Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/15-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 07-04-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2014

5. Dezbatere politică organizată în temeiul art.182 din Regulamentul Camerei Deputaților (la solicitarea Grupului parlamentar al PDL) cu tema "Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc prioritățile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020".

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condițiile art.182 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PDL, cu tema "Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc prioritățile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020."

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună următoarea desfășurare a dezbaterii politice, vă citez: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar al PDL, 3 minute; prezentarea de către domnul prim-ministru Victor Ponta a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice, având timp maxim rezervat 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și încheierea dezbaterilor.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri participă câte un singur reprezentant. Timpul alocat: Grupul PSD, 15 minute; PNL, 10 minute; PDL, 5 minute; PP-DD, 5 minute; UDMR, 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 3 minute, cu posibilitatea de extindere; Grupul de neafiliați, 3 minute.

La finalul dezbaterilor, bineînțeles, va lua cuvântul, de asemenea, reprezentantul Guvernului.

Dacă aveți obiecții la procedura pe care v-am propus-o. Nu aveți obiecții.

Domnule Nazare, aveți obiecții? Nu.

Vă mulțumesc.

Vă supun votului procedura pe care v-am propus-o.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS

Cu 114 voturi pentru, 2 abțineri și 13 voturi împotrivă ale PDL-ului, procedura a fost aprobată.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PDL pentru a prezenta foarte pe scurt, domnule Nazare, 3 minute, tema pe care o propuneți dezbaterii.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, dragi colegi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Mărturisesc că am răsuflat ușurat când am văzut că domnul Ponta, primul-ministru al României, participă la această dezbatere, pentru că am văzut acel mesaj pe Facebook și am crezut că se va retrage, dar este...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Era în noiembrie retragerea, domnule Nazare. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Nici nu mai știm când e retragerea.

Și după-aia am văzut și interviul domnului Sebi Ghiță în care spunea că nu se retrage. Deci, m-am lămurit că nu se retrage. Și acum putem să avem...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să procedați la dezbatere, la temă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Procedând la dezbatere.

Acest acord de parteneriat pe care aș vrea să-l dezbatem astăzi seamănă foarte mult cu acel avion al companiei din Malaezia, care a dispărut fără urmă și-l caută toată lumea și nimeni nu-l găsește. Pentru că un specialist a aruncat cu acest acord, undeva, pe la Bruxelles și s-a tot dus, s-a întors, a fost un du-te vino, un ping pong, așa, cu acordul. Și într-un final, experții Comisiei Europene încearcă să găsească în interiorul lui cât de cât o strategie și nu o găsesc. Se tot strofoacă să găsească strategia. Și ne spun de atâtea ori: "România, faceți o strategie, veniți cu o viziune, cum vreți să cheltuiți banii." Că n-o să se poată experții Comisiei Europene să facă o astfel de strategie în locul nostru.

Suntem la a doua dezbatere convocată de PDL pe acest subiect tocmai pentru că la prima dezbatere nu s-a rezolvat nimic. Din toate chestiunile pe care le-am ridicat nu s-a rezolvat nimic. Chiar i-am dat primului-ministru o listă cu 10 întrebări pe fonduri europene la care încă nu mi-a răspuns nimeni, dar o să le reformulez astăzi, pentru că observăm că distanța între modelul polonez pe care l-ați invocat și modelul acesta pe care l-ați trimis mai nou la Bruxelles, este de ani-lumină între polonezi și România. De ce?

Și sunt trei lucruri pe care vrem să le dezbatem astăzi și trei soluții pe care le oferim.

Prima dintre ele. De ce avem programe naționale și n-avem programe regionale? Polonia are programe regionale. De ce să nu decidă regiunile cum să-și cheltuiască banii? De ce, spre exemplu, să avem un POSDRU național, când șomajul e-ntr-un fel la Arad și în alt fel la Brăila.

Al doilea punct pe care-l propunem astăzi. Deci, pe lângă programe regionale și nu naționale, propunem ca 25% din fonduri să fie gestionate de către regiuni. Știți foarte bine că toată lumea...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveți un minut, domnule Nazare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Știți că toată lumea merge cu jalba în proțap la București. Nu mai merge cu jalba în proțap la București dacă știm că măcar un sfert din bani sunt gestionați regional. Mi se pare un alt subiect extrem de important și cred că toată lumea ar fi de acord cu acest lucru. De ce nu avem acești...măcar un sfert din bani gestionați regional?

Iar al treilea punct, a treia propunere pe care o are PDL-ul astăzi, în fața dumneavoastră, este o propunere care urmează modelul polonez. Este vorba de o regiune, se numește Regiunea Est (Arată și o hartă în acest sens). Polonezii au făcut-o din cinci voievodate, au făcut o regiune și dau două miliarde de euro special pentru această regiune din est.

Vă propun ca cele două regiuni, Nord-Est și Sud-Est, să fie o regiune care să se numească România-Est și să primească dedicat măcar... dacă polonezii dau două miliarde de euro, pentru aceste județe care sunt cele mai sărace din România și cele mai sărace regiuni, atunci să dăm și noi măcar un miliard de euro pentru proiecte pentru dezvoltarea acestor regiuni.

Știți foarte bine că situația din zonă, geopolitică, este extrem de gravă și dacă dezvoltăm estul României, nu poate decât să ne ajute pe termen lung.

Acestea sunt, din punctul meu de vedere, trei propuneri pe care PDL-ul dorește să le dezbată astăzi împreună cu dumneavoastră. Mi se par toate trei de actualitate, toate trei foarte importante. Și, după cum știți, ultima oară v-am dat cadou acea carte cu Habarnam, tocmai ca să nu ne comportăm habarnistic, sunt trei propuneri fezabile și cred că toată lumea din sală, toți colegii, și toți primarii, indiferent de culoare, ar fi de acord dac-am putea să mergem cu adevărat în direcția modelului polonez, și nu doar să-l invocăm când avem nevoie electoral de el.

Vă mulțumesc și aștept răspunsuri pe aceste teme.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule Nazare.

În continuare, are cuvântul domnul prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-o oferiți de a prezenta realizările Guvernului în ultimii doi ani și mai ales ceea ce avem de făcut în viitor. Vreau să mulțumesc celor 10 parlamentari PDL, care încă sunt în PDL și care mi-au dat această ocazie să vin să le arăt ce n-au făcut când erau la guvernare.

Apreciez că antevorbitorul meu îmi citește contul de Facebook. Este un beneficiu al faptului că accesarea Facebookului nu presupune și un anumit coeficient de IQ. O să pun pe Facebook, ca să înțeleagă și domnul Nazare, că la momentul la care Domnia Sa a plecat din funcția de ministru al transporturilor, gradul de absorbție la Programul Operațional Sectorial Transport era 6,22. Astăzi este doar 31,23 și sunt convins (Aplauze.) că sfaturile domnului Nazare ne vor fi foarte utile în a ști cum să nu facem în continuare ca să nu rămânem la 6 gradul de absorbție care caracterizează guvernarea PDL.

Stimați colegi,

Vreau încă o dată să mulțumesc tuturor celor care, începând cu 7 mai 2012, în cadrul Guvernului Uniunii Social-Liberale, au reușit să schimbe fundamental o imagine pe care Guvernul anterior, Guvernul PDL, o lansase și o lăsase să fie lipită pe România, și anume, țara cu cea mai mare incompetență și cea mai mare corupție în domeniul absorbției fondurilor europene, singura țară în care cele cinci principale programe, Programul Operațional Regional, POSDRU, POS de Mediu, Transport și Creșterea Competitivității, aveau să fie suspendate în urma auditurilor făcute până în luna noiembrie 2011, o țară care avea gradul de absorbție de 7% la 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană.

Împreună cu dumneavoastră, membrii Parlamentului, cu miniștrii din cadrul Uniunii Social-Liberale, cu cei care au lucrat în autoritățile de management, am reușit câteva lucruri într-adevăr deosebite și aș vrea să le enumăr doar pentru aducere aminte, o să le scriu după aceea și pe Facebook, ca să aibă acces și alții, și anume, de la 7% grad de absorbție, gradul actual este de 35%, și așa cum vă va prezenta ministrul fondurilor europene, 2014 va fi din nou un an în care vom depăși nu doar ceea ce s-a absorbit în cinci ani, ci și anul 2013. Cele cinci programe operaționale care însumau 98% din fondurile puse la dispoziția României, blocate, suspendate în diverse faze, absolut toate sunt în acest moment operaționale, absolut toate se decontează, se semnează contracte. Am reușit în 2013 să primim rambursări de aproape 3 miliarde de euro. 3 miliarde de euro fonduri nerambursabile, care au fost folosite atât de autorități publice, cât și de beneficiari privați. Am avut în 2013 cea mai mare creștere a absorbției fondurilor europene, raportat la perioada anterioară din toate cele 27, sigur, plus Croația. Iar pe 20 februarie, într-o singură zi a guvernării Uniunii social-liberale, Comisia Europeană a rambursat României 830 de milioane de euro, deci cam cât era în stare să facă Guvernul PDL într-un an de zile.

Cam astea sunt realizările și sigur că nu mi-aș fi închipuit niciodată ca tocmai PDL-ul să-mi dea ocazia să le reamintesc în ce hal au adus România în ceea ce privește fondurile europene și lucrurile importante pe care le-am reușit.

Vreau însă să reamintesc cu această ocazie că, în urma incompetenței și fraudelor celor de la PDL, României i-au fost aplicate corecții financiare de aproape un miliard de euro. Sigur, sunt fonduri care se realocă în cadrul altor programe, însă cred că fiecare beneficiar din România care a fost supus acestor corecții financiare trebuie să știe cui sau din cauza cui s-a întâmplat acest dezastru al fondurilor europene.

Important este că dacă pentru perioada, pentru exercițiul 2007-2013, și având oferită de către instituțiile europene pentru România și Slovacia acea regulă N + 3, care ne permite și ne-a permis să evităm dezangajările până acum, pentru perioada 2014-2020, situația fondurilor structurale poate să fie alta, însă îmi fac datoria în fața dumneavoastră, a Camerei Deputaților, să prezint atât lucrurile bune, cât și lucrurile pe care trebuie să le știți dumneavoastră și, prin dumneavoastră, alegătorii care v-au trimis în Parlament.

În primul și în primul rând, din păcate, în ceea ce privește alocarea fondurilor europene pentru fiecare țară din regiune, pentru că eu cred că România trebuie să se uite către țările din regiune, prin negocierea purtată de către președintele țării, domnul Băsescu, România a obținut cea mai mică alocare, alături de Bulgaria, din întreaga Uniune Europeană, raportat la numărul de locuitori. Deși, cu siguranță, cred că până și în hărțile domnului Nazare se vede că România ar fi avut nevoie cu siguranță de fonduri structurale și de coeziune mai mult decât alte țări. Din păcate, am avut un negociator slab, un negociator care nu era interesat de ce se va întâmpla cu România după 2014 și îmi fac datoria doar să vă citesc: România a obținut 21,4 miliarde de euro la o populație recunoscută de 21 de milioane de locuitori, în timp ce Cehia, la jumătate din numărul de locuitori, a obținut tot 20,5, Ungaria, sub 10 milioane de locuitori, 20,4, Portugalia, 10 milioane de locuitori, 19,6. Deci, toate celelalte țări, Slovacia, la 5 milioane de locuitori, 13 miliarde de euro. Lituania la 3 milioane de locuitori, 6,4 milioane.

După cum vedeți, fiecare cetățean european din această regiune va avea în 2014-2020 alocate fonduri structurale și de coeziune la nivelul mediei de 2000 de euro, în timp ce România și Bulgaria doar o mie. Dacă tot vorbim de Polonia, vreau să știți că România are 21,4 miliarde, în timp ce Polonia are 72,7 miliarde. Acolo, un prim-ministru interesat de țara sa, s-a luptat la Bruxelles, și în cadrul Consiliului European, pentru ca în următorii șapte ani, Polonia să aibă în continuare fonduri structurale. Din păcate, n-am avut așa ceva, dar trebuie să știm cum folosim acești 21,4.

Important este că proiectul de acord de parteneriat a fost dezbătut, nu doar în cadrul Guvernului, nu doar prezentat dumneavoastră, Parlamentului, ci și cu structurile asociative, cu societatea civilă. A fost un acord dezbătut, îmbunătățit și România a transmis către Comisia Europeană acest proiect de acord. Suntem a 13-a țară din cele 28 de state membre. Tot auzeam că a fost respins. Era foarte greu să fie respins, nefiind trimis și nefiind niciun acord până acum respins pentru simplul motiv că, așa cum încercam să-i alfabetizez și pe unii din colegii din PDL, un acord de parteneriat se transmite oficial către Comisia Europeană, după care se primesc observații și începe acea negociere între Comisia Europeană și statul membru pentru a avea un acord final.

Am mai citit în adresa greu inteligibilă a colegilor de la PDL că România n-a accesat încă niciun euro din programul 2014-2020. Stimați colegi, n-a accesat nimeni niciun euro pentru simplul motiv că nicio țară membră a Uniunii Europene nu are încă semnat un acord de parteneriat pentru 2014-2020. Acordurile trebuie transmise până pe 20 aprilie și după aceea, într-o perioadă de 90 de zile, are loc negocierea între Comisie și țara respectivă. Dar, mă rog, așa cum n-ați știut să absorbiți fondurile europene până acum, cu siguranță nu veți ști nici în viitor.

Vreau doar să explic principalele priorități reflectate în acordul de parteneriat care, la rândul lor, vor fi incluse în programele operaționale: pentru infrastructură mare, România are la dispoziție 5,7 miliarde; pentru mediu, 3 miliarde de euro; pentru educație, resurse umane, un miliard; și infrastructură, 350 de milioane; pentru pregătirea tinerilor, incluziune socială, dezvoltarea locurilor de muncă, în jur de 2,25 de miliarde de euro; creșterea capacității administrative, 800 de milioane; pentru dezvoltarea IMM-urilor și a parcurilor industriale, 800 de milioane; dezvoltare urbană și regională, 4 miliarde de euro; pentru infrastructură în sănătate, 500 de milioane; cercetare, 700 milioane; IT, 500 milioane și pentru cadastru în zona rurală, în jur de 300 de milioane.

Este ceea ce avem la dispoziție în urma negocierilor purtate anul trecut și este extrem de important să folosim rapid și eficient acești bani pentru ceea ce s-a definit ca priorități naționale.

În ceea ce privește construcția instituțională, am pornit la o construcție care, de altfel, a fost propusă încă din 2011 Guvernului de atunci, de către fostul ministru Leonard Orban, o construcție care n-a fost acceptată de către Guvernul PDL, pentru că ar fi însemnat cu siguranță oprirea corupției și a intereselor fiecărui ministru în parte. Această construcție instituțională permite coordonare și responsabilitate în perioada 2014-2020, având în vedere că principalele autorități de management vor fi concentrate la Ministerul Fondurilor Europene, iar Ministerul Dezvoltării Regionale va avea autoritatea de management legată de programele operaționale regionale.

Dincolo de acestea, sunt convins că domnul ministru al agriculturii va explica tuturor colegilor prezenți care este modul...pentru că nu am fost întrebat aici, care este modul în care Ministerul Agriculturii în continuare va dezvolta atât obiectivele care țin de politica agricolă privind plățile directe, cât și dezvoltarea rurală.

Este foarte important ca învățând din greșelile și din ilegalitățile comise în 2010-2011 de către guvernarea PDL, învățând din lucrurile bune pe care le-am reușit împreună, vreau să mulțumesc tuturor miniștrilor care au participat direct, începând cu domnul ministru Teodorovici, la transport, domnul ministru Fenechiu și doamna ministru Mănescu, la POSDRU, doamna Câmpeanu, domnul Costoiu, domnul Pricopie. La POR, va spune domnul Dragnea, care sigur a avut de luptat cu un precedent ministru foarte bun la absorbția știrilor de la televizor și mai puțin a fondurilor europene. Toți ceilalți care au...doamna ministru Plumb, pentru deblocarea Programului de Mediu, miniștrii care au lucrat pentru a avea Programul Creșterea Competitivității deblocat.

Vreau să cred că în continuare, având o coordonare clară din partea Ministerului Fondurilor Europene, repet, succesele pe care le-am obținut, sau "succesurile", ca să înțelegeți și dumneavoastră, în acești doi ani, vor putea fi continuate în perioada următoare.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care mi-au oferit ocazia de a explica în fața Camerei Deputaților aceste realități și îmi doresc ca Parlamentul României să fie implicat în continuare în toate deciziile care țin de accesarea și utilizarea fondurilor europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare vom da cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare. Din partea Grupului Partidului Social Democrat are cuvântul domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea.

Aveți 15 minute la dispoziție, domnule viceprim-ministru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție, eu încă sunt obișnuit să ascult cu atenție pe oricine vorbește, și mă refer la ce a spus domnul Nazare.

În ceea ce privește sumele care trebuie să fie alocate pentru a fi gestionate la nivel regional, vreau să vă spun că pe următorul exercițiu financiar, pe următorul Acord de Parteneriat, dacă el va fi aprobat în forma care este transmisă de Guvernul României, sumele care vor fi alocate pe regiuni sunt în valoare de peste 5 miliarde de euro, care înseamnă peste 25%, în cadrul Programului Operațional Regional, la care se adaugă alte sume din celelalte programe. Deci sunt peste 25%.

În ceea ce privește înființarea - n-am înțeles exact - unei așa-zise regiuni "România Est", între Regiunea de Nord-Est și Regiunea de Sud-Est, nu văd ce rost ar avea o asemenea reașezare și în ce formă se poate face asta, pentru a fi alocată suma de un miliard de euro pentru aceste două regiuni. Vreau să vă spun că în cadrul noului Acord de Parteneriat, în cadrul Programului Operațional Regional, pentru aceste două regiuni sunt deja propuse a fi alocate 892 de milioane de euro pentru Regiunea de Nord-Est și 757 de milioane de euro pentru Regiunea de Sud-Est, deci în total 1,649 miliarde de euro, deci mai mult decât un miliard, de cât ați spus dumneavoastră. Repet, asta numai în cadrul Programului Operațional Regional.

Dincolo de sumele care au fost repartizate și pe care am vrut să vi le comunic, pe fond, propunerea dumneavoastră nu se bazează pe niciun fel de argumentație corectă, pentru că nu numai acele două regiuni au probleme în ceea ce privește nivelul de dezvoltare, România, în general, este dezvoltată dezechilibrat și trebuie să vă asumați și dumneavoastră "meritele" pentru acest lucru, pentru că ați continuat abordarea dezvoltării fără niciun fel de strategie, cel puțin în domeniul dezvoltării regionale, iar, în ceea ce privește repartizarea fondurilor pe regiuni, se face după niște criterii care sunt transparente și care stau la baza elaborării Acordului de Parteneriat, cel puțin pe domeniul care privește Programul Operațional Regional.

În ceea ce privește actualul exercițiu financiar, respectiv 2007-2013, cu încă 2 ani în care putem folosi fondurile respective, cel puțin la ministerul pe care îl conduc, unde este Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, vreau să vă dau doar câteva exemple, pentru comparație, care probabil că nu or să vă placă.

L-am auzit pe domnul prim-ministru spunând că a intrat de la Comisia Europeană, într-o singură zi, în februarie, o sumă egală cu cât a intrat într-un an în guvernările Boc.

Nu este chiar așa, domnule prim-ministru. O să vă dau un exemplu, la Programul Operațional Regional. În 6 ani de zile, 2007-2012, inclusiv, au fost absorbiți la Programul Operațional Regional 656 de milioane de euro, aproximativ 110 milioane de euro pe an.

În guvernările Ponta, după ce dăm la o parte lunile în care programul respectiv a fost suspendat, deci după deblocarea din aprilie, am absorbit, până la sfârșitul anului, peste un miliard de euro, 1,098 miliarde de euro. Este o diferență de la 1 la 10.

Măsurile care au fost luate și care au determinat acest grad foarte mare de absorbție, această creștere mare a absorbției, au fost generate, printre altele, și de înlocuirea unui mecanism greoi, defectuos, generator de corupție, și anume, s-a înlocuit mecanismul de rambursare cu mecanismul de decontare. Este un mecanism pe care și dumneavoastră puteați să-l folosiți, pentru că am auzit, începând de la șeful statului și terminând cu doamna Udrea, sau, mă rog, nu știu exact cine începe, cine termină, că noi am semnat, noi am alocat bani numai pe contractele semnate de dumneavoastră și plătim facturile emise în perioada dumneavoastră. Este o mare minciună.

Pe de o parte, noi am semnat, numai la programul nostru, sute de milioane de euro contracte, iar pe de altă parte, practica aceasta este o afirmație care vă acuză, vă acuzați singuri, pentru că dumneavoastră spuneți că nu ați fost în stare să absorbiți miliarde de euro exact în anii de criză prin care a trecut România. Miliarde de euro dacă erau absorbiți în acei ani, poate n-ar fi fost nevoie să se ajungă la tăierile salariilor funcționarilor și sigur și la încercarea de tăiere a pensiilor, precum și la mărirea TVA-ului.

În ceea ce privește viitorul Acord de Parteneriat, și închei cu aceasta, din punctul de vedere al dezvoltării regionale, al dezvoltării capacității administrative, precum și a Programelor de Cooperare Transfrontalieră, au la bază Strategia de Dezvoltare Regională care a fost elaborată de ministerul nostru, în colaborare cu instituții internaționale de prestigiu, și urmăresc o dezvoltare echilibrată a acestei țări, atât în ceea ce privește dezvoltarea urbană, cât și în ceea ce privește dezvoltarea regională în ansamblu.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul în continuare domnul Țîmpău, din partea Partidului Național Liberal.

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna necesitatea accelerării procesului de absorbție a fondurilor europene, considerând că aceasta reprezintă o șansă importantă pentru țara noastră de a micșora decalajul de dezvoltare pe care îl avem față de statele europene.

Pentru toate guvernele României, acest obiectiv a devenit, cel puțin la nivel declarativ, prioritate zero.

Au fost și eșecuri majore, culminând cu decizii ale instituțiilor europene de aplicare a unor sancțiuni care au generat blocarea programelor POS-DRU, POS-Transporturi, POS-CCE și POR, ceea ce a condus la pierderea unor sume importante.

Acest moment a fost depășit, dar costurile au fost mari pentru ceea ce înseamnă mediul antreprenorial și relansarea economiei românești.

Acum ne aflăm într-o nouă etapă, în care pregătim următoarea perioadă de programare europeană, 2014-2020, proces care s-a dovedit anevoios.

Acordul de Parteneriat care stabilește modul de utilizare a fondurilor europene pentru următorii 7 ani a suferit o serie de reevaluări, la cererea forurilor europene, varianta oficială fiind trimisă recent spre avizare la Bruxelles.

La o analiză a situației aferente perioadei 2007-2013, se observă o diferență foarte mare între valoarea contractelor, a deciziilor de finanțare, care acoperă peste 88% din fondurile alocate României în cadrul Programelor Operaționale, și procentul de 33,85%, care reprezintă valoarea sumelor rambursate efectiv în raport cu alocarea totală.

Este o diferență extrem de importantă și care, domnule ministru, ridică câteva întrebări esențiale. Din ce provine această diferență? Cât anume se datorează faptului că autoritățile de management au făcut o obișnuință din întârzierea plăților sau din schimbarea regulilor în timpul jocului? Cine răspunde pentru aceste deficiențe? Cât se mai poate recupera din această risipă? Care este suma cu care vom intra în dezangajare? Care sunt măsurile concrete pentru a se evita dezangajarea? Și nu în cele din urmă, care este gradul de absorbție asumat de către guvernul din care faceți parte pentru sfârșitul anului 2015?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt absolut necesare, pentru că ne arată care sunt viciile de sistem, greșelile făcute, care nu trebuiesc repetate, astfel încât în perioada 2014-2020 să putem beneficia cu adevărat de oportunitățile pe care fondurile comunitare ni le oferă.

Alocările pentru perioada următoare sunt mai mari, iar dacă nu vom reuși să îmbunătățim capacitatea de absorbție, risipa va continua, cu efecte greu de anticipat.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

La nivelul întregii Uniuni Europene există o reală preocupare referitoare la adoptarea de urgență a unor măsuri de stimulare a industriei.

În numeroase documente de poziție, forurile europene semnalează necesitatea unei industrii europene puternice, pentru a încuraja creșterea economică și competitivitatea.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an Consiliului European, spre analiză, o serie de priorități ale sprijinului necesar creșterii competitivității industriei europene.

Una dintre prioritățile-cheie o reprezintă punerea la dispoziție a resurselor necesare pentru renașterea industrială, de unde rezultă că pentru IMM-uri, facilitatea accesului la finanțare rămâne fundamentală dezvoltării acestui sector.

Odată cu adoptarea noului calendar financiar multianual, cel puțin 100 de miliarde de euro din fonduri structurale sunt puse la dispoziția regiunilor pentru finanțarea sprijinului acordat industriei și IMM-urilor, în conformitate cu propriile strategii.

Dezbaterea de astăzi este o ocazie excelentă pentru a afla cum ne pregătim pentru această competiție acerbă și cât ne putem propune să atragem din aceste fonduri absolut necesare pentru țara noastră.

Dar, pentru a obține rezultate, autoritățile responsabile trebuie să privească cu sinceritate, să determine care sunt carențele la capitolul deficiențe în sistem.

Știm cu toții că, în anul trecut, POS CCE ocupa penultimul loc în clasamentul celor șapte programe operaționale, din punctul de vedere al ratei de absorbție.

Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor de finanțare prin POS CCE în perioada 2007-2013 trebuie să constituie o lecție și pentru acest Guvern, iar vocea celor care le-au semnalat și le-au adus în atenția publică, profesioniști în domeniu, să nu rămână un ecou îndepărtat.

Deficiențe au fost semnalate în ceea ce privește prevederile Ghidului solicitantului, prima verigă în relațiile autoritate-beneficiar.

Astfel, acest document trebuie să fie clar, flexibil și să nu lase loc de interpretări în ceea ce privește cerințele de eligibilitate, documentele solicitate, cheltuielile eligibile, criteriile de evaluare.

Vulnerabilități există și în ceea ce privește evaluarea cererilor de finanțare.

În ceea ce privește faza de implementare a proiectelor, cel mai mare neajuns este relația dintre autoritățile de management, organismele de implementare și beneficiari.

Un element decisiv vizează conștientizarea angajaților acestor instituții asupra faptului că succesul beneficiarilor este și succesul lor, iar eșecul beneficiarilor este, deopotrivă, și eșecul lor, pentru că au știut sau nu cum să-i sprijine în demersul de atragere a fondurilor.

În prezent, lipsa oricărei responsabilități din partea autorităților statului, care în relația contractuală cu beneficiarii nu își onorează obligațiile ce decurg din contractele de finanțare, a devenit o practică ce nu poate continua.

Doar astfel corupția din domeniu, schimbarea regulilor în timpul jocului, criteriul politic, slaba capacitate administrativă sau neînțelegerea spiritului de funcționare nu vor mai avea un efect negativ și iremediabil asupra procesului de atragere a fondurilor în viitorul exercițiu bugetar.

Este un cerc vicios care trebuie spart. În acest domeniu trebuie să primeze criterii etice și de performanță, dar pentru acest lucru este nevoie de curaj și de voință politică.

Stimați reprezentanți ai Guvernului, aici de față,

Stimați colegi,

În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene va coordona Autoritățile de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Asistență Tehnică.

Această reformă a fost anunțată ca o mare realizare. Reminiscențele trecutului, așa cum le numeați, domnule ministru, trebuiau eliminate, iar sistemul de implementare a proiectelor intră acum într-o nouă etapă, caracterizată, sperăm, de flexibilitate, profesionalism și eficiență.

Astfel putem trage concluzia că în plin proces de pregătire a documentului programatic în baza căruia România va accesa fonduri europene în următoarea perioadă de programare bugetară, preocuparea Guvernului a fost bulversarea acestor instituții.

Din aceste transferuri nu se înțelege care este viziunea Guvernului în această privință.

Se va întâmpla la fel cu toate autoritățile de management? Vor trece ele, pe rând, în subordinea Ministerului Fondurilor Europene? Care au fost criteriile care au condus la aceste schimbări? De ce în acest proces nu ați inclus toate autoritățile de management? Cum vor îmbunătăți aceste transformări nivelul absorbției fondurilor comunitare?

Câtă vreme procedurile nu vor fi simplificate, câtă vreme avem un sistem greoi și extrem de birocratic, iar creșterea gradului de profesionalizare a specialiștilor din aceste instituții nu reprezintă o preocupare reală, nu vom reuși să avem un management performant al fondurilor europene.

Suntem cu toții de acord și există un consens politic asupra faptului că banii europeni reprezintă cheia relansării multor sectoare de activitate economică, de la infrastructură rutieră la dezvoltarea spațiului rural sau a IMM-urilor.

De modul în care Guvernul pregătește absorbția fondurilor europene alocate României în structura bugetară europeană depinde dezvoltarea țării noastre pe termen lung.

Pe de altă parte, Guvernul este dator să identifice și să aplice și alte politici fiscale atât de necesare mediului de afaceri și economiei românești în general, după o perioadă de îndelungată criză financiară, care a afectat atât resursele bugetare, cât și aportul mediului antreprenorial la creșterea economică.

În această etapă postcriză, România are nevoie atât de cheltuirea fondurilor europene, cât și de adoptarea unor măsuri care să reducă presiunea fiscală asupra mediului de afaceri, pentru a permite inițiativei private din economie să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a societății.

Așa cum am susținut măsurile guvernamentale de deblocare a fondurilor europene pe domenii esențiale, noi, liberalii, susținem necesitatea adoptării măsurilor de relaxare fiscală și relansare economică, în special neimpozitarea profitului reinvestit și a reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator.

Domnule prim-ministru,

Limitele unei guvernări orientate spre idei și politici exclusiv de stânga vor începe în cel mai scurt timp să apară. Economia reală, oamenii care produc în România de astăzi au nevoie de garanții din partea actualului Guvern că se va păstra cota unică, că vor fi introduse măsuri de relaxare fiscală, că TVA-ul de 9% la pâine va fi păstrat și de ce nu, extins pentru alte produse alimentare.

Apelurile repetate ale beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri europene s-au intensificat în ultima perioadă, pentru că au așteptări mari și justificate pentru următoarea perioadă de programare.

Vocea lor trebuie să fie ascultată de către Guvern, pentru că ei știu cel mai bine cum birocrația excesivă îi demoralizează, le pune în pericol succesul demersului, cum dialogul deficitar și lipsa de corelare instituțională între autoritățile de management și organismele de implementare îi costă timp și bani.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Problema accesării fondurilor europene nu trebuie să fie una politică, ar trebui să fie mai degrabă una administrativă, ferită de interese și mecanisme politice care riscă să pună în pericol performanța unui domeniu vital pentru consolidarea trendului economic ascendent înregistrat anul trecut de România.

Partidului Național Liberal a fost cel care a vegheat în Guvern ca multe dintre angajamentele asumate în numele Uniunii Social Liberale să fie îndeplinite, contribuind totodată la deblocarea programelor europene, cât și la îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor comunitare.

Domnule ministru,

Aveți în Partidul Național Liberal un partener, atât timp cât veți reuși să separați absorbția fondurilor europene de ingerința politică. Dar vă asigurăm, domnule ministru, că nu vom ezita să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a sancționa ori de câte ori va fi nevoie eventualele derapaje și abuzuri ale acestei guvernări.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc. Are cuvântul domnul Nazare, din partea Partidului Democrat Liberal.

Aveți 5 minute, domnule Nazare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e nicio diferență în răspunsul primului-ministru de acum 6 luni, la aceeași dezbatere, și răspunsul aceluiași prim-ministru, la această dezbatere. Singura diferență e că acum 6 luni era Ponta 2, acum e Ponta 3. Aceleași lucruri ne-a zis, cu o singură diferență: ne-a și jignit, la 3 propuneri fezabile, clar fezabile. Bun. (Vociferări.)

Ce putem să spunem acum, după ce ne-a și jignit domnul Ponta?

Domnule prim-ministru,

Să știți că polonezii au reușit din două motive: că aveau dorință de muncă și curaj. Dorință de muncă să-și implementeze proiectele și curaj să dea banii la regiuni direct, direct la regiuni, să gestioneze regiunile banii, nu un minister, la București, nu ministerul domnului Dragnea, nu în pixul domnului Dragnea, nu, la regiuni. Ei au avut acest curaj.

Dumneavoastră n-aveți curajul acesta. Și mai mult decât atât, nici dorință de muncă nu aveți, și asta-i foarte îngrijorător. Și știți de ce, domnule prim-ministru, n-aveți această dorință de muncă? Pentru că, domnule prim-ministru, dacă în acest an declarații de cheltuieli s-au transmis doar pentru 150 de milioane, când vă propuneți 2,8 miliarde, păi, da’ de ce ați trimis, domnule prim-ministru, așa puține? S-au terminat proiectele PDL și nu mai aveți ce să trimiteți? Mă întreb? Da?

De ce în acest an investițiile au scăzut cu 2 miliarde față de anul trecut? De ce, domnule prim-ministru, dacă avem această absorbție fenomenală la hectar, de ce s-au redus investițiile, că ar fi trebuit să se vadă în locuri de muncă, ar fi trebuit să se reflecte undeva și această absorbție?

Domnule prim-ministru,

Mai mult decât atât, ce mă îngrijorează, că aveți această capacitate extraordinară de a minți, dar, mai mult decât atât, vă mințiți și pe dumneavoastră, probabil, când vă uitați în oglindă, vă mințiți și pe dumneavoastră. De ce?

Sunt 3 minciuni fundamentale pe care le spuneți. Prima dintre ele: suspendările.

Domnule prim-ministru, suspendările au fost sub Ponta 1, sub Ponta 2, da? N-au fost în guvernările noastre. Și mai mult decât atât, suspendările au venit ca urmare a nerespectării planului agreat cu Comisia Europeană. Din cauza aceasta au venit suspendările, nu din alte motive.

A doua minciună: minciuna negocierii proaste. Da? V-ați luat de Băsescu, că a negociat Băsescu prost. Domnule, e ca în povestea cu leneșul, "muieți ți-s posmagii și nu-i ajung." Domnule, hai să cheltuim banii aceștia pe care îi avem, hai să nu ne mai luăm că n-avem bani, hai să vedem că-i avem, da?

Iar a treia minciună pe care o spuneți, la fel de fundamentală, este că domnule, noi am reușit această rată.

Domnule,

Rata de absorbție, chiar dacă e cât e ea, 30%, domnule, e un simplu indicator, ea nu reflectă că funcționează un sistem. Nu știu dacă ați înțeles... că nu reflectă, e un simplu indicator, foarte bine că îl avem, dar e o chestiune normală. În orice stat, după 5 ani de integrare, normal că crește și rata de absorbție, e o chestiune naturală, firească, s-a întâmplat și în Polonia și peste tot, da? Deci, nu vă puteți împăuna cu această rată de absorbție, pe care noi o recunoaștem, într-adevăr, este firesc că a crescut rata de absorbție.

Dar acum ce aș vrea eu să vă întreb pe dumneavoastră, da?

Domnule prim-ministru... (Comentarii.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea, lăsați vorbitorul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Dacă îmi dați voie să și vorbesc...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, mai puțin nervos, vă rog frumos. Transmiteți sălii treaba aceasta, și e reacția...

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Am înțeles. Nu vreau să transmit sălii, nu, vreau doar să avem o concluzie, da?

Aș vrea să-mi răspundeți, spre exemplu, la câteva întrebări legate de infrastructură, dacă se poate.

Știți foarte bine...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveți un minut, domnul Nazare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Da, sigur.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Concentrați-vă, vă rog!

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Mă concentrez, da.

Ați mers la Daimler și le-ați spus că în 2015 vor merge pe autostradă spre fabrică, da? Și noi știm că în contracte termenul de finalizare pe Dumbrava-Deva e în mai 2016. Știm din contracte că Sebeș-Turda și dacă se semnează mâine tot în primăvara lui 2016 este gata. Cum ați putut să spuneți acest lucru unui investitor atât de important? Cum ați putut să le spuneți lucrul acesta? Chiar credeți că ei vă cred când le spuneți așa ceva? Comarnic-Brașov îl mai terminați în 2016? Vă mai dați demisia? Sebeș-Turda când îl trimiteți la Bruxelles?

Sunt o grămadă de întrebări la care trebuie să ne răspundeți. Și mai mult decât atât, probabil că n-aș fi vrut să intru în aceste întrebări, aș fi vrut să rămân la cele 3 propuneri, dar vă rog eu frumos, luați în considerare acest proiect, da? (Comentarii.) Pentru că, domnul Dragnea, ce vreau să vă spun, poate că, într-adevăr, suma e mai mare, dar suma nu trebuie să fie gestionată de la București, pentru că România nu se va dezvolta dacă noi ținem, ne așezăm pe bani la București. Dați banii la regiuni! Lăsați regiunile să cheltuiască banii în funcție de nevoile lor! Și atunci o să vedeți, urmând modelul polonez, că vom avea absorbție mai mare și se va și reflecta în dezvoltare, nu va fi doar o cifră pe hârtie, că nu ajută pe nimeni cifra pe hârtie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, ați epuizat timpul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Am epuizat timpul, am înțeles. O să-i las această hartă domnului... (Îi dă harta domnului prim-ministru, Victor-Viorel Ponta.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke...

Doamna Luminița Adam, din partea Partidului Popular - Dan Diaconescu, Partidul Poporului, pardon.

Video in format Flash/IOS

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Al Poporului, domnule președinte, al Poporului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Poporului, am înțeles, doamna Adam.

Video in format Flash/IOS

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Grupul parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu consideră că este oportună o astfel de dezbatere pe tema noii perioade de finanțare, mai ales oferirea de răspunsuri concrete din partea Guvernului.

Cred că suntem toți de acord că țara noastră nu a excelat niciodată la capitolul absorbției fondurilor europene, indiferent cum s-au numit guvernele care au fost.

Deși guvernul actual a schimbat arhitectura instituțională formată din Ministerul Fondurilor Europene și Autoritățile de Management de la încă două ministere, mizând pe o centralizare a atribuțiilor, cu scopul unei mai bune procesări a programelor și proiectelor, în vederea accesării fondurilor, momentan, considerăm că nu s-a putut termina faza de negocieri privind documentele pragmatice care vor stabili liniile de finanțare.

Remarcăm, de asemenea, că din primăvara anului 2013, situația privind prioritățile și instituțiile care vor gestiona absorbția fondurilor europene în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 nu a evoluat.

De la început, Comisia Europeană ne-a atras atenția asupra nerespectării condițiilor minime de calitate și credibilitate, așa cum reiese și din scrisorile transmise.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece Guvernul se pare că a considerat că este suficientă consultarea și includerea propunerilor de proiecte ale baronilor locali, fără să realizeze o analiză socio-economică privind prioritățile de dezvoltare ale României în baza cărora să fie depuse proiectele.

Reamintim Guvernului că în foaia de parcurs a negocierilor, Ministerul Fondurilor Europene își propunea să transmită Proiectul de Acord de Parteneriat la Comisia Europeană de la începutul lunii noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de Comisie în ianuarie 2014.

Abia la sfârșitul lunii martie, anul acesta, s-a transmis o versiune oficială a Acordului de Parteneriat pe care Comisia o poate consulta și la care poate transmite un răspuns în maximum 3 luni.

În acest moment, nu ne mai rămâne decât să așteptăm și să sperăm că în ultimul ceas autoritățile române responsabile și-au făcut bine treaba, iar documentele vor fi acceptate de către experții de la Comisia Europeană. Iar când va începe perioada de depunere a proiectelor, în vederea obținerii finanțării, așteptăm Guvernul să-și respecte promisiunile electorale și să asigure fondurile naționale necesare pentru desfășurarea proiectelor, astfel ca beneficiarii să nu se mai regăsească în situația de a întrerupe proiectele, de a depăși perioada de implementare din cauza lipsei finanțării naționale, situație neplăcută și nedorită de niciunul dintre noi.

Statul român trebuie să fie responsabil în fața cetățenilor săi care înving cu răbdare birocrația și se încumetă să depună un proiect în multele domenii pe le care acoperă programele operaționale.

Românii trebuie încurajați să acceseze acești bani, sperăm noi, bani care nu pot fi fraudați, motiv care, iarăși sperăm că poate nu reprezintă un interes așa de mare pentru baronii locali.

Cerem pe această cale responsabilitate și asumare din partea Guvernului Ponta, nu în fața noastră, ca politicieni, ci în fața cetățenilor, care merită să acceseze fondurile europene, fonduri care se strâng și din banii noștri, contribuabili europeni fiind.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul Cseke Attila, din partea UDMR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dezbaterea despre fondurile europene, accesarea acestora și posibilitățile și procedurile prin care vom putea accesa fonduri europene în perioada următoare este o dezbatere importantă, este o dezbatere care ar trebui să transceandă dezbaterilor politice. Sigur, nu vom reuși acest lucru, în mod evident, dar totuși cred că aici profesionalismul trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus.

Până la urmă vorbim despre șansa acestei țări, șansa comunităților locale din România de a se dezvolta.

Pentru a avea un acord de parteneriat mai bun, pentru a crea șansele unei absorbții mai bune decât în această perioadă de șapte ani care a trecut, este evident că trebuie să analizăm și ceea ce s-a întâmplat. Este evident că trebuie să vedem și greșelile noastre, ale tuturor celor care am fost și au fost în ultimii șapte ani acolo unde s-au decis lucruri și trebuie să putem să învățăm din aceste greșeli. Trebuie să remarcăm și succesele pe care le-am avut. Astăzi vom avea o dezbatere și pe descentralizare. Până la urmă, cifrele arată că acolo unde agențiile de dezvoltare regională au avut un cuvânt de spus în programul operațional regional, acolo absorbția este mai bună sau chiar dublă față de alte programe operaționale.

Este evident că este un succes și salut acest lucru și posibilitatea de plată și procedurile de plată care s-au introdus nu de mult. Este evident că acest lucru ajută atât operatorii economici, cât și autoritățile locale și eliberează fonduri proprii ale celor care trebuiau să cofinanțeze.

Dacă ne uităm puțin la rata de absorbție, în această perioadă, vom mai vedea un lucru: programul transfrontalier România - Ungaria se bucură de cel mai mare succes, care poate ar trebui să ne dea și puțin de gândit. În afară de disputele uneori politice, cele patru județe din România și cele patru județe din Ungaria colaborează extraordinar de bine și au o rată de absorbție apropiată de 60%, ceea ce nu va fi atins de alte programe, ceea ce ne arată că aici procedurile și colaborarea extraordinară a județelor de pe lângă graniță trebuie să ne dea un verdict, și anume că aici e nevoie de finisări, dar de mari modificări poate nu ar fi nevoie.

A vorbi despre programe de dezvoltare înseamnă a vorbi despre dezvoltarea României și de dezvoltarea comunităților locale.

O problemă pe care domnul viceprim-ministru a și semnalat-o aici la microfon este aceea că în acești șapte ani, din păcate, în interiorul regiunilor de dezvoltare discrepanțele economice în loc să se reducă între județe și între zone mai mici, discrepanțele economice au crescut și trebuie să încercăm să facem ceva ca să oprim această tendință și s-o oprim și să recuperăm. Există regiuni de dezvoltare în care între primul județ și ultimul județ, ca dezvoltare economică, situația sau diferența s-a dublat. Și din acest punct de vedere salut acea reglementare care este cuprinsă în acordul de parteneriat, acel instrument denumit investiții teritoriale integrate care va acorda șansa unor comunități mai mari, zone mai largi de investiții integrate și credem că acest instrument trebuie folosit pentru mai multe zone ale țării. Astăzi, din unele studii din țară, 14 județe sunt într-o situație economică chiar foarte dificilă.

O situație punctuală care va trebui rezolvată este legată de inechitatea în șansele de dezvoltare. Am mai discutat la acest microfon în Parlament de această situație. Trebuie să facem într-un fel ca de Programul național de dezvoltare rurală sau de programe investiționale rurale să beneficieze și satele care aparțin de orașe, pentru că, în acești șapte ani, așa cum au fost procedurile, aceste sate care aparțin administrativ de orașe au fost într-o inechitate extraordinară față de satele care aparțin de comune. Satele care aparțin de comune au putut beneficia de investiții, de apă, de canalizare, de drumuri, de cămine culturale, de cămine de bătrâni, în timp ce un sat limitrof, dar care aparținea de un oraș nu putea accesa un asemenea proiect, pentru că era considerat ca fiind într-un perimetru urban.

Iată că sunt câteva provocări și avem speranța și credem că avem și priceperea pentru a soluționa acest lucru.

Vom sprijini inclusiv cu specialiștii noștri definitivarea și realizarea acestui acord de parteneriat și ne dorim, așa cum cred, cu toții ne dorim să începem cât mai rapid această execuție a exercițiului bugetar, așa cum își doresc și celelalte țări europene.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Cseke Attila.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Conservator, domnul ministru Daniel Constantin.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin (viceprim-ministru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am apreciat în mod deosebit inițiativa pe care Partidul Democrat Liberal a avut-o astăzi, de a organiza o dezbatere, credeam eu și speram, productivă despre fondurile europene, am sperat că veți veni cu câteva propuneri constructive, astfel încât să avem un rezultat concret al acestei dezbateri. Din păcate, am fost total surprins neplăcut de faptul că cel care a reprezentat partidul dumneavoastră a fost total nepregătit cu privire la subiectul de astăzi. Am văzut aceeași superficialitate în abordarea acestei probleme pe care am văzut-o în actul de guvernare al Partidului Democrat Liberal. Sigur că trebuie să remarc și faptul că mi s-a părut destul de mult tupeu în abordarea dumneavoastră, domnule Nazare, să vorbiți despre fonduri europene, dumneavoastră și partidul din care faceți parte, mai ales că fondurile europene reprezintă un domeniu despre care toți românii probabil că la această oră știu că este domeniul în care ați avut cea mai puțină performanță.

Eu vreau să dau doar câteva exemple despre domeniul pe care îl coordonez, despre agricultură, chiar dacă n-ați făcut referire. Probabil că nu știați că și în agricultură avem fonduri europene și încă foarte multe, faptul că, în aproape doi ani de zile de când guvernăm, am reușit să atragem tot atâtea fonduri europene cât ați reușit dumneavoastră în cinci ani, cât ați fost la guvernare.

Gradul de absorbție pe programul național de dezvoltare rurală astăzi a ajuns la 70%. Sigur că nu vreau să spun că pe guvernarea dumneavoastră lucrurile n-au mers deloc în acest domeniu, au mers, dar nu atât cât ar fi trebuit. Am preluat gradul de absorbție în mai 2012 la 37% și iată că în doi ani de zile aproape că am dublat gradul de absorbție și investițiile care s-au făcut în agricultură cu fonduri europene.

Tratăm cu deosebită atenție acest domeniu pentru că - am spus-o de fiecare dată - agricultura cred că a mers bine și are un potențial de a merge foarte bine în continuare, putem să ne îndeplinim cele două obiective pe care le-am avut și noi și le-ați avut și dumneavoastră, dar dumneavoastră doar declarativ, și anume, să creștem veniturile pe de o parte, creștere economică și, pe de altă parte, locuri de muncă.

Fondurile europene reprezintă pentru agricultură principala sursă de finanțare și cred eu că am reușit să punem în practică foarte multe obiective pe care ni le-am propus. Vreau să vă mai dau doar câteva cifre: în anul 2012 Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene în valoare de 2,5 miliarde de euro, în anul 2013, 2,7 miliarde de euro, iar în anul 2014 cred că vom ajunge la 2,9 miliarde de euro, în condițiile în care bugetul de stat, așa cum știți, este undeva în jur de 1,1 miliarde de euro, an de an, pentru agricultură.

Ca performanță, cred că știți sau dacă nu știți vă spun eu acum, în acest an am reușit pentru prima dată ca plățile directe, subvențiile în agricultură să fie plătite înainte de campania de primăvară către fermieri. Numai în trei luni de zile din acest an Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a plătit aproape 900 de milioane de euro, o performanță care ne-a condus la o situație în care la toate vizitele pe care le facem în teritoriu - și eu fac vizite pentru acest domeniu de mai bine de 12 ani - nu mai discutăm despre nivelul subvenției, nu mai discutăm despre momentul în care plătim sau nu plătim subvenția, oamenii sunt mulțumiți că au banii la timp, banii care li se cuvin și că pot să-și facă toate pregătirile și de primăvară, și de toamnă atunci când au nevoie de aceste pregătiri.

De altfel, toată această demagogie și tupeul de care vă vorbeam cred că au fost sancționate, au fost demascate și sancționate și de către electorat. Împrejurarea că astăzi doi dintre cei care au fost miniștrii agriculturii în timpul guvernării dumneavoastră nu mai sunt nici măcar în Parlamentul României confirmă faptul că demagogia dumneavoastră și lipsa de interes pentru atragerea de fonduri europene a fost sancționată de către electorat. Domnul Tabără și domnul Fuia, cei care au gestionat o perioadă importantă acest domeniu, astăzi nu mai sunt aleși în Parlamentul României.

Sigur că despre agricultură și fonduri europene cred că am putea să vorbim nu doar cinci minute, cât mi-a alocat domnul președinte de ședință, cinci ore, cinci zile sau poate chiar...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mai acord câteva minute, nu-i problemă...

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Nu, este suficient, am vrut doar să punctez faptul că este un domeniu atât de vast și că mi-ar fi plăcut să avem cu adevărat o dezbatere constructivă. Din păcate, și în opoziție, și la guvernare ați demonstrat că nu aveți soluții pentru acest domeniu atât de important pentru dezvoltarea economică.

Mulțumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Nazare, vă rog să luați loc, nu fiți așa de furios!

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare (din sală):

Dreptul la replică!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu acum se dau drepturile la replică!

Are cuvântul în continuare domnul Ovidiu Ganț, din partea Grupului minorităților naționale.

Domnule Ganț, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a spus astăzi aici că o dezbatere pe această temă e importantă. Vin în fața dumneavoastră să afirm... și anume că ar putea fi importantă, dar la ce am asistat astăzi nu este important din niciun punct de vedere, nici pe formă, nici pe fond. Pe formă nu este important pentru că am asistat la un lung șir de ironii, persiflări, jigniri, reproșuri, iar pe fond nu e relevant pentru că nu am auzit nicio soluție concretă avansată în sensul îmbunătățirii actului de administrație, implicit a absorbției fondurilor comunitare.

Realitatea este următoarea: că odată cu încheierea negocierilor de aderare în decembrie 2004 toate executivele care s-au succedat pot să-și treacă în cont eșecuri, întârzieri, erori, cum, în egală măsură, pot să-și treacă în cont eventuale "succesuri", dacă acestea există. Am folosit acest termen pentru a sublinia o dată în plus că astfel de trimiteri nu sunt în ordine. Este nepotrivit, după părerea noastră, ca într-o dezbatere parlamentară să comitem asemenea ironii, nu este în regulă nici să catalogăm colegii ca fiind mincinoși sau cu alt fel de epitet.

În realitate, totodată, trebuie să spunem că suntem într-o situație neplăcută și că orice succes pe care l-ar avea actuala administrație în a absorbi fonduri comunitare este un succes al nostru, al tuturor, este un succes al României, pentru că fiecare euro pe care-l vom aduce în România se va cheltui în beneficiul nostru, al tuturor. De aceea, țin pumnii și ținem pumnii Executivului să reușească în acest sens.

Pe de altă parte, suntem în Parlament. Nu suntem noi aceia care suntem chemați să dăm soluții administrative, să dăm soluții executive, suntem chemați să dăm soluții legislative și una dintre ele, după părerea mea, ne stă la îndemână. Este opinia grupului nostru parlamentar că, dincolo de disensiunile politice și de campania electorală care în mod neoficial se pare că a început și că încercăm permanent să marcăm, repet, prin reproșuri, ironii și invective, avem o soluție la îndemână, și anume să modificăm articolul 3 din Constituție, paragraful 3, care se referă la structurile administrativ-teritoriale din România și să introducem noțiunea de regiune, care ne lipsește. Ar fi o modificare minimă, dat fiind faptul că probabil soluția mai importantă pe care am imaginat-o în Comisia pentru modificarea Constituției nu va mai avea sorți de izbândă, dar aceasta este propunerea noastră concretă. Există un consens al grupurilor parlamentare, al partidelor, pe necesitatea modificării Constituției în acest singur punct. Este un pas mic pentru modificarea Constituției, dar e un pas mare pentru reformarea administrației din România.

Totodată, sper ca domnul viceprim-ministru Dragnea să mă audă, cred că ar fi un mod de a deschide calea pentru a valorifica eforturile pe care ministerul Domniei Sale, dar și grupul de oameni de știință care au lucrat la conceptul de regionalizare să poată fi valorificate, să facem ceva din acest demers, astfel încât în anii care urmează să putem așeza administrația și, implicit, absorbția fondurilor comunitare pe alte baze, mult mai sănătoase, pentru că toți am ajuns la concluzia că programele regionale sunt mult mai eficiente decât cele gestionate la nivel central.

De aceea sper, domnule prim-ministru, că această propunere pe care noi, grupul nostru parlamentar, v-o facem să primească un răspuns din partea dumneavoastră. Nu astăzi, pentru că nici nu ne așteptăm la un răspuns din partea Guvernului pe loc, dar să luați în atenția dumneavoastră această modificare minimă a Constituției, care ar putea să întrunească fără nicio problemă cele două treimi în Parlament și să schimbăm în mod fundamental atât absorbția fondurilor comunitare, cât și administrația din România.

Vă mulțumesc frumos, întrebându-mă, totuși, dacă de maniera în care au decurs discuțiile la această dezbatere mai are vreun rost o discuție despre descentralizare și administrație, pentru că în ce mă privește nu mai sunt interesat nici să aud "succesuri", nici "minciuni", nici "mincinos" și așa mai departe. Personal cred că este de netolerat așa ceva și, sigur, ne putem dori cu toții, sper să ne dorim cu toții să vină momentul, să vină ziua când în Parlamentul României putem avea o dezbatere fără acest mod de a ne adresa unii altora.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc și eu, domnule Ganț.

Are cuvântul domnul Clement Negruț din partea nafiliaților. După domnul Clement Negruț.

Vă rog, domnule, poftiți!

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte, rugămintea este să respectați prevederile art. 159 alin. (2). Când un deputat vă cere dreptul la replică sau pe procedură sunteți obligat să acordați microfonul imediat, așa spune regulamentul, nici la început, nici la sfârșit, nici când considerați dumneavoastră. Și am rugămintea să-i acordați dreptul la replică colegului meu, domnul deputat Nazare, pentru că a solicitat acest drept.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Clement Negruț are cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

O temă importantă legată de absorbția fondurilor europene, dar constat că cel care astăzi trebuia să vină să ne prezinte o viziune viitoare, pentru că în doi ani am văzut că nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere, nu a făcut altceva decât să critice ceea ce, în opinia Domniei Sale, nu au făcut bine, și aici mă refer la guvernele anterioare. Fac vorbire despre domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Într-adevăr, absorbția fondurilor europene este sublimă, domnule prim-ministru, dar lipsește cu desăvârșire.

Stimatul meu coleg spunea că nu avem investiții. Eu vă mai spun altceva: dacă avem absorbție foarte bună, dacă avem colectare foarte bună la buget, de ce, domnule prim-ministru, încă 37 de taxe și de ce de la 1 aprilie scumpirea combustibililor, motorina și benzina, dacă avem acești bani? Știu că lucrurile acestea vă irită, vă mai spun încă ceva care probabil vă va irita și mai mult: săptămâna trecută membrii Partidului Mișcarea Populară v-au depus peste 300.000 de semnături ale românilor care nu doresc scumpirea combustibililor, în condițiile în care ne spuneți că avem un grad de absorbție foarte bun.

Domnule prim-ministru, minciuna are picioare scurte. Au trecut doi ani de când guvernați această țară, nu am văzut milionul de locuri de muncă, nu am văzut bunăstare în traiul românilor. Aceasta caracterizează guvernarea USL, până nu demult, și guvernarea PSD et company în ultima vreme.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu știu de ce aveți tentația să țipați toți, chiar nu înțeleg treaba asta.

Voci din sală:

Nu toți!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tararache, aveți un minut.

Nu, mă refer la neafiliați și la domnul Nazare, ca să fiu corect cu viața.

Vă rog, domnule Tararache, aveți un minut.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Spuneau antevorbitorii mei că este foarte importantă dezbaterea de astăzi. Eu zic că e vitală dezbaterea de astăzi și vitală este accesarea de fonduri europene. România are nevoie ca de aer în acest ciclu financiar, '14 - '20, de atragerea în marea lor majoritate, putem să atingem un procent, dacă ne uităm la modelul de succes Polonia, cât mai mare.

Ca soluții, pentru că timpul este limitat, ca propuneri, domnule ministru, v-aș propune - pentru că, știți și dumneavoastră, românii au aflat de fonduri europene foarte greu, de atragerea lor la fel, sunt speriați beneficiarii că au accesat în anii trecuți și nu și-au primit banii, știu că este un lucru foarte dificil, că se cer fel și fel de hârtii, am avut și noi arta aceasta de a îngreuna acest proces - o campanie de informare fără precedent, referitoare la aceste fonduri europene, pentru că satul românesc, orașele românești, agricultura românească, infrastructura românească are nevoie ca de aer de acești bani.

Aș vrea, în final, să spun că vreau să le urez succes ... Eu nu m-aș bucura la un eșec, că nu l-aș privi ca pe un eșec al unui partid sau al unui ministru sau prim-ministru. Eu l-aș privi și semieșecul pe care l-a trăit România în ultimii ani este semieșecul României, în fond. Și succesul acestui proces va fi succesul României, al nostru, al tuturor.

De aceea, vreau să urez succes Guvernului României, că va fi acesta, că va fi următorul, vreau să urez succes Guvernului României în acest proces și vreau să vă transmit că Parlamentul României, în acest procent, este partener.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

S-au încheiat dezbaterile. Dau cuvântul pentru un minut dreptului la replică al domnului Nazare. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc.

Vreau să dau citire, dacă domnul ministru al agriculturii este aici, domnul Constantin, ce vă scria Comisia Europeană în ianuarie și cum răspundeați dumneavoastră în acord de parteneriat.

Ce spune comisia: "Sunt necesare clarificări suplimentare în privința rolului Ministerului Dezvoltării Regionale, ca organism intermediar pentru fondurile de dezvoltare rurală." Comisia Europeană ne întreabă: ce caută agricultura la domnul Dragnea, la Ministerul Dezvoltării?

Și cum ați răspuns dumneavoastră: "Domnule, am trimis acolo OI-ul de agricultură pentru direcționarea intervențiilor în proiecte de infrastructură" adică pentru... ce înseamnă direcționarea aceasta?

Domnule Constantin, dacă am tupeul să spun și adevărul, pentru că aici trebuie să și spunem adevărul, sunt niște adevăruri de spus, dacă am tupeul să-l spun, nu trebuie să mă condamnați, luați aminte la ce vă spun, că măcar una dintre aceste propuneri pe care vi le-am spus azi, dacă măcar una o puneți în practică, tot ieșim câștigați. Toate sunt conform modelului polonez și toate sunt exact acele măsuri care au adus succes Poloniei și să știți că oricât de mare ar fi rata de absorbție tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană suntem, domnule Constantin și domnule prim-ministru, tot pe ultimul loc suntem. Deci, oricât de mult am fi crescut, tot ultimii suntem, deci tot trebuie să facem aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci mai bine nu creșteam acum, dacă eram...

Domnul Daniel Constantin, drept la replică, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Ca să nu nasc o dezbatere fără sfârșit, nu o să mai rostesc numele cuiva, dar cred că acel cineva vrea să se condamne singur în fața Parlamentului, făcându-se de râs că nu cunoaște foarte bine. Nu a fost decât o probă a faptului că nu cunoașteți deloc ce înseamnă fondurile europene, nu cunoașteți arhitectura pe care noi am propus-o către Comisia Europeană, una care va asigura succesul, așa cum am reușit să asigurăm și în acești doi ani de zile.

Mi-ați adus aminte însă, dincolo de demagogia dumneavoastră, mi-ați adus aminte de faptul că am omis să vă spun că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre primele ministere din țările membre ale Uniunii Europene care a transmis draftul de Program Național de Dezvoltare Rurală la Bruxelles, suntem între primele cinci state și, din acest punct de vedere, există premise importante să avem succes și pe viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală. De altfel, în luna mai vom fi primul minister care va aloca, într-o sesiune specială, pentru ferme, 150 de milioane de euro, deja din programarea financiară 2014-2020.

Cred că aceste lucruri trebuie scoase în evidență, și nu o demagogie fără sfârșit, pe care ați demonstrat-o și la guvernare, și, iată, și în opoziție.

Regret faptul că oameni total nepregătiți, care nu cunosc - și au demonstrat-o în toate rândurile - nu cunosc mecanismul de absorbție al fondurilor europene, vorbesc astăzi despre fonduri europene.

Și acum mă adresez liderilor de grup, eventual: cred că aveați oameni mai pregătiți în partidele dumneavoastră, care să vorbească despre fonduri europene, decât cei care au făcut-o - și mă refer la o singură persoană -, decât cel care a făcut-o astăzi aici.

Mulțumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Dragnea, drept la replică. Mai aveți șapte minute, domnule Dragnea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este practic un drept la replică, pentru că n-am cui să dau drept la replică, vreau doar să fac niște precizări.

Cine vorbește de a realiza o gestionare directă de către regiuni, să zicem, a Programului Operațional Regional și a altor programe nu spune, ori pentru că nu știe, ori pentru că vrea să ascundă, faptul că pentru a se realiza așa ceva este nevoie să se înființeze autorități de management la nivelul fiecărei regiuni, ceea ce ar însemna minimum doi ani de zile, o perioadă necesară pentru construcția instituțională și pentru autorizarea și omologarea acestor structuri de către instituțiile din România și de către instituțiile Comisiei Europene. Nu cred că România își mai poate permite să piardă, după ce a pierdut șase ani de zile de bâlbâială în absorbția fondurilor europene, să mai piardă încă doi ani de zile sau doi ani și ceva de zile ca să fie gestionate fondurile direct de către regiuni.

2. La ministerul pe care-l conduc nu se stă pe o grămadă de bani. Faceți o mare confuzie, s-a schimbat ministrul, banii nu se mai repartizează politic, banii se repartizează pe baza unor criterii de prioritizare, iar în ceea ce privește rata de absorbție, eu mai spun încă o dată, ea a crescut de la 1 la 10 într-un an, pentru că s-au schimbat mecanismele de plată și pentru că s-a schimbat abordarea în minister.

În ceea ce privește lipsa de legătură între nivelul ratei de absorbție și dezvoltare, iar este o mare greșeală. Scuzați-mă, dacă un miliard de euro intră în șapte luni de zile în economia românească, vreți să spuneți că nu are niciun efect pozitiv asupra dezvoltării?

4. În ceea ce privește...

Vorbiți la microfon... (Se adresează doamnei deputat Maria-Andreea Paul, care vorbește din bancă.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Andreea, vă rog să vă abțineți, deocamdată.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Sincer, n-am de gând să dau... Sunt doar doi oameni la care dau replică la minciuni și am vrut să fac astăzi, n-am avut loc de atâtea evenimente, o să încerc să o fac joi: lui Băsescu și lui Udrea. Dumneavoastră nu vă dau replică la minciuni.

Am vrut să spun câteva lucruri pentru cei care se uită la televizor.

Eu înțeleg că un parlamentar ales - chiar dacă este ales de calculator - trebuie să vină să vorbească la microfon, să-și asume, nu să vorbească din culise. Așa înțeleg eu un parlamentar care-și respectă statutul de parlamentar.

În sfârșit, domnule președinte...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Dragnea, vă rog să continuați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

În ceea ce privește legătura dintre absorbție și dezvoltare, eu am înțeles mai devreme de la acest microfon că se refereau la absorbția din agricultură. Nu știu la ce fel de absorbție vă refereați. Dacă discutăm de absorbția fondurilor europene, n-aveți deloc dreptate.

Iar ultimul punct, legat de dorința de colaborare dintre Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Regionale în ceea ce privește PNDR-ul pentru următorul exercițiu financiar, nu puteți - sau dumneavoastră puteți pune întrebarea ce caută agricultura la Ministerul Dezvoltării - nu se duce agricultura la Ministerul Dezvoltării, discutăm doar de componenta de infrastructură locală din PNDR pentru care Ministerul Dezvoltării, împreună cu Agențiile de Dezvoltare Regională, sprijină Ministerul Agriculturii pentru ca viteza de absorbție în acest domeniu să fie mult mai mare.

A fost o derulare foarte bună la Ministerul Agriculturii. Din discuția cu structurile asociative, dorința noastră este ca depunerea de proiecte de către autoritățile locale pentru infrastructura locală, repet, nu pentru firmele de agricultură, să se facă mult mai aproape de ei.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că aveți viziuni diferite despre absorbție, ceea ce nu e cel mai rău lucru.

Domnul prim-ministru Ponta, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Eu, totuși, consider utilă orice prezentare în fața Camerei Deputaților a unei probleme importante pentru dezvoltarea noastră în anii care urmează. Chiar dacă asta presupune polemică politică, nu cred că problema principală este polemica, problema principală este, totuși, lipsa de seriozitate. Și cred că și într-o polemică politică putem să fim serioși, începând prin a spune foarte clar că autostrada de la Sebeș spre Arad nu trece prin Turda. Adică cred că măcar parlamentarii din regiune ar putea să vă învețe un pic de geografie. Mai departe merge spre Arad, nu, cea spre Turda duce spre Cluj, e o altă discuție.

Dar pot să vă spun un lucru pe care îl știți sau ar trebui să-l știți, autostrada până la Nădlac trebuia să fie finalizată în anul 2014. Dacă doamna ministru Boagiu n-ar fi încheiat un contract ilegal cu domnul Iordache, care acum se află, sigur, în detenție, e adevărat că pentru rezilierea acelui contract ilegal i s-a făcut un dosar penal ministrului liberal Ovidiu Silaghi. Că așa este, dacă a semnat ministrul PDL, îl sancționăm pe ministrul USL.

Însă vreau să știți încă o dată, că faptul că acele contracte ilegale semnate de miniștrii dumneavoastră... Slavă Domnului că unii n-au fost niciodată miniștri și n-au semnat nimic, că nu i-au pus colegii miniștri. Să nu-mi dați drept la replică, doamna Vass, vă rog frumos, că nu la dumneavoastră mă refeream. Dumneavoastră n-ați vrut să fiți ministru, nu. Nu că nu v-a pus nimeni!

Vreau să fie foarte clar, apropo de modul în care s-a negociat de către România ce fonduri vom primi în 2014-2020, și am în față propunerea Comisiei Europene, președintele Barroso, alocări pentru România: 28 de miliarde 609 milioane; mai departe, propunerea președinției, atunci era Cipru: 27 de miliarde 007; propunerea președintelui Consiliului European, președintele Van Rompuy: 22,8 miliarde. Deci vă rog să rețineți: 28 propuse de președintele Barroso, 27 de președinția cipriotă, 22 de către președintele Van Rompuy, și domnul președinte Băsescu s-a întors de la Bruxelles cu 21,8 miliarde. Asta este într-adevăr o negociere, parcă sunt cifrele dumneavoastră în opinia publică, tot în scădere, de fiecare dată.

Însă vreau să știți că aceste 7 miliarde, pe care România le-a pierdut, sunt 7 miliarde pe care România ar fi putut să le utilizeze în următorii șapte ani. Un miliard de euro pe an pentru un negociator foarte slab și dezinteresat de România este, din păcate, un preț mult prea mare.

Mai vreau să mai spun un lucru. Acesta este acordul de parteneriat așa cum a fost negociat de către Ministerul Fondurilor Europene cu toate instituțiile, cu societatea civilă, inclusiv, îmi spunea domnul ministru, și cu Patriarhia a fost discutat.

Știți câte propuneri s-au primit de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal sau ale PMP? Zero. Zero propuneri. Nu este bună aceasta. Sunt bune propunerile lor zero.

Și mai vreau să spun un lucru, pentru că totuși s-a deschis un subiect important, cât de mult alocăm pentru dezvoltarea regiunilor.

Vreau să vă spun că, în noua alocare bugetară, peste 30% din fondurile pe care România le are, aproape 7 miliarde de euro, vor merge pentru dezvoltarea regiunilor.

Cred că e încă puțin. Cred că ar fi trebuit un pic mai mult. Dar, în același timp, aș vrea ca cei care astăzi, aici, la ora 17,00, vorbiți de bani mai mulți pentru regiuni și pentru județe, să nu fugiți direct la televizor și să spuneți că nu mai trebuie să dăm bani baronilor locali. Până la urmă, să spui una la ora 17,00 și alta la ora 19,00 este mult prea rușinos și cred că, prin sprijinul Parlamentului, vom avea o descentralizare reală, vom avea mai multe fonduri alocate regiunilor și județelor și, în felul acesta, oamenii care sunt aleși, ca și dumneavoastră, parlamentari pot să-și facă datoria către cetățenii care i-au ales.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule prim-ministru.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 5:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro