea ce privește nivelul de dezvoltare, România, în general, este dezvoltată dezechilibrat și trebuie să vă asumați și dumneavoastră "meritele" pentru acest lucru, pentru că ați continuat abordarea dezvoltării fără niciun fel de strategie, cel puțin în domeniul dezvoltării regionale, iar, în ceea ce privește repartizarea fondurilor pe regiuni, se face după niște criterii care sunt transparente și care stau la baza elaborării Acordului de Parteneriat, cel puțin pe domeniul care privește Programul Operațional Regional.

În ceea ce privește actualul exercițiu financiar, respectiv 2007-2013, cu încă 2 ani în care putem folosi fondurile respective, cel puțin la ministerul pe care îl conduc, unde este Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, vreau să vă dau doar câteva exemple, pentru comparație, care probabil că nu or să vă placă.

L-am auzit pe domnul prim-ministru spunând că a intrat de la Comisia Europeană, într-o singură zi, în februarie, o sumă egală cu cât a intrat într-un an în guvernările Boc.

Nu este chiar așa, domnule prim-ministru. O să vă dau un exemplu, la Programul Operațional Regional. În 6 ani de zile, 2007-2012, inclusiv, au fost absorbiți la Programul Operațional Regional 656 de milioane de euro, aproximativ 110 milioane de euro pe an.

În guvernările Ponta, după ce dăm la o parte lunile în care programul respectiv a fost suspendat, deci după deblocarea din aprilie, am absorbit, până la sfârșitul anului, peste un miliard de euro, 1,098 miliarde de euro. Este o diferență de la 1 la 10.

Măsurile care au fost luate și care au determinat acest grad foarte mare de absorbție, această creștere mare a absorbției, au fost generate, printre altele, și de înlocuirea unui mecanism greoi, defectuos, generator de corupție, și anume, s-a înlocuit mecanismul de rambursare cu mecanismul de decontare. Este un mecanism pe care și dumneavoastră puteați să-l folosiți, pentru că am auzit, începând de la șeful statului și terminând cu doamna Udrea, sau, mă rog, nu știu exact cine începe, cine termină, că noi am semnat, noi am alocat bani numai pe contractele semnate de dumneavoastră și plătim facturile emise în perioada dumneavoastră. Este o mare minciună.

Pe de o parte, noi am semnat, numai la programul nostru, sute de milioane de euro contracte, iar pe de altă parte, practica aceasta este o afirmație care vă acuză, vă acuzați singuri, pentru că dumneavoastră spuneți că nu ați fost în stare să absorbiți miliarde de euro exact în anii de criză prin care a trecut România. Miliarde de euro dacă erau absorbiți în acei ani, poate n-ar fi fost nevoie să se ajungă la tăierile salariilor funcționarilor și sigur și la încercarea de tăiere a pensiilor, precum și la mărirea TVA-ului.

În ceea ce privește viitorul Acord de Parteneriat, și închei cu aceasta, din punctul de vedere al dezvoltării regionale, al dezvoltării capacității administrative, precum și a Programelor de Cooperare Transfrontalieră, au la bază Strategia de Dezvoltare Regională care a fost elaborată de ministerul nostru, în colaborare cu instituții internaționale de prestigiu, și urmăresc o dezvoltare echilibrată a acestei țări, atât în ceea ce privește dezvoltarea urbană, cât și în ceea ce privește dezvoltarea regională în ansamblu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul în continuare domnul Țîmpău, din partea Partidului Național Liberal.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna necesitatea accelerării procesului de absorbție a fondurilor europene, considerând că aceasta reprezintă o șansă importantă pentru țara noastră de a micșora decalajul de dezvoltare pe care îl avem față de statele europene.

Pentru toate guvernele României, acest obiectiv a devenit, cel puțin la nivel declarativ, prioritate zero.

Au fost și eșecuri majore, culminând cu decizii ale instituțiilor europene de aplicare a unor sancțiuni care au generat blocarea programelor POS-DRU, POS-Transporturi, POS-CCE și POR, ceea ce a condus la pierderea unor sume importante.

Acest moment a fost depășit, dar costurile au fost mari pentru ceea ce înseamnă mediul antreprenorial și relansarea economiei românești.

Acum ne aflăm într-o nouă etapă, în care pregătim următoarea perioadă de programare europeană, 2014-2020, proces care s-a dovedit anevoios.

Acordul de Parteneriat care stabilește modul de utilizare a fondurilor europene pentru următorii 7 ani a suferit o serie de reevaluări, la cererea forurilor europene, varianta oficială fiind trimisă recent spre avizare la Bruxelles.

La o analiză a situației aferente perioadei 2007-2013, se observă o diferență foarte mare între valoarea contractelor, a deciziilor de finanțare, care acoperă peste 88% din fondurile alocate României în cadrul Programelor Operaționale, și procentul de 33,85%, care reprezintă valoarea sumelor rambursate efectiv în raport cu alocarea totală.

Este o diferență extrem de importantă și care, domnule ministru, ridică câteva întrebări esențiale. Din ce provine această diferență? Cât anume se datorează faptului că autoritățile de management au făcut o obișnuință din întârzierea plăților sau din schimbarea regulilor în timpul jocului? Cine răspunde pentru aceste deficiențe? Cât se mai poate recupera din această risipă? Care este suma cu care vom intra în dezangajare? Care sunt măsurile concrete pentru a se evita dezangajarea? Și nu în cele din urmă, care este gradul de absorbție asumat de către guvernul din care faceți parte pentru sfârșitul anului 2015?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt absolut necesare, pentru că ne arată care sunt viciile de sistem, greșelile făcute, care nu trebuiesc repetate, astfel încât în perioada 2014-2020 să putem beneficia cu adevărat de oportunitățile pe care fondurile comunitare ni le oferă.

Alocările pentru perioada următoare sunt mai mari, iar dacă nu vom reuși să îmbunătățim capacitatea de absorbție, risipa va continua, cu efecte greu de anticipat.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

La nivelul întregii Uniuni Europene există o reală preocupare referitoare la adoptarea de urgență a unor măsuri de stimulare a industriei.

În numeroase documente de poziție, forurile europene semnalează necesitatea unei industrii europene puternice, pentru a încuraja creșterea economică și competitivitatea.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an Consiliului European, spre analiză, o serie de priorități ale sprijinului necesar creșterii competitivității industriei europene.

Una dintre prioritățile-cheie o reprezintă punerea la dispoziție a resurselor necesare pentru renașterea industrială, de unde rezultă că pentru IMM-uri, facilitatea accesului la finanțare rămâne fundamentală dezvoltării acestui sector.

Odată cu adoptarea noului calendar financiar multianual, cel puțin 100 de miliarde de euro din fonduri structurale sunt puse la dispoziția regiunilor pentru finanțarea sprijinului acordat industriei și IMM-urilor, în conformitate cu propriile strategii.

Dezbaterea de astăzi este o ocazie excelentă pentru a afla cum ne pregătim pentru această competiție acerbă și cât ne putem propune să atragem din aceste fonduri absolut necesare pentru țara noastră.

Dar, pentru a obține rezultate, autoritățile responsabile trebuie să privească cu sinceritate, să determine care sunt carențele la capitolul deficiențe în sistem.

Știm cu toții că, în anul trecut, POS CCE ocupa penultimul loc în clasamentul celor șapte programe operaționale, din punctul de vedere al ratei de absorbție.

Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor de finanțare prin POS CCE în perioada 2007-2013 trebuie să constituie o lecție și pentru acest Guvern, iar vocea celor care le-au semnalat și le-au adus în atenția publică, profesioniști în domeniu, să nu rămână un ecou îndepărtat.

Deficiențe au fost semnalate în ceea ce privește prevederile Ghidului solicitantului, prima verigă în relațiile autoritate-beneficiar.

Astfel, acest document trebuie să fie clar, flexibil și să nu lase loc de interpretări în ceea ce privește cerințele de eligibilitate, documentele solicitate, cheltuielile eligibile, criteriile de evaluare.

Vulnerabilități există și în ceea ce privește evaluarea cererilor de finanțare.

În ceea ce privește faza de implementare a proiectelor, cel mai mare neajuns este relația dintre autoritățile de management, organismele de implementare și beneficiari.

Un element decisiv vizează conștientizarea angajaților acestor instituții asupra faptului că succesul beneficiarilor este și succesul lor, iar eșecul beneficiarilor este, deopotrivă, și eșecul lor, pentru că au știut sau nu cum să-i sprijine în demersul de atragere a fondurilor.

În prezent, lipsa oricărei responsabilități din partea autorităților statului, care în relația contractuală cu beneficiarii nu își onorează obligațiile ce decurg din contractele de finanțare, a devenit o practică ce nu poate continua.

Doar astfel corupția din domeniu, schimbarea regulilor în timpul jocului, criteriul politic, slaba capacitate administrativă sau neînțelegerea spiritului de funcționare nu vor mai avea un efect negativ și iremediabil asupra procesului de atragere a fondurilor în viitorul exercițiu bugetar.

Este un cerc vicios care trebuie spart. În acest domeniu trebuie să primeze criterii etice și de performanță, dar pentru acest lucru este nevoie de curaj și de voință politică.

Stimați reprezentanți ai Guvernului, aici de față,

Stimați colegi,

În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene va coordona Autoritățile de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Asistență Tehnică.

Această reformă a fost anunțată ca o mare realizare. Reminiscențele trecutului, așa cum le numeați, domnule ministru, trebuiau eliminate, iar sistemul de implementare a proiectelor intră acum într-o nouă etapă, caracterizată, sperăm, de flexibilitate, profesionalism și eficiență.

Astfel putem trage concluzia că în plin proces de pregătire a documentului programatic în baza căruia România va accesa fonduri europene în următoarea perioadă de programare bugetară, preocuparea Guvernului a fost bulversarea acestor instituții.

Din aceste transferuri nu se înțelege care este viziunea Guvernului în această privință.

Se va întâmpla la fel cu toate autoritățile de management? Vor trece ele, pe rând, în subordinea Ministerului Fondurilor Europene? Care au fost criteriile care au condus la aceste schimbări? De ce în acest proces nu ați inclus toate autoritățile de management? Cum vor îmbunătăți aceste transformări nivelul absorbției fondurilor comunitare?

Câtă vreme procedurile nu vor fi simplificate, câtă vreme avem un sistem greoi și extrem de birocratic, iar creșterea gradului de profesionalizare a specialiștilor din aceste instituții nu reprezintă o preocupare reală, nu vom reuși să avem un management performant al fondurilor europene.

Suntem cu toții de acord și există un consens politic asupra faptului că banii europeni reprezintă cheia relansării multor sectoare de activitate economică, de la infrastructură rutieră la dezvoltarea spațiului rural sau a IMM-urilor.

De modul în care Guvernul pregătește absorbția fondurilor europene alocate României în structura bugetară europeană depinde dezvoltarea țării noastre pe termen lung.

Pe de altă parte, Guvernul este dator să identifice și să aplice și alte politici fiscale atât de necesare mediului de afaceri și economiei românești în general, după o perioadă de îndelungată criză financiară, care a afectat atât resursele bugetare, cât și aportul mediului antreprenorial la creșterea economică.

În această etapă postcriză, România are nevoie atât de cheltuirea fondurilor europene, cât și de adoptarea unor măsuri care să reducă presiunea fiscală asupra mediului de afaceri, pentru a permite inițiativei private din economie să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a societății.

Așa cum am susținut măsurile guvernamentale de deblocare a fondurilor europene pe domenii esențiale, noi, liberalii, susținem necesitatea adoptării măsurilor de relaxare fiscală și relansare economică, în special neimpozitarea profitului reinvestit și a reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator.

Domnule prim-ministru,

Limitele unei guvernări orientate spre idei și politici exclusiv de stânga vor începe în cel mai scurt timp să apară. Economia reală, oamenii care produc în România de astăzi au nevoie de garanții din partea actualului Guvern că se va păstra cota unică, că vor fi introduse măsuri de relaxare fiscală, că TVA-ul de 9% la pâine va fi păstrat și de ce nu, extins pentru alte produse alimentare.

Apelurile repetate ale beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri europene s-au intensificat în ultima perioadă, pentru că au așteptări mari și justificate pentru următoarea perioadă de programare.

Vocea lor trebuie să fie ascultată de către Guvern, pentru că ei știu cel mai bine cum birocrația excesivă îi demoralizează, le pune în pericol succesul demersului, cum dialogul deficitar și lipsa de corelare instituțională între autoritățile de management și organismele de implementare îi costă timp și bani.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Problema accesării fondurilor europene nu trebuie să fie una politică, ar trebui să fie mai degrabă una administrativă, ferită de interese și mecanisme politice care riscă să pună în pericol performanța unui domeniu vital pentru consolidarea trendului economic ascendent înregistrat anul trecut de România.

Partidului Național Liberal a fost cel care a vegheat în Guvern ca multe dintre angajamentele asumate în numele Uniunii Social Liberale să fie îndeplinite, contribuind totodată la deblocarea programelor europene, cât și la îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor comunitare.

Domnule ministru,

Aveți în Partidul Național Liberal un partener, atât timp cât veți reuși să separați absorbția fondurilor europene de ingerința politică. Dar vă asigurăm, domnule ministru, că nu vom ezita să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a sancționa ori de câte ori va fi nevoie eventualele derapaje și abuzuri ale acestei guvernări.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc. Are cuvântul domnul Nazare, din partea Partidului Democrat Liberal.

Aveți 5 minute, domnule Nazare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e nicio diferență în răspunsul primului-ministru de acum 6 luni, la aceeași dezbatere, și răspunsul aceluiași prim-ministru, la această dezbatere. Singura diferență e că acum 6 luni era Ponta 2, acum e Ponta 3. Aceleași lucruri ne-a zis, cu o singură diferență: ne-a și jignit, la 3 propuneri fezabile, clar fezabile. Bun. (Vociferări.)

Ce putem să spunem acum, după ce ne-a și jignit domnul Ponta?

Domnule prim-ministru,

Să știți că polonezii au reușit din două motive: că aveau dorință de muncă și curaj. Dorință de muncă să-și implementeze proiectele și curaj să dea banii la regiuni direct, direct la regiuni, să gestioneze regiunile banii, nu un minister, la București, nu ministerul domnului Dragnea, nu în pixul domnului Dragnea, nu, la regiuni. Ei au avut acest curaj.

Dumneavoastră n-aveți curajul acesta. Și mai mult decât atât, nici dorință de muncă nu aveți, și asta-i foarte îngrijorător. Și știți de ce, domnule prim-ministru, n-aveți această dorință de muncă? Pentru că, domnule prim-ministru, dacă în acest an declarații de cheltuieli s-au transmis doar pentru 150 de milioane, când vă propuneți 2,8 miliarde, păi, da’ de ce ați trimis, domnule prim-ministru, așa puține? S-au terminat proiectele PDL și nu mai aveți ce să trimiteți? Mă întreb? Da?

De ce în acest an investițiile au scăzut cu 2 miliarde față de anul trecut? De ce, domnule prim-ministru, dacă avem această absorbție fenomenală la hectar, de ce s-au redus investițiile, că ar fi trebuit să se vadă în locuri de muncă, ar fi trebuit să se reflecte undeva și această absorbție?

Domnule prim-ministru,

Mai mult decât atât, ce mă îngrijorează, că aveți această capacitate extraordinară de a minți, dar, mai mult decât atât, vă mințiți și pe dumneavoastră, probabil, când vă uitați în oglindă, vă mințiți și pe dumneavoastră. De ce?

Sunt 3 minciuni fundamentale pe care le spuneți. Prima dintre ele: suspendările.

Domnule prim-ministru, suspendările au fost sub Ponta 1, sub Ponta 2, da? N-au fost în guvernările noastre. Și mai mult decât atât, suspendările au venit ca urmare a nerespectării planului agreat cu Comisia Europeană. Din cauza aceasta au venit suspendările, nu din alte motive.

A doua minciună: minciuna negocierii proaste. Da? V-ați luat de Băsescu, că a negociat Băsescu prost. Domnule, e ca în povestea cu leneșul, "muieți ți-s posmagii și nu-i ajung." Domnule, hai să cheltuim banii aceștia pe care îi avem, hai să nu ne mai luăm că n-avem bani, hai să vedem că-i avem, da?

Iar a treia minciună pe care o spuneți, la fel de fundamentală, este că domnule, noi am reușit această rată.

Domnule,

Rata de absorbție, chiar dacă e cât e ea, 30%, domnule, e un simplu indicator, ea nu reflectă că funcționează un sistem. Nu știu dacă ați înțeles... că nu reflectă, e un simplu indicator, foarte bine că îl avem, dar e o chestiune normală. În orice stat, după 5 ani de integrare, normal că crește și rata de absorbție, e o chestiune naturală, firească, s-a întâmplat și în Polonia și peste tot, da? Deci, nu vă puteți împăuna cu această rată de absorbție, pe care noi o recunoaștem, într-adevăr, este firesc că a crescut rata de absorbție.

Dar acum ce aș vrea eu să vă întreb pe dumneavoastră, da?

Domnule prim-ministru... (Comentarii.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea, lăsați vorbitorul...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Dacă îmi dați voie să și vorbesc...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, mai puțin nervos, vă rog frumos. Transmiteți sălii treaba aceasta, și e reacția...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Am înțeles. Nu vreau să transmit sălii, nu, vreau doar să avem o concluzie, da?

Aș vrea să-mi răspundeți, spre exemplu, la câteva întrebări legate de infrastructură, dacă se poate.

Știți foarte bine...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveți un minut, domnul Nazare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Da, sigur.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Concentrați-vă, vă rog!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Mă concentrez, da.

Ați mers la Daimler și le-ați spus că în 2015 vor merge pe autostradă spre fabrică, da? Și noi știm că în contracte termenul de finalizare pe Dumbrava-Deva e în mai 2016. Știm din contracte că Sebeș-Turda și dacă se semnează mâine tot în primăvara lui 2016 este gata. Cum ați putut să spuneți acest lucru unui investitor atât de important? Cum ați putut să le spuneți lucrul acesta? Chiar credeți că ei vă cred când le spuneți așa ceva? Comarnic-Brașov îl mai terminați în 2016? Vă mai dați demisia? Sebeș-Turda când îl trimiteți la Bruxelles?

Sunt o grămadă de întrebări la care trebuie să ne răspundeți. Și mai mult decât atât, probabil că n-aș fi vrut să intru în aceste întrebări, aș fi vrut să rămân la cele 3 propuneri, dar vă rog eu frumos, luați în considerare acest proiect, da? (Comentarii.) Pentru că, domnul Dragnea, ce vreau să vă spun, poate că, într-adevăr, suma e mai mare, dar suma nu trebuie să fie gestionată de la București, pentru că România nu se va dezvolta dacă noi ținem, ne așezăm pe bani la București. Dați banii la regiuni! Lăsați regiunile să cheltuiască banii în funcție de nevoile lor! Și atunci o să vedeți, urmând modelul polonez, că vom avea absorbție mai mare și se va și reflecta în dezvoltare, nu va fi doar o cifră pe hârtie, că nu ajută pe nimeni cifra pe hârtie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, ați epuizat timpul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Am epuizat timpul, am înțeles. O să-i las această hartă domnului... (Îi dă harta domnului prim-ministru, Victor-Viorel Ponta.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke...

Doamna Luminița Adam, din partea Partidului Popular - Dan Diaconescu, Partidul Poporului, pardon.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Al Poporului, domnule președinte, al Poporului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Poporului, am înțeles, doamna Adam.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Grupul parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu consideră că este oportună o astfel de dezbatere pe tema noii perioade de finanțare, mai ales oferirea de răspunsuri concrete din partea Guvernului.

Cred că suntem toți de acord că țara noastră nu a excelat niciodată la capitolul absorbției fondurilor europene, indiferent cum s-au numit guvernele care au fost.

Deși guvernul actual a schimbat arhitectura instituțională formată din Ministerul Fondurilor Europene și Autoritățile de Management de la încă două ministere, mizând pe o centralizare a atribuțiilor, cu scopul unei mai bune procesări a programelor și proiectelor, în vederea accesării fondurilor, momentan, considerăm că nu s-a putut termina faza de negocieri privind documentele pragmatice care vor stabili liniile de finanțare.

Remarcăm, de asemenea, că din primăvara anului 2013, situația privind prioritățile și instituțiile care vor gestiona absorbția fondurilor europene în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 nu a evoluat.

De la început, Comisia Europeană ne-a atras atenția asupra nerespectării condițiilor minime de calitate și credibilitate, așa cum reiese și din scrisorile transmise.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece Guvernul se pare că a considerat că este suficientă consultarea și includerea propunerilor de proiecte ale baronilor locali, fără să realizeze o analiză socio-economică privind prioritățile de dezvoltare ale României în baza cărora să fie depuse proiectele.

Reamintim Guvernului că în foaia de parcurs a negocierilor, Ministerul Fondurilor Europene își propunea să transmită Proiectul de Acord de Parteneriat la Comisia Europeană de la începutul lunii noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de Comisie în ianuarie 2014.

Abia la sfârșitul lunii martie, anul acesta, s-a transmis o versiune oficială a Acordului de Parteneriat pe care Comisia o poate consulta și la care poate transmite un răspuns în maximum 3 luni.

În acest moment, nu ne mai rămâne decât să așteptăm și să sperăm că în ultimul ceas autoritățile române responsabile și-au făcut bine treaba, iar documentele vor fi acceptate de către experții de la Comisia Europeană. Iar când va începe perioada de depunere a proiectelor, în vederea obținerii finanțării, așteptăm Guvernul să-și respecte promisiunile electorale și să asigure fondurile naționale necesare pentru desfășurarea proiectelor, astfel ca beneficiarii să nu se mai regăsească în situația de a întrerupe proiectele, de a depăși perioada de implementare din cauza lipsei finanțării naționale, situație neplăcută și nedorită de niciunul dintre noi.

Statul român trebuie să fie responsabil în fața cetățenilor săi care înving cu răbdare birocrația și se încumetă să depună un proiect în multele domenii pe le care acoperă programele operaționale.

Românii trebuie încurajați să acceseze acești bani, sperăm noi, bani care nu pot fi fraudați, motiv care, iarăși sperăm că poate nu reprezintă un interes așa de mare pentru baronii locali.

Cerem pe această cale responsabilitate și asumare din partea Guvernului Ponta, nu în fața noastră, ca politicieni, ci în fața cetățenilor, care merită să acceseze fondurile europene, fonduri care se strâng și din banii noștri, contribuabili europeni fiind.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul Cseke Attila, din partea UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dezbaterea despre fondurile europene, accesarea acestora și posibilitățile și procedurile prin care vom putea accesa fonduri europene în perioada următoare este o dezbatere importantă, este o dezbatere care ar trebui să transceandă dezbaterilor politice. Sigur, nu vom reuși acest lucru, în mod evident, dar totuși cred că aici profesionalismul trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus.

Până la urmă vorbim despre șansa acestei țări, șansa comunităților locale din România de a se dezvolta.

Pentru a avea un acord de parteneriat mai bun, pentru a crea șansele unei absorbții mai bune decât în această perioadă de șapte ani care a trecut, este evident că trebuie să analizăm și ceea ce s-a întâmplat. Este evident că trebuie să vedem și greșelile noastre, ale tuturor celor care am fost și au fost în ultimii șapte ani acolo unde s-au decis lucruri și trebuie să putem să învățăm din aceste greșeli. Trebuie să remarcăm și succesele pe care le-am avut. Astăzi vom avea o dezbatere și pe descentralizare. Până la urmă, cifrele arată că acolo unde agențiile de dezvoltare regională au avut un cuvânt de spus în programul operațional regional, acolo absorbția este mai bună sau chiar dublă față de alte programe operaționale.

Este evident că este un succes și salut acest lucru și posibilitatea de plată și procedurile de plată care s-au introdus nu de mult. Este evident că acest lucru ajută atât operatorii economici, cât și autoritățile locale și eliberează fonduri proprii ale celor care trebuiau să cofinanțeze.

Dacă ne uităm puțin la rata de absorbție, în această perioadă, vom mai vedea un lucru: programul transfrontalier România - Ungaria se bucură de cel mai mare succes, care poate ar trebui să ne dea și puțin de gândit. În afară de disputele uneori politice, cele patru județe din România și cele patru județe din Ungaria colaborează extraordinar de bine și au o rată de absorbție apropiată de 60%, ceea ce nu va fi atins de alte programe, ceea ce ne arată că aici procedurile și colaborarea extraordinară a județelor de pe lângă graniță trebuie să ne dea un verdict, și anume că aici e nevoie de finisări, dar de mari modificări poate nu ar fi nevoie.

A vorbi despre programe de dezvoltare înseamnă a vorbi despre dezvoltarea României și de dezvoltarea comunităților locale.

O problemă pe care domnul viceprim-ministru a și semnalat-o aici la microfon este aceea că în acești șapte ani, din păcate, în interiorul regiunilor de dezvoltare discrepanțele economice în loc să se reducă între județe și între zone mai mici, discrepanțele economice au crescut și trebuie să încercăm să facem ceva ca să oprim această tendință și s-o oprim și să recuperăm. Există regiuni de dezvoltare în care între primul județ și ultimul județ, ca dezvoltare economică, situația sau diferența s-a dublat. Și din acest punct de vedere salut acea reglementare care este cuprinsă în acordul de parteneriat, acel instrument denumit investiții teritoriale integrate care va acorda șansa unor comunități mai mari, zone mai largi de investiții integrate și credem că acest instrument trebuie folosit pentru mai multe zone ale țării. Astăzi, din unele studii din țară, 14 județe sunt într-o situație economică chiar foarte dificilă.

O situație punctuală care va trebui rezolvată este legată de inechitatea în șansele de dezvoltare. Am mai discutat la acest microfon în Parlament de această situație. Trebuie să facem într-un fel ca de Programul național de dezvoltare rurală sau de programe investiționale rurale să beneficieze și satele care aparțin de orașe, pentru că, în acești șapte ani, așa cum au fost procedurile, aceste sate care aparțin administrativ de orașe au fost într-o inechitate extraordinară față de satele care aparțin de comune. Satele care aparțin de comune au putut beneficia de investiții, de apă, de canalizare, de drumuri, de cămine culturale, de cămine de bătrâni, în timp ce un sat limitrof, dar care aparținea de un oraș nu putea accesa un asemenea proiect, pentru că era considerat ca fiind într-un perimetru urban.

Iată că sunt câteva provocări și avem speranța și credem că avem și priceperea pentru a soluționa acest lucru.

Vom sprijini inclusiv cu specialiștii noștri definitivarea și realizarea acestui acord de parteneriat și ne dorim, așa cum cred, cu toții ne dorim să începem cât mai rapid această execuție a exercițiului bugetar, așa cum își doresc și celelalte țări europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Cseke Attila.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Conservator, domnul ministru Daniel Constantin.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin (viceprim-ministru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am apreciat în mod deosebit inițiativa pe care Partidul Democrat Liberal a avut-o astăzi, de a organiza o dezbatere, credeam eu și speram, productivă despre fondurile europene, am sperat că veți veni cu câteva propuneri constructive, astfel încât să avem un rezultat concret al acestei dezbateri. Din păcate, am fost total surprins neplăcut de faptul că cel care a reprezentat partidul dumneavoastră a fost total nepregătit cu privire la subiectul de astăzi. Am văzut aceeași superficialitate în abordarea acestei probleme pe care am văzut-o în actul de guvernare al Partidului Democrat Liberal. Sigur că trebuie să remarc și faptul că mi s-a părut destul de mult tupeu în abordarea dumneavoastră, domnule Nazare, să vorbiți despre fonduri europene, dumneavoastră și partidul din care faceți parte, mai ales că fondurile europene reprezintă un domeniu despre care toți românii probabil că la această oră știu că este domeniul în care ați avut cea mai puțină performanță.

Eu vreau să dau doar câteva exemple despre domeniul pe care îl coordonez, despre agricultură, chiar dacă n-ați făcut referire. Probabil că nu știați că și în agricultură avem fonduri europene și încă foarte multe, faptul că, în aproape doi ani de zile de când guvernăm, am reușit să atragem tot atâtea fonduri europene cât ați reușit dumneavoastră în cinci ani, cât ați fost la guvernare.

Gradul de absorbție pe programul național de dezvoltare rurală astăzi a ajuns la 70%. Sigur că nu vreau să spun că pe guvernarea dumneavoastră lucrurile n-au mers deloc în acest domeniu, au mers, dar nu atât cât ar fi trebuit. Am preluat gradul de absorbție în mai 2012 la 37% și iată că în doi ani de zile aproape că am dublat gradul de absorbție și investițiile care s-au făcut în agricultură cu fonduri europene.

Tratăm cu deosebită atenție acest domeniu pentru că - am spus-o de fiecare dată - agricultura cred că a mers bine și are un potențial de a merge foarte bine în continuare, putem să ne îndeplinim cele două obiective pe care le-am avut și noi și le-ați avut și dumneavoastră, dar dumneavoastră doar declarativ, și anume, să creștem veniturile pe de o parte, creștere economică și, pe de altă parte, locuri de muncă.

Fondurile europene reprezintă pentru agricultură principala sursă de finanțare și cred eu că am reușit să punem în practică foarte multe obiective pe care ni le-am propus. Vreau să vă mai dau doar câteva cifre: în anul 2012 Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene în valoare de 2,5 miliarde de euro, în anul 2013, 2,7 miliarde de euro, iar în anul 2014 cred că vom ajunge la 2,9 miliarde de euro, în condițiile în care bugetul de stat, așa cum știți, este undeva în jur de 1,1 miliarde de euro, an de an, pentru agricultură.

Ca performanță, cred că știți sau dacă nu știți vă spun eu acum, în acest an am reușit pentru prima dată ca plățile directe, subvențiile în agricultură să fie plătite înainte de campania de primăvară către fermieri. Numai în trei luni de zile din acest an Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a plătit aproape 900 de milioane de euro, o performanță care ne-a condus la o situație în care la toate vizitele pe care le facem în teritoriu - și eu fac vizite pentru acest domeniu de mai bine de 12 ani - nu mai discutăm despre nivelul subvenției, nu mai discutăm despre momentul în care plătim sau nu plătim subvenția, oamenii sunt mulțumiți că au banii la timp, banii care li se cuvin și că pot să-și facă toate pregătirile și de primăvară, și de toamnă atunci când au nevoie de aceste pregătiri.

De altfel, toată această demagogie și tupeul de care vă vorbeam cred că au fost sancționate, au fost demascate și sancționate și de către electorat. Împrejurarea că astăzi doi dintre cei care au fost miniștrii agriculturii în timpul guvernării dumneavoastră nu mai sunt nici măcar în Parlamentul României confirmă faptul că demagogia dumneavoastră și lipsa de interes pentru atragerea de fonduri europene a fost sancționată de către electorat. Domnul Tabără și domnul Fuia, cei care au gestionat o perioadă importantă acest domeniu, astăzi nu mai sunt aleși în Parlamentul României.

Sigur că despre agricultură și fonduri europene cred că am putea să vorbim nu doar cinci minute, cât mi-a alocat domnul președinte de ședință, cinci ore, cinci zile sau poate chiar...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mai acord câteva minute, nu-i problemă...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Nu, este suficient, am vrut doar să punctez faptul că este un domeniu atât de vast și că mi-ar fi plăcut să avem cu adevărat o dezbatere constructivă. Din păcate, și în opoziție, și la guvernare ați demonstrat că nu aveți soluții pentru acest domeniu atât de important pentru dezvoltarea economică.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Nazare, vă rog să luați loc, nu fiți așa de furios!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare (din sală):

Dreptul la replică!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu acum se dau drepturile la replică!

Are cuvântul în continuare domnul Ovidiu Ganț, din partea Grupului minorităților naționale.

Domnule Ganț, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a spus astăzi aici că o dezbatere pe această temă e importantă. Vin în fața dumneavoastră să afirm... și anume că ar putea fi importantă, dar la ce am asistat astăzi nu este important din niciun punct de vedere, nici pe formă, nici pe fond. Pe formă nu este important pentru că am asistat la un lung șir de ironii, persiflări, jigniri, reproșuri, iar pe fond nu e relevant pentru că nu am auzit nicio soluție concretă avansată în sensul îmbunătățirii actului de administrație, implicit a absorbției fondurilor comunitare.

Realitatea este următoarea: că odată cu încheierea negocierilor de aderare în decembrie 2004 toate executivele care s-au succedat pot să-și treacă în cont eșecuri, întârzieri, erori, cum, în egală măsură, pot să-și treacă în cont eventuale "succesuri", dacă acestea există. Am folosit acest termen pentru a sublinia o dată în plus că astfel de trimiteri nu sunt în ordine. Este nepotrivit, după părerea noastră, ca într-o dezbatere parlamentară să comitem asemenea ironii, nu este în regulă nici să catalogăm colegii ca fiind mincinoși sau cu alt fel de epitet.

În realitate, totodată, trebuie să spunem că suntem într-o situație neplăcută și că orice succes pe care l-ar avea actuala administrație în a absorbi fonduri comunitare este un succes al nostru, al tuturor, este un succes al României, pentru că fiecare euro pe care-l vom aduce în România se va cheltui în beneficiul nostru, al tuturor. De aceea, țin pumnii și ținem pumnii Executivului să reușească în acest sens.

Pe de altă parte, suntem în Parlament. Nu suntem noi aceia care suntem chemați să dăm soluții administrative, să dăm soluții executive, suntem chemați să dăm soluții legislative și una dintre ele, după părerea mea, ne stă la îndemână. Este opinia grupului nostru parlamentar că, dincolo de disensiunile politice și de campania electorală care în mod neoficial se pare că a început și că încercăm permanent să marcăm, repet, prin reproșuri, ironii și invective, avem o soluție la îndemână, și anume să modificăm articolul 3 din Constituție, paragraful 3, care se referă la structurile administrativ-teritoriale din România și să introducem noțiunea de regiune, care ne lipsește. Ar fi o modificare minimă, dat fiind faptul că probabil soluția mai importantă pe care am imaginat-o în Comisia pentru modificarea Constituției nu va mai avea sorți de izbândă, dar aceasta este propunerea noastră concretă. Există un consens al grupurilor parlamentare, al partidelor, pe necesitatea modificării Constituției în acest singur punct. Este un pas mic pentru modificarea Constituției, dar e un pas mare pentru reformarea administrației din România.

Totodată, sper ca domnul viceprim-ministru Dragnea să mă audă, cred că ar fi un mod de a deschide calea pentru a valorifica eforturile pe care ministerul Domniei Sale, dar și grupul de oameni de știință care au lucrat la conceptul de regionalizare să poată fi valorificate, să facem ceva din acest demers, astfel încât în anii care urmează să putem așeza administrația și, implicit, absorbția fondurilor comunitare pe alte baze, mult mai sănătoase, pentru că toți am ajuns la concluzia că programele regionale sunt mult mai eficiente decât cele gestionate la nivel central.

De aceea sper, domnule prim-ministru, că această propunere pe care noi, grupul nostru parlamentar, v-o facem să primească un răspuns din partea dumneavoastră. Nu astăzi, pentru că nici nu ne așteptăm la un răspuns din partea Guvernului pe loc, dar să luați în atenția dumneavoastră această modificare minimă a Constituției, care ar putea să întrunească fără nicio problemă cele două treimi în Parlament și să schimbăm în mod fundamental atât absorbția fondurilor comunitare, cât și administrația din România.

Vă mulțumesc frumos, întrebându-mă, totuși, dacă de maniera în care au decurs discuțiile la această dezbatere mai are vreun rost o discuție despre descentralizare și administrație, pentru că în ce mă privește nu mai sunt interesat nici să aud "succesuri", nici "minciuni", nici "mincinos" și așa mai departe. Personal cred că este de netolerat așa ceva și, sigur, ne putem dori cu toții, sper să ne dorim cu toții să vină momentul, să vină ziua când în Parlamentul României putem avea o dezbatere fără acest mod de a ne adresa unii altora.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc și eu, domnule Ganț.

Are cuvântul domnul Clement Negruț din partea nafiliaților. După domnul Clement Negruț.

Vă rog, domnule, poftiți!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, rugămintea este să respectați prevederile art. 159 alin. (2). Când un deputat vă cere dreptul la replică sau pe procedură sunteți obligat să acordați microfonul imediat, așa spune regulamentul, nici la început, nici la sfârșit, nici când considerați dumneavoastră. Și am rugămintea să-i acordați dreptul la replică colegului meu, domnul deputat Nazare, pentru că a solicitat acest drept.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Clement Negruț are cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

O temă importantă legată de absorbția fondurilor europene, dar constat că cel care astăzi trebuia să vină să ne prezinte o viziune viitoare, pentru că în doi ani am văzut că nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere, nu a făcut altceva decât să critice ceea ce, în opinia Domniei Sale, nu au făcut bine, și aici mă refer la guvernele anterioare. Fac vorbire despre domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Într-adevăr, absorbția fondurilor europene este sublimă, domnule prim-ministru, dar lipsește cu desăvârșire.

Stimatul meu coleg spunea că nu avem investiții. Eu vă mai spun altceva: dacă avem absorbție foarte bună, dacă avem colectare foarte bună la buget, de ce, domnule prim-ministru, încă 37 de taxe și de ce de la 1 aprilie scumpirea combustibililor, motorina și benzina, dacă avem acești bani? Știu că lucrurile acestea vă irită, vă mai spun încă ceva care probabil vă va irita și mai mult: săptămâna trecută membrii Partidului Mișcarea Populară v-au depus peste 300.000 de semnături ale românilor care nu doresc scumpirea combustibililor, în condițiile în care ne spuneți că avem un grad de absorbție foarte bun.

Domnule prim-ministru, minciuna are picioare scurte. Au trecut doi ani de când guvernați această țară, nu am văzut milionul de locuri de muncă, nu am văzut bunăstare în traiul românilor. Aceasta caracterizează guvernarea USL, până nu demult, și guvernarea PSD et company în ultima vreme.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu știu de ce aveți tentația să țipați toți, chiar nu înțeleg treaba asta.

Voci din sală:

Nu toți!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tararache, aveți un minut.

Nu, mă refer la neafiliați și la domnul Nazare, ca să fiu corect cu viața.

Vă rog, domnule Tararache, aveți un minut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Spuneau antevorbitorii mei că este foarte importantă dezbaterea de astăzi. Eu zic că e vitală dezbaterea de astăzi și vitală este accesarea de fonduri europene. România are nevoie ca de aer în acest ciclu financiar, '14 - '20, de atragerea în marea lor majoritate, putem să atingem un procent, dacă ne uităm la modelul de succes Polonia, cât mai mare.

Ca soluții, pentru că timpul este limitat, ca propuneri, domnule ministru, v-aș propune - pentru că, știți și dumneavoastră, românii au aflat de fonduri europene foarte greu, de atragerea lor la fel, sunt speriați beneficiarii că au accesat în anii trecuți și nu și-au primit banii, știu că este un lucru foarte dificil, că se cer fel și fel de hârtii, am avut și noi arta aceasta de a îngreuna acest proces - o campanie de informare fără precedent, referitoare la aceste fonduri europene, pentru că satul românesc, orașele românești, agricultura românească, infrastructura românească are nevoie ca de aer de acești bani.

Aș vrea, în final, să spun că vreau să le urez succes ... Eu nu m-aș bucura la un eșec, că nu l-aș privi ca pe un eșec al unui partid sau al unui ministru sau prim-ministru. Eu l-aș privi și semieșecul pe care l-a trăit România în ultimii ani este semieșecul României, în fond. Și succesul acestui proces va fi succesul României, al nostru, al tuturor.

De aceea, vreau să urez succes Guvernului României, că va fi acesta, că va fi următorul, vreau să urez succes Guvernului României în acest proces și vreau să vă transmit că Parlamentul României, în acest procent, este partener.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

S-au încheiat dezbaterile. Dau cuvântul pentru un minut dreptului la replică al domnului Nazare. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc.

Vreau să dau citire, dacă domnul ministru al agriculturii este aici, domnul Constantin, ce vă scria Comisia Europeană în ianuarie și cum răspundeați dumneavoastră în acord de parteneriat.

Ce spune comisia: "Sunt necesare clarificări suplimentare în privința rolului Ministerului Dezvoltării Regionale, ca organism intermediar pentru fondurile de dezvoltare rurală." Comisia Europeană ne întreabă: ce caută agricultura la domnul Dragnea, la Ministerul Dezvoltării?

Și cum ați răspuns dumneavoastră: "Domnule, am trimis acolo OI-ul de agricultură pentru direcționarea intervențiilor în proiecte de infrastructură" adică pentru... ce înseamnă direcționarea aceasta?

Domnule Constantin, dacă am tupeul să spun și adevărul, pentru că aici trebuie să și spunem adevărul, sunt niște adevăruri de spus, dacă am tupeul să-l spun, nu trebuie să mă condamnați, luați aminte la ce vă spun, că măcar una dintre aceste propuneri pe care vi le-am spus azi, dacă măcar una o puneți în practică, tot ieșim câștigați. Toate sunt conform modelului polonez și toate sunt exact acele măsuri care au adus succes Poloniei și să știți că oricât de mare ar fi rata de absorbție tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană suntem, domnule Constantin și domnule prim-ministru, tot pe ultimul loc suntem. Deci, oricât de mult am fi crescut, tot ultimii suntem, deci tot trebuie să facem aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci mai bine nu creșteam acum, dacă eram...

Domnul Daniel Constantin, drept la replică, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Ca să nu nasc o dezbatere fără sfârșit, nu o să mai rostesc numele cuiva, dar cred că acel cineva vrea să se condamne singur în fața Parlamentului, făcându-se de râs că nu cunoaște foarte bine. Nu a fost decât o probă a faptului că nu cunoașteți deloc ce înseamnă fondurile europene, nu cunoașteți arhitectura pe care noi am propus-o către Comisia Europeană, una care va asigura succesul, așa cum am reușit să asigurăm și în acești doi ani de zile.

Mi-ați adus aminte însă, dincolo de demagogia dumneavoastră, mi-ați adus aminte de faptul că am omis să vă spun că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre primele ministere din țările membre ale Uniunii Europene care a transmis draftul de Program Național de Dezvoltare Rurală la Bruxelles, suntem între primele cinci state și, din acest punct de vedere, există premise importante să avem succes și pe viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală. De altfel, în luna mai vom fi primul minister care va aloca, într-o sesiune specială, pentru ferme, 150 de milioane de euro, deja din programarea financiară 2014-2020.

Cred că aceste lucruri trebuie scoase în evidență, și nu o demagogie fără sfârșit, pe care ați demonstrat-o și la guvernare, și, iată, și în opoziție.

Regret faptul că oameni total nepregătiți, care nu cunosc - și au demonstrat-o în toate rândurile - nu cunosc mecanismul de absorbție al fondurilor europene, vorbesc astăzi despre fonduri europene.

Și acum mă adresez liderilor de grup, eventual: cred că aveați oameni mai pregătiți în partidele dumneavoastră, care să vorbească despre fonduri europene, decât cei care au făcut-o - și mă refer la o singură persoană -, decât cel care a făcut-o astăzi aici.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Dragnea, drept la replică. Mai aveți șapte minute, domnule Dragnea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este practic un drept la replică, pentru că n-am cui să dau drept la replică, vreau doar să fac niște precizări.

Cine vorbește de a realiza o gestionare directă de către regiuni, să zicem, a Programului Operațional Regional și a altor programe nu spune, ori pentru că nu știe, ori pentru că vrea să ascundă, faptul că pentru a se realiza așa ceva este nevoie să se înființeze autorități de management la nivelul fiecărei regiuni, ceea ce ar însemna minimum doi ani de zile, o perioadă necesară pentru construcția instituțională și pentru autorizarea și omologarea acestor structuri de către instituțiile din România și de către instituțiile Comisiei Europene. Nu cred că România își mai poate permite să piardă, după ce a pierdut șase ani de zile de bâlbâială în absorbția fondurilor europene, să mai piardă încă doi ani de zile sau doi ani și ceva de zile ca să fie gestionate fondurile direct de către regiuni.

2. La ministerul pe care-l conduc nu se stă pe o grămadă de bani. Faceți o mare confuzie, s-a schimbat ministrul, banii nu se mai repartizează politic, banii se repartizează pe baza unor criterii de prioritizare, iar în ceea ce privește rata de absorbție, eu mai spun încă o dată, ea a crescut de la 1 la 10 într-un an, pentru că s-au schimbat mecanismele de plată și pentru că s-a schimbat abordarea în minister.

În ceea ce privește lipsa de legătură între nivelul ratei de absorbție și dezvoltare, iar este o mare greșeală. Scuzați-mă, dacă un miliard de euro intră în șapte luni de zile în economia românească, vreți să spuneți că nu are niciun efect pozitiv asupra dezvoltării?

4. În ceea ce privește...

Vorbiți la microfon... (Se adresează doamnei deputat Maria-Andreea Paul, care vorbește din bancă.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Andreea, vă rog să vă abțineți, deocamdată.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Sincer, n-am de gând să dau... Sunt doar doi oameni la care dau replică la minciuni și am vrut să fac astăzi, n-am avut loc de atâtea evenimente, o să încerc să o fac joi: lui Băsescu și lui Udrea. Dumneavoastră nu vă dau replică la minciuni.

Am vrut să spun câteva lucruri pentru cei care se uită la televizor.

Eu înțeleg că un parlamentar ales - chiar dacă este ales de calculator - trebuie să vină să vorbească la microfon, să-și asume, nu să vorbească din culise. Așa înțeleg eu un parlamentar care-și respectă statutul de parlamentar.

În sfârșit, domnule președinte...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Dragnea, vă rog să continuați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

În ceea ce privește legătura dintre absorbție și dezvoltare, eu am înțeles mai devreme de la acest microfon că se refereau la absorbția din agricultură. Nu știu la ce fel de absorbție vă refereați. Dacă discutăm de absorbția fondurilor europene, n-aveți deloc dreptate.

Iar ultimul punct, legat de dorința de colaborare dintre Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Regionale în ceea ce privește PNDR-ul pentru următorul exercițiu financiar, nu puteți - sau dumneavoastră puteți pune întrebarea ce caută agricultura la Ministerul Dezvoltării - nu se duce agricultura la Ministerul Dezvoltării, discutăm doar de componenta de infrastructură locală din PNDR pentru care Ministerul Dezvoltării, împreună cu Agențiile de Dezvoltare Regională, sprijină Ministerul Agriculturii pentru ca viteza de absorbție în acest domeniu să fie mult mai mare.

A fost o derulare foarte bună la Ministerul Agriculturii. Din discuția cu structurile asociative, dorința noastră este ca depunerea de proiecte de către autoritățile locale pentru infrastructura locală, repet, nu pentru firmele de agricultură, să se facă mult mai aproape de ei.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că aveți viziuni diferite despre absorbție, ceea ce nu e cel mai rău lucru.

Domnul prim-ministru Ponta, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Eu, totuși, consider utilă orice prezentare în fața Camerei Deputaților a unei probleme importante pentru dezvoltarea noastră în anii care urmează. Chiar dacă asta presupune polemică politică, nu cred că problema principală este polemica, problema principală este, totuși, lipsa de seriozitate. Și cred că și într-o polemică politică putem să fim serioși, începând prin a spune foarte clar că autostrada de la Sebeș spre Arad nu trece prin Turda. Adică cred că măcar parlamentarii din regiune ar putea să vă învețe un pic de geografie. Mai departe merge spre Arad, nu, cea spre Turda duce spre Cluj, e o altă discuție.

Dar pot să vă spun un lucru pe care îl știți sau ar trebui să-l știți, autostrada până la Nădlac trebuia să fie finalizată în anul 2014. Dacă doamna ministru Boagiu n-ar fi încheiat un contract ilegal cu domnul Iordache, care acum se află, sigur, în detenție, e adevărat că pentru rezilierea acelui contract ilegal i s-a făcut un dosar penal ministrului liberal Ovidiu Silaghi. Că așa este, dacă a semnat ministrul PDL, îl sancționăm pe ministrul USL.

Însă vreau să știți încă o dată, că faptul că acele contracte ilegale semnate de miniștrii dumneavoastră... Slavă Domnului că unii n-au fost niciodată miniștri și n-au semnat nimic, că nu i-au pus colegii miniștri. Să nu-mi dați drept la replică, doamna Vass, vă rog frumos, că nu la dumneavoastră mă refeream. Dumneavoastră n-ați vrut să fiți ministru, nu. Nu că nu v-a pus nimeni!

Vreau să fie foarte clar, apropo de modul în care s-a negociat de către România ce fonduri vom primi în 2014-2020, și am în față propunerea Comisiei Europene, președintele Barroso, alocări pentru România: 28 de miliarde 609 milioane; mai departe, propunerea președinției, atunci era Cipru: 27 de miliarde 007; propunerea președintelui Consiliului European, președintele Van Rompuy: 22,8 miliarde. Deci vă rog să rețineți: 28 propuse de președintele Barroso, 27 de președinția cipriotă, 22 de către președintele Van Rompuy, și domnul președinte Băsescu s-a întors de la Bruxelles cu 21,8 miliarde. Asta este într-adevăr o negociere, parcă sunt cifrele dumneavoastră în opinia publică, tot în scădere, de fiecare dată.

Însă vreau să știți că aceste 7 miliarde, pe care România le-a pierdut, sunt 7 miliarde pe care România ar fi putut să le utilizeze în următorii șapte ani. Un miliard de euro pe an pentru un negociator foarte slab și dezinteresat de România este, din păcate, un preț mult prea mare.

Mai vreau să mai spun un lucru. Acesta este acordul de parteneriat așa cum a fost negociat de către Ministerul Fondurilor Europene cu toate instituțiile, cu societatea civilă, inclusiv, îmi spunea domnul ministru, și cu Patriarhia a fost discutat.

Știți câte propuneri s-au primit de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal sau ale PMP? Zero. Zero propuneri. Nu este bună aceasta. Sunt bune propunerile lor zero.

Și mai vreau să spun un lucru, pentru că totuși s-a deschis un subiect important, cât de mult alocăm pentru dezvoltarea regiunilor.

Vreau să vă spun că, în noua alocare bugetară, peste 30% din fondurile pe care România le are, aproape 7 miliarde de euro, vor merge pentru dezvoltarea regiunilor.

Cred că e încă puțin. Cred că ar fi trebuit un pic mai mult. Dar, în același timp, aș vrea ca cei care astăzi, aici, la ora 17,00, vorbiți de bani mai mulți pentru regiuni și pentru județe, să nu fugiți direct la televizor și să spuneți că nu mai trebuie să dăm bani baronilor locali. Până la urmă, să spui una la ora 17,00 și alta la ora 19,00 este mult prea rușinos și cred că, prin sprijinul Parlamentului, vom avea o descentralizare reală, vom avea mai multe fonduri alocate regiunilor și județelor și, în felul acesta, oamenii care sunt aleși, ca și dumneavoastră, parlamentari pot să-și facă datoria către cetățenii care i-au ales.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule prim-ministru.

 
Video in format Flash/IOS Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

Doamnelor și domnilor,

Potrivit programului de lucru, continuăm lucrările ședinței noastre cu răspunsurile la întrebări și prezentarea pe scurt a interpelărilor, după care urmează dezbaterea moțiunii.

Pe procedură, domnul Marian Neacșu, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că programul aprobat de Biroul permanent pentru sesiunea de răspunsuri la întrebări și interpelări începe peste șapte minute, vă propun o pauză de șapte minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pauză de șapte minute.

 
       

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Intrăm în continuare pe ordinea de zi la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Vă rog, domnule Toader, procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi, câți sunteți, cel puțin, eu vin cu o propunere. Nu ați acceptat ideea de a modifica ordinea de zi.

Solicit încă o dată modificarea de a sări peste întrebări și interpelări, motiv pentru care vă rog să supuneți la vot să trecem direct la dezbaterea moțiunii.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Neacșu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

Cu tot regretul, se pare că în Grupul Partidului Democrat Liberal nu există comunicare.

Noi, săptămâna trecută, când am aprobat calendarul acestei zile, am propus de la bun început să discutăm imediat după dezbatere această moțiune.

Distinsul nostru coleg, domnul Tinel Gheorghe, ne-a spus că Regulamentul nu ne dă voie, că de la ora 16,00 avem programate...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ora 18,00.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

18,00, sesiunea de interpelări și de răspunsuri la întrebări, motiv pentru care evident că propunerea colegului nostru - și atâta vreme cât s-a și aprobat programul de lucru la începutul ședinței - nu poate fi reținută.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna Bratu, din partea...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Ce faceți? Am propus ceva, supuneți la vot, indiferent ce înțelegere e între noi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi nu indiferent ce înțelegere, că liderul dumneavoastră de grup și Comitetul liderilor au stabilit ceva.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Eu am propus, vă rog, supuneți la vot. Ce-i așa de greu?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ați făcut la începutul ședinței, nu pot, de câte ori vi se năzare - apropo, că domnul Nazare nu mai este -, mai faceți aceeași propunere cu schimbarea ordinii de zi. Aveți o fixație, văd, astăzi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

N-am nicio fixație.

Este un regulament. Am solicitat ca procedură. Ce vă oprește să supuneți la vot? Nu înțeleg. Supuneți la vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnul Tinel, haideți, contraziceți-l dumneavoastră, ca să n-o fac eu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Pentru o corectă informare, așa este, în Biroul permanent am spus că cele două dezbateri, pe fonduri europene și moțiunea pe descentralizare, să nu aibă loc în aceeași zi, lunea, pentru că de la ora 18,00 avem și răspunsurile la întrebări și interpelări.

Dumneavoastră, însă, ați realizat, în Biroul permanent mi-ați spus că nu este obligatoriu și că plenul decide și ați decis dumneavoastră și ați spus "Lasă, domne, că avem noi și dezbaterile pe fonduri, și avem și răspunsuri la întrebări și interpelări, și o să avem, după aceea, și dezbaterea pe Moțiunea privind descentralizarea."

Or, colegul meu pe bună dreptate v-a spus, dacă tot ați introdus, ați venit cu soluția din Biroul permanent să nu se răspundă la întrebări și interpelări ca să scurtăm timpul intervenției, că oricum ați părăsit sala, facem o dezbatere pe descentralizare, pentru care v-ați asumat, v-ați angajat răspunderea Guvernului în Parlamentul României cu 10, 20, 30 de parlamentari din tot plenul Parlamentului, privind Camera Deputaților, nu cred că e corect, domnule președinte, și de aia spune colegul meu să o devansăm în așa fel încât măcar să mai prindem colegi în Parlament, ca să nu plece toți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Conform Regulamentului, propunerea pentru ordinea de zi și programul de lucru se face la începutul ședinței. De asta mi-am permis să spun că nu de câte ori pe parcursul ședinței vrem să propunem treaba asta avem acest drept.

Vă rog, sunteți specialist în Regulament, cercetați Regulamentul, domnule Tinel, și dumneavoastră, domnule Toader, că ați fost lider de grup atâția ani de zile, să vedeți acest lucru. Da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură putem modifica oricând, chiar și ordinea de zi în timp ce se desfășoară, un lider de grup spune să prelungim programul cu o oră, cu cinci minute, cu 20. Ce spuneți dumneavoastră este în afara Regulamentului.

Eu v-am propus ceva, vă rog, supuneți la vot, nu-i nicio problemă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte,

Nu vreau să intrăm în derizoriu. Până la urmă nu-i același lucru cu a prelungi programul de lucru cu cinci minute. Noi avem o ordine stabilită, în care o activitate parlamentară ordonată și pe care am negociat-o, am convenit-o și am votat-o, a votat-o Biroul permanent, care înseamnă dezbatere, care înseamnă în prelungirea dezbaterii timpii necesari pentru sesiunea de întrebări și interpelări și, la final, acea moțiune pentru descentralizare. Sunt trei acțiuni diferite. Cum să eliminăm una dintre ele?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Neacșu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Nu, lăsați-mă.

Dacă n-aveți chef de muncă, nu-i niciun fel de problemă, nu vă reține nimeni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Neacșu, stați liniștit, totuși, că răspunsurile erau la colegii care sunt de la PDL, ei așteptau răspunsul, nu de la alt grup parlamentar.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader, n-am niciun fel de emoție.

Vă rog să votați.

 
Video in format Flash/IOS    

Da, deci nu mai facem răspunsuri la întrebări. Nu! Cât e?

16 voturi pentru, zero, 36 împotrivă.

Ordinea de zi continuă, domnul Toader.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Constatați că nu aveți cvorum. Am făcut un vot, votul înseamnă cvorum...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu e vorba de cvorum aici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Ba da, uitați-vă în Regulamentul, singura modalitate în care nu se discută de cvorum sunt dezbaterile legislative. Noi nu avem dezbateri legislative, avem...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Avem răspunsuri la întrebări.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am solicitat la modificarea ordinii de zi, este un vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Foarte bine. Să trecem la răspunsul la întrebări.

Vă rog, domnule Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Fac încă o dată apel să nu cădem în derizoriu.

Domnule Toader,

Dați-mi voie să vă întreb și după aceea puteți să solicitați dreptul la replică: la câte ședințe privind interpelările și întrebările ați asistat dumneavoastră de la începutul acestei legislaturi până acum, ca să constatați acum, când în sală sunt totuși 90 de oameni, în prezența câtor oameni se desfășoară lucrările ședințelor respective.

Haideți să fim oameni serioși!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem la partea consacrată răspunsurilor la întrebări.

 
Video in format Flash/IOS   Romeo Rădulescu

Are cuvântul doamna Georgeta Bratu, din partea Ministerului Muncii și Familiei pentru a răspunde domnului deputat Rădulescu Romeo de la PDL și domnului Mîrza Gavril de la PSD.

Doamna Bratu, aveți cuvântul.

Domnule Ialomițianu, aveți un talent deosebit să vorbiți numai din bancă. Vă dau cuvântul dacă aveți probleme de procedură.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Referitor la întrebarea legată de modul de aplicare a Legii nr.380, trebuie să vă reamintesc un lucru. Prin intrarea în vigoare a Legii nr.263, cei care au lucrat în grupa I de muncă înainte de 1 februarie 2001 au fost incluși în condiții deosebite, pierzându-și astfel unele drepturi legate de eligibilitatea cu reducerea de vârstă. În aceste condiții, la data respectivă, erau în această situație circa 20 de mii de persoane.

Prin această modificare a Legii nr.263 s-a încercat repararea unor nedreptăți, întrucât multe persoane care aveau deja stagiul realizat în grupa I de muncă nu mai puteau să beneficieze de reducerea de vârstă prevăzută pentru condiții speciale și, ca atare, am procedat la această modificare.

În contextul actual, persoanele care au lucrat înainte de 1 ianuarie 2001 în grupa I de muncă beneficiază de reducerea de vârstă și, bineînțeles, și de celelalte drepturi conferite de acesta, respectiv stagiu de cotizare majorat cu 50%, precum și majorarea punctajului aferent acestei perioade.

Trebuie să vă spun că trecerea de la pensia anticipată sau de la pensia de invaliditate pentru cei care au lucrat în aceste condiții se face din oficiu, astfel încât persoanele nu sunt nevoite să meargă la oficiile de pensii să solicite acest lucru.

Deci cam acestea erau întrebările.

Dacă mai sunt și alte întrebări, vă stau la dispoziție. Am încercat să sintetizez materialul.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu sunt.

Vă mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS   Florin-Costin Pâslaru

În continuare are cuvântul doamna chestor Irina Alexe, de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a răspunde domnului Pâslaru Florin.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr.3388/A/2014 prin care solicitați să vi se comunice o serie de informații referitoare la strategia Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea și protejarea copiilor împotriva pericolelor venite din mediul virtual, precum și la procentul minorilor racolați prin intermediul Internetului care au căzut victime traficului de persoane atât la nivel național, cât și în județul Galați, precizăm următoarele.

Combaterea faptelor de pornografie infantilă reprezintă una dintre prioritățile Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile sale de specialitate. În acest sens, a fost adoptată Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1142/2012, având ca obiective principale: dinamizarea activităților preventive și a participării societății civile la derularea acestora; îmbunătățirea capacității activității instituționale de investigare a infracțiunilor traficului de persoane, cu precădere a traficului de minori, precum și urmărirea profitului infracțional de către organele de urmărire penală.

Strategia tratează, în mod specific și distinct, problema traficului de minori, inclusiv situațiile de trafic în scopul producerii, ori deținerii, ori difuzării de pornografie infantilă prin sisteme informatice.

Lupta împotriva traficului de minori are loc pe trei paliere: prevenire, combatere, asistență și protecție a copiilor victime ale acestei infracțiuni.

Începând cu anul 2010, structurile Ministerului Afacerilor Interne au dezvoltat și au derulat campanii de prevenire în scopul creșterii nivelului de conștientizare a minorilor și a familiilor acestora cu privire la riscul reprezentat de utilizarea Internetului în victimizarea copiilor prin trafic.

Totodată, atât la nivel central, cât și la nivel local, structurile de analiză și prevenire a criminalității au inițiat derularea unor proiecte, campanii și acțiuni punctuale de informare adresate copiilor, adolescenților, părinților și profesorilor.

Aceste acțiuni au în vedere atât prevenirea comiterii unor fapte antisociale, cât și prevenirea victimizării copiilor. Și aș menționa, în acest sens, proiectul "Art preventia", proiectul "Copilărie fără delincvență", iar în cadrul Colegiului Național "Sf. Sava" din București funcționează Centrul de Informare și Prevenire a Criminalității București, în cadrul căruia sunt programate, până la finele acestui an școlar, o serie de sesiuni de informare adresate copiilor pentru creșterea gradului de siguranță pe Internet.

În ceea ce privește faptele de pornografie infantilă prin sisteme informatice, precizăm că datele statistice furnizate de Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane relevă că, în România, în perioada 2012-2013, un număr de 11 minori, opt minori în 2012, respectiv trei minori în 2013 au fost recrutați prin intermediul acestui mijloc de comunicare.

De asemenea, precizăm că minorii anterior menționați proveneau din județele Gorj - șase, Argeș - doi, Bihor, Mureș și Tulcea - câte unul, precum și faptul că destinația exploatării acestora a fost internă pentru nouă dintre copii, respectiv externă - Belgia și Grecia - în cazul celorlalți doi.

Cu stimă,

Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Trecem la interpelări.

Video in format Flash/IOS   Costel Alexe

Are cuvântul domnul Alexe.

Foarte pe scurt, domnul Alexe, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Costel Alexe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelare adresată domnului Kelemen Hunor, viceministru, ministrul culturii.

Deputat Costel Alexe.

Stimate domnule ministru,

În anul 2011 vi s-a adresat o întrebare parlamentară, prin care vi s-a solicitat comunicarea măsurilor ce vor fi întreprinse de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național cu privire la situația casei părintești a marelui sculptor Constantin Brâncuși, întrebare înregistrată la Departamentul pentru relația cu Parlamentul cu nr.4368/2011.

Adevărata casă a lui Constantin Brâncuși este în paragină și supusă unui accentuat proces de degradare, iar autoritățile locale au făcut tot felul de cereri pentru a conserva locul și nu au primit niciun fel de ajutor.

În ceea ce privește Casa-muzeu a lui Constantin Brâncuși, aceasta a fost construită pentru a aduce aminte că în zonă s-a născut marele nostru artist, dar ea este lăsată și astăzi uitării.

1. Având în vedere că sunteți la al doilea mandat, vă întreb dacă există voință pentru a soluționa această problemă cu care se confruntă atât autoritățile locale, dar mai ales persoanele ce doresc să viziteze satul natal al marelui sculptor.

2. În 2011, Casa-muzeu Constantin Brâncuși a numărat peste 13200 de vizitatori, din care 30% au fost străini: francezi, englezi, americani etc.

După informațiile primite în prezent de la ghidul muzeului, numărul persoanelor ce vizitează locul este într-o continuă creștere, deoarece oamenii vor să vadă locul în care s-a născut și a copilărit Brâncuși.

Nu credeți că această personalitate marcantă a României merită să aibă o casă memorială sau un muzeu în satul natal?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat Alexe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Doamna Cristina Nichita, vă rog. Nu aveți? Nu.

Cine mai dorește, că aici am o listă de douăzeci...

Vă rog, domnule deputat.

Domnule Ialomițianu, când vorbiți la telefon, vorbiți mai încet, vă rog frumos, totuși.

O voce din sală:

E sala goală.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbește și dumnealui tare, înseamnă că nu aude el.

 
Video in format Flash/IOS   Mihai Tararache

Vă rog, domnule deputat, foarte pe scurt.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu foarte scurt.

Interpelare adresată ministrului transporturilor, domnul Dan-Coman Șova, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripția electorală nr.14, Colegiul uninominal nr.1.

Tema: Strategia de dezvoltare a Portului Constanța.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vă readuc în atenție destinul Portului Constanța, obiectiv de importanță economică, socială și strategică indiscutabile, al statului român, aflat în acest moment în pragul unei potențiale schimbări foarte importante în ceea ce privește structura acționariatului companiei care îl administrează, recte Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, cu efecte asupra evoluției sale viitoare. Vă atrag atenția că Portul Constanța este cel mai important motor economic al orașului Constanța, acolo desfășurându-și activitatea companii care plătesc sume considerabile statului român sub formă de taxe și impozite, asigurând, totodată, peste 30000 de locuri de muncă.

Portul Constanța a beneficiat, beneficiază și va beneficia și trebuie să beneficieze în continuare de investiții importante, care depășesc ordinul sutelor de milioane de euro, pentru a asigura cadrul normal de desfășurare a activităților specifice, în scopul respectării reglementărilor din domeniu și a unei dezvoltări continue, dar și pentru a face față competiției acerbe din domeniul portuar. În acest context, nu este de neglijat faptul că, săptămâna trecută, Consiliul Local Constanța a adoptat o hotărâre prin care își arată disponibilitatea de a prelua, cu titlu gratuit, încă 13% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, urmând a ajunge la un total de 33%. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră atunci când afirm că o astfel de schimbare nu poate avea ca scop unic creșterea în valoare a aportului financiar către bugetul autorității locale, fie ea și Primăria Municipiului Constanța.

Prin urmare, solicit Ministerului Transporturilor, prin reprezentantul său, ministrul Dan Șova, să răspundă următoarelor întrebări:

1. Ministerul Transporturilor poate prezenta o proiecție economică, o viziune strategică, pe termen lung, de dezvoltare a portului, care să justifice această nouă distribuire a acționariatului?

2. Au prezentat Primăria și Consiliul Local Constanța un plan de dezvoltare și de atragere de investiții private în Portul Constanța, o strategie de creștere a activității portuare și, implicit, a locurilor de muncă în acest sector? Poate Ministerul Transporturilor să garanteze...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe scurt, pe scurt, domnule Tararache.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tararache:

Termin întrebările și gata. Nu sunt multe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Câte aveți?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tararache:

Poate Ministerul Transporturilor să garanteze integritatea celor peste 30000 de locuri de muncă din Portul Constanța, care asigură traiul a sute de mii de oameni din municipiul Constanța și împrejurimi?

4. A inițiat Ministerul Transporturilor consultări transparente cu partenerii de dialog social, asociațiile operatorilor portuari, sindicate, specialiști din domeniul portuar, și, nu în ultimul rând, cu partenerii militari strategici, pentru evaluarea impactului unei astfel de decizii?

Și cinci și ultima întrebare.

5. În contextul în care primarul municipiului Constanța, Radu Mazăre, a anunțat că taxele din Portul Constanța vor fi modificate, poate Ministerul Transporturilor să prezinte un studiu comparativ al taxelor portuare percepute în porturile importante din Europa, precum și un studiu privind structurile acționariatului în aceste porturi?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mihai Tararache.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeți dacă dau cuvântul, domnul Tararache peste rând? Așa-mi trebuie. Data viitoare n-o mai fac.

 
Video in format Flash/IOS   Liviu Laza-Matiuța

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu Laza-Matiuța:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să adresez o interpelare domnului ministru Dan Coman Șova, ministrul transporturilor și infrastructurii drumurilor.

Obiectul interpelării: Finalizarea modernizării DN76 Oradea-Deva.

După doi ani de întrerupere a lucrărilor de modernizare DN76 Oradea-Deva, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați tronsoanele și firmele contractante care lucrează pe acest drum, precum și data finalizării lucrărilor pe fiecare tronson în parte.

Solicit răspuns scris.

Deputat PDL de Bihor, Liviu Laza-Matiuța.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Horga

Dacă mai sunt colegi? Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, domnului ministru Attila Korodi.

Ea se referă la creșterea flagelului birocrației în România, care atinge și Ministerul Mediului, în mod special la eliberarea certificatelor de atestare fiscală. Nu voi da citire conținutului, voi intra direct în problemele pe care doresc ca ministrul mediului să le aibă în vedere pentru ca această problemă să poată fi rezolvată într-un timp rezonabil.

Prima problemă este aceea să dispună Administrației Fondului de Mediu să delege atribuții privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală către structurile teritoriale de mediu, să descentralizeze imediat acest mamut care este Fondul de Mediu, adică să se apropie această activitate de cetățeni și, în special, de mediul de faceri.

2. Să dispună, prin emiterea unui ordin de ministru, eliberarea certificatelor de atestare fiscală pe loc, pentru solicitanții care nu au obligații stabilite în sarcina lor pentru Fondul de Mediu.

3. Să reducă la o zi termenul de eliberare a certificatelor de atestare fiscală, dacă situația declarativă a solicitantului și plata obligațiilor acestuia la Fondul de Mediu este la zi și întocmită corect.

4. Să dispună în cel mai scurt timp ca situația declarativă a solicitantului și plata obligațiilor acestuia la fondul de mediu, precum și eliberarea certificatelor de atestare fiscală să fie disponibile online și să fie valabile fără alte însemne și semnături pentru orice utilizare a lor în scopuri publice.

5. Să stabilească în sarcina structurilor teritoriale de mediu proceduri de lucru rapide privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală sau orice alte acte solicitate, astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să nu aibă de suferit de pe urma birocrației discreționare.

Vreau ca răspunsul să fie dat atât oral, în fața Parlamentului, a Camerei Deputaților, cât și în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Ion Marocico

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Marocico:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Am fost sesizat de către președintele Uniunii Ucrainenilor din România Organizația Poieni de sub Munte, județul Maramureș, în legătură cu faptul că se dorește închiderea spitalului din localitatea Poieni de sub Munte, județul Maramureș. Această comună are o populație de 10.073 de locuitori, dintre care 98 la sută sunt de etnie ucraineană.

Spitalul din Poieni de sub Munte deservește și populația din localitatea vecină Repedea, care are peste 5 mii de locuitori, dintre care 98 la sută sunt ucraineni. Cea mai mare parte a populației este săracă și cu mulți pensionari, copii care suferă de boli cronice, oameni care s-au îmbolnăvit muncind la minele din Baia Borșei. De asemenea, populația respectivă nu dispune nici de mijloace bănești necesare pentru a se deplasa la Sighetu Marmației sau Baia Mare pentru tratamente medicale și spitalizare. Prin urmare, păstrarea acestui spital în funcțiune este absolut utilă pentru comunitatea locală.

De aceea, vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicați care este situația reală a acestei instituții sanitare și să faceți demersurile necesare pentru a nu se închide spitalul din Poieni de sub Munte, județul Maramureș.

Vă rog, stimate domnule ministru, să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să-mi parvină în scris.

Vă mulțumesc. Ion Marocico, din partea Uniunii Ucrainenilor din România.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, se încheie sesiunea noastră de răspunsuri și de interpelări.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulată O reformă a administrației fără consens nu are succes! inițiată de 51 deputați. (rămasă pentru votul final)  

În continuare, intrăm în ordinea de zi, trecem la dezbaterea moțiunii.

Din partea PDL-ului, cine ia cuvântul să susțină moțiunea? Domnul Mircea Toader.

Am rugămintea, pe scurt, domnule Toader, și depuneți moțiunea în scris.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zbaterile mele au fost să facem o dezbatere cu adevărat despre o temă foarte importantă. Am amânat-o de vreo trei ori, e delicat acum să vorbesc în fața câtorva parlamentari. Să o citesc toată, să n-o citesc toată...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Faceți un efort totuși și n-o citiți toată. Vă rog eu frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

E în regulă. O citesc toată.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De la PDL vă informez eu, sunt opt colegi de-ai dumneavoastră în sală, nu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, haideți totuși să fim serioși. Eu cred că trebuie să...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, că suntem serioși, de aia spun, sunteți opt.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu-i nimic. Dacă suntem opt, multiplicați la toate partidele și tot ar fi bine procentual.

Deci, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Liviu Dragnea,

În data de 10 ianuarie 2014, plenul Curții Constituționale a României a decis cu o unanimitate foarte rar întâlnită în acest for decizional faptul că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, asupra căreia Guvernul USL și-a angajat răspunderea în data de 19 noiembrie 2013, este în integralitatea sa neconstituțională.

Din păcate, chiar dacă Partidul Democrat Liberal a atras constant atenția asupra haosului instituțional din administrația locală pe care îl propunea Guvernul USL, acest lucru l-a lăsat insensibil pe domnul ministru Liviu Dragnea și sunt convins, nu personal, ci ca decizie politică. Mai grav este faptul că, în ciuda eșecului politic și legislativ al Uniunii Social-Liberale, reflectat cu rigurozitate în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a Curții Constituționale, nimic nu-l determină pe domnul ministru al dezvoltării regionale și administrației publice să recunoască faptul că a demarat o reformă strâmbă, defectuoasă, elaborată în deosebită grabă, care nu ar fi adus decât grave prejudicii administrației publice din România.

Deputații Grupului parlamentar al partidului nostru, precum și deputa?i neafilia?i la un grup parlamentar au decis să depună prezenta moțiune simplă, pentru a-l convinge pe domnul ministru Liviu Dragnea să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali sau a forțelor politice și să demareze o reformă reală și completă a administrației publice din România, bazată pe consens politic și pe consultarea tuturor actorilor instituționali afectați.

Deputații Partidului Democrat Liberal au împiedicat oficializarea haosului în administrație.

Toată lumea cunoaște faptul că decizia Curții Constituționale, prin care a fost declarată neconstituțională descentralizarea USL a survenit ca urmare a unei sesizări înaintate de către grupul nostru parlamentar.

De asemenea, toți colegii parlamentari, precum și domnul ministru și domnii miniștri cunosc faptul că, la câteva zile de la angajarea răspunderii Guvernului asupra descentralizării, am depus și susținut de la tribuna Camerei Deputaților o moțiune simplă pe tema falsei reforme din administrație.

Solicitam atunci domnului ministru Liviu Dragnea să abandoneze demersul greșit al descentralizării, conceput de la început și până la ultimul articol împotriva legii fundamentale și grăbit doar la insistențele baronilor locali.

Ne-am exprimat cu fermitate împotriva descentralizării USL și atunci când domnul ministru Liviu Dragnea ne-a solicitat, într-un mod destul de grăbit și condescendent, părerea și observațiile în cadrul unor întâlniri pe care le-a avut cu grupurile parlamentare. De unele sugestii a ținut cont și îi mulțumesc pentru acest lucru, însă nu a luat în calcul sugestia de a abandona descentralizarea făcută greșit și de a iniția o reformă reclamată de ani buni de cetățenii din România în funcție de realitățile administrației publice românești. Ne-am poziționat împotriva acestui demers nu dintr-o opoziție parlamentară de rea-credință, ci, dimpotrivă, pentru că sesizasem erorile majore, pe care le conținea descentralizarea, o falsă reformă care nu avea nicio legătură cu procesul de descentralizare, ci își propunea să satisfacă doar interesele patrimoniale și de putere ale partidelor politice și liderilor locali.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă întreb dacă aveți curajul să vă imaginați ce s-ar fi întâmplat cu România dacă grupul nostru parlamentar nu ar fi acționat și nu ar fi sesizat Curtea Constituțională asupra descentralizării USL? Ce s-ar fi întâmplat dacă descentralizarea domnului ministru Dragnea ar fi început cu 1 ianuarie 2014?

Concluzia o poate trage fiecare dintre dumneavoastră: haos instituțional, paralelisme legislative, suprapuneri de competențe administrative, haos generalizat asupra patrimoniului și proprietăților transferate, blocaj financiar total. Chiar și în condițiile în care nu s-a aplicat descentralizarea, o parte din haosul acesta tot s-a creat, cea mai mare parte a ministerelor funcționând distorsionat.

Pentru a demonstra că acest haos instituțional și legal generalizat ar fi fost garantat, îmi voi permite să enumăr numai câteva dintre criticile de fond reținute pe parcursul deciziei Curții Constituționale, formulate în legătură cu descentralizarea USL:

  • norme lipsite de previzibilitate prin generalizarea unor termeni cărora legislația în materie le acordă un înțeles exact, propriu, nesusceptibil la interpretări;
  • grave probleme de tehnică legislativă cu repercusiuni asupra calității legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorități ale administrației publice centrale sau locale neputând cunoaște în mod obiectiv și rațional conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii;
  • caracterul imprecis și vag al reglementării determină incertitudini juridice cu privire la structura direcțiilor de sănătate publică județene și la statutul conducătorilor acestora;
  • în lipsa aprobării standardelor de costuri, transferul de competență financiară apare ca fiind unul iluzoriu. Și fac o paranteză. Și apreciez că domnul Dragnea a modificat textul inițial, unde era prevăzut în mod expres că se aplică standardele de costuri care la vremea respectivă nu erau realizate;
  • instituie un mecanism derogator de la legi-cadru în materia proprietății;
  • se transmit bunuri imobile (construcții, terenuri) cu mijloace fixe, obiecte de inventar care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a face obiectul exclusiv al proprietății publice. Ca să nu mai spun că în anexe valorile erau ceva de natură derizorie, un leu, cinci lei, șapte lei... un teren sau o clădire;
  • existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept.

Este bine că această situație a fost evitată, grație eforturilor noastre și obiectivității Curții Constituționale, iar domnul ministru Liviu Dragnea are acum ocazia de a învăța din greșeli. Nu este bine însă că baronii locali ai PSD continuă presiunile pentru ca anumite competențe, imobile sau bunuri să le intre în posesie, cât mai curând posibil, dacă se poate până la alegerile europarlamentare să realizeze obiectivul politic. Și aici îl ascult pe domnul Tararache. Totdeauna m-am opus ca porturile să fie la administrația locală, gestul pe care dorește să-l facă Mazăre, cu preluarea unui pachet important de acțiuni este o mare și gravă eroare și o să ne spunem punctul de vedere la data respectivă.

Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal nu se opune procesului de descentralizare, ci, dimpotrivă, este partidul care s-a luptat cel mai puternic pentru modernizarea administrației publice din România. Vă reamintesc, în acest sens, faptul că în anul 2006, aflându-ne la guvernare, am promovat și susținut în Parlament, așa cum este și firesc, înaintând spre dezbatere, un proiect de lege, Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, prin care s-au definit și s-au pus bazele transferului de competențe în cadrul procesului de descentralizare, care implică studii de impact și faze pilot pentru evaluarea efectelor oricărui transfer de competențe asupra funcționalității administrației publice locale.

Din nefericire, cei care au elaborat descentralizarea, USL, deși au fost coordonați direct de domnul ministru Dragnea, care are o experiență deosebită în domeniul administrației locale, nu au avut înțelepciunea de a citi mai întâi prevederile din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care este în vigoare. Dacă ar fi făcut-o, ar fi putut desprinde cu ușurință principiile care trebuie să guverneze procesul de descentralizare: principiul subsidiarității; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil și predictibil; principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu competențele care le revin; principiul echității în asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice din principiul constrângerii bugetare.

De asemenea, nu pot să nu vă reamintesc că Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 a trecut prin procedura parlamentară firească, primind amendamente din partea opoziției parlamentare de atunci, reprezentată de PSD, precum și aprecierile acesteia. Ne-am bucurat atunci de ideile utile care au venit în cadrul comisiilor, le-am asumat și apreciat, pentru că ele au făcut o lege mai bună. Rezultatul votului final vorbește de la sine - toate partidele politice parlamentare au votat pentru adoptare.

Pentru acest lucru stă dovada stenogramei ședinței Camerei Deputaților din data de 6 martie 2006: "Acest proiect de lege este bine-venit, de aceea, după studierea și documentarea asupra orientării și prevederilor acestui proiect de lege, PSD-ul la Cameră a fost singurul care a făcut amendamente și zic că aceste amendamente au fost bine-venite, pentru că proiectul de lege și aceste amendamente au creat o dezbatere amplă în cadrul Comisiei pentru administrație publică. Aceste amendamente, în marea majoritate, au fost și admise, pentru că erau amendamente de bun simț, amendamente care chiar privesc activitatea din administrația publică și dezbaterile care au avut loc în comisie au dus chiar la un proiect de lege bun, pe care comisia, așa cum am auzit raportul, l-a și supus aprobării plenului Camerei Deputaților. Sigur că pe lângă aprecierile pe care le-am făcut asupra proiectului de lege, au fost și amendamente respinse. Probabil că în plen le vom susține și unele din ele vor fi acceptate, dar proiectul de lege introduce concepte noi privind delegarea atribuțiilor de la nivel central spre nivel local și este foarte important că, printr-un amendament făcut, am solicitat ca fiecare serviciu sau activitate care se descentralizează să fie asigurată cu fonduri, de fapt, activitatea descentralizată să înceapă odată cu finanțarea."

Bănuiți oare cine spunea aceste lucruri? Eu pot să vă aduc aminte. Este un reprezentant al actualului Guvern. Este vorba de domnul deputat Mircea Dușa, în prezent deputat și ministru, care se declara extrem de mulțumit de rezultatele dezbaterii parlamentare pe marginea legii-cadru.

Din nefericire, dacă în anul 2006 reprezentanții PSD se bucurau și apreciau beneficiile dezbaterii parlamentare și principiile sănătoase ale consultării tuturor forțelor politice înainte de adoptarea unui act normativ, odată ajunși la guvernare, au fost primii care au uitat și au încălcat aceste principii. Au evitat dezbaterea parlamentară și au avansat o descentralizare de competențe fără a fi însoțită și de o descentralizare financiară sustenabilă. Acest comportament nu poate purta decât un singur nume: inconsecvență!

În contrast, trebuie să vă mai aduc aminte faptul că, în toamna anului 2011, Partidul Democrat Liberal a mers mai departe, în sensul modernizării administrației publice și a elaborat un amplu proiect de reorganizare administrativă a țării, care se baza pe un calendar precis de implementare, cu etape bine definite, prin redesenarea plafoanelor administrative și prin trasarea competențelor specifice.

Proiectul PDL există și îl putem pune la dispoziția oricărui guvern care vrea să facă reformă reală în administrația românească. Din păcate, la acel moment, PDL nu s-a bucurat de o majoritate parlamentară consistentă, care să-i permită realizarea acestei reforme, din pricina fragilității coaliției de guvernare.

Așadar, Partidul Democrat Liberal a demonstrat prin fapte, nu prin declarații politice sau prin glumițe la talk show-uri, că susține și că sprijină atât procesul de descentralizare, cât și procesul de reorganizare administrativă și regionalizare a României.

România nu are nevoie doar de descentralizare, ci de o reformă complexă a administrației publice.

"... să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele..." neesențiale... Din această dilemă nu putem ieși, a spus Caragiale.

Doamnelor și domnilor,

De câte ori se vorbește în România despre reformă, autoritățile române par incapabile să infirme ironia fină și dură a lui Caragiale. Istoria postdecembristă ne confirmă acest lucru prin faptul că, în cele mai multe situații, au fost preferate soluții improvizate, cârpeli sau alternative neinspirate, chiar dacă se știa că nu vor funcționa niciodată.

Cu toate acestea, nu înseamnă că trebuie să închidem discuțiile pe marginea reformelor și să abandonăm definitiv modernizarea statului român. România are nevoie astăzi de reforma administrației publice mai mult ca niciodată. Este o realitate pe care nu o putem trece cu vederea, chiar dacă ne aflăm în opoziție! Reforma este reclamată atât de necesitatea de a răspunde într-un mod real nevoilor cetățenilor, dar trebuie subsumată și obiectivului de modernizare locală, în contextul apartenenței la Uniunea Europeană și a utilizării unui volum important de resurse financiare disponibile prin fondurile structurale europene. Apropo de discuția și dezbaterea anterioară.

Aceasta nu înseamnă că reforma administrației publice din România se poate rezuma numai la simpla delegare a unor competențe specifice administrației publice centrale la nivel local sau la transferul unor componente de patrimoniu sau proprietăți imobiliare de la o administrație la alta!

România are nevoie astăzi de o reformă pe mai multe paliere, nu doar pe unul singur, realizată prin analize și studii de impact prealabile, extrem de riguroase, prin consensul politic al tuturor partidelor politice și împreună cu toți cei afectați: administrațiile locale și cetățenii români, reprezentanții societății civile.

În opinia noastră, reforma administrației publice din România trebuie să înceapă cu reorganizarea unităților administrative existente la nivel național - comune, orașe, municipii - reorganizare care poate lua fie forma comasării mai multor unități administrative, fie reorganizarea acestora în funcție de anumite criterii obiective de dezvoltare economică sau socială.

Nu cred că mai este cineva străin de faptul că în România funcționează sute de administrații locale care nu reușesc să-și asigure, din resurse proprii, nici măcar finanțarea cheltuielilor curente sau că există unități administrative depopulate, care mai au doar 150 sau 200 de locuitori.

Sutele de comune create în ultimii douăzeci și patru de ani nu au adus niciun aport creșterii performanțelor administrative, ci am putea afirma fără nici un risc că au creat o administrație mai stufoasă și mai ineficientă. Mai mult, actuala structură administrativă ignoră faptul că tot mai multe orașe se dezvoltă pe orizontală, iar zonele periurbane (comune sau sate din proximitate) sunt incluse de facto în administrarea orașelor și municipiilor.

De asemenea, în forma actuală a organizării unităților administrative este iluzoriu să se poată vorbi despre proiecte de dezvoltare sau de infrastructură de interes local. Credem cu putere că procesul de reformă trebuie să înceapă de la acest nivel, adică de la cel al restructurării și reorganizării administrativ-teritoriale. Procesul trebuie apoi continuat cu regionalizarea. Regionalizarea nu trebuie privită ca un moft politic prin care unii lideri politici să poată câștiga mai multă putere sau prin care baronul de județ să devină baron de regiune.

Regionalizarea este un imperativ al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, dar și prilejul cel mai important de clarificare și definire a plafoanelor administrative, a competențelor pe care ar trebui să le aibă fiecare unitate administrativă în parte, a responsabilităților instituționale pentru implementarea politicilor publice naționale.

Ce face comuna, orașul sau municipiul? Ce ar trebui să facă ele? Ce ar trebui să facă regiunea!? Ce ar trebui să facă județul? Câte competențe sunt plimbate astăzi de la județ la primărie, pentru ca, în final, nimeni să nu își asume responsabilități? Acestea sunt întrebări la care trebuie să se răspundă!

Abia după ce acest proces de definire clară și neechivocă a competențelor administrative va fi finalizat, dacă va fi finalizat, putem vorbi despre oportunitatea de a demara procesul de descentralizare a competențelor exercitate de unele ministere sau organe de specialitate ale administrației publice centrale.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să vă apropiați de final, că ați depășit cele 15 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am înțeles că în Biroul permanent nu s-a pus timpul. S-a pus să se citească integral.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, dar a fost așa, un gentleman agreement între noi, poate reușiți să vă țineți de el, totuși.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Încerc să mă rezum la final.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Finalul, mai am trei pagini.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Așa, pentru atenția colegilor, nu de altceva...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, facem un dialog, uitați-vă cui ne adresăm.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, la presă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sper ca dezbaterea să nu fie numai la televizor, să fie și în plenul Parlamentului.

Traseul firesc și corect al reformei administrative este acela în care în prima etapă reorganizezi unitățile administrative după principii moderne și funcționale, le definești și transferi competențele pentru a guverna local și le oferi, pe baza unor standarde de cost precise și sustenabile, și resursele financiare necesare.

În plus, deși domnul ministru Dragnea este atât ministru al administrației, cât și al dezvoltării, nu am sesizat că acest lucru s-a reflectat în vreun program de creștere a gradului de informatizare din administrația publică locală.

Ce fel de dezvoltare poate fi, domnule ministru, dacă ea nu se vede în creșterea performanțelor administrative? De ce să-l punem pe cetățean să meargă la ghișeu, dacă multe probleme le poate rezolva de acasă sau de la birou.

Nu sunt prezente instrumentele informatice și nici interoperabilitatea sistemelor informatice din administrație nu s-a realizat nici până în prezent, deși ministerul a cheltuit milioane de euro pe programe perfect inutile, nu a mișcat un deget pentru programe demarate în anul 2010 și blocate din anul 2012, de când USL a venit la guvernare: de exemplu, anularea împrumutului BIRD în sumă de 19.595.436,45 dolari, aferent componentei implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă și a asistenței tehnice.

Pentru aceste motive, domnul ministru Dragnea ar trebui să ne răspundă dacă agreează o administrație publică cu peste 3.200 de unități administrative și poate mai vrea să creeze altele noi și aici facem o paranteză. Noi suntem principalii vinovați că din ’90 până în prezent am creat încă vreo 400 de comune din dorința de a ne prezenta în fața electoratului, că le-am făcut un bine și le-am creat o primărie. Și acum simțim consecințele.

Descentralizarea nu trebuie să aibă obiective pe termen scurt, ghidate de interesele conjuncturale ale unei majorități parlamentare.

Stimați colegi,

Domnule ministru Dragnea,

Ceea ce se poate reproșa o dată în plus descentralizării este faptul că reforma a fost redactată doar cu obiective pe termen scurt și foarte scurt. Scopul fundamental al descentralizării USL a fost acela de a transfera către președinții consiliilor județene mai multe competențe, mai multe resurse financiare și un volum de proprietăți imobiliare și bunuri cu o situație de inventar neactualizată din anul 1990.

Scopul a fost unul legat strict de miza celor două rânduri de alegeri din anul 2014. Transpare, la nivelul evidenței, că cei care au elaborat falsa reformă din administrație nu au gândit un moment pentru viitor, ci doar pe termen scurt, pentru anul 2014.

Mai mult, descentralizarea în care crede domnul ministru Dragnea pare să fi fost scrisă parcă de mâna președinților de consilii județene, sigur, domnul Dragnea, la rândul lui, a fost președintele Consiliului județean și președintele asociației cu care noi am negociat, când era ministru Blaga, toate legile actuale administrației locale și am ținut cont întotdeauna de părerile dânșilor.

Domnule ministru,

Ca om care ați lucrat pentru foarte mult timp în administrație, atât în cea locală, cât și în administrația centrală, sper să recunoașteți faptul că ați pornit greșit procesul de reformă din administrație. Reforma administrației publice din România, pe toate componentele amintite - reorganizare administrativă, regionalizare și descentralizare - trebuie să fie un proces care să conducă la o structură administrativă viabilă pentru cel puțin 40-50 de ani de acum înainte. Nicidecum pentru momentul actual. Este un proces care va afecta viețile tuturor românilor, activitatea funcționarilor publici și va pune în reală dificultate de adaptare instituțiile publice. Cred că sunteți de acord că implementarea acestor reforme durează minimum doi ani, or, obiectivele reformei nu pot fi pe un termen mai mic decât termenul de implementare.

Domnule ministru,

Românii, societatea civilă, precum și semnatarii prezentei moțiuni susțin reforma administrativă a României, însă nu în orice mod și nu cu orice preț! Reforma trebuie să ne conducă la o administrație mai suplă, mai flexibilă, mai eficientă în cheltuirea resurselor financiare.

Mai mult, demonstrându-i domnului ministru Dragnea că nu-i suntem ostili, ci doar dorim ca reforma administrației să fie încununată de succes și să fie în beneficiul tuturor românilor, nu doar al unora, îi solicităm următoarele:

1.să demareze procesul de reformă a administrației publice din România în sensul logic și firesc, adică de jos în sus și nu invers, respectând cu rigurozitate următoarele etape:

a) reorganizarea administrației publice locale la un număr mai mic de unități administrative este sensul în care merg toate reformele administrative din toată Uniunea Europeană;

b) regionalizarea României și definirea clară a competențelor administrației publice locale;

c) descentralizarea competențelor ministerelor și organelor de specialitate ale administrației publice centrale, concomitent cu descentralizarea financiară, bazată pe standarde de cost;

2. să definească standardele minimale de funcționare pentru unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural - număr minim de cetățeni (de exemplu 5.000 locuitori), număr de funcționari raportat la numărul de cetățeni și alți indicatori, suprafață minimă a teritoriului și, eventual, modul de calcul al resurselor financiare alocate de la bugetul de stat etc.;

3. în procesul de regionalizare, regiunile trebuie să fie configurate în concordanță cu obiectivele prioritare de dezvoltare/axele prioritare ale Uniunii Europene, cu obiectivele politicii de coeziune economică și socială, acordând în același timp o atenție maximă particularităților istorice, culturale și economice locale;

4. să elaboreze foaia de parcurs și solicităm în mod expres, este atributul pe care trebuie să-l aibă Guvernul, pentru fiecare dintre etapele reformei administrative enunțate; Calendarul reformelor trebuie să conțină cu precizie etapele și termenele de legiferare și de implementare a măsurilor, responsabilii din administrație, precum și organizarea testelor pilot;

5. să demareze de urgență elaborarea standardelor de cost în administrație, în absența cărora nu putem vorbi nici despre o finanțare corectă și eficientă a serviciilor publice și nici despre înlăturarea risipei din bugetul public;

6. bazându-vă pe "consens politic", vă solicităm ca întregul proces de reformă să se desfășoare prin intermediul dezbaterilor parlamentare, în cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului și în plenul acestuia și să uitați de soluția angajării răspunderii Guvernului asupra unor acte de asemenea însemnătate;

7. să invitați la dezbaterile prilejuite de elaborarea acestor acte normative pe toți actorii societății civile, asociații ale comunelor, ale orașelor și municipiilor și experți ai Comisiei Europene sau reprezentanți ai statelor membre care au realizat cu succes un astfel de proces.

Pentru aceste motive, doamnelor și domnilor deputați, vă invităm să votați prezenta moțiune simplă. Votul dumneavoastră va reprezenta un semnal de responsabilizare și de stimulare pentru domnul ministru Dragnea pentru a lua această reformă în serios. După cum ați observat, această moțiune simplă s-a dorit și cred că este o moțiune constructivă, prin care dorim găsirea celor mai bune soluții pentru reforma din administrație. La fel de important, prezenta moțiune simplă își propune să coaguleze consensul politic asupra realizării reformei din administrație. Reforma, pentru a fi receptată și susținută de societate, are nevoie de consensul întregii societăți.

Așadar, votul dumneavoastră de astăzi va avea următoarea semnificație: dacă veți vota pentru moțiunea simplă - înseamnă că cu toții dorim realizarea unei reforme sănătoase, pe toate palierele administrative, prin consensul tuturor forțelor politice, împreună cu societatea civilă și actorii publici afectați, asociațiile comunelor, orașelor și municipiilor.

Dacă veți vota împotriva moțiunii simple și o considerați ca un simplu act politic pe care opoziția îl depune în Parlament, veți demonstra românilor că nu doriți o reformă reală, ci doar o descentralizare în interesul dumneavoastră și al așa-numiților baroni din județe, cei care se numesc de multe ori baroni ai PSD-ului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost foarte scurt, domnule Toader, într-adevăr. Aveți capacitatea de abstractizare foarte dezvoltată.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Înainte de a comenta textul moțiunii simple, aș dori să salut abordarea deputaților care au semnat această moțiune, și plecând de la una din ultimele afirmații ale domnului Mircea Toader, în legătură cu responsabilizarea mea sau ceva de genul acesta, eu constat responsabilitatea celor care au semnat această moțiunea și care nu sunt prezenți.

Sincer, eu nu sunt obișnuit cu o asemenea abordare. Probabil că greșesc eu. Poate eu sunt puțin deplasat. Eu sunt învățat altfel în 12-14 ani de administrație publică locală, recunosc. Atunci când ai un proiect de lege sau un proiect de moțiune sau o moțiune simplă pe care o depui, măcar faci act de prezență să susții ceea ce ai semnat. Asta cu condiția să iei în serios demersul și să crezi în fiecare cuvânt din acel text. Și a doua condiție, chiar să fi citit-o, ceea ce nu cred că s-a întâmplat.

De asemenea, vreau să remarc faptul că cei care au semnat prima moțiune, colegii de la PP-DD, n-au mai semnat a doua moțiune. Probabil că au înțeles că nu este un demers plin de substanță.

Din sală:

Poate au trecut la PSD!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

N-au trecut la PSD! Poate au trecut la PSD cei care lipsesc de la dumneavoastră, pentru că nu văd decât... din 50 și ceva, nu văd decât 10 prezenți. Mă rog.

În ceea ce privește subiectul propriu-zis al dezbaterii de astăzi, eu am citit cu mare atenție textul moțiunii, sunt sigur că l-am citit așa cum nu l-a citit nimeni din cei care au semnat-o, nici măcar nu știu dacă a fost făcută la PDL. Și am citit cu mare atenție, bineînțeles, și textul Deciziei Curții Constituționale și motivarea acesteia. Iar dincolo de observațiile Curții privind unele detalii tehnice, care reprezintă grosul motivării, am reținut câteva principii fundamentale enunțate de judecătorii de la Curtea Constituțională, pe care, nu-i așa, îi respectăm toți, pentru că reprezintă instanța supremă în ceea ce privește Constituția.

În primul rând, Curtea Constituțională a spus negru pe alb că descentralizarea administrativă este un proces necesar pentru România și o obligație constituțională. În acest context, judecătorii de la Curtea Constituțională din România au reproșat tuturor guvernelor de până acum faptul că au amânat nejustificat această reformă administrativă și au apreciat: "intenția Guvernului actual de a accelera un proces care trenează de peste 20 de ani".

Doi. Am mai reținut din decizia aceleiași Curți Constituționale faptul că propaganda populistă care susținea că descentralizarea ar afecta caracterul unitar al statului român este doar o exagerare hazardată, fără nici un temei legal sau constituțional, și fără nici o legătură cu realitatea.

Dimpotrivă, Curtea a constatat că prevederile constituționale privind statul unitar român și cele privind descentralizarea se completează reciproc și au în vedere: "...o mai bună administrare și gestionare a resurselor locale".

Sper ca această concluzie a Curții Constituționale să pună capăt propagandei prin care o parte a opoziției și președintele nostru, al tuturor, Traian Băsescu, au încercat să deturneze sensul reformelor administrative într-o abordare populist-naționalistă de o foarte proastă calitate.

Trei. Nu în ultimul rând, subliniez faptul că principalul argument adus de PDL în sesizarea de neconstituționalitate, și anume că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii, a fost considerat de Curte ca neîntemeiat.

Așadar, înainte de a trece la textul moțiunii de astăzi, aș dori să rețineți, stimați colegi din opoziție, că în analiza Curții Constituționale, demersul Guvernului de a demara descentralizarea este corect și nu afectează în nici un fel caracterul unitar al statului român. Dimpotrivă, poate contribui la o gestionare mai bună a resurselor de dezvoltare a resurselor locale ale României.

Critica moțiunii propriu-zise.

Vreau să vorbesc de acuzația privind lipsa consultărilor și a consensului politic.

Analizând textul celei de-a doua moțiuni, nu știu, cred că a treia, nu mai știu exact câte sunt, a doua, am reținut că una dintre obiecțiile principale pe care le aduceți Guvernului este lipsa consultărilor și a consensului politic privind Legea descentralizării.

Lipsa consensului.

Este înduioșător, într-adevăr, să vă văd astăzi în opoziție cum faceți apel la consens politic dumneavoastră, de la PDL cei pe care, atunci când v-ați aflat la guvernare, nu v-a preocupat absolut de loc acest subiect. Și trebuie să vă asumați lucrul acesta.

Dimpotrivă, ați susținut și la vremea respectivă, știam și eu de la dumneavoastră, ca și alți colegi, că nu sunteți foarte de acord cu acea procedură, dar ați susținut un guvern care a ignorat în totalitate procedurile parlamentare în vigoare.

Ați spus mai devreme în moțiunea dumneavoastră că atunci când ați fost la guvernare nu ați putut face reforma administrativă de care vorbiți astăzi pentru că nu aveați o majoritate, sau aveați o majoritate fragilă în Parlament. Trebuie să ne hotărâm: ori majoritate stabilă, ori consens. Pentru că este foarte bine să fim riguroși atunci când folosim acești termeni.

Dacă atunci când ați fost la guvernare spuneți că ați urmărit consensul politic, așa cum ne cereți nouă astăzi, și este corect, cererea este corectă - să existe consens politic pe marile teme de reformă ale României, de ce nu v-ați pus problema atunci să cereți consens, sau dezbatere, sau consultare consensuală cu toate forțele politice, în subiectele importante, în proiecte legislative extrem de importante.

În ceea ce privește consultările.

Nu cred că dumneavoastră sunteți partidul care puteți să faceți vreun reproș actualului guvern. Dumneavoastră, stimați colegi de la PDL, precum și cei din grupul neafiliaților, care ați semnat această moțiune...

Poftiți?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu dialogați, vă rog eu frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

...ați susținut guvernele conduse de fostul prim-ministru Emil Boc care, într-o jumătate de mandat, a ocolit procedura parlamentară de mai multe ori decât toate guvernele din ultimii 20 de ani.

Nu v-am auzit să reproșați guvernelor Boc lipsa de consultări parlamentare când era vorba de legi importante ca și cea de astăzi, pe care discutăm astăzi, și anume: Legea educației, Codul civil, Codul penal, Codul muncii, Legea salarizării unitare.

Nu ați fost deranjați de faptul că Guvernul Boc și-a angajat răspunderea chiar de mai multe ori pe aceeași lege, cum a fost cazul Legii educației.

Mai departe.

Noi nu am procedat așa și chiar dacă a fost o majoritate mult mai mare decât ați avut-o dumneavoastră și chiar dacă s-a adoptat procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru acest proiect de lege, au fost consultări, au fost numeroase dezbateri publice pe care le-am organizat inclusiv la Academia Română, la care au fost invitați și lideri PDL. Unii au venit, alții n-au venit.

De asemenea, au fost consultări organizate pe tema reformei administrative la nivel teritorial în multe regiuni, în multe locații din această țară, unde au fost invitați mii de aleși locali, și au participat foarte mulți și de la Partidul Democrat Liberal, cel puțin erau membri la acea vreme.

De asemenea, au fost numeroase consultări cu structurile asociative ale autorităților locale de care și dumneavoastră ați făcut vorbire mai devreme, așa cum și dumneavoastră v-ați consultat cu asociațiile autorităților locale și noi ne-am consultat cu asociațiile autorităților locale. Numai că noi chiar le-am luat în seamă, spre deosebire de dumneavoastră, care doar organizați întâlniri și rămânea tot cum spuneau miniștrii.

De asemenea, am avut consultări, și nu numai consultări, au lucrat efectiv la acest proiect de lege, precum și la proiectul de regionalizare experți ai Consiliului Europei, experți din partea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg, care au fost realizate la București, dezbateri și consultări, și grupuri de lucru la care au fost invitați inclusiv membri ai PDL. Unii au venit, alții n-au venit.

De asemenea, am avut întâlniri la grupurile parlamentare, inclusiv la grupul dumneavoastră parlamentar, și așa cum bine ați amintit, o parte din propuneri au fost incluse în proiectul de lege, o parte n-au fost incluse, pentru că e vorba de abordări diferite.

De asemenea, ați avut posibilitatea să depuneți amendamente, unele, două sau trei, o parte din amendamente au fost acceptate, o parte nu au fost acceptate.

Și aș vrea să-mi dați un singur exemplu din cele 12 angajări de răspundere ale Guvernului Boc în care să fi fost consultați peste 4.500 de aleși locali, și mă refer aici nu numai la primari și președinți de consilii județene, ci și la consilieri locali și județeni, parlamentari, profesori, academicieni, experți, înainte de a introduce proiectul în Parlament.

Am văzut, de asemenea, în moțiune, că v-ați pus întrebarea, ce s-ar fi întâmplat dacă nu ați fi blocat această lege prin sesizarea la Curtea Constituțională. O să vă risipesc nedumeririle și o să vă răspund: dacă nu ar fi fost blocată Legea descentralizării, până acum ministerele ar fi realizat legislația sectorială și s-ar fi închis tot cadrul legal al descentralizării; dacă nu s-ar fi blocat Legea descentralizării, circa 14 mii de salariați ai administrației centrale astăzi ar fi lucrat în structurile descentralizate, inclusiv în structurile instituțiilor locale care ar fi fost conduse de autorități locale conduse de aleși PDL; dacă nu ați fi blocat Legea descentralizării, 661 de milioane de lei ar fi fost astăzi transferate din conturile ministerelor în conturile noilor servicii publice locale, inclusiv în cele din subordinea aleșilor locali ai PDL; dacă nu ați fi blocat Legea descentralizării, cei 3.228 de primari, inclusiv cei ai PDL, ar fi avut mai multă autonomie în raport cu administrația centrală și ar fi avut o capacitate mai mare de a rezolva direct problemele comunităților pe care le conduc.

Ați mai spus faptul că Legea descentralizării ar fi fost un demers grăbit de insistențele așa-zișilor baroni locali.

Vă reamintesc critica judecătorilor de la Curtea Constituțională în motivarea pe care au prezentat-o în decizia respectivă. Aceștia au constatat că descentralizarea, dincolo de faptul că este un proces necesar pentru România, trenează de 20 de ani. Atunci cum, Doamne, iartă-mă, vorbim de un demers grăbit când de 20 de ani se vorbește de descentralizare în România?

Vă reamintesc, de asemenea, că au trecut mai bine de 7 ani de la această lege de care vă tot agățați, și anume, Legea-cadru a descentralizării, iar toate analizele din țară și din străinătate de la nivel european constată ineficiența guvernelor, cel puțin în acești 7 ani, în ceea ce privește descentralizarea serviciilor publice din România și calitatea acestor servicii publice care se oferă cetățenilor.

Dincolo de faptul că nu putem vorbi de un proces grăbit, vă mai reamintesc, ce am spus și mai devreme, acest proces în acest an, pentru că nu din acest an a început să vorbim de descentralizare, a început efectiv în februarie. Or, stimați colegi, nu putem spune că 7 luni sau 8 luni de zile, sau 9 luni de zile, sau 10 luni de zile, reprezintă o perioadă scurtă pentru a duce la capăt o dezbatere care durează de 7 ani, cel puțin de 7 ani de când s-a adoptat legea-cadru a descentralizării. De fapt, cred că e mai mult de 7 ani.

În ceea ce privește obiecțiile Curții Constituționale.

Ați făcut trimitere în moțiune la unele obiecții ale Curții Constituționale și ați preluat diverse fragmente pe care le-ați rupt din context în încercarea de a crea imaginea unei legi tulburi, ca să nu zic altfel.

În ceea ce privește transferul dreptului de administrare.

Ați citat, de pildă, un fragment al Curții care făcea observații cu privire la transferul dreptului de administrare asupra plajelor. Am ales acest exemplu pentru că sigur că e vorba de o zonă care văd că vă trezește foarte multă patimă.

Vă reamintesc, stimați colegi, de Legea nr.43/2010, art.1: "Se aprobă darea în administrarea Consiliului Local al municipiului Constanța a unui teren constând în plaja extinsă, aflat în proprietatea publică a statului."

Așadar, conform principiului dumneavoastră, cei care au inițiat această lege au produs un mare haos administrativ, respectiv, doamna Roberta Anastase, domnul Mircea Toader, domnul Gheorghe Ialomițianu, domnul Ioan Oltean, doamna Raluca Turcan, și alți semnatari ai moțiunii de astăzi, și care, anterior, au inițiat o lege cu prevederi similare celor pe care le contestați astăzi.

Standardele de cost.

Ne-ați reproșat în mai multe rânduri că nu am elaborat legea descentralizării pe baza standardelor de cost și m-ați acuzat că nu am citit cu atenție Legea-cadru a descentralizării.

Eu citesc cu atenție orice este necesar, mai ales atunci când vin să vorbesc în fața Parlamentului. Dacă dumneavoastră spuneți că ați citit cu atenție Legea-cadru a descentralizării, ceea ce eu nu cred, și cred că puțini dintre semnatarii moțiunii ați citit cu adevărat prevederile acestei legi, pentru că dacă ați fi citit-o, ar fi trebuit să remarcați, în acele prevederi care sunt foarte clare, faptul că standardele de cost se stabilesc: "...pentru finanțarea serviciilor publice descentralizate". Asta înseamnă că se stabilesc pentru serviciile publice care au fost descentralizate. Deci, standardele de cost, și dumneavoastră știți foarte bine, domnule Mircea Toader, se stabilesc după ce acele servicii publice au fost descentralizate, pentru că asta ați trecut în Legea-cadru a descentralizării, pe care dumneavoastră ați promovat-o și aprobat-o.

Regret faptul că nici judecătorii Curții Constituționale nu au sesizat această nuanță foarte importantă a legii. Dar vom încerca ca în noua notă de fundamentare a noului proiect de lege să explicăm mult mai clar aceste aspecte.

În ceea ce privește numirea conducătorilor serviciilor care se descentralizează.

O altă obiecție din moțiune se referă la faptul că nu se știe cine-i va numi pe conducătorii serviciilor publice care se vor descentraliza. Eu vă spun sincer că m-am gândit serios, după ce-am citit această obiecție, dacă chiar vă referiți la proiectul de lege pe care noi ne-am angajat răspunderea. Pentru că aici se menționează foarte clar: "Numirea conducătorilor se realizează în condițiile legii."

Oameni buni, cei care avem o brumă de experiență în administrație locală, și o brumă de experiență legislativă, sau de facere a legilor. În momentul în care un serviciu public care este deconcentrat în subordinea administrației centrale trece în subordinea autorităților locale, atunci funcționarul acelui serviciu intră sub incidența legilor care guvernează administrația locală. Șefii serviciilor publice descentralizate aflați în subordinea autorităților locale sunt numiți conform prevederilor Legii nr.215.

Din sală:

În lege nu se menționează aceste prevederi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Păi nu. Domnule, n-avem voie să dialogăm, am înțeles.

Nu am menționat aceste prevederi explicite în proiectul legii descentralizării pentru că Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă interzice paralelismul legislativ. Și din acest motiv am pus peste tot în proiectul de act normativ această prevedere că acești conducători se numesc în condițiile legii. Și în acest caz regret faptul că și Curtea Constituțională a făcut o interpretare similară celei din moțiune, și cum am arătat, această abordare contravine Legii nr.24/2000.

Dar în noul proiect de lege o să încercăm să explicăm mult mai bine aceste lucruri.

În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale, vreau să fac un scurt comentariu. Nu am privit această motivare a Deciziei Curții ca pe un act de respingerea proiectului de descentralizare. Ba, dimpotrivă. După cum am spus, Curtea constată că descentralizarea este necesară și observă că deja s-a întârziat foarte mult în această privință.

Prin urmare, noi privim Decizia Curții ca pe un ghid de reglementare într-un domeniu foarte complex în care există multe lacune legislative pe care judecătorii Curții le-au identificat și le-au clarificat. Un exemplu în acest sens este transferul de proprietate din domeniul privat al statului către domeniul privat al autorităților locale, unde judecătorii Curții constată lipsa reglementărilor în domeniu și oferă o cale de interpretare mai riguroasă, de care vom ține cont în elaborarea noului proiect.

Despre proiectul de reorganizare administrativă de care ați vorbit.

Și dincolo de observațiile Curții, și cu toată sinceritatea și seriozitatea, vă spun c-am apreciat, dincolo de unele expresii, spiritul constructiv pe care îl aveți sau îl declarați în moțiunea pe care ați depus-o, ceea ce pentru mine contează.

Ați afirmat că ați elaborat un proiect de act normativ de reformă pentru reorganizarea administrativă.

Vă spun cu toată seriozitatea că am căutat cu insistență, cel puțin la Ministerul Dezvoltării Regionale, am căutat și la partea de administrație din minister acest proiect, dar n-am găsit nimic. Nu am găsit efectiv nimic. Am aflat doar de o fostă preocupare a fostei guvernări care urmărea, așa cum am spus și mai devreme, comasarea comunelor sub 2.500 de locuitori. Și am înțeles că v-ați blocat atunci.

Vreau, de asemenea, să vă spun că atunci ați vorbit de comasarea sau desființarea localităților sub 2.500 de locuitori, acum am văzut că ați mărit și vorbiți de desființarea localităților sub 5.000 de locuitori.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Costică Canacheu (din bancă):

Dar ele nu se desființează, ele rămân acolo.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte, știu că n-am voie să dialoghez, dar mi se pare o mare prostie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai să nu-l înjurați, vă rog frumos!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamne ferește!

În momentul în care, ca să nu încercăm să păcălim lumea, că totuși românii au evoluat mult mai mult decât alții.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

E cazul la domnul Canacheu.

Vă rog frumos, reveniți la subiect.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Comasarea unor comune înseamnă desființarea lor. Dacă cinci comune se comasează într-una singură înseamnă că din cinci a rămas una singură, celelalte patru s-au desființat.

Sigur, pentru unii nuanțele sunt foarte greu de observat. Acum, totuși haideți să fim realiști dacă se poate, ceea ce nu e foarte ușor. Ar însemna să desființăm în sensul acestei propuneri 2.400 de comune și 22 de orașe. 2.400 de comune din 2.800 și ceva. Peste două treimi din localitățile din România ar dispărea pur și simplu peste noapte. Acum, sunteți siguri că asta vă doriți? Sunteți siguri că acesta este un proces necesar acum în România? Sunteți siguri că cetățenii din această țară, cetățenii din acele comune pe care le aveți ca țintă să le desființați, acceptă acest proiect care nici măcar nu știu ce beneficii aduce?

V-ați gândit, nu mai întreb dacă ați întrebat primarii PDL, că înțeleg că nu i-ați întrebat. Nu contează! Dar măcar cetățenii din comunele respective au fost întrebați? Cineva i-a întrebat? Sau ați avut curajul sau să faceți acum în campania pentru europarlamentare mergeți prin comune și spuneți-le că vreți să le desființați comuna, și să le spuneți cetățenilor dintr-o comună pe care vreți s-o desființați că dacă intră în vigoare proiectul propus de dumneavoastră, ei or să fie obligați să facă zeci de kilometri în plus, până la noul centru de comună, unde va fi noua primărie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe (din bancă):

Asta este o prostie populistă!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vorbiți de analiză, de studii.

Ce s-a întâmplat? De la propunerea cu 2.500 de locuitori, limita de la care se desființează comune, când ați trecut la 5.000, pe ce studii vă bazați? Ați făcut analize? Ați făcut proiecte-pilot? Că tot criticați lucrul acesta. De ce nu 4.900? De ce nu 5.123 de locuitori? Scoateți pur și simplu din joben niște cifre, niște numere, ca să spuneți că așa trebuie făcută reforma administrativă. Și spuneți că trebuie făcută descentralizarea de jos în sus.

Tot în moțiune vorbiți de principiul subsidiarității. Păi, principiul subsidiarității, care este principiul general-valabil pentru tot ce înseamnă descentralizare, înseamnă transferarea competențelor de la nivel central către nivelurile administrative regionale, județene și locale, în funcție de capacitatea administrativă de a fi gestionate cu eficiență, de sus în jos. Nu putem vorbi de descentralizare de jos în sus. Mai trebuie să luăm la guvern ceva, vreo competență pe care o are vreun primar de comună? Că discutăm de modul cum formulați moțiunea dumneavoastră.

În ceea ce privește propunerile din guvernele anterioare. Eu vorbesc în numele ministerului pe care-l conduc și al colectivului pe care l-am condus în acest proces. Am studiat tot ce a fost înainte în acest domeniu, și anume: strategia pentru descentralizare în domeniul culturii, elaborată în martie 2009; raportul prezidențial pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice, elaborat în anul 2008; de asemenea, strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar, aprobată prin memorandum în ședința Guvernului din 20 decembrie 2005, și tot felul de acte și strategii, memorandumuri, note, care au avut legătură cu descentralizarea administrativă.

În acest sens, am spus că am căutat proiectul dumneavoastră și nu l-am găsit. Dacă-l aveți cumva prin sertare pe la partid, cu dragă inimă, să mi-l trimită într-o anumită formă și sigur că discutăm pe el.

În ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru autoritățile locale.

Pentru că am înțeles că ăsta este principalul argument pentru care dumneavoastră insistați să se comaseze localitățile care sunt sub 5.000 de locuitori.

Oameni buni, ați spus mai devreme că localitățile care sunt sub 5.000 de locuitori nu-și pot asigura resursele nici pentru propria funcționare. Sigur că da. Dacă s-a făcut un pachet legislativ, o construcție legislativă prin care veniturile la bugetul de stat au crescut atât de mult, în detrimentul veniturilor de la bugetele locale, sigur că după-aia cu nonșalanță spunem: "Ia uite, n-au bani să funcționeze!"

Să vă dau câteva exemple. Pentru că în anii 2011 și 2012, practic, ați jumulit bugetele autorităților locale. Prin Ordonanța nr.63/2010 ați diminuat cotele defalcate de la 82% la 77% și ați luat din bugetele autorităților locale 1,8 miliarde de lei în acești doi ani. Cei doi ani de referință.

Prin OUG nr.102/2011, ați mai tăiat cotele defalcate încă o dată și le-ați transferat la bugetul de stat, de la 77% la 71,5%, și ați mai luat încă un miliard de lei din bugetele locale, deci, practic, de la comunitățile locale. Ați diminuat cotele defalcate din TVA care trebuiau să meargă la bugetele locale cu încă 1,3 miliarde de lei. Ați diminuat transferurile către bugetele locale prin programele ministerelor și ați mai tăiat 350 de milioane de lei. Și nu în ultimul rând, ați mai ras încă 1,5 miliarde lei de la bugetele locale prin eliminarea subvențiilor la termoficare. În total, ați diminuat bugetele locale cu 6,7 miliarde de lei.

Stimați colegi,

Ăsta este principalul motiv pentru care autoritățile locale nu mai au fonduri suficiente să-și continue dezvoltarea locală. Și-acum spuneți că se desființează. Faptul că o comună va fi desființată nu înseamnă că se desființează și nevoile acelei comunități, nu înseamnă că dacă o comună se desființează radeți și casele din acea localitate, este greșit. Nu cei 7 funcționari de la o primărie de comună îngreunează sau blochează un buget local, sub nicio formă. Nevoile de dezvoltare ale comunităților locale n-au reprezentat, din păcate, pentru guvernele anterioare, poate nu pentru întregile guverne, poate numai pentru Ministerul de Finanțe și oamenii de acolo, o prioritate.

S-a considerat mereu că banii trebuie să fie mereu alocați pentru marile proiecte, ca și cum un proiect de alimentare cu apă a satului românesc nu-i un mare proiect, unde trăiesc 9 milioane de români.

În ceea ce privește informatizarea sistemului administrativ, ați spus că am renunțat..., Guvernul a renunțat la o finanțare de 19,6 milioane de dolari de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Și da, am renunțat la acest împrumut. Și de ce să te împrumuți de la o bancă dacă ai posibilitatea să iei bani gratuit? De ce să luăm împrumut și să plătim și dobândă, când putem să luăm bani gratuit pentru... Și cum ar spune un clasic în viață, pe care îl iubiți foarte mult, de ce să plătim de la buget ceea ce putem plăti cu bani europeni?

În acest sens, am renunțat la creditul BIRD, de 19,6 milioane de euro, cu dobânzile aferente, pentru că am obținut fonduri europene în echivalentul a 45,5 milioane de dolari, bani gratuiți, nerambursabili, pentru acest domeniu.

Deci avem... este și o sumă mai mare dedicată finanțării informatizării administrației publice și sunt și bani gratuiți. Da, am făcut această greșeală și ne-o asumăm.

În încheiere, aș vrea să mai subliniez încă o dată că decizia Curții Constituționale privind Proiectul descentralizării susține necesitatea acestei reforme și implementarea ei cât mai curând cu putință. Prin urmare, vă spun că nu vom renunța la proiectul de descentralizare și nu susținem desființarea a 2.500 de comune din această țară.

De asemenea, vom ține cont de toate comentariile Curții Constituționale, care au adus multe clarificări într-o legislație stufoasă, într-o legislație lipsă, în multe domenii care nu sunt reglementate, și decizia Curții Constituționale ne ajută foarte mult.

În acest context, am demarat deja procedurile inițiale de reluare a transferurilor de competență de la instituțiile publice centrale către autoritățile locale. Astfel, fiecare minister va veni în perioada următoare cu propriul proiect de descentralizare în sectorul respectiv. De asemenea, vom oferi explicații mult mai amănunțite atunci când vom veni cu proiectul de lege în Parlament.

Vreau să vă asigur, stimați colegi, că procesul de consultare pentru noul Proiect de Lege al descentralizării va fi cel puțin la fel de amplu cât a fost până acum și îmi doresc ca toate grupurile parlamentare să răspundă la toate invitațiile pe care noi le vom face și sper să participe la grupurile de lucru pe care le vom organiza în principal de către membrii comisiilor de specialitate din Parlament și de către asociațiile autorităților publice locale.

În încheiere, vreau să transmit un mesaj foștilor noștri parteneri de guvernare, respectiv colegilor de la PNL care sunt în sală, și nu numai. Le mulțumesc pentru contribuția pe care au avut-o la realizarea Proiectului de descentralizare, pentru că au fost lângă noi și și-au angajat răspunderea pe această lege și, prin urmare, rog și colegii de la PSD, UNPR, PC, UDMR, PNL și PP-DD să voteze împotriva acestei moțiuni simple, care conține foarte multe lucruri neadevărate. Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru.

S-a sculat și domnul Ialomițianu, cu ocazia aceasta, ca să știți.

Are cuvântul domnul Iane, din partea PSD-ului.

(Se adresează domnului deputat Gheorghe Ialomițianu.) Te-a apucat somnul, nu? Sau...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte.

Asta voiam să le atrag și eu atenția colegilor de la PDL, să nu mai moțăie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe scurt, că avem vorbitori mulți la PSD, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Repede, repede.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În anul 2011, guvernarea Boc, trasă de ațe de către domnul Traian Băsescu, plănuia reîmpărțirea în trombă a României în 8 euroregiuni, cu 8 președinți de consilii regionale și 8 consilii regionale, dorindu-se ca, în câteva luni, proiectul să treacă prin Parlament, pentru ca, citez: "Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială", așa cum declara, la acea vreme, doamna Sulfina Barbu.

Și tot în câteva luni urma să se modifice un set notabil de legi, precum: Legea nr. 215/2001 privind administrația locală, Legea unităților administrativ-teritoriale, Statutul aleșilor locali, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice locale, Legea prefectului, urmând același raționament cu "e foarte necesar", declara, din nou, aceeași doamnă Sulfina Barbu.

Urmând învățăturile lui Traian Băsescu, care privea împărțirea administrativ-teritorială drept o opțiune personală și motiv de liniște pentru toți, unde "toți" însemna de fapt partenerii politici ai PDL, citez: "Opțiunea mea și cea care ne împacă pe toți, ne liniștește pe toți, ar fi să ținem cont cât mai mult posibil de actualele zone de dezvoltare ale României".

Astfel, Constituția, legea fundamentală a oricărui stat democratic și de drept, devenea cantitate neglijabilă, căci trucurile și găselnițele erau mai importante, și anume regiunile de dezvoltare se numeau tot județe, din moment ce Constituția prevede că România este împărțită în județe, iar numărul acestora nu este specificat.

În acest fel, guvernarea PDL se spăla pe mâini de orice greutate de natură constituțională, adoptarea unei legi organice fiind foarte facilă, proiectul de împărțire administrativ-teritorială devenind și fiind tratat strict drept atingerea unor interese ce nu aveau nimic de-a face cu principiile pe care un astfel de proiect le presupune în mod normal.

La fel, cred că știm cu toții că un astfel de proiect care să fie cu adevărat funcțional și eficient nu poate eluda sau truca legea fundamentală și nici nu poate revizui întreaga platformă legislativă a unei țări la foc rapid. Însă se pare că PDL-ul obișnuiește să fie consecvent doar atunci când e vorba de paiul din ochii altora, și nu de bârna din propriii ochi, iar în viziunea sa haosul capătă conotații diferite.

Proiectul destinat în mod vădit alegerilor locale și parlamentare din anul 2012 - oare la presiunea cui, doamnelor și domnilor din PDL - a avut o justificare cel puțin ilară, având în vedere performanțele Guvernului Boc, și anume fondurile europene, citez: "Dacă nu facem această reformă a organizării administrației publice, România își diminuează șansele serios ca din 2013 să mai aducă bani europeni", Emil Boc spunea la acea vreme.

Da, reîmpărțirea administrativ-teritorială a României reprezintă o prioritate. Da, trebuie să respectăm și să ne conformăm nomenclatorului unităților teritoriale de statistică, dar, doamnelor și domnilor, motivația absorbției fondurilor europene este cel puțin curioasă, din moment ce între 2007 și 2012 România nu a accesat decât 2,2 miliarde de euro, comparativ cu cele 2,5 miliarde de euro aduse de noi în doar 9 luni de guvernare. Înțeleg că acest eșec vă poate bântui și este o obsesie pentru dumneavoastră, dar, vă rog, nu faceți apel și acum la același motiv, din moment ce noi demonstrăm că suntem capabili să ne onorăm responsabilitățile și să ne înțelegem obligațiile.

Stimați colegi, vicepremierul Dragnea nu a contestat niciodată decizia și motivațiile Curții Constituționale, noi toți respectând prevederile și nerenunțând la proiectul început, pe care îl vom perfecta și care reprezintă una din reformele majore istorice ale României, căci, spre deosebire de guvernarea dumneavoastră, după modelul "după mine, potopul", nu numai că ne respectăm angajamentele luate, dar proiectele noastre sunt pentru o Românie de perspectivă, nu pentru o țară care are termen de valabilitate cât mandatul unora.

Stimați colegi ai PDL, consider că actuala moțiune nu este numai complet redundantă, ci și un exemplu bine cunoscut de distrugere sub aparența celor mai bune intenții.

Întotdeauna am fost deschiși dialogului, însă de fiecare dată, dumneavoastră, doamnelor și domnilor din PDL, ați considerat exact inversul a ceea ce declarați în această moțiune, anume: opoziția trebuie să se manifeste prin șicane, critici distructive, demersuri demagogice, fără ca măcar o secundă, doamnelor și domnilor, să arătați că vă doriți cu adevărat consensul la care faceți apel.

Cât despre cetățeni, reprezentanții societății civile și ai entităților administrativ-teritoriale, este notoriu faptul că a existat și există un dialog și conlucrare, iar orice dovadă în acest sens ar fi inutilă.

Guvernul Ponta, alături de noi, va continua reformele pe toate palierele administrative, și nu numai. Iar dacă dumneavoastră v-ați dori la modul real și sincer consensul tuturor forțelor politice, sunt de părere că ar trebui să începeți să dovediți acest lucru imediat, prin acțiuni cu adevărat constructive.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Mironescu are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna că România are nevoie de un proiect de reformă majoră în ceea ce privește statul, în condițiile în care modul de organizare și funcționare de la nivelul său cel mai înalt și până la ultima verigă a administrației publice locale nu mai răspunde sau răspunde doar în parte necesităților actualei societăți românești.

Am susținut acest fapt în toate documentele programatice ale Partidului Național Liberal din ultimii ani.

Am susținut aceste principii și în cadrul USL, iar ele au devenit parte a programelor Alianței, programe cu care ne-am prezentat în fața cetățenilor și pe baza cărora aceștia ne-au acordat votul în decembrie 2012.

Să ne amintim împreună momentul iunie 2011, la Sala Palatului, când toată crema administrației USL de la vremea respectivă asista la prezentarea publică a viziunii USL privind administrația publică și dezvoltarea regională.

Vă invit să rememorăm împreună care erau serviciile publice exceptate la acea vreme de la descentralizare: muncă și protecție socială, finanțe publice, apărare, poliție, vămi ș.a. Iată, așadar, o serie de domenii care în mod absolut corect ar fi trebuit să nu facă obiectul descentralizării, pentru că în mod normal ele făceau parte din zona de competență exclusivă a statului.

Pe întreg parcursul anului 2013, am asistat cu toții la discuții contradictorii pe diverse paliere între reprezentanții PNL din Guvern și reprezentanții PSD pe tema descentralizării a exact acestor domenii de competență.

Să ne aducem aminte cum domnul Stroe, ministrul de interne liberal, la acea vreme, era acuzat vehement că nu dorește descentralizarea. A cui credeți? Ei bine, a poliției. Da, exact a acelei instituții extrem de importante în orice stat de drept, a acelei instituții asupra căreia se convenise inițial că nu va fi descentralizată.

O situație identică am avut și în cazul doamnei ministru Mariana Câmpeanu, de la muncă, care nu era de acord cu descentralizarea agențiilor de ocupare a forței de muncă și a unei părți a agențiilor de prestații sociale.

De asemenea, ministrul liberal al transporturilor, doamna Ramona Mănescu, nu a fost de acord, pe parcursul mandatului său, la trecerea porturilor dunărene către administrațiile publice locale.

Exemplele în acest sens pot continua însă ele nu fac decât să demonstreze faptul că miniștrii liberali au respectat întocmai Programul USL pentru care cetățenii ne-au acordat votul de încredere în decembrie 2012. Miniștrii liberali nu numai că au respectat cele promise oamenilor, dar au încercat să elimine derapajele de la programul de guvernare și de la angajamentele politice asumate în fața cetățenilor. Toți acești miniștri liberali au avut argumentații serioase în fundamentarea deciziilor, și-au susținut punctul de vedere public, în mod transparent, fără a cădea în patima partizanatelor politice, pentru că descentralizarea este fundamental un proces tehnic-administrativ care trebuie să funcționeze dincolo de interesele de moment ale puterii sau ale opoziției. De altfel, în urma acestui demers, mai mulți lideri locali PSD cereau la unison plecarea liberalilor din Guvern, pentru că, prin poziția lor, aceștia le afectau interesele.

Cel mai vehement și vocal a fost domnul Radu Mazăre, care spunea atunci despre miniștrii liberali într-un interviu pentru ziarul "Gândul", citez: "Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine". Domnul primar al Constanței a expus foarte limpede cum se acționa de fapt în PSD pe acest subiect.

Pentru a nu rămâne mai prejos, la rândul său, domnul Marian Oprișan amenința cu remanierea miniștrilor liberali și se arăta nemulțumit de folosirea sintagmei "baron local" pentru liderii consiliilor județene, dând ca exemplu Polonia, unde liderilor locali li se spune "mareșal" sau "voievod", probabil de la denumirea de voievodate a regiunilor din Polonia.

Nici primarul Iașiului, domnul Nichita, nu părea foarte încântat de faptul că ministrul de interne, Radu Stroe, se opunea trecerii poliției la autoritățile locale. Pentru oamenii aceștia nu părea să conteze faptul că există deja Poliția Locală în subordinea autorităților locale și această structură avea deja atribuții extinse în materia ordinii publice și circulației pe drumurile publice, însă acești lideri locali au recunoscut până la urmă adevărul: voiau doar să aibă un cuvânt de spus în numirea șefilor de la poliție, de la Poliția națională. Aceasta era de fapt marea miză pentru PSD.

Stimați colegi din PSD, prin atitudinea dumneavoastră publică de la acea dată ați adus mari deservicii acestui proiect esențial pentru România, aruncându-l în zona obscură a intereselor politicianiste. Au fost neglijate opinii și poziții contrare intereselor dumneavoastră, fie ele venite din partea unor lideri locali sau de la centru, atât din partea Partidului Național Liberal, cât și a opoziției, dar care ar fi putut aduce valoare adăugată și claritate sporită acestui proiect, astfel încât poate ar fi fost evitată desființarea sa de către decizia Curții Constituționale, decizie cu aprecieri foarte dure și, în același timp, întemeiate.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc și faptul că cei de la Partidul Democrat Liberal, adică cei care depun astăzi această moțiune, clamând tocmai necesitatea unei reforme reale a administrației, au fost la putere timp de 4 ani. Ce i-a împiedicat să facă această reformă? Așa cum au adoptat tot felul de măsuri care mai de care mai păguboase pentru români, puteau face și un proiect serios privind descentralizarea.

Doamnelor și domnilor de la PDL, în loc să tăiați salariile și să măriți TVA-ul, de ce nu ați făcut reforma administrației publice? De ce nu ați introdus standardele de cost, așa cum pledați acum în moțiune? Ați venit cu un proiect de regionalizare a României făcut pe picior și fără niciun fel de fundamentare sau de consultare publică reală, în care ați împărțit țara ca pe un tort, din care o felie mare și suculentă era promisă UDMR-ului, prin reînvierea celei mai grele răni pentru românii din Ardeal: articolul 5 al Dictatului de la Viena.

Având în vedere evoluția recentă de pe scena politică din România, constatăm, de asemenea, cu dezamăgire, că fostul nostru partener din USL nu face nimic pentru a pune în aplicare măcar parțial principiile cuprinse în viziunea privind administrația publică și dezvoltarea regională.

Oricum, de acum înainte, nici nu ne putem aștepta la așa ceva, ținând cont de presiunile de ordin etnic pe care noul aliat al USD le face, iar orice ingerință a criteriilor etnice în reforma administrativă sau descentralizare ar fi din start un dezastru.

Chiar zilele trecute, revenind la citatul anterior, același domn Mazăre își freca mâinile de mulțumire, anunțând că imediat după instalarea noului Guvern USD și UDMR, acțiuni ale Portului Constanța vor trece rapid la primăria pe care o conduce. În realitate, miza trecerii porturilor la administrațiile locale sunt de fapt terenurile și patrimoniul imobiliar al acestora, și nu vreo intenție de susținere a activității comerciale.

La fel, în județe precum Mureș, Harghita sau Covasna, liderii UDMR se pregătesc să descalece în birourile prefecturilor, anunțându-se deja politica de împărțire și stăpânire administrativă a acelei regiuni.

În acest timp, sute de primării sunt în faliment sau în pragul acestuia, pentru că odată cu transferul de atribuții nu s-a realizat și alocarea corespunzătoare de fonduri pentru îndeplinirea acestora, iar eficiența aparatului administrativ a ajuns la cote minime din cauza subfinanțării și lipsei unei organizări eficiente. Birocrația este în continuare la mare preț, iar metodele de lucru cu pixul și registrul, care sunt încă larg răspândite, nu au nicio legătură cu Europa secolului al XXI-lea. Reforma administrației, încheiată de mult sau în plină desfășurare în țări din fostul bloc estic al Europei, la noi este, din păcate, încă la nivel programatic.

Stimați colegi,

PNL nu va asista pasiv la abuzurile noii puteri și își menține ferm poziția asupra necesității unei reforme structurale reale a administrației românești și realizarea unui proiect serios privind descentralizarea. În cadrul guvernării, noi, cei de la PNL, am susținut această temă, dar nu putem fi de acord cu destructurarea statului român, cum nu am putut fi de acord cu alte principii și valori care nu erau trecute în documentele programatice ale USL și de aceea am ajuns în cele din urmă să părăsim Uniunea. Nu am vrut nicio secundă să acționăm în afara mandatului dat de cetățeni, iar încercările partenerilor de guvernare de a schimba programele stabilite anterior și pentru care am primit încrederea oamenilor ne-au împins practic în afara arcului guvernamental. Am considerat că este de datoria noastră să-i respectăm pe cei care ne-au votat și vom face același lucru de fiecare dată când vom fi puși în această situație.

Partidul Național Liberal nu va abdica de la principiile și valorile sale, care ne-au ghidat de-a lungul istoriei în construirea unei Românii moderne din punct de vedere administrativ și nu numai și avem o conștiință și un sentiment de responsabilitate ce nu ne permit să acceptăm un guvern care nu are niciun drept să propună românilor un nou proiect de descentralizare, fără să ia mandat din partea cetățenilor. Din acest motiv, PNL va utiliza toate pârghiile parlamentare și constituționale pentru a opri transformarea României într-un câmp de manevre politice de către Guvernul USD și oricare guvern.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Romeo Rădulescu.

Vă rog, domnul Rădulescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Romeo Rădulescu:

De la Vâlcea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rădulescu de Vâlcea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Romeo Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea descentralizării se înscrie, la fel ca și celelalte promisiuni ale PSD-ului și PNL-ului, pe linia nereușitei. Mai e un pic și se împlinesc 2 ani de când ați promis multe și nu ați făcut mai nimic. Nu este prima oară când această guvernare de 75% nu dorește respectarea Constituției și guvernează cu ordonanțe de urgență la televizor. În acest moment, credem că se poate vorbi de teleordonanțele de urgență emise de guvernele Ponta.

Este și cazul reglementării legislative ce privește descentralizarea competențelor, prin care Executivul, practic, pune carul înaintea boilor, căci noi considerăm obligatoriu ca mai întâi să fie modificate actele normative ce privesc administrația locală, pentru a fi creat astfel un cadru legal și instituțional necesar descentralizării.

De asemenea, nici Programul de guvernare, nici realitățile sociopolitice ale țării și nici Legea descentralizării, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, nu justifică coerent vreo urgență în adoptarea măsurilor prevăzute în respectiva lege și, implicit, nu relevă că reglementarea în cauză trebuie să fie aprobată cu maximă celeritate.

De fapt, în această lege, Guvernul a preluat prevederi deja existente în legi ce privesc importante domenii de activitate, precum și din hotărâri de guvern referitoare la organizarea și funcționarea unor autorități ale administrației publice centrale, pe care le-a transferat, cu copy-paste, ca atribuții și responsabilități ale direcțiilor descentralizate din subordinea consiliilor județene, fără nicio corelare a nivelurilor și specificului responsabilităților între administrația centrală și cea locală, în detrimentul funcționării eficiente a administrației publice și, în consecință, a statului român. Această reglementare instituie de facto o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul consiliilor județene, iar prin transferarea competențelor către aceasta de la nivel central la nivel local golește de conținut rolul și atribuția instituției prefectului în teritoriu.

Totuși, în motivarea urgenței, Guvernul invocă necesitatea existenței unei garanții ferme că în anul 2014 autoritățile locale vor dispune și de resursele financiare necesare pentru cofinanțarea programelor europene, având în vedere că de la 1 ianuarie 2014 s-a intrat într-un nou exercițiu financiar al Uniunii Europene, iar aceasta reprezintă o nouă perioadă de alocare a fondurilor europene în perioada 2014-2020. Tot aici se specifică destul de clar că în aceste condiții este esențial ca transferul de competențe de la administrația centrală la cea locală să aibă loc înaintea începerii perioadei de programare, astfel încât structurile descentralizate să fie operaționale și pregătite pentru elaborarea de proiecte în vederea absorbției fondurilor în baza noilor competențe.

Și, surpriză, suntem în luna aprilie 2014, iar Guvernul României nici măcar nu are aprobată de către Comisia Europeană Strategia privind cadrul financiar multianual 2014-2020, iar autoritățile de management ale fondurilor comunitare în loc să fie transferate la nivel local au fost centralizate la Ministerul Fondurilor Europene, deci nici vorbă de o reală descentralizare.

În fapt, această lege presupune doar o continuare a "baronizării" României, și nicidecum descentralizarea ei.

Prin Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Parlamentul României a indicat principii clare și cadrul instituțional ce reglementează procesul de descentralizare administrativă și financiară. Era clar stabilit transferul de competențe, precum și obligativitatea elaborării standardelor de cost și de calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate, în funcție de capacitatea administrativă a localităților. Din păcate, niciuna dintre aceste reglementări nu se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului Ponta, fapt menționat și de către Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2010, care o declară neconstituțională.

O reformă administrativă veritabilă a țării ar fi adevăratul punct de plecare spre un proces de regionalizare, cu perspective de dezvoltare durabilă, precum și uniformizarea decalajelor socioeconomice între regiuni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Adrian Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm în fața unei situații fără echivoc, o lege de importanță capitală pentru țara noastră, asumată de Guvern, este declarată neconstituțională în integralitatea sa de către Curtea Constituțională.

Cum s-ar traduce un astfel de fapt în cuvinte și idei simple? În felul următor: niște concetățeni ajunși vremelnic în jilțurile puterii au creionat și au forțat apoi introducerea unor prevederi care nu respectă legea de căpătâi a acestei țări. Un astfel de act nu poate fi considerat decât un afront față de România și față de noi, ceilalți cetățeni ai acestei țări.

Mă aflu la această tribună ca să vă spun că vin din Banat și ca să vă spun că, dincolo de partidul pe care îl reprezint, datoria mea se îndreaptă către cei care m-au trimis în Parlamentul României. Locuitorii din acel colț de țară, la fel ca marea majoritate a românilor, sunt oameni vrednici cărora le place să trăiască și drept, și bine, dar pentru asta muncesc din greu și-și respectă cu seriozitate rolul de cetățean responsabil al acestei țări. Aceștia nu iau în derâdere obligațiile pe care le au și se numără printre cei mai buni platnici. Își respectă țara și ca datorie, și din respect pentru ei înșiși. Vor în schimb doar să fie la rândul lor respectați și tratați corect de către cei care îi conduc. Aici se află, de altfel, și cheia unei mai vechi năzuințe a locuitorilor Banatului: descentralizarea.

Ce înseamnă pentru români, tot în cuvinte și idei simple, descentralizarea? Că între oameni și șansa lor de mai bine nu trebuie să se mai afle șefi care iau hotărâri aiurea, în necunoștință de cauză sau din interes; că cei care hotărăsc mersul lucrurilor și împart rodul muncii și eforturile lor comune trebuie să merite să ajungă în astfel de poziții, să aibă valoare, să nu se ascundă în spatele vreunui păienjeniș birocratic, înșirați pe nenumărate trepte, ci să se afle cât mai aproape de oameni și de nevoile lor. Românii vor, până la urmă, o rânduială sănătoasă, cinstită și puternică, ce trebuie să meargă în folosul oamenilor, iar nu în bătaia de joc a țării și a celor ce trăiesc în ea.

Oare cei care v-au ales pe dumneavoastră să le reprezentați interesele în Parlament, stimați colegi, nu vor același lucru?

Oare Legea descentralizării le respectă așteptările? Nu ne putem juca nici cu dorințele oamenilor, nici cu viitorul acestei țări. Nu putem fi de acord ca o lege făcută pe genunchii baronilor, o lege neconstituțională în integralitatea sa, să devină cheia de boltă a reformei administrative din România.

Nu ne putem face părtași la haosul malign și generalizat ce poate izvorî din așa ceva. Da, avem nevoie de analize complexe și studii de impact riguroase, de chibzuință, de consultarea serioasă a cetățenilor și a administrațiilor locale. Avem nevoie să respectăm realități de toate facturile: economice, sociale, demografice, istorice, culturale, nu în ultimul rând realități ce țin de geopolitică și de freamătul vremurilor în care trăim. Căci dacă nu îndeplinim toate acestea, reforma atât de necesară administrației din România se poate întoarce cu mare și teribilă ușurință împotriva noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc și vă cer, stimați colegi, să chibzuiți bine înainte de a vă da votul, ținând cont de toate argumentele enumerate mai sus și pentru că o lege definitorie pentru România copiilor noștri trebuie dezbătută și unanim acceptată.

Grupul parlamentar al PP-DD va vota această moțiune.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke Attila-Zoltán. Aplauze!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc domnule președinte de ședință.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

În politica românească când o formațiune politică trece din opoziție la guvernare sau când de la guvernare ajunge în opoziție totdeauna sau câteodată se pot isca situații în care ești pus într-o situație delicată. Cu privire la același subiect, în câteva luni s-ar putea să trebuiască sau să fii pus să emiți un alt punct de vedere.

Eu, personal, și UDMR nu suntem în această situație cu privire la acest subiect. Atât la dezbaterea moțiunii simple din 2 decembrie 2013, cât și astăzi, susținem exact același lucru.

Indiferent că am fost în opoziție sau suntem la guvernare, procesul descentralizării este susținut de către UDMR, așa cum l-am susținut și cu ocazia acelei moțiuni simple din decembrie. Fiecare cuvânt pe care l-am rostit la acea dezbatere este valabil și astăzi.

Avem în programul nostru politic de mai mult de 20 de ani, ca deziderat, o descentralizare cât mai largă, o apropiere cât mai largă și cât mai profundă către comunitățile locale, către cetățean și, atunci când am avut pârghii și am fost la guvernare și a depins și de noi, am făcut descentralizarea spitalelor și am făcut și am avut contribuție la ceea ce s-a numit descentralizarea școlilor.

Sigur că problemele semnalate prin decizia Curții Constituționale trebuie analizate minuțios și trebuie rezolvate. Avem această speranță că domnul vicprim-ministru Dragnea, cu echipa dânsului, va face acest lucru și că descentralizarea despre care vorbim cu toții, clasa politică, pe acele segmente propuse se va înfăptui.

Reafirm din nou că această dezbatere parlamentară despre descentralizare este importantă, pentru că ea privește, din punctul nostru de vedere, al UDMR-ului, o întrebare esențială: ce fel de stat și ce fel de țară ne dorim? Ne dorim un stat centralizat, cu ministere foarte puternice, cu primari, cu autorități locale, cu președinți de consilii județene, cu consilii județene care trebuie să vină pentru avize la București, la acele ministere foarte puternice, și acesta este un model de țară, sau există un alt model de țară, la fel de puternică, care poate fi la fel de puternică, dar este puternică prin comunități locale puternice, prin faptul că nevoile cetățeanului sunt rezolvate și soluționate la nivel local, și nu prin necesitatea de a umbla la București după fel și fel de aprobări și avize.

În concluzie, din punctul nostru de vedere, așa cum este în programul nostru politic, așa cum am afirmat și am făcut de-a lungul anilor, vom susține în continuare necesitatea descentralizării pe cât mai multe domenii și o apropiere cât mai largă față de cetățean.

Așa cum am făcut în decembrie, când eram în opoziție, pe această temă a descentralizării și n-am susținut acea moțiune, nu o vom susține nici pe aceasta.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și noi vă mulțumim, domnule Cseke Attila. Meritați aplauzele.

Domnul Avram Constantin Pitu, din partea Partidului Conservator.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Constantin Avram:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați,

Dată fiind ora înaintată am să încerc să fiu foarte scurt.

Potrivit Dicționarului limbii române, "a face opoziție" se traduce prin "a se opune, a se împotrivi", mai exact "a opune o rezistență la o stare de fapt, la o întâmplare, la o situație contrastantă". Ceea ce constatăm astăzi însă, în acest plen parlamentar, este, din păcate pentru bunul mers al democrației românești, un ritual repetat al unor moțiuni simple, fără fundament și fără rost. Prin astfel de acțiuni, din start lipsite de șanse, încearcă reprezentanții actualei opoziții să-și justifice prezența în Parlament, în fața oamenilor care de fapt i-au trimis aici, cu speranța că vor face opoziție constructivă, dar și benefică lor.

Semnatarii acestei "sarabande" de moțiuni, precum cea discutată astăzi, încearcă să-i păcălească în continuare pe puținii români care mai cred în ei, ducându-i în eroare că astfel de documente scrise pe genunchi, fără cap și fără coadă, țin loc de opoziție adevărată.

Din nefericire, stimații semnatari ai moțiunii cu tema reformei administrației nu sunt alții decât foștii artizani de ieri ai marilor reforme ale societății românești, inclusiv cea administrativă, bazate pe tăieri, diminuări ale puterii economice a populației, pe cheltuieli fără noimă și cheltuieli clientelare din banii publici și pe aruncarea românilor în cea mai cruntă sărăcie de la Revoluție încoace.

Stimați inițiatori,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din nefericire, asistăm la un concurs național de demagogie și de minciună practicat de reprezentanții autorizați ai celui mai neperformant guvern - este vorba de Guvernul Boc -, aflați acum acolo unde le este locul, pe băncile opoziției.

Să încercăm să ne reamintim puțin cum au realizat Guvernele PDL reforma administrației, reforma economică și în general reformele necesare societății românești în cei aproape patru ani de guvernare.

Nu cred că românii au uitat marile promisiuni ale domnului Boc, premierul "păpușă", care a dat asigurări că pensionarilor nu li se vor tăia pensiile, că bugetarii își vor primi salariile înapoi, că vom avea o absorbție foarte bună a fondurilor europene. În realitate, bătrânii acestei țări au suferit până la disperare, bugetarii au fost profund umiliți, iar rata de absorbție a fondurilor a fost sub 7%.

Românii au fost condamnați la austeritate, la sărăcie lucie, un mare procent dintre ei, în vreme ce fosta putere nu a luat nicio măsură pentru a crește veniturile cetățenilor, pentru a dezvolta economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

În consecință, sacrificiul românilor în anii de grație 2010 și 2011 a fost zadarnic. România a ajuns într-o situație extrem de delicată, nu a putut evita declinul, nu a putut să iasă din impasul economic.

Am amintit toate acestea cu ferma convingere că o reformă administrativă de succes nu se poate realiza fără prosperitate și fără încredere.

Atunci ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă reformă a fost în administrația publică ordonanța potrivit căreia se înregistrau angajări la șapte posturi vacantate. Eu cred că nu, din moment ce resursa umană necesară absorbției fondurilor europene a rămas subdimensionată.

Ne putem întreba dacă poate fi denumită reformă în administrația publică și în instituțiile deconcentrate faptul că pe timpul guvernării dumneavoastră ați promovat cu precădere în funcții publice soții, nepoți și tot felul de cumetri, de cuscri vitregi. Eu cred că nu.

Poate fi denumită reformă în administrație încercarea eșuată de reorganizare administrativ-teritorială a țării, proiect care va speria și aliații de guvernare? Sunt convins că nu, domnilor colegi din opoziție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați invocat aici lipsa consultărilor și a consensului politic. Reamintesc aici că sesiuni de consultări au fost destule și dacă ați fi dorit ați fi participat la dezbaterea acestei teme.

Cât privește consensul politic, nu este nimic de spus, pentru că dumneavoastră, cât ați guvernat, ați arătat că nu cunoașteți acest termen.

Dincolo de abundența de citate din decizia Curții Constituționale din text, trebuie să vă reamintesc că o reformă sustenabilă a administrației presupune cu totul altceva decât tăieri de salarii, diminuări de pensii, închideri de spitale. Aceasta ați făcut dumneavoastră.

O reformă de succes presupune progres, nu austeritate, presupune performanță, și nu sărăcie, presupune dezvoltare, și nu neputință.

Reforma în administrația publică trebuie să înceapă cu dezvoltarea infrastructurii, cu administrarea judicioasă a resurselor și să se bazeze pe capacitatea autorităților publice de a oferi confort și servicii de calitate oamenilor, dar și de a reduce la maximum birocrația și de a stârpi definitiv corupția.

Reforma administrativă nu înseamnă numai trasarea din condei a unor regiuni. Reforma administrației publice cere dezbateri, timp și răbdare. Acestea sunt dezideratele actualului guvern, care va șterge, cred eu, din memoria românilor toate nedreptățile făcute de exponenții fostelor guverne PDL-iste, distinși semnatari ai acestei moțiuni simple, mult prea simple, că altfel ar fi fost mai multe de spus.

Partidul Conservator nu va vota această moțiune, oricât de simplă ar fi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Avram.

Are cuvântul domnul Cernea, din partea Grupului neafiliaților. Nu vorbiți? Îmi pare rău.

Doamna Tudorie, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Violeta Tudorie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta moțiune este o încercare de a reîncălzi aceeași ciorbă, pe care deputații PDL și cei care au mai rămas din PP-DD ne-au servit-o acum trei luni, patru luni, după ce a fost adoptată Legea privind unele măsuri de descentralizare.

Numai o epuizare a inspirației politice poate să explice de ce într-un interval atât de scurt se tot revine cu o moțiune la aceeași temă, de data aceasta PP-DD-iștii au fost înlocuiți de așa-zisul grup de neafiliați, în fond afiliații lui Traian Băsescu, acei "mincinoși", ca să folosesc caracterizarea unui semnatar din primul tabel al moțiunii.

Iată că de data aceasta domnul deputat nu și-a făcut scrupule și a semnat alături de niște mincinoși și perfizi, slugile perfecte ale lui Băsescu.

Este de tot hazul apelul la o așa-zisă moțiune constructivă, când autorii săi, în loc să se oprească asupra observațiilor Curții Constituționale, îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituțional, de haos general, de blocaj financiar, de reformă strâmbă, de cedare la presiunile baronilor și altele de acest fel.

În aparență plină de bunăvoință, în fapt noua veche moțiune este folosită de parlamentarii PDL ca un prilej de a strecura pretenția de oameni grijulii cu administrația statului, de atoateștiutori în ale politicii administrative, de a se lăuda cu ce au făcut și chiar cu ce nu au făcut în domeniu, atunci când erau la guvernare.

Așa se face că își prezintă scrierea moțiunii și sesizarea Curții Constituționale, ca pe o faptă măreață, chiar eroică, o dovadă de responsabilitate că ne oferă nouă un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici măcar să-l scoată din sertar, în anii guvernării de cea mai tristă amintire Băsescu - Boc.

Acestea ar fi, preiau din textul moțiunii "fapte, nu glumițe", neînțelegând dinamica societății actuale, autorii moțiunii își acoperă superficialitatea cu o abundență de termeni, precum "modernizarea statului, regionalizarea, reforma administrativă sănătoasă, structură flexibilă", toți utilizându-i ca pe niște lozinci la modă.

Totodată, colegii domnului lider de grup PDL se oferă ca din preaplinul științei lor să ne recomande "sensul logic și firesc al reformei". Dacă vă puneți problema în ce constă aceasta, deputații PDL și slugile neafiliate, după ce au aprobat desființarea spitalelor și a școlilor, ne recomandă să facem noi restul, adică să tăiem localitățile mici, oricum cele mai mici, de 5.000 de locuitori, și apoi să ne punem în pielea unui Gâgă care se întreabă: "Ce face comuna, ce face orașul, ce ar trebui ele să facă?".

După ce le desființăm ne întrebăm ce ar trebui să facă și apoi le informatizăm, pentru ca țăranul român să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu.

În final, se atrage atenția ca, abia după ce vor găsi dumnealor răspunsul la aceste probleme, să ne apucăm de descentralizare.

În ce mai constă sensul logic și firesc al reformei în viziunea opoziției moționare? Păi, ni se cere să facem o reformă care să nu convină primarilor, consilierilor și președinților de consilii județene, nu una care să răspundă la problemele prezente din prezent, ci una de dreapta, care să fie valabilă peste 40-50 de ani. Observați cât de vizionari sunt colegii noștri!

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea nu aduce vreo clarificare în materie a reformei administrative, nu pentru consens se zbat semnatarii, ci pentru a se face auziți, acum, înainte de începerea campaniei electorale. E evident că în cazul de față avem de-a face cu o concepție de reformă fără sens și vom vota respingerea acestei moțiuni.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc și eu.

Domnule Cernea, ce doriți, procedură, nu?

Da, vă rog. Nu, am avut bună intenție să-i dau cuvântul, n-a vrut, acum are drept la replică, logic.

Vă rog, domnule Cernea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am rămas în sala de plen, chiar dacă ea acum arată dezolant, din respect față de Parlament, din respect față de procedurile pe care cred că ar trebui să le respectăm cu toții sau măcar o largă majoritate...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă, să filmăm! Vă rog, da... Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

O astfel de dezbatere este importantă. Că sunt argumente bine fondate, că sunt mai puțin bine fondate, ea este importantă. M-aș fi bucurat ca aici să fie majoritatea colegilor noștri. Sper ca prezența mea și faptul că am decis să rămân până la sfârșit alături de foarte puțini alți colegi să nu fie luată în derâdere. Am sesizat, însă, de mai multe ori, că de la microfonul președintelui de ședință alți deputați sau eu însumi am fost ironizați într-un mod care depășește...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze dacă ați crezut că ironizez...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... zona regulamentului ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze, domnule Cernea, dacă sunteți mulțumit o fac cu plăcere...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vi le accept, vă mulțumesc foarte mult. Sper să demonstrăm cu toții respect față de litera și spiritul regulamentului care ne ghidează activitatea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci am fost inspirat că v-am dat cuvântul până la urmă, vedeți?

Domnule Toader, vă rog. Aveți două minute, o să vă dăm patru, nu-i problemă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Și câți mai suntem în sală...

Chiar că e dezolant, totuși, eu de aceasta mi-am dorit și chiar...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că moțiunea dumneavoastră n-are succes, ce să facem?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu e vorba de moțiune, e vorba de principiu, domnule președinte, și chiar am apreciat ce a zis domnul Dragnea și mai înainte, e nevoie de o dezbatere foarte importantă și îmi pare rău că colegii care au luat cuvântul au luat-o foarte politizat. Am pus la sfârșit o singură întrebare: sunteți de acord să realizăm tot ce înseamnă reformă în administrație într-un consens, pe baza unui punct de vedere al Guvernului, foaie de parcurs, cum s-o numi ea, care să înceapă de la reforma administrației, în general, cu competențele stabilite pe fiecare localitate administrativă? Aceea a fost întrebarea moțiunii. Sigur, ca orice moțiune, are și tentă politică, toată lumea știa ce a făcut Guvernul Boc și așa mai departe.

Eu am vrut să fiu ceva mai tehnic și am sperat să fiu până la urmă mai tehnic, fiindcă provin tot din zona administrației locale, știe bine domnul Dragnea, și aș da un exemplu: modificări la Legea nr. 215, la Legea finanțelor publice locale, Legea prefectului și toate acele legi pe care le-am făcut în timpul Guvernului Tăriceanu cu ministrul Blaga la interne au fost discutate inclusiv cu toate partidele, au fost modificări și au fost votate practic 98 virgulă ceva la sută din voturi, unul sau două voturi au fost împotrivă. Asta am vrut să subliniez. Am stat de vorbă și asta ar trebui să reiasă. Nimeni nu este știutor și atotștiutor și deține întotdeauna cu adevărat ceea ce trebuie făcut și o reformă se face pentru o perioadă lungă de timp.

Domnul ministru Dragnea, sigur, a punctat câteva chestiuni de genul comune. Toată lumea știe ce înseamnă în particular, când vorbim, că sunt foarte multe comune și incapabile să se administreze singure. Toți, ca oameni politici, când ne ducem în fața opiniei publice în general spunem una, când mergem în comune este greu să-i spui cetățeanului de acolo: "Domnule, nu mai e comună", cu toate că el înțelege sau nu înțelege foarte bine acest lucru, fiindcă atunci când s-a făcut referendumul de a despărți - și vă dau exemple din județul meu - comune care n-au niciun sens să fie despărțite. Slobozia Conac este, de exemplu, Cuza Vodă, sunt lipite una de alta de ani și ani de zile și nimeni nu spune nimic, le-am despărțit, i-am făcut primărie, post de poliție, de toate, construcții de acest tip, cu niște cheltuieli inutile, când puteau să fie foarte bine gestionate. La aia m-am referit.

Dacă suntem într-un consens și stabilim niște criterii, nu știu, nu 5.000, nu știu ce număr de locuitori, nu știu cum va fi reforma. Știți foarte bine că în jurul marilor orașe sunt tot felul de sate, comune care în mod normal pot să se integreze în interiorul municipiilor, cu o diferență de fiscalitate, că de aceea te uiți, în municipiul București, toate marile întreprinderi sau eu știu ce investiții se fac, se fac în comunele adiacente Bucureștiului, fiindcă acolo sunt taxele mai mici. Găsim împreună soluții, la aceasta m-am referit. Vrem să găsim împreună soluții pentru următoarea perioadă.

Sigur, să știți că n-am vorbit, așa, din amintiri, am discutat și eu și cu reprezentanții comunelor, mi-a venit și o idee dată de ei, domnule, hai să facem primul pas. S-au înființat 400 și vreo 60 de comune din ΄90 încoace, suplimentare. Nu știu, concepția aceea care a fost făcută de regimul comunist a avut o gândire bună, proastă, nu știu, dar au funcționat. Nu știu, le dăm pe acelea în prima etapă înapoi și vedem ce se întâmplă mai departe.

Sistemul pe care l-am solicitat noi, sistemul informatizat, nu presupune să fie un sediu. Și îmi pare rău, domnule ministru Dragnea, să spun, nu se duce nimeni, niciodată, la sediul primăriei, dacă avem un sistem informatic foarte bine pus la punct. Așa, acum sunt comune cu 8, 10, 15 sate și este aceeași problemă. Rezolvăm problema informatizării și trebuie să găsim soluția clară a subsidiarității. Ce ne-am opus noi la acea lege a descentralizări, fiindcă este pe la mijlocul drumului, chiar că pe la mijloc. Noi am luat niște unități deconcentrate, ca niște terminale care sunt ale ministerelor respective, punctul lor de aplicare în teritoriu, și le-am subordonat într-o formă sau alta consiliului județean.

Așa cum spunea domnul Dragnea foarte bine, sigur că scrie în lege cine alege. Sigur că alege consiliul județean, problema se pune de subordonare. Ce mai face prefectul? Care sunt atribuțiile județului? Care sunt realizările când am dat spitale, școli? Cui dăm școlile? Sunt multe etape și multe discuții care se pot face. Și când am spus că vreau un consens, fiecare avem opinia noastră, până la un punct, politică... În momentul când toți am hotărât că trebuie să fie ca în Polonia, să rămână câteva sute de comune din câteva mii, toată lumea și-a asumat-o. Sigur, ne ducem toți cu pieptul înainte, cu riscurile politice pe care le avem.

Acesta este scopul acestei moțiuni: vrem într-adevăr să găsim o soluție împreună? Sigur, acesta este avantajul și dezavantajul domnului Dragnea, care trebuie să pornească un astfel de proces, să vină - și noi am spus - cu o foaie de parcurs, domnule, discutăm prima etapă, aceasta, ce trebuie să facă fiecare administrație locală, ce dă de la Guvern la regiune, de la regiune la județ, de la județ la municipiu și așa mai departe.

Am stabilit principiile de comun acord, am stabilit cum trebuie să fie viitoarea reformă administrativă locală, competențele respective, după care, vrând-nevrând, trebuie să facem legile. Și dacă vreți să rămâneți în istorie, domnule Dragnea, și m-aș bucura să fiți promotorul unei astfel de reforme și la care nimeni să nu aibă nimic de spus, cu adevărat nimic de spus, fiindcă practic noi dorim și cred că ne dorim cu toții și dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, știți foarte bine, serviciul pentru cetățean trebuie să fie descentralizat, nu decizia guvernamentală. Nu știu, am o problemă de sănătate sau nu știu ce problemă am de la nivelul ministerului, întreb consiliul județean? Întreb terminalul meu, doi oameni, șapte, cinci, care or fi acolo, iar rolul prefectului trebuie să fie foarte bine stabilit. El, într-adevăr, trebuie să fie cel care răspunde în teritoriu de măsurile pe care le face Guvernul, fiindcă este omul lui responsabil în teritoriu. Aceasta a fost gândirea acestei moțiuni. Sigur, o dezbatem între noi, domnule ministru, poate găsim și o altă ocazie, ne vedem în particular și găsim și soluțiile pe care le gândim împreună.

Noi trecem, decizia trebuie să rămână în primul rând pentru cetățeni. Și sunt convins că rolul acestei moțiuni căreia eu i-am spus că este alt tip, sigur, ca orice moțiune trebuie să aibă și tentă politică, apropo, toată lumea critică PDL-ul...

Stimați colegi, noi am guvernat împreună cu actualii componenți sau parteneri ai dumneavoastră de la guvernare. N-am auzit niciodată nimic rău nici despre UDMR, acum, nici despre UNPR, mai demult, n-am auzit niciun cuvânt, toată lumea spune: Boc și PDL-ul, Boc și PDL-ul! Dumneavoastră spuneți "noi, alianța de guvernare USL-ul", acum sunteți împreună cu încă... alte grupuri parlamentare, minoritățile, care nu mai e niciunul aici... E adevărat, și minoritățile au fost...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este domnul Mircovici, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mă rog, eu vorbesc de bănci!

Dar, revenind la o tentă foarte serioasă, domnule ministru Dragnea, aceasta este gândirea pe care am avut-o și trebuie să recunosc că eu am fost promotorul unei astfel de moțiuni simple, ca să putem, dacă prin votul dumneavoastră considerați că ... mă refer la votul colegilor din Parlament...

Mulțumesc, domnule Mircovici că ați venit aici...

...dacă considerați că e nevoie de o reformă generală a întregului sistem administrativ al României, în care să stabilim, până vedem cum arată regiunile, până vedem cum o să fie comunele, ce competențe are fiecare unitate administrativă. Și mi-ați spus un lucru care pe mine m-a surprins, domnule, le-ați tăiat din bugete, le-ați tăiat de la administrațiile locale, noi am mărit prima dată cota la administrația locală, tot în Guvernul Tăriceanu, dacă vă aduceți aminte, când am majorat de la 45 la 47 și ceva... Dar, dacă doreați într-adevăr să fie bani la bugetele locale, păi taxa aceea de stâlp lăsați-o, domnule, la administrația locală. Impozitul pe venitul agricol sau tot ce e în agricultură, lăsați-o la administrația locală! Și, într-adevăr, să dăm cât mai mult, tot ce există impozite, cât mai multe să fie date. Luați sistemul acesta de impozitare la marii impozatori sau... am uitat cum îi spune...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu (din sală):

Contribuabili...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

... marii contribuabili.

Domnule, lăsați, uite, iau Galațiul, de exemplu, trei sferturi din impozite se duc la București, nu le vine nimic acolo. Hai să găsim un sistem într-adevăr care să fie în beneficiul administrației locale, dar pentru cetățean! Asta am vrut să vă propunem noi prin această moțiune și eu sper că votul dumneavoastră nu este un vot pentru PDL, că a vrut să se dea el... să bifeze o acțiune politică, ci este un vot care trebuie dat pentru un concept.

Nu putem să facem reformă administrativă, absolut necesară în România, fără un consens politic și social. Nu se poate! Sigur, cu asumarea unor răspunderi de genul nu știu câte comune o să rămână, nu știu câte județe, dar principial asta am vrut să facem și eu sper că până la urmă chiar și dumneavoastră, stimați colegi din PSD, poate și domnul ministru Dragnea, veți vota acest principiu pe care l-am propus noi, consensul.

Și ca să închei cu consens, tot ce am făcut noi în reforma de administrație locală - și își aduce aminte domnul Dragnea discuțiile pe care le-am avut cu modificarea Legii nr. 215...

Nu mai faceți time-out, că și așa suntem puțini! Time-out, știu ce înseamnă time-out, că am făcut sport... Dar vă aduceți aminte, am avut discuții, sigur, sunt niște concepte, dar cele care sunt general valabile, hai să le punem toți pe masă, dumneavoastră să veniți cu conceptul pe care-l aveți, fiecare dintre noi...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că cele două minute au trecut de vreo zece!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am beneficiat de sprijinul dumneavoastră și văzând câți colegi sunt de aici lipsă, m-au lăsat să vorbesc.

Încă o dată, noi susținem demersul pe care l-am făcut, nu este un demers politicianist, este un demers constructiv și eu sper ca dumneavoastră, prin vot, să înțelegeți că vrem să fim împreună pe o reformă de următorii 40-50 de ani, nu pentru mâine.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Cristina Nichita:

Wow, ce pledoarie!

Domnule viceprim-ministru,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi deputați,

Vreau să spun colegilor de la PDL că și Partidul Social Democrat, noi toți ne dorim dezbateri constructive, pe proiecte de lege, care să aibă efectul și să-și producă efectul în îmbunătățirea calității vieții românilor care ne-au trimis în Parlament, dar dumneavoastră ne țineți ocupați cu moțiuni și cu dezbateri care nu duc nicăieri.

Este greu să comentezi un text care nu prezintă viziunea proprie asupra descentralizării. Preia pagini întregi din documentele Curții Constituționale și, în general, e redactat cu un singur scop, și anume acela de a mai căpăta puțină atenție din partea publicului larg și 0,001% din sufragii la europarlamentare.

PDL spune că este consecvent principiilor sale. Despre consecvența PDL știm cu toții, exemplu fiind slalomul stânga-dreapta, dar dacă e să ne referim la principiile care stau la baza descentralizării, trebuie să remarcăm faptul că ele rămân principii. Și sunt curioasă să cunosc, în general, principiile PDL.

PDL nu a avut curaj, în 2006, să treacă și la pași concreți, consistenți de descentralizare, sau nu a știut să o facă.

Când e vorba de principii sigur că poate interveni un consens. Guvernarea e, însă, o chestiune și de cum să faci, nu numai de ce să faci.

Ne reproșați că ne-am schimbat abordarea în privința regionalizării din 2006 și până în 2014, trecând peste faptul că regionalizarea a fost negociată și propusă împreună cu PNL, deci e logic ca ea să nu fie exclusiv viziune PSD.

E poate vremea să ne punem o întrebare generală, de principiu: Va mai putea fi vreodată procesul legislativ la fel cum a fost înainte de mandatele președintelui Băsescu? Va mai putea România să ignore posibilitatea apariției unui personaj politic precum Traian Băsescu, care să citească legile și Constituția așa cum dorește el, acompaniat de un premier cu care să aibă o bizară relație de servilism?

Răspunsul nostru este că nu. Și că societatea românească trebuie să învețe să nu mai postuleze buna-credință a președintelui și trebuie să facă legi în consecință.

De aceea, poate și poziția PSD în anumite privințe a avut nevoie de anumite ajustări.

Moțiunea are o gravă fractură logică. Vorbește despre consens, dar îl definește ca fiind situația în care toată lumea își însușește viziunea PDL.

Viziunea PDL asupra descentralizării face referire la comunitățile care își asigură, din fondurile proprii, absolut toate necesitățile, în afară de apărare și politică externă. Am văzut ce înseamnă asta: închideri de spitale, comasări de școli.

Noi am ajuns la putere tocmai fiindcă ne-am opus unei asemenea viziuni în care bugetul central rămânea să fie cheltuit pe discutabile inițiative cu frunze turistice și pe autostrăzi pe care niște amici politici se prefăceau că le construiesc. În schimb, nu se prefăceau că le taie fundița.

Dragi colegi,

Partidul Social Democrat nu va vota această moțiune.

Moțiunea are o gravă fractură de logică prin aceea că există.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc și eu, doamna Nichita.

Are cuvântul domnul Mircovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu va vota această moțiune, deși susține în totalitate ideea descentralizării și nevoia descentralizării.

Faptul că numărul de colegi care suntem în sală în momentul de față este cel care a fost evidențiat de domnul Toader, adică nu chiar niciunu, că eu sunt prezent, a fost exprimat prin cuvântul pe care l-a avut colegul nostru, domnul Ovidiu Ganț, în momentul în care a fost dezbaterea politică solicitată de PDL. Noi apreciem că e mai util pentru Grupul parlamentar al minorităților să nu participe la jigniri și dezbateri politice.

Dacă am fi știut că în faza finală, pe cele opt minute primite de la PSD, s-au exprimat atâtea idei interesante, cât nu s-au exprimat nici în textul moțiunii și nici în toate dezbaterile politice care au avut loc astăzi, pe care le-a exprimat domnul Toader, acel consens pe ideile care au fost prezentate, să știți că am fi fost prezenți.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Procedură, domnul lider, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule viceprim-ministru,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi care mai suntem în sală,

Nu noi am cerut ca această dezbatere pe o temă foarte importantă, una dintre temele de căpătâi ale dumneavoastră, care ați luat 70% în alegerile din decembrie 2012, să aibă loc luni seara la ora 20,00.

Noi am cerut ca dezbaterea să aibă loc marți, la ora 10,00, într-o sesiune separată...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar marți sunt trei ceasuri rele și nu merge.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Dar lăsați-mă să termin, că am două minute și vă rog să nu mă întrerupeți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu mai aveți niciun minut, vi le-am dat eu așa, că...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu, e dreptul meu, domnule președinte. Dumneavoastră nu dați nimic, că nu dați de acasă. Am dreptul meu la replică, domnu'.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La replică la cine?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

La replica colegei dumneavoastră, care a invocat poziția neexplicită a liderilor de grup...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alo! Alo!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeți omul muncii!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Sau nu mai sunt eu lider de Grup al Partidului Democrat Liberal sau doamna n-a spus... Nu, nu.

Deci eu vă spun, o dezbatere foarte importantă, care ar fi trebuit să aibă sala plină și de la noi și de la dumneavoastră, suntem egali acum, deși aveți 60 și ceva la sută, s-a transformat într-o dezbatere ridicolă tocmai pentru faptul că ați dori să fie această dezbatere ridicolă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Și închei prin asta.

Domnule viceprim-ministru,

Noi n-am cerut, prin această dezbatere, nici să jignim puterea, nici să venim cu soluții exclusiviste, care să aparțină Partidului Democrat Liberal.

Noi am venit să aducem în spațiul public o temă foarte importantă, fără de care România, în momentul de față, nu poate merge înainte.

De dumneavoastră depinde dacă participați sau vreți să fiți parte a acestui consens politic, pentru că în momentul de față nu puteți singuri, sau ne așezăm toți la o masă și, într-adevăr, urnim căruța asta care se numește România, să beneficieze de tot ceea ce înseamnă bunăstare privind absorbția de fonduri europene, descentralizare, creșterea nivelului de trai al cetățenilor și al celor care ne-au trimis în Parlamentul României. Acesta este sensul acestei dezbateri, nu ridicol, nu bătaie de joc, nu jignire și nu tot ceea ce s-a spus de la acest microfon.

Cu tot respectul față de dumneavoastră, să știți, n-am vrut acest lucru. Poate că am greșit în 2006, 2007, 2011, dar nu ne-am bucurat de această majoritate extraordinară pe care dumneavoastră ați avut-o. Aici este... și de care n-ați beneficiat iarăși, trebuie s-o spun cu părere de rău, nici dumneavoastră. Pentru că iată, Curtea a venit și v-a dat proiectul de lege înapoi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnul Tudorache, vă rog.

Domnul Neacșu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Am să fiu foarte scurt, domnule președinte.

Domnule viceprim-ministru,

Poate că, până la un punct, colegul nostru ar fi trebuit să aibă dreptate. Dar invitația asta la masă, din nefericire, o face numai acum, când este în opoziție. Au fost și la putere un număr cred că mult prea mare de ani. La momentul acela n-am auzit nimic legat nici de consens, nici de invitație la discuții, nici la dezbateri. Era o putere discreționară care funcționa în consecință și nimic altceva.

În plus, chiar dacă numărul celor care sunt în momentul acesta în sală este extrem de restrâns, eu chiar cred că în seara aceasta s-au extras din discuții, din prezentarea viceprim-ministrului o serie de lucruri extrem de valoroase și de motivante. Nu știu unde, în această dezbatere, au fost acuze, unde au fost cuvinte nepotrivite, pentru că chiar apreciez că cea mai mare parte a pozițiilor și în mod deosebit apreciez - dacă vreți - poziția calmă, echilibrată, pe care a avut-o viceprim-ministrul, în condițiile în care dumneavoastră, apropo de seriozitate, încercați să depuneți moțiunea asta de vreo lună și jumătate și ba nu strângeți suficiente semnături, ba în momentul în care strângeți aveți un text care este impropriu. Haideți să luăm lucrurile să le analizăm în toată profunzimea lor.

Am să închei, domnule coleg. Într-adevăr, nu este procedură, am vrut să vă dau un răspuns așa cum, dumneavoastră, la rândul dumneavoastră ați vrut să dați un răspuns.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai avem 15 minute.

Domnule Tinel, mai avem 15 minute la PSD, stați liniștit.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Și vă mulțumesc pentru ele.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

I-am dat și domnului Toader opt. Vă dați seama, deci, ce înseamnă un partid serios.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc și am să închei, domnule președinte.

Așa cum am spus, am apreciat toate luările de poziție și, dacă vreți, una dintre cele mai echilibrate mi-a părut a fi aceea a domnului Toader. Într-adevăr, putem...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mie a domnului Tinel mi s-a părut mai...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

...Și putem să discutăm, dar schimbul acesta de replici de o aciditate care n-ar trebui să-și aibă locul, pentru că dacă ne invitați la dialog, atunci să ne invitați și la respect, poate că ar fi fost mult mai util decât ceea ce s-a întâmplat aici.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați rămas în sală în continuare și eu sper ca, în măsura în care colegii noștri vor avea grijă ca de acum înainte să nu încerce să-și facă norma de depunere de moțiuni la hectar, atunci cu siguranță că vom avea și timpul necesar pentru a putea să le dezbatem, pentru că trebuie să mai și legiferăm în Parlamentul României.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Tudoreache, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Tudorache:

Domnule președinte,

Domnule vicepremier,

Doamnelor și domnilor,

Am citit cu mare atenție moțiunea simplă inițiată spre dezbatere de către colegii din PDL și cei neafiliați - văd, mai este cineva aici.

Am resimțit aceeași senzație de nedumerire pe care am simțit-o și în precedentele moțiuni depuse de dumneavoastră. Ce este de remarcat și oarecum de apreciat este perseverența cu care persistați în ideile și teoriile dumneavoastră. Perseverența care, însă, în anumite momente, vă înșeală perspicacitatea. Spun asta deoarece, uneori, din dorința asiduă de a milita pentru un punct de vedere ajungi să pierzi, să scapi printre degete esențialul.

În problematica descentralizării, esențialul constă în scopul comun care ar trebui să ne îndemne să conlucrăm pentru eficientizarea, modernizarea administrației publice. Așa cum țin să precizez, descentralizarea nu reprezintă un simplu proces de transfer de responsabilitate și competențe de la nivelul administrației centrale către cel al administrațiilor publice locale.

Prin descentralizare se dorește creșterea calității serviciilor publice adresate cetățenilor și împărțirea României în regiuni de dezvoltare. Schimbările sunt de amploare și impun o analiză amănunțită a efectelor pe care le-ar produce.

Citeam în textul de moțiune depus de colegii noștri că domnul vicepremier "ar trebui să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali și să demareze o reformă reală și completă a administrației publice în România". Este absurdă această formulare. Este absurd să faci o afirmație care să pună ștampila pe baronii locali, pe reprezentanții județeni chemați la dialog de către domnul vicepremier. Și mai este absurd din postura de opozant să pleci de la premisa că orice proiect inițiat de guvernare va fi unul strâmb, unul neclar și nesincer.

Dumnealor cer consensul politic și consultarea tuturor actorilor instituționali, ei nefiind capabili sau doritori să înțeleagă că acestea sunt lucruri pe care și noi le urmărim. Și dacă bunele noastre intenții în ceea ce privește proiectul nu sunt suficiente, atunci putem observa și miza pentru o mai mare deschidere din partea autorităților centrale de a lucra împreună cu autoritățile publice pentru identificarea de soluții care să sprijine demersul descentralizării.

Stăteam și mă gândeam acum la toată aprecierea pe care ar trebui s-o arătăm colegilor din opoziție pentru eforturile lor de a împiedica descentralizarea. Mă mai gândeam și la argumentația pe care au adus-o în moțiunea depusă nu demult. Și când spun argumentație, nu mă refer nicidecum la niște păreri proprii și concrete, păreri care, într-adevăr, să demonstreze toată teoria reformei, astfel încât să ne plecăm capul rușinați și să recunoaștem un așa-zis demers greșit.

Dacă ironia nu a fost sesizată, atunci o afirm eu, acum, pentru că tot ce am înțeles din această moțiune simplă a fost faptul că domnii și doamnele semnatari au mizat pe câteva dintre criteriile de fond din decizia Curții Constituționale, în încercarea lor de a împiedica modernizarea țării.

Așadar, doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Asistăm la depunerea unei moțiuni realizate exact ca o compunere din anii de școală generală sau poate de gimnaziu: 30% creație proprie, 70% inspirație. Și, ținând cont de acest lucru, încercăm să înțelegem rostul acestei moțiuni.

După aflarea deciziei Curții Constituționale, am așteptat cu toții, așa cum era și normal, motivarea, tocmai pentru a ști cum să abordăm această problemă corect, cum să facem ceea ce trebuie să facem astfel încât să ducem la bun sfârșit acest proces atât de important, ce ține de evoluție.

Am primit cu toții motivarea, ne angajăm să facem totul așa cum trebuie și totuși colegii de la PDL simt nevoia să înainteze încă o moțiune în care să se bată cu pumnii în piept și în care să strige cât îi țin plămânii de tare că își doresc și ei realizarea acestui proiect.

Domnilor,

Țin morțiș să vă spun că nu este neconstituțional să descentralizezi, dar este rușinos să afirmi că aspiri la reușita unui proiect pe care nu doar nu îl sprijini, ci încerci să-l și împiedici.

Modernizarea statului român trebuie să fie o realitate dincolo de disensiunile și dimensiunile dintre partide, dincolo de fricțiunile dintre opoziție și guvernare. Suntem toți îndatorați acestei țări să o conducem spre evoluție, spre prosperitate, iar reforma administrativă este pasul firesc pe care trebuie să îl facem pentru binele și scopul comun.

Acum, detașându-mă de textul redactat de colegii din opoziție, vreau doar să subliniez încă o dată necesitatea reală a continuării și susținerii procesului de descentralizare.

Este un deziderat la care nu trebuie și nu vrem să renunțăm.

Trebuie să mutăm puterea acolo unde îi este locul, și anume la oameni.

Serviciile publice trebuie oferite cetățeanului de către cea mai apropiată autoritate. Cea mai în măsură să cunoască realitatea, plusurile și minusurile zonale.

Cu riscul de a mă repeta, în încheiere, vreau să subliniez un aspect important al dorinței noastre de a îndeplini procesul de descentralizare. Importanța majoră a acestui deziderat constă în discuții cu electoratul. Trebuie să explicăm oamenilor de ce descentralizarea este indispensabilă, iar acest lucru trebuie făcut folosind cuvinte simple și clare.

Nu este nevoie de o mie de moțiuni, nu este nevoie de scandal și nici de invocarea unui presupus haos sau blocaj instituțional.

Este necesară armonia la nivel de comunicare pentru ca cetățeanul de rând să înțeleagă nevoia de schimbare și o acceptare ca fiind utilă atât pentru binele său, dar, mai ales, pentru recunoașterea unui act politic corect, în folosul generațiilor viitoare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să vorbească. Domnul Canacheu, cineva. Nu mai dorește nimeni, nu? Nu.

Are cuvântul în încheiere... Văd că sunteți foarte veseli.

În încheiere are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea, cu atingere specială spre domnul Ialomițianu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Plec de la constatarea că mai suntem acum în sală 23 de parlamentari pe un proiect despre care toată lumea care a vorbit a spus că este un proiect foarte important, fundamental și necesar pentru această țară. Și am făcut această precizare pentru că nu este prima dată când eu rămân printre cei care trebuie să ducem la capăt ceea ce convenit în dezbateri furtunoase. Și când trebuie să rămână cineva după aia să ia decizii și să muncească, efectiv să pună în practică. Și așa cum am spus și în intervenția mea, și astăzi și în alte intervenții publice, și la dumneavoastră la grup și o spun și acum, eu am luat foarte în serios această moțiune a dumneavoastră.

Am luat foarte în serios toate afirmațiile dumneavoastră, toate propunerile dumneavoastră și ce a spus domnul Tinel în intervenție. Da, vă garantez că în ceea ce mă privește - și am poziția politică pentru a putea spune acest lucru - voi determina, voi realiza un cadru suficient de larg pentru a participa, pentru a putea participa la elaborarea pachetului legislativ de care vorbim toți cei interesați, dar să fie interesați - pe de o parte. Pe de altă parte, să vină la dezbateri și la discuții cei care au vorbele la ei, adică știu subiectul, știu despre ce e vorba și au propuneri și au idei.

Vreau, de asemenea, nu știu dacă sunt în poziția asta, dar simt nevoia să vă mulțumesc celorlalți 22 de colegi care ați rămas până la această oră să discutăm despre descentralizare, pentru că asta înseamnă că încă mai există în Parlamentul României un mic nucleu care chiar este interesat de acest subiect, cu păreri pro și contra. Și cred că acest mic nucleu, chiar dacă se va putea mări, poate să genereze, într-adevăr, o construcție legislativă care să ajute administrația din România să fie mai performantă și să ofere servicii publice de calitate cetățenilor.

Aveți această garanție de la mine și vă mulțumesc pentru modul cum ați abordat această dezbatere, sigur, cu excepția observațiilor domnului Ialomițianu, care înțeleg că nu e interesat de descentralizare, ci numai de - mă rog - întrebările pe care mi le puneți mie.

Nu votez această moțiune pentru că ea conține foarte multe neadevăruri.

Vă mulțumesc mult.

E 20,40, cred că putem să închidem dezbaterea pe descentralizare.

Asta e replică la replică?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu. Domnul Ialomițianu, după ultimul vorbitor nu se mai vorbește. Îmi pare rău. Nu v-a atacat deloc. Nu! Dreptul la replică îl ofer eu.

Declar închisă ședința.

Nu se mai vorbește după ce a vorbit Guvernul, știți foarte bine treaba asta.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu (din sală):

Cum adică? Cine e Guvernul? Suntem în subordinea Guvernului?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu. Este ultimul vorbitor.

Ședința s-a încheiat.

Vă mulțumesc.

Ne vedem mâine dimineață la ora 9,00.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 20,44.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 8:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro