Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/15-04-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 07-04-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2014

8. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulată "O reformă a administrației fără consens nu are succes!" inițiată de 51 deputați. (rămasă pentru votul final)  

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

În continuare, intrăm în ordinea de zi, trecem la dezbaterea moțiunii.

Din partea PDL-ului, cine ia cuvântul să susțină moțiunea? Domnul Mircea Toader.

Am rugămintea, pe scurt, domnule Toader, și depuneți moțiunea în scris.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zbaterile mele au fost să facem o dezbatere cu adevărat despre o temă foarte importantă. Am amânat-o de vreo trei ori, e delicat acum să vorbesc în fața câtorva parlamentari. Să o citesc toată, să n-o citesc toată...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Faceți un efort totuși și n-o citiți toată. Vă rog eu frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

E în regulă. O citesc toată.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De la PDL vă informez eu, sunt opt colegi de-ai dumneavoastră în sală, nu...

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, haideți totuși să fim serioși. Eu cred că trebuie să...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, că suntem serioși, de aia spun, sunteți opt.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu-i nimic. Dacă suntem opt, multiplicați la toate partidele și tot ar fi bine procentual.

Deci, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Liviu Dragnea,

În data de 10 ianuarie 2014, plenul Curții Constituționale a României a decis cu o unanimitate foarte rar întâlnită în acest for decizional faptul că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică, asupra căreia Guvernul USL și-a angajat răspunderea în data de 19 noiembrie 2013, este în integralitatea sa neconstituțională.

Din păcate, chiar dacă Partidul Democrat Liberal a atras constant atenția asupra haosului instituțional din administrația locală pe care îl propunea Guvernul USL, acest lucru l-a lăsat insensibil pe domnul ministru Liviu Dragnea și sunt convins, nu personal, ci ca decizie politică. Mai grav este faptul că, în ciuda eșecului politic și legislativ al Uniunii Social-Liberale, reflectat cu rigurozitate în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a Curții Constituționale, nimic nu-l determină pe domnul ministru al dezvoltării regionale și administrației publice să recunoască faptul că a demarat o reformă strâmbă, defectuoasă, elaborată în deosebită grabă, care nu ar fi adus decât grave prejudicii administrației publice din România.

Deputații Grupului parlamentar al partidului nostru, precum și deputa?i neafilia?i la un grup parlamentar au decis să depună prezenta moțiune simplă, pentru a-l convinge pe domnul ministru Liviu Dragnea să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali sau a forțelor politice și să demareze o reformă reală și completă a administrației publice din România, bazată pe consens politic și pe consultarea tuturor actorilor instituționali afectați.

Deputații Partidului Democrat Liberal au împiedicat oficializarea haosului în administrație.

Toată lumea cunoaște faptul că decizia Curții Constituționale, prin care a fost declarată neconstituțională descentralizarea USL a survenit ca urmare a unei sesizări înaintate de către grupul nostru parlamentar.

De asemenea, toți colegii parlamentari, precum și domnul ministru și domnii miniștri cunosc faptul că, la câteva zile de la angajarea răspunderii Guvernului asupra descentralizării, am depus și susținut de la tribuna Camerei Deputaților o moțiune simplă pe tema falsei reforme din administrație.

Solicitam atunci domnului ministru Liviu Dragnea să abandoneze demersul greșit al descentralizării, conceput de la început și până la ultimul articol împotriva legii fundamentale și grăbit doar la insistențele baronilor locali.

Ne-am exprimat cu fermitate împotriva descentralizării USL și atunci când domnul ministru Liviu Dragnea ne-a solicitat, într-un mod destul de grăbit și condescendent, părerea și observațiile în cadrul unor întâlniri pe care le-a avut cu grupurile parlamentare. De unele sugestii a ținut cont și îi mulțumesc pentru acest lucru, însă nu a luat în calcul sugestia de a abandona descentralizarea făcută greșit și de a iniția o reformă reclamată de ani buni de cetățenii din România în funcție de realitățile administrației publice românești. Ne-am poziționat împotriva acestui demers nu dintr-o opoziție parlamentară de rea-credință, ci, dimpotrivă, pentru că sesizasem erorile majore, pe care le conținea descentralizarea, o falsă reformă care nu avea nicio legătură cu procesul de descentralizare, ci își propunea să satisfacă doar interesele patrimoniale și de putere ale partidelor politice și liderilor locali.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă întreb dacă aveți curajul să vă imaginați ce s-ar fi întâmplat cu România dacă grupul nostru parlamentar nu ar fi acționat și nu ar fi sesizat Curtea Constituțională asupra descentralizării USL? Ce s-ar fi întâmplat dacă descentralizarea domnului ministru Dragnea ar fi început cu 1 ianuarie 2014?

Concluzia o poate trage fiecare dintre dumneavoastră: haos instituțional, paralelisme legislative, suprapuneri de competențe administrative, haos generalizat asupra patrimoniului și proprietăților transferate, blocaj financiar total. Chiar și în condițiile în care nu s-a aplicat descentralizarea, o parte din haosul acesta tot s-a creat, cea mai mare parte a ministerelor funcționând distorsionat.

Pentru a demonstra că acest haos instituțional și legal generalizat ar fi fost garantat, îmi voi permite să enumăr numai câteva dintre criticile de fond reținute pe parcursul deciziei Curții Constituționale, formulate în legătură cu descentralizarea USL:

  • norme lipsite de previzibilitate prin generalizarea unor termeni cărora legislația în materie le acordă un înțeles exact, propriu, nesusceptibil la interpretări;
  • grave probleme de tehnică legislativă cu repercusiuni asupra calității legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorități ale administrației publice centrale sau locale neputând cunoaște în mod obiectiv și rațional conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii;
  • caracterul imprecis și vag al reglementării determină incertitudini juridice cu privire la structura direcțiilor de sănătate publică județene și la statutul conducătorilor acestora;
  • în lipsa aprobării standardelor de costuri, transferul de competență financiară apare ca fiind unul iluzoriu. Și fac o paranteză. Și apreciez că domnul Dragnea a modificat textul inițial, unde era prevăzut în mod expres că se aplică standardele de costuri care la vremea respectivă nu erau realizate;
  • instituie un mecanism derogator de la legi-cadru în materia proprietății;
  • se transmit bunuri imobile (construcții, terenuri) cu mijloace fixe, obiecte de inventar care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a face obiectul exclusiv al proprietății publice. Ca să nu mai spun că în anexe valorile erau ceva de natură derizorie, un leu, cinci lei, șapte lei... un teren sau o clădire;
  • existența unor soluții legislative contradictorii și anularea unor dispoziții legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept.

Este bine că această situație a fost evitată, grație eforturilor noastre și obiectivității Curții Constituționale, iar domnul ministru Liviu Dragnea are acum ocazia de a învăța din greșeli. Nu este bine însă că baronii locali ai PSD continuă presiunile pentru ca anumite competențe, imobile sau bunuri să le intre în posesie, cât mai curând posibil, dacă se poate până la alegerile europarlamentare să realizeze obiectivul politic. Și aici îl ascult pe domnul Tararache. Totdeauna m-am opus ca porturile să fie la administrația locală, gestul pe care dorește să-l facă Mazăre, cu preluarea unui pachet important de acțiuni este o mare și gravă eroare și o să ne spunem punctul de vedere la data respectivă.

Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal nu se opune procesului de descentralizare, ci, dimpotrivă, este partidul care s-a luptat cel mai puternic pentru modernizarea administrației publice din România. Vă reamintesc, în acest sens, faptul că în anul 2006, aflându-ne la guvernare, am promovat și susținut în Parlament, așa cum este și firesc, înaintând spre dezbatere, un proiect de lege, Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, prin care s-au definit și s-au pus bazele transferului de competențe în cadrul procesului de descentralizare, care implică studii de impact și faze pilot pentru evaluarea efectelor oricărui transfer de competențe asupra funcționalității administrației publice locale.

Din nefericire, cei care au elaborat descentralizarea, USL, deși au fost coordonați direct de domnul ministru Dragnea, care are o experiență deosebită în domeniul administrației locale, nu au avut înțelepciunea de a citi mai întâi prevederile din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care este în vigoare. Dacă ar fi făcut-o, ar fi putut desprinde cu ușurință principiile care trebuie să guverneze procesul de descentralizare: principiul subsidiarității; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil și predictibil; principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu competențele care le revin; principiul echității în asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice din principiul constrângerii bugetare.

De asemenea, nu pot să nu vă reamintesc că Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 a trecut prin procedura parlamentară firească, primind amendamente din partea opoziției parlamentare de atunci, reprezentată de PSD, precum și aprecierile acesteia. Ne-am bucurat atunci de ideile utile care au venit în cadrul comisiilor, le-am asumat și apreciat, pentru că ele au făcut o lege mai bună. Rezultatul votului final vorbește de la sine - toate partidele politice parlamentare au votat pentru adoptare.

Pentru acest lucru stă dovada stenogramei ședinței Camerei Deputaților din data de 6 martie 2006: "Acest proiect de lege este bine-venit, de aceea, după studierea și documentarea asupra orientării și prevederilor acestui proiect de lege, PSD-ul la Cameră a fost singurul care a făcut amendamente și zic că aceste amendamente au fost bine-venite, pentru că proiectul de lege și aceste amendamente au creat o dezbatere amplă în cadrul Comisiei pentru administrație publică. Aceste amendamente, în marea majoritate, au fost și admise, pentru că erau amendamente de bun simț, amendamente care chiar privesc activitatea din administrația publică și dezbaterile care au avut loc în comisie au dus chiar la un proiect de lege bun, pe care comisia, așa cum am auzit raportul, l-a și supus aprobării plenului Camerei Deputaților. Sigur că pe lângă aprecierile pe care le-am făcut asupra proiectului de lege, au fost și amendamente respinse. Probabil că în plen le vom susține și unele din ele vor fi acceptate, dar proiectul de lege introduce concepte noi privind delegarea atribuțiilor de la nivel central spre nivel local și este foarte important că, printr-un amendament făcut, am solicitat ca fiecare serviciu sau activitate care se descentralizează să fie asigurată cu fonduri, de fapt, activitatea descentralizată să înceapă odată cu finanțarea."

Bănuiți oare cine spunea aceste lucruri? Eu pot să vă aduc aminte. Este un reprezentant al actualului Guvern. Este vorba de domnul deputat Mircea Dușa, în prezent deputat și ministru, care se declara extrem de mulțumit de rezultatele dezbaterii parlamentare pe marginea legii-cadru.

Din nefericire, dacă în anul 2006 reprezentanții PSD se bucurau și apreciau beneficiile dezbaterii parlamentare și principiile sănătoase ale consultării tuturor forțelor politice înainte de adoptarea unui act normativ, odată ajunși la guvernare, au fost primii care au uitat și au încălcat aceste principii. Au evitat dezbaterea parlamentară și au avansat o descentralizare de competențe fără a fi însoțită și de o descentralizare financiară sustenabilă. Acest comportament nu poate purta decât un singur nume: inconsecvență!

În contrast, trebuie să vă mai aduc aminte faptul că, în toamna anului 2011, Partidul Democrat Liberal a mers mai departe, în sensul modernizării administrației publice și a elaborat un amplu proiect de reorganizare administrativă a țării, care se baza pe un calendar precis de implementare, cu etape bine definite, prin redesenarea plafoanelor administrative și prin trasarea competențelor specifice.

Proiectul PDL există și îl putem pune la dispoziția oricărui guvern care vrea să facă reformă reală în administrația românească. Din păcate, la acel moment, PDL nu s-a bucurat de o majoritate parlamentară consistentă, care să-i permită realizarea acestei reforme, din pricina fragilității coaliției de guvernare.

Așadar, Partidul Democrat Liberal a demonstrat prin fapte, nu prin declarații politice sau prin glumițe la talk show-uri, că susține și că sprijină atât procesul de descentralizare, cât și procesul de reorganizare administrativă și regionalizare a României.

România nu are nevoie doar de descentralizare, ci de o reformă complexă a administrației publice.

"... să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele..." neesențiale... Din această dilemă nu putem ieși, a spus Caragiale.

Doamnelor și domnilor,

De câte ori se vorbește în România despre reformă, autoritățile române par incapabile să infirme ironia fină și dură a lui Caragiale. Istoria postdecembristă ne confirmă acest lucru prin faptul că, în cele mai multe situații, au fost preferate soluții improvizate, cârpeli sau alternative neinspirate, chiar dacă se știa că nu vor funcționa niciodată.

Cu toate acestea, nu înseamnă că trebuie să închidem discuțiile pe marginea reformelor și să abandonăm definitiv modernizarea statului român. România are nevoie astăzi de reforma administrației publice mai mult ca niciodată. Este o realitate pe care nu o putem trece cu vederea, chiar dacă ne aflăm în opoziție! Reforma este reclamată atât de necesitatea de a răspunde într-un mod real nevoilor cetățenilor, dar trebuie subsumată și obiectivului de modernizare locală, în contextul apartenenței la Uniunea Europeană și a utilizării unui volum important de resurse financiare disponibile prin fondurile structurale europene. Apropo de discuția și dezbaterea anterioară.

Aceasta nu înseamnă că reforma administrației publice din România se poate rezuma numai la simpla delegare a unor competențe specifice administrației publice centrale la nivel local sau la transferul unor componente de patrimoniu sau proprietăți imobiliare de la o administrație la alta!

România are nevoie astăzi de o reformă pe mai multe paliere, nu doar pe unul singur, realizată prin analize și studii de impact prealabile, extrem de riguroase, prin consensul politic al tuturor partidelor politice și împreună cu toți cei afectați: administrațiile locale și cetățenii români, reprezentanții societății civile.

În opinia noastră, reforma administrației publice din România trebuie să înceapă cu reorganizarea unităților administrative existente la nivel național - comune, orașe, municipii - reorganizare care poate lua fie forma comasării mai multor unități administrative, fie reorganizarea acestora în funcție de anumite criterii obiective de dezvoltare economică sau socială.

Nu cred că mai este cineva străin de faptul că în România funcționează sute de administrații locale care nu reușesc să-și asigure, din resurse proprii, nici măcar finanțarea cheltuielilor curente sau că există unități administrative depopulate, care mai au doar 150 sau 200 de locuitori.

Sutele de comune create în ultimii douăzeci și patru de ani nu au adus niciun aport creșterii performanțelor administrative, ci am putea afirma fără nici un risc că au creat o administrație mai stufoasă și mai ineficientă. Mai mult, actuala structură administrativă ignoră faptul că tot mai multe orașe se dezvoltă pe orizontală, iar zonele periurbane (comune sau sate din proximitate) sunt incluse de facto în administrarea orașelor și municipiilor.

De asemenea, în forma actuală a organizării unităților administrative este iluzoriu să se poată vorbi despre proiecte de dezvoltare sau de infrastructură de interes local. Credem cu putere că procesul de reformă trebuie să înceapă de la acest nivel, adică de la cel al restructurării și reorganizării administrativ-teritoriale. Procesul trebuie apoi continuat cu regionalizarea. Regionalizarea nu trebuie privită ca un moft politic prin care unii lideri politici să poată câștiga mai multă putere sau prin care baronul de județ să devină baron de regiune.

Regionalizarea este un imperativ al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, dar și prilejul cel mai important de clarificare și definire a plafoanelor administrative, a competențelor pe care ar trebui să le aibă fiecare unitate administrativă în parte, a responsabilităților instituționale pentru implementarea politicilor publice naționale.

Ce face comuna, orașul sau municipiul? Ce ar trebui să facă ele? Ce ar trebui să facă regiunea!? Ce ar trebui să facă județul? Câte competențe sunt plimbate astăzi de la județ la primărie, pentru ca, în final, nimeni să nu își asume responsabilități? Acestea sunt întrebări la care trebuie să se răspundă!

Abia după ce acest proces de definire clară și neechivocă a competențelor administrative va fi finalizat, dacă va fi finalizat, putem vorbi despre oportunitatea de a demara procesul de descentralizare a competențelor exercitate de unele ministere sau organe de specialitate ale administrației publice centrale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să vă apropiați de final, că ați depășit cele 15 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am înțeles că în Biroul permanent nu s-a pus timpul. S-a pus să se citească integral.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, dar a fost așa, un gentleman agreement între noi, poate reușiți să vă țineți de el, totuși.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Încerc să mă rezum la final.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Finalul, mai am trei pagini.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Așa, pentru atenția colegilor, nu de altceva...

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, facem un dialog, uitați-vă cui ne adresăm.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, la presă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sper ca dezbaterea să nu fie numai la televizor, să fie și în plenul Parlamentului.

Traseul firesc și corect al reformei administrative este acela în care în prima etapă reorganizezi unitățile administrative după principii moderne și funcționale, le definești și transferi competențele pentru a guverna local și le oferi, pe baza unor standarde de cost precise și sustenabile, și resursele financiare necesare.

În plus, deși domnul ministru Dragnea este atât ministru al administrației, cât și al dezvoltării, nu am sesizat că acest lucru s-a reflectat în vreun program de creștere a gradului de informatizare din administrația publică locală.

Ce fel de dezvoltare poate fi, domnule ministru, dacă ea nu se vede în creșterea performanțelor administrative? De ce să-l punem pe cetățean să meargă la ghișeu, dacă multe probleme le poate rezolva de acasă sau de la birou.

Nu sunt prezente instrumentele informatice și nici interoperabilitatea sistemelor informatice din administrație nu s-a realizat nici până în prezent, deși ministerul a cheltuit milioane de euro pe programe perfect inutile, nu a mișcat un deget pentru programe demarate în anul 2010 și blocate din anul 2012, de când USL a venit la guvernare: de exemplu, anularea împrumutului BIRD în sumă de 19.595.436,45 dolari, aferent componentei implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă și a asistenței tehnice.

Pentru aceste motive, domnul ministru Dragnea ar trebui să ne răspundă dacă agreează o administrație publică cu peste 3.200 de unități administrative și poate mai vrea să creeze altele noi și aici facem o paranteză. Noi suntem principalii vinovați că din ’90 până în prezent am creat încă vreo 400 de comune din dorința de a ne prezenta în fața electoratului, că le-am făcut un bine și le-am creat o primărie. Și acum simțim consecințele.

Descentralizarea nu trebuie să aibă obiective pe termen scurt, ghidate de interesele conjuncturale ale unei majorități parlamentare.

Stimați colegi,

Domnule ministru Dragnea,

Ceea ce se poate reproșa o dată în plus descentralizării este faptul că reforma a fost redactată doar cu obiective pe termen scurt și foarte scurt. Scopul fundamental al descentralizării USL a fost acela de a transfera către președinții consiliilor județene mai multe competențe, mai multe resurse financiare și un volum de proprietăți imobiliare și bunuri cu o situație de inventar neactualizată din anul 1990.

Scopul a fost unul legat strict de miza celor două rânduri de alegeri din anul 2014. Transpare, la nivelul evidenței, că cei care au elaborat falsa reformă din administrație nu au gândit un moment pentru viitor, ci doar pe termen scurt, pentru anul 2014.

Mai mult, descentralizarea în care crede domnul ministru Dragnea pare să fi fost scrisă parcă de mâna președinților de consilii județene, sigur, domnul Dragnea, la rândul lui, a fost președintele Consiliului județean și președintele asociației cu care noi am negociat, când era ministru Blaga, toate legile actuale administrației locale și am ținut cont întotdeauna de părerile dânșilor.

Domnule ministru,

Ca om care ați lucrat pentru foarte mult timp în administrație, atât în cea locală, cât și în administrația centrală, sper să recunoașteți faptul că ați pornit greșit procesul de reformă din administrație. Reforma administrației publice din România, pe toate componentele amintite - reorganizare administrativă, regionalizare și descentralizare - trebuie să fie un proces care să conducă la o structură administrativă viabilă pentru cel puțin 40-50 de ani de acum înainte. Nicidecum pentru momentul actual. Este un proces care va afecta viețile tuturor românilor, activitatea funcționarilor publici și va pune în reală dificultate de adaptare instituțiile publice. Cred că sunteți de acord că implementarea acestor reforme durează minimum doi ani, or, obiectivele reformei nu pot fi pe un termen mai mic decât termenul de implementare.

Domnule ministru,

Românii, societatea civilă, precum și semnatarii prezentei moțiuni susțin reforma administrativă a României, însă nu în orice mod și nu cu orice preț! Reforma trebuie să ne conducă la o administrație mai suplă, mai flexibilă, mai eficientă în cheltuirea resurselor financiare.

Mai mult, demonstrându-i domnului ministru Dragnea că nu-i suntem ostili, ci doar dorim ca reforma administrației să fie încununată de succes și să fie în beneficiul tuturor românilor, nu doar al unora, îi solicităm următoarele:

1.să demareze procesul de reformă a administrației publice din România în sensul logic și firesc, adică de jos în sus și nu invers, respectând cu rigurozitate următoarele etape:

a) reorganizarea administrației publice locale la un număr mai mic de unități administrative este sensul în care merg toate reformele administrative din toată Uniunea Europeană;

b) regionalizarea României și definirea clară a competențelor administrației publice locale;

c) descentralizarea competențelor ministerelor și organelor de specialitate ale administrației publice centrale, concomitent cu descentralizarea financiară, bazată pe standarde de cost;

2. să definească standardele minimale de funcționare pentru unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural - număr minim de cetățeni (de exemplu 5.000 locuitori), număr de funcționari raportat la numărul de cetățeni și alți indicatori, suprafață minimă a teritoriului și, eventual, modul de calcul al resurselor financiare alocate de la bugetul de stat etc.;

3. în procesul de regionalizare, regiunile trebuie să fie configurate în concordanță cu obiectivele prioritare de dezvoltare/axele prioritare ale Uniunii Europene, cu obiectivele politicii de coeziune economică și socială, acordând în același timp o atenție maximă particularităților istorice, culturale și economice locale;

4. să elaboreze foaia de parcurs și solicităm în mod expres, este atributul pe care trebuie să-l aibă Guvernul, pentru fiecare dintre etapele reformei administrative enunțate; Calendarul reformelor trebuie să conțină cu precizie etapele și termenele de legiferare și de implementare a măsurilor, responsabilii din administrație, precum și organizarea testelor pilot;

5. să demareze de urgență elaborarea standardelor de cost în administrație, în absența cărora nu putem vorbi nici despre o finanțare corectă și eficientă a serviciilor publice și nici despre înlăturarea risipei din bugetul public;

6. bazându-vă pe "consens politic", vă solicităm ca întregul proces de reformă să se desfășoare prin intermediul dezbaterilor parlamentare, în cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului și în plenul acestuia și să uitați de soluția angajării răspunderii Guvernului asupra unor acte de asemenea însemnătate;

7. să invitați la dezbaterile prilejuite de elaborarea acestor acte normative pe toți actorii societății civile, asociații ale comunelor, ale orașelor și municipiilor și experți ai Comisiei Europene sau reprezentanți ai statelor membre care au realizat cu succes un astfel de proces.

Pentru aceste motive, doamnelor și domnilor deputați, vă invităm să votați prezenta moțiune simplă. Votul dumneavoastră va reprezenta un semnal de responsabilizare și de stimulare pentru domnul ministru Dragnea pentru a lua această reformă în serios. După cum ați observat, această moțiune simplă s-a dorit și cred că este o moțiune constructivă, prin care dorim găsirea celor mai bune soluții pentru reforma din administrație. La fel de important, prezenta moțiune simplă își propune să coaguleze consensul politic asupra realizării reformei din administrație. Reforma, pentru a fi receptată și susținută de societate, are nevoie de consensul întregii societăți.

Așadar, votul dumneavoastră de astăzi va avea următoarea semnificație: dacă veți vota pentru moțiunea simplă - înseamnă că cu toții dorim realizarea unei reforme sănătoase, pe toate palierele administrative, prin consensul tuturor forțelor politice, împreună cu societatea civilă și actorii publici afectați, asociațiile comunelor, orașelor și municipiilor.

Dacă veți vota împotriva moțiunii simple și o considerați ca un simplu act politic pe care opoziția îl depune în Parlament, veți demonstra românilor că nu doriți o reformă reală, ci doar o descentralizare în interesul dumneavoastră și al așa-numiților baroni din județe, cei care se numesc de multe ori baroni ai PSD-ului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost foarte scurt, domnule Toader, într-adevăr. Aveți capacitatea de abstractizare foarte dezvoltată.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Înainte de a comenta textul moțiunii simple, aș dori să salut abordarea deputaților care au semnat această moțiune, și plecând de la una din ultimele afirmații ale domnului Mircea Toader, în legătură cu responsabilizarea mea sau ceva de genul acesta, eu constat responsabilitatea celor care au semnat această moțiunea și care nu sunt prezenți.

Sincer, eu nu sunt obișnuit cu o asemenea abordare. Probabil că greșesc eu. Poate eu sunt puțin deplasat. Eu sunt învățat altfel în 12-14 ani de administrație publică locală, recunosc. Atunci când ai un proiect de lege sau un proiect de moțiune sau o moțiune simplă pe care o depui, măcar faci act de prezență să susții ceea ce ai semnat. Asta cu condiția să iei în serios demersul și să crezi în fiecare cuvânt din acel text. Și a doua condiție, chiar să fi citit-o, ceea ce nu cred că s-a întâmplat.

De asemenea, vreau să remarc faptul că cei care au semnat prima moțiune, colegii de la PP-DD, n-au mai semnat a doua moțiune. Probabil că au înțeles că nu este un demers plin de substanță.

Din sală:

Poate au trecut la PSD!

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

N-au trecut la PSD! Poate au trecut la PSD cei care lipsesc de la dumneavoastră, pentru că nu văd decât... din 50 și ceva, nu văd decât 10 prezenți. Mă rog.

În ceea ce privește subiectul propriu-zis al dezbaterii de astăzi, eu am citit cu mare atenție textul moțiunii, sunt sigur că l-am citit așa cum nu l-a citit nimeni din cei care au semnat-o, nici măcar nu știu dacă a fost făcută la PDL. Și am citit cu mare atenție, bineînțeles, și textul Deciziei Curții Constituționale și motivarea acesteia. Iar dincolo de observațiile Curții privind unele detalii tehnice, care reprezintă grosul motivării, am reținut câteva principii fundamentale enunțate de judecătorii de la Curtea Constituțională, pe care, nu-i așa, îi respectăm toți, pentru că reprezintă instanța supremă în ceea ce privește Constituția.

În primul rând, Curtea Constituțională a spus negru pe alb că descentralizarea administrativă este un proces necesar pentru România și o obligație constituțională. În acest context, judecătorii de la Curtea Constituțională din România au reproșat tuturor guvernelor de până acum faptul că au amânat nejustificat această reformă administrativă și au apreciat: "intenția Guvernului actual de a accelera un proces care trenează de peste 20 de ani".

Doi. Am mai reținut din decizia aceleiași Curți Constituționale faptul că propaganda populistă care susținea că descentralizarea ar afecta caracterul unitar al statului român este doar o exagerare hazardată, fără nici un temei legal sau constituțional, și fără nici o legătură cu realitatea.

Dimpotrivă, Curtea a constatat că prevederile constituționale privind statul unitar român și cele privind descentralizarea se completează reciproc și au în vedere: "...o mai bună administrare și gestionare a resurselor locale".

Sper ca această concluzie a Curții Constituționale să pună capăt propagandei prin care o parte a opoziției și președintele nostru, al tuturor, Traian Băsescu, au încercat să deturneze sensul reformelor administrative într-o abordare populist-naționalistă de o foarte proastă calitate.

Trei. Nu în ultimul rând, subliniez faptul că principalul argument adus de PDL în sesizarea de neconstituționalitate, și anume că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii, a fost considerat de Curte ca neîntemeiat.

Așadar, înainte de a trece la textul moțiunii de astăzi, aș dori să rețineți, stimați colegi din opoziție, că în analiza Curții Constituționale, demersul Guvernului de a demara descentralizarea este corect și nu afectează în nici un fel caracterul unitar al statului român. Dimpotrivă, poate contribui la o gestionare mai bună a resurselor de dezvoltare a resurselor locale ale României.

Critica moțiunii propriu-zise.

Vreau să vorbesc de acuzația privind lipsa consultărilor și a consensului politic.

Analizând textul celei de-a doua moțiuni, nu știu, cred că a treia, nu mai știu exact câte sunt, a doua, am reținut că una dintre obiecțiile principale pe care le aduceți Guvernului este lipsa consultărilor și a consensului politic privind Legea descentralizării.

Lipsa consensului.

Este înduioșător, într-adevăr, să vă văd astăzi în opoziție cum faceți apel la consens politic dumneavoastră, de la PDL cei pe care, atunci când v-ați aflat la guvernare, nu v-a preocupat absolut de loc acest subiect. Și trebuie să vă asumați lucrul acesta.

Dimpotrivă, ați susținut și la vremea respectivă, știam și eu de la dumneavoastră, ca și alți colegi, că nu sunteți foarte de acord cu acea procedură, dar ați susținut un guvern care a ignorat în totalitate procedurile parlamentare în vigoare.

Ați spus mai devreme în moțiunea dumneavoastră că atunci când ați fost la guvernare nu ați putut face reforma administrativă de care vorbiți astăzi pentru că nu aveați o majoritate, sau aveați o majoritate fragilă în Parlament. Trebuie să ne hotărâm: ori majoritate stabilă, ori consens. Pentru că este foarte bine să fim riguroși atunci când folosim acești termeni.

Dacă atunci când ați fost la guvernare spuneți că ați urmărit consensul politic, așa cum ne cereți nouă astăzi, și este corect, cererea este corectă - să existe consens politic pe marile teme de reformă ale României, de ce nu v-ați pus problema atunci să cereți consens, sau dezbatere, sau consultare consensuală cu toate forțele politice, în subiectele importante, în proiecte legislative extrem de importante.

În ceea ce privește consultările.

Nu cred că dumneavoastră sunteți partidul care puteți să faceți vreun reproș actualului guvern. Dumneavoastră, stimați colegi de la PDL, precum și cei din grupul neafiliaților, care ați semnat această moțiune...

Poftiți?

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu dialogați, vă rog eu frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

...ați susținut guvernele conduse de fostul prim-ministru Emil Boc care, într-o jumătate de mandat, a ocolit procedura parlamentară de mai multe ori decât toate guvernele din ultimii 20 de ani.

Nu v-am auzit să reproșați guvernelor Boc lipsa de consultări parlamentare când era vorba de legi importante ca și cea de astăzi, pe care discutăm astăzi, și anume: Legea educației, Codul civil, Codul penal, Codul muncii, Legea salarizării unitare.

Nu ați fost deranjați de faptul că Guvernul Boc și-a angajat răspunderea chiar de mai multe ori pe aceeași lege, cum a fost cazul Legii educației.

Mai departe.

Noi nu am procedat așa și chiar dacă a fost o majoritate mult mai mare decât ați avut-o dumneavoastră și chiar dacă s-a adoptat procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru acest proiect de lege, au fost consultări, au fost numeroase dezbateri publice pe care le-am organizat inclusiv la Academia Română, la care au fost invitați și lideri PDL. Unii au venit, alții n-au venit.

De asemenea, au fost consultări organizate pe tema reformei administrative la nivel teritorial în multe regiuni, în multe locații din această țară, unde au fost invitați mii de aleși locali, și au participat foarte mulți și de la Partidul Democrat Liberal, cel puțin erau membri la acea vreme.

De asemenea, au fost numeroase consultări cu structurile asociative ale autorităților locale de care și dumneavoastră ați făcut vorbire mai devreme, așa cum și dumneavoastră v-ați consultat cu asociațiile autorităților locale și noi ne-am consultat cu asociațiile autorităților locale. Numai că noi chiar le-am luat în seamă, spre deosebire de dumneavoastră, care doar organizați întâlniri și rămânea tot cum spuneau miniștrii.

De asemenea, am avut consultări, și nu numai consultări, au lucrat efectiv la acest proiect de lege, precum și la proiectul de regionalizare experți ai Consiliului Europei, experți din partea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg, care au fost realizate la București, dezbateri și consultări, și grupuri de lucru la care au fost invitați inclusiv membri ai PDL. Unii au venit, alții n-au venit.

De asemenea, am avut întâlniri la grupurile parlamentare, inclusiv la grupul dumneavoastră parlamentar, și așa cum bine ați amintit, o parte din propuneri au fost incluse în proiectul de lege, o parte n-au fost incluse, pentru că e vorba de abordări diferite.

De asemenea, ați avut posibilitatea să depuneți amendamente, unele, două sau trei, o parte din amendamente au fost acceptate, o parte nu au fost acceptate.

Și aș vrea să-mi dați un singur exemplu din cele 12 angajări de răspundere ale Guvernului Boc în care să fi fost consultați peste 4.500 de aleși locali, și mă refer aici nu numai la primari și președinți de consilii județene, ci și la consilieri locali și județeni, parlamentari, profesori, academicieni, experți, înainte de a introduce proiectul în Parlament.

Am văzut, de asemenea, în moțiune, că v-ați pus întrebarea, ce s-ar fi întâmplat dacă nu ați fi blocat această lege prin sesizarea la Curtea Constituțională. O să vă risipesc nedumeririle și o să vă răspund: dacă nu ar fi fost blocată Legea descentralizării, până acum ministerele ar fi realizat legislația sectorială și s-ar fi închis tot cadrul legal al descentralizării; dacă nu s-ar fi blocat Legea descentralizării, circa 14 mii de salariați ai administrației centrale astăzi ar fi lucrat în structurile descentralizate, inclusiv în structurile instituțiilor locale care ar fi fost conduse de autorități locale conduse de aleși PDL; dacă nu ați fi blocat Legea descentralizării, 661 de milioane de lei ar fi fost astăzi transferate din conturile ministerelor în conturile noilor servicii publice locale, inclusiv în cele din subordinea aleșilor locali ai PDL; dacă nu ați fi blocat Legea descentralizării, cei 3.228 de primari, inclusiv cei ai PDL, ar fi avut mai multă autonomie în raport cu administrația centrală și ar fi avut o capacitate mai mare de a rezolva direct problemele comunităților pe care le conduc.

Ați mai spus faptul că Legea descentralizării ar fi fost un demers grăbit de insistențele așa-zișilor baroni locali.

Vă reamintesc critica judecătorilor de la Curtea Constituțională în motivarea pe care au prezentat-o în decizia respectivă. Aceștia au constatat că descentralizarea, dincolo de faptul că este un proces necesar pentru România, trenează de 20 de ani. Atunci cum, Doamne, iartă-mă, vorbim de un demers grăbit când de 20 de ani se vorbește de descentralizare în România?

Vă reamintesc, de asemenea, că au trecut mai bine de 7 ani de la această lege de care vă tot agățați, și anume, Legea-cadru a descentralizării, iar toate analizele din țară și din străinătate de la nivel european constată ineficiența guvernelor, cel puțin în acești 7 ani, în ceea ce privește descentralizarea serviciilor publice din România și calitatea acestor servicii publice care se oferă cetățenilor.

Dincolo de faptul că nu putem vorbi de un proces grăbit, vă mai reamintesc, ce am spus și mai devreme, acest proces în acest an, pentru că nu din acest an a început să vorbim de descentralizare, a început efectiv în februarie. Or, stimați colegi, nu putem spune că 7 luni sau 8 luni de zile, sau 9 luni de zile, sau 10 luni de zile, reprezintă o perioadă scurtă pentru a duce la capăt o dezbatere care durează de 7 ani, cel puțin de 7 ani de când s-a adoptat legea-cadru a descentralizării. De fapt, cred că e mai mult de 7 ani.

În ceea ce privește obiecțiile Curții Constituționale.

Ați făcut trimitere în moțiune la unele obiecții ale Curții Constituționale și ați preluat diverse fragmente pe care le-ați rupt din context în încercarea de a crea imaginea unei legi tulburi, ca să nu zic altfel.

În ceea ce privește transferul dreptului de administrare.

Ați citat, de pildă, un fragment al Curții care făcea observații cu privire la transferul dreptului de administrare asupra plajelor. Am ales acest exemplu pentru că sigur că e vorba de o zonă care văd că vă trezește foarte multă patimă.

Vă reamintesc, stimați colegi, de Legea nr.43/2010, art.1: "Se aprobă darea în administrarea Consiliului Local al municipiului Constanța a unui teren constând în plaja extinsă, aflat în proprietatea publică a statului."

Așadar, conform principiului dumneavoastră, cei care au inițiat această lege au produs un mare haos administrativ, respectiv, doamna Roberta Anastase, domnul Mircea Toader, domnul Gheorghe Ialomițianu, domnul Ioan Oltean, doamna Raluca Turcan, și alți semnatari ai moțiunii de astăzi, și care, anterior, au inițiat o lege cu prevederi similare celor pe care le contestați astăzi.

Standardele de cost.

Ne-ați reproșat în mai multe rânduri că nu am elaborat legea descentralizării pe baza standardelor de cost și m-ați acuzat că nu am citit cu atenție Legea-cadru a descentralizării.

Eu citesc cu atenție orice este necesar, mai ales atunci când vin să vorbesc în fața Parlamentului. Dacă dumneavoastră spuneți că ați citit cu atenție Legea-cadru a descentralizării, ceea ce eu nu cred, și cred că puțini dintre semnatarii moțiunii ați citit cu adevărat prevederile acestei legi, pentru că dacă ați fi citit-o, ar fi trebuit să remarcați, în acele prevederi care sunt foarte clare, faptul că standardele de cost se stabilesc: "...pentru finanțarea serviciilor publice descentralizate". Asta înseamnă că se stabilesc pentru serviciile publice care au fost descentralizate. Deci, standardele de cost, și dumneavoastră știți foarte bine, domnule Mircea Toader, se stabilesc după ce acele servicii publice au fost descentralizate, pentru că asta ați trecut în Legea-cadru a descentralizării, pe care dumneavoastră ați promovat-o și aprobat-o.

Regret faptul că nici judecătorii Curții Constituționale nu au sesizat această nuanță foarte importantă a legii. Dar vom încerca ca în noua notă de fundamentare a noului proiect de lege să explicăm mult mai clar aceste aspecte.

În ceea ce privește numirea conducătorilor serviciilor care se descentralizează.

O altă obiecție din moțiune se referă la faptul că nu se știe cine-i va numi pe conducătorii serviciilor publice care se vor descentraliza. Eu vă spun sincer că m-am gândit serios, după ce-am citit această obiecție, dacă chiar vă referiți la proiectul de lege pe care noi ne-am angajat răspunderea. Pentru că aici se menționează foarte clar: "Numirea conducătorilor se realizează în condițiile legii."

Oameni buni, cei care avem o brumă de experiență în administrație locală, și o brumă de experiență legislativă, sau de facere a legilor. În momentul în care un serviciu public care este deconcentrat în subordinea administrației centrale trece în subordinea autorităților locale, atunci funcționarul acelui serviciu intră sub incidența legilor care guvernează administrația locală. Șefii serviciilor publice descentralizate aflați în subordinea autorităților locale sunt numiți conform prevederilor Legii nr.215.

Din sală:

În lege nu se menționează aceste prevederi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Păi nu. Domnule, n-avem voie să dialogăm, am înțeles.

Nu am menționat aceste prevederi explicite în proiectul legii descentralizării pentru că Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă interzice paralelismul legislativ. Și din acest motiv am pus peste tot în proiectul de act normativ această prevedere că acești conducători se numesc în condițiile legii. Și în acest caz regret faptul că și Curtea Constituțională a făcut o interpretare similară celei din moțiune, și cum am arătat, această abordare contravine Legii nr.24/2000.

Dar în noul proiect de lege o să încercăm să explicăm mult mai bine aceste lucruri.

În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale, vreau să fac un scurt comentariu. Nu am privit această motivare a Deciziei Curții ca pe un act de respingerea proiectului de descentralizare. Ba, dimpotrivă. După cum am spus, Curtea constată că descentralizarea este necesară și observă că deja s-a întârziat foarte mult în această privință.

Prin urmare, noi privim Decizia Curții ca pe un ghid de reglementare într-un domeniu foarte complex în care există multe lacune legislative pe care judecătorii Curții le-au identificat și le-au clarificat. Un exemplu în acest sens este transferul de proprietate din domeniul privat al statului către domeniul privat al autorităților locale, unde judecătorii Curții constată lipsa reglementărilor în domeniu și oferă o cale de interpretare mai riguroasă, de care vom ține cont în elaborarea noului proiect.

Despre proiectul de reorganizare administrativă de care ați vorbit.

Și dincolo de observațiile Curții, și cu toată sinceritatea și seriozitatea, vă spun c-am apreciat, dincolo de unele expresii, spiritul constructiv pe care îl aveți sau îl declarați în moțiunea pe care ați depus-o, ceea ce pentru mine contează.

Ați afirmat că ați elaborat un proiect de act normativ de reformă pentru reorganizarea administrativă.

Vă spun cu toată seriozitatea că am căutat cu insistență, cel puțin la Ministerul Dezvoltării Regionale, am căutat și la partea de administrație din minister acest proiect, dar n-am găsit nimic. Nu am găsit efectiv nimic. Am aflat doar de o fostă preocupare a fostei guvernări care urmărea, așa cum am spus și mai devreme, comasarea comunelor sub 2.500 de locuitori. Și am înțeles că v-ați blocat atunci.

Vreau, de asemenea, să vă spun că atunci ați vorbit de comasarea sau desființarea localităților sub 2.500 de locuitori, acum am văzut că ați mărit și vorbiți de desființarea localităților sub 5.000 de locuitori.

Video in format Flash/IOS

Domnul Costică Canacheu (din bancă):

Dar ele nu se desființează, ele rămân acolo.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte, știu că n-am voie să dialoghez, dar mi se pare o mare prostie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai să nu-l înjurați, vă rog frumos!

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamne ferește!

În momentul în care, ca să nu încercăm să păcălim lumea, că totuși românii au evoluat mult mai mult decât alții.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

E cazul la domnul Canacheu.

Vă rog frumos, reveniți la subiect.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Comasarea unor comune înseamnă desființarea lor. Dacă cinci comune se comasează într-una singură înseamnă că din cinci a rămas una singură, celelalte patru s-au desființat.

Sigur, pentru unii nuanțele sunt foarte greu de observat. Acum, totuși haideți să fim realiști dacă se poate, ceea ce nu e foarte ușor. Ar însemna să desființăm în sensul acestei propuneri 2.400 de comune și 22 de orașe. 2.400 de comune din 2.800 și ceva. Peste două treimi din localitățile din România ar dispărea pur și simplu peste noapte. Acum, sunteți siguri că asta vă doriți? Sunteți siguri că acesta este un proces necesar acum în România? Sunteți siguri că cetățenii din această țară, cetățenii din acele comune pe care le aveți ca țintă să le desființați, acceptă acest proiect care nici măcar nu știu ce beneficii aduce?

V-ați gândit, nu mai întreb dacă ați întrebat primarii PDL, că înțeleg că nu i-ați întrebat. Nu contează! Dar măcar cetățenii din comunele respective au fost întrebați? Cineva i-a întrebat? Sau ați avut curajul sau să faceți acum în campania pentru europarlamentare mergeți prin comune și spuneți-le că vreți să le desființați comuna, și să le spuneți cetățenilor dintr-o comună pe care vreți s-o desființați că dacă intră în vigoare proiectul propus de dumneavoastră, ei or să fie obligați să facă zeci de kilometri în plus, până la noul centru de comună, unde va fi noua primărie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe (din bancă):

Asta este o prostie populistă!

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vorbiți de analiză, de studii.

Ce s-a întâmplat? De la propunerea cu 2.500 de locuitori, limita de la care se desființează comune, când ați trecut la 5.000, pe ce studii vă bazați? Ați făcut analize? Ați făcut proiecte-pilot? Că tot criticați lucrul acesta. De ce nu 4.900? De ce nu 5.123 de locuitori? Scoateți pur și simplu din joben niște cifre, niște numere, ca să spuneți că așa trebuie făcută reforma administrativă. Și spuneți că trebuie făcută descentralizarea de jos în sus.

Tot în moțiune vorbiți de principiul subsidiarității. Păi, principiul subsidiarității, care este principiul general-valabil pentru tot ce înseamnă descentralizare, înseamnă transferarea competențelor de la nivel central către nivelurile administrative regionale, județene și locale, în funcție de capacitatea administrativă de a fi gestionate cu eficiență, de sus în jos. Nu putem vorbi de descentralizare de jos în sus. Mai trebuie să luăm la guvern ceva, vreo competență pe care o are vreun primar de comună? Că discutăm de modul cum formulați moțiunea dumneavoastră.

În ceea ce privește propunerile din guvernele anterioare. Eu vorbesc în numele ministerului pe care-l conduc și al colectivului pe care l-am condus în acest proces. Am studiat tot ce a fost înainte în acest domeniu, și anume: strategia pentru descentralizare în domeniul culturii, elaborată în martie 2009; raportul prezidențial pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice, elaborat în anul 2008; de asemenea, strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar, aprobată prin memorandum în ședința Guvernului din 20 decembrie 2005, și tot felul de acte și strategii, memorandumuri, note, care au avut legătură cu descentralizarea administrativă.

În acest sens, am spus că am căutat proiectul dumneavoastră și nu l-am găsit. Dacă-l aveți cumva prin sertare pe la partid, cu dragă inimă, să mi-l trimită într-o anumită formă și sigur că discutăm pe el.

În ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru autoritățile locale.

Pentru că am înțeles că ăsta este principalul argument pentru care dumneavoastră insistați să se comaseze localitățile care sunt sub 5.000 de locuitori.

Oameni buni, ați spus mai devreme că localitățile care sunt sub 5.000 de locuitori nu-și pot asigura resursele nici pentru propria funcționare. Sigur că da. Dacă s-a făcut un pachet legislativ, o construcție legislativă prin care veniturile la bugetul de stat au crescut atât de mult, în detrimentul veniturilor de la bugetele locale, sigur că după-aia cu nonșalanță spunem: "Ia uite, n-au bani să funcționeze!"

Să vă dau câteva exemple. Pentru că în anii 2011 și 2012, practic, ați jumulit bugetele autorităților locale. Prin Ordonanța nr.63/2010 ați diminuat cotele defalcate de la 82% la 77% și ați luat din bugetele autorităților locale 1,8 miliarde de lei în acești doi ani. Cei doi ani de referință.

Prin OUG nr.102/2011, ați mai tăiat cotele defalcate încă o dată și le-ați transferat la bugetul de stat, de la 77% la 71,5%, și ați mai luat încă un miliard de lei din bugetele locale, deci, practic, de la comunitățile locale. Ați diminuat cotele defalcate din TVA care trebuiau să meargă la bugetele locale cu încă 1,3 miliarde de lei. Ați diminuat transferurile către bugetele locale prin programele ministerelor și ați mai tăiat 350 de milioane de lei. Și nu în ultimul rând, ați mai ras încă 1,5 miliarde lei de la bugetele locale prin eliminarea subvențiilor la termoficare. În total, ați diminuat bugetele locale cu 6,7 miliarde de lei.

Stimați colegi,

Ăsta este principalul motiv pentru care autoritățile locale nu mai au fonduri suficiente să-și continue dezvoltarea locală. Și-acum spuneți că se desființează. Faptul că o comună va fi desființată nu înseamnă că se desființează și nevoile acelei comunități, nu înseamnă că dacă o comună se desființează radeți și casele din acea localitate, este greșit. Nu cei 7 funcționari de la o primărie de comună îngreunează sau blochează un buget local, sub nicio formă. Nevoile de dezvoltare ale comunităților locale n-au reprezentat, din păcate, pentru guvernele anterioare, poate nu pentru întregile guverne, poate numai pentru Ministerul de Finanțe și oamenii de acolo, o prioritate.

S-a considerat mereu că banii trebuie să fie mereu alocați pentru marile proiecte, ca și cum un proiect de alimentare cu apă a satului românesc nu-i un mare proiect, unde trăiesc 9 milioane de români.

În ceea ce privește informatizarea sistemului administrativ, ați spus că am renunțat..., Guvernul a renunțat la o finanțare de 19,6 milioane de dolari de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Și da, am renunțat la acest împrumut. Și de ce să te împrumuți de la o bancă dacă ai posibilitatea să iei bani gratuit? De ce să luăm împrumut și să plătim și dobândă, când putem să luăm bani gratuit pentru... Și cum ar spune un clasic în viață, pe care îl iubiți foarte mult, de ce să plătim de la buget ceea ce putem plăti cu bani europeni?

În acest sens, am renunțat la creditul BIRD, de 19,6 milioane de euro, cu dobânzile aferente, pentru că am obținut fonduri europene în echivalentul a 45,5 milioane de dolari, bani gratuiți, nerambursabili, pentru acest domeniu.

Deci avem... este și o sumă mai mare dedicată finanțării informatizării administrației publice și sunt și bani gratuiți. Da, am făcut această greșeală și ne-o asumăm.

În încheiere, aș vrea să mai subliniez încă o dată că decizia Curții Constituționale privind Proiectul descentralizării susține necesitatea acestei reforme și implementarea ei cât mai curând cu putință. Prin urmare, vă spun că nu vom renunța la proiectul de descentralizare și nu susținem desființarea a 2.500 de comune din această țară.

De asemenea, vom ține cont de toate comentariile Curții Constituționale, care au adus multe clarificări într-o legislație stufoasă, într-o legislație lipsă, în multe domenii care nu sunt reglementate, și decizia Curții Constituționale ne ajută foarte mult.

În acest context, am demarat deja procedurile inițiale de reluare a transferurilor de competență de la instituțiile publice centrale către autoritățile locale. Astfel, fiecare minister va veni în perioada următoare cu propriul proiect de descentralizare în sectorul respectiv. De asemenea, vom oferi explicații mult mai amănunțite atunci când vom veni cu proiectul de lege în Parlament.

Vreau să vă asigur, stimați colegi, că procesul de consultare pentru noul Proiect de Lege al descentralizării va fi cel puțin la fel de amplu cât a fost până acum și îmi doresc ca toate grupurile parlamentare să răspundă la toate invitațiile pe care noi le vom face și sper să participe la grupurile de lucru pe care le vom organiza în principal de către membrii comisiilor de specialitate din Parlament și de către asociațiile autorităților publice locale.

În încheiere, vreau să transmit un mesaj foștilor noștri parteneri de guvernare, respectiv colegilor de la PNL care sunt în sală, și nu numai. Le mulțumesc pentru contribuția pe care au avut-o la realizarea Proiectului de descentralizare, pentru că au fost lângă noi și și-au angajat răspunderea pe această lege și, prin urmare, rog și colegii de la PSD, UNPR, PC, UDMR, PNL și PP-DD să voteze împotriva acestei moțiuni simple, care conține foarte multe lucruri neadevărate. Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule viceprim-ministru.

S-a sculat și domnul Ialomițianu, cu ocazia aceasta, ca să știți.

Are cuvântul domnul Iane, din partea PSD-ului.

(Se adresează domnului deputat Gheorghe Ialomițianu.) Te-a apucat somnul, nu? Sau...

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte.

Asta voiam să le atrag și eu atenția colegilor de la PDL, să nu mai moțăie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe scurt, că avem vorbitori mulți la PSD, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Repede, repede.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În anul 2011, guvernarea Boc, trasă de ațe de către domnul Traian Băsescu, plănuia reîmpărțirea în trombă a României în 8 euroregiuni, cu 8 președinți de consilii regionale și 8 consilii regionale, dorindu-se ca, în câteva luni, proiectul să treacă prin Parlament, pentru ca, citez: "Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială", așa cum declara, la acea vreme, doamna Sulfina Barbu.

Și tot în câteva luni urma să se modifice un set notabil de legi, precum: Legea nr. 215/2001 privind administrația locală, Legea unităților administrativ-teritoriale, Statutul aleșilor locali, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice locale, Legea prefectului, urmând același raționament cu "e foarte necesar", declara, din nou, aceeași doamnă Sulfina Barbu.

Urmând învățăturile lui Traian Băsescu, care privea împărțirea administrativ-teritorială drept o opțiune personală și motiv de liniște pentru toți, unde "toți" însemna de fapt partenerii politici ai PDL, citez: "Opțiunea mea și cea care ne împacă pe toți, ne liniștește pe toți, ar fi să ținem cont cât mai mult posibil de actualele zone de dezvoltare ale României".

Astfel, Constituția, legea fundamentală a oricărui stat democratic și de drept, devenea cantitate neglijabilă, căci trucurile și găselnițele erau mai importante, și anume regiunile de dezvoltare se numeau tot județe, din moment ce Constituția prevede că România este împărțită în județe, iar numărul acestora nu este specificat.

În acest fel, guvernarea PDL se spăla pe mâini de orice greutate de natură constituțională, adoptarea unei legi organice fiind foarte facilă, proiectul de împărțire administrativ-teritorială devenind și fiind tratat strict drept atingerea unor interese ce nu aveau nimic de-a face cu principiile pe care un astfel de proiect le presupune în mod normal.

La fel, cred că știm cu toții că un astfel de proiect care să fie cu adevărat funcțional și eficient nu poate eluda sau truca legea fundamentală și nici nu poate revizui întreaga platformă legislativă a unei țări la foc rapid. Însă se pare că PDL-ul obișnuiește să fie consecvent doar atunci când e vorba de paiul din ochii altora, și nu de bârna din propriii ochi, iar în viziunea sa haosul capătă conotații diferite.

Proiectul destinat în mod vădit alegerilor locale și parlamentare din anul 2012 - oare la presiunea cui, doamnelor și domnilor din PDL - a avut o justificare cel puțin ilară, având în vedere performanțele Guvernului Boc, și anume fondurile europene, citez: "Dacă nu facem această reformă a organizării administrației publice, România își diminuează șansele serios ca din 2013 să mai aducă bani europeni", Emil Boc spunea la acea vreme.

Da, reîmpărțirea administrativ-teritorială a României reprezintă o prioritate. Da, trebuie să respectăm și să ne conformăm nomenclatorului unităților teritoriale de statistică, dar, doamnelor și domnilor, motivația absorbției fondurilor europene este cel puțin curioasă, din moment ce între 2007 și 2012 România nu a accesat decât 2,2 miliarde de euro, comparativ cu cele 2,5 miliarde de euro aduse de noi în doar 9 luni de guvernare. Înțeleg că acest eșec vă poate bântui și este o obsesie pentru dumneavoastră, dar, vă rog, nu faceți apel și acum la același motiv, din moment ce noi demonstrăm că suntem capabili să ne onorăm responsabilitățile și să ne înțelegem obligațiile.

Stimați colegi, vicepremierul Dragnea nu a contestat niciodată decizia și motivațiile Curții Constituționale, noi toți respectând prevederile și nerenunțând la proiectul început, pe care îl vom perfecta și care reprezintă una din reformele majore istorice ale României, căci, spre deosebire de guvernarea dumneavoastră, după modelul "după mine, potopul", nu numai că ne respectăm angajamentele luate, dar proiectele noastre sunt pentru o Românie de perspectivă, nu pentru o țară care are termen de valabilitate cât mandatul unora.

Stimați colegi ai PDL, consider că actuala moțiune nu este numai complet redundantă, ci și un exemplu bine cunoscut de distrugere sub aparența celor mai bune intenții.

Întotdeauna am fost deschiși dialogului, însă de fiecare dată, dumneavoastră, doamnelor și domnilor din PDL, ați considerat exact inversul a ceea ce declarați în această moțiune, anume: opoziția trebuie să se manifeste prin șicane, critici distructive, demersuri demagogice, fără ca măcar o secundă, doamnelor și domnilor, să arătați că vă doriți cu adevărat consensul la care faceți apel.

Cât despre cetățeni, reprezentanții societății civile și ai entităților administrativ-teritoriale, este notoriu faptul că a existat și există un dialog și conlucrare, iar orice dovadă în acest sens ar fi inutilă.

Guvernul Ponta, alături de noi, va continua reformele pe toate palierele administrative, și nu numai. Iar dacă dumneavoastră v-ați dori la modul real și sincer consensul tuturor forțelor politice, sunt de părere că ar trebui să începeți să dovediți acest lucru imediat, prin acțiuni cu adevărat constructive.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Mironescu are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut dintotdeauna că România are nevoie de un proiect de reformă majoră în ceea ce privește statul, în condițiile în care modul de organizare și funcționare de la nivelul său cel mai înalt și până la ultima verigă a administrației publice locale nu mai răspunde sau răspunde doar în parte necesităților actualei societăți românești.

Am susținut acest fapt în toate documentele programatice ale Partidului Național Liberal din ultimii ani.

Am susținut aceste principii și în cadrul USL, iar ele au devenit parte a programelor Alianței, programe cu care ne-am prezentat în fața cetățenilor și pe baza cărora aceștia ne-au acordat votul în decembrie 2012.

Să ne amintim împreună momentul iunie 2011, la Sala Palatului, când toată crema administrației USL de la vremea respectivă asista la prezentarea publică a viziunii USL privind administrația publică și dezvoltarea regională.

Vă invit să rememorăm împreună care erau serviciile publice exceptate la acea vreme de la descentralizare: muncă și protecție socială, finanțe publice, apărare, poliție, vămi ș.a. Iată, așadar, o serie de domenii care în mod absolut corect ar fi trebuit să nu facă obiectul descentralizării, pentru că în mod normal ele făceau parte din zona de competență exclusivă a statului.

Pe întreg parcursul anului 2013, am asistat cu toții la discuții contradictorii pe diverse paliere între reprezentanții PNL din Guvern și reprezentanții PSD pe tema descentralizării a exact acestor domenii de competență.

Să ne aducem aminte cum domnul Stroe, ministrul de interne liberal, la acea vreme, era acuzat vehement că nu dorește descentralizarea. A cui credeți? Ei bine, a poliției. Da, exact a acelei instituții extrem de importante în orice stat de drept, a acelei instituții asupra căreia se convenise inițial că nu va fi descentralizată.

O situație identică am avut și în cazul doamnei ministru Mariana Câmpeanu, de la muncă, care nu era de acord cu descentralizarea agențiilor de ocupare a forței de muncă și a unei părți a agențiilor de prestații sociale.

De asemenea, ministrul liberal al transporturilor, doamna Ramona Mănescu, nu a fost de acord, pe parcursul mandatului său, la trecerea porturilor dunărene către administrațiile publice locale.

Exemplele în acest sens pot continua însă ele nu fac decât să demonstreze faptul că miniștrii liberali au respectat întocmai Programul USL pentru care cetățenii ne-au acordat votul de încredere în decembrie 2012. Miniștrii liberali nu numai că au respectat cele promise oamenilor, dar au încercat să elimine derapajele de la programul de guvernare și de la angajamentele politice asumate în fața cetățenilor. Toți acești miniștri liberali au avut argumentații serioase în fundamentarea deciziilor, și-au susținut punctul de vedere public, în mod transparent, fără a cădea în patima partizanatelor politice, pentru că descentralizarea este fundamental un proces tehnic-administrativ care trebuie să funcționeze dincolo de interesele de moment ale puterii sau ale opoziției. De altfel, în urma acestui demers, mai mulți lideri locali PSD cereau la unison plecarea liberalilor din Guvern, pentru că, prin poziția lor, aceștia le afectau interesele.

Cel mai vehement și vocal a fost domnul Radu Mazăre, care spunea atunci despre miniștrii liberali într-un interviu pentru ziarul "Gândul", citez: "Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine". Domnul primar al Constanței a expus foarte limpede cum se acționa de fapt în PSD pe acest subiect.

Pentru a nu rămâne mai prejos, la rândul său, domnul Marian Oprișan amenința cu remanierea miniștrilor liberali și se arăta nemulțumit de folosirea sintagmei "baron local" pentru liderii consiliilor județene, dând ca exemplu Polonia, unde liderilor locali li se spune "mareșal" sau "voievod", probabil de la denumirea de voievodate a regiunilor din Polonia.

Nici primarul Iașiului, domnul Nichita, nu părea foarte încântat de faptul că ministrul de interne, Radu Stroe, se opunea trecerii poliției la autoritățile locale. Pentru oamenii aceștia nu părea să conteze faptul că există deja Poliția Locală în subordinea autorităților locale și această structură avea deja atribuții extinse în materia ordinii publice și circulației pe drumurile publice, însă acești lideri locali au recunoscut până la urmă adevărul: voiau doar să aibă un cuvânt de spus în numirea șefilor de la poliție, de la Poliția națională. Aceasta era de fapt marea miză pentru PSD.

Stimați colegi din PSD, prin atitudinea dumneavoastră publică de la acea dată ați adus mari deservicii acestui proiect esențial pentru România, aruncându-l în zona obscură a intereselor politicianiste. Au fost neglijate opinii și poziții contrare intereselor dumneavoastră, fie ele venite din partea unor lideri locali sau de la centru, atât din partea Partidului Național Liberal, cât și a opoziției, dar care ar fi putut aduce valoare adăugată și claritate sporită acestui proiect, astfel încât poate ar fi fost evitată desființarea sa de către decizia Curții Constituționale, decizie cu aprecieri foarte dure și, în același timp, întemeiate.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc și faptul că cei de la Partidul Democrat Liberal, adică cei care depun astăzi această moțiune, clamând tocmai necesitatea unei reforme reale a administrației, au fost la putere timp de 4 ani. Ce i-a împiedicat să facă această reformă? Așa cum au adoptat tot felul de măsuri care mai de care mai păguboase pentru români, puteau face și un proiect serios privind descentralizarea.

Doamnelor și domnilor de la PDL, în loc să tăiați salariile și să măriți TVA-ul, de ce nu ați făcut reforma administrației publice? De ce nu ați introdus standardele de cost, așa cum pledați acum în moțiune? Ați venit cu un proiect de regionalizare a României făcut pe picior și fără niciun fel de fundamentare sau de consultare publică reală, în care ați împărțit țara ca pe un tort, din care o felie mare și suculentă era promisă UDMR-ului, prin reînvierea celei mai grele răni pentru românii din Ardeal: articolul 5 al Dictatului de la Viena.

Având în vedere evoluția recentă de pe scena politică din România, constatăm, de asemenea, cu dezamăgire, că fostul nostru partener din USL nu face nimic pentru a pune în aplicare măcar parțial principiile cuprinse în viziunea privind administrația publică și dezvoltarea regională.

Oricum, de acum înainte, nici nu ne putem aștepta la așa ceva, ținând cont de presiunile de ordin etnic pe care noul aliat al USD le face, iar orice ingerință a criteriilor etnice în reforma administrativă sau descentralizare ar fi din start un dezastru.

Chiar zilele trecute, revenind la citatul anterior, același domn Mazăre își freca mâinile de mulțumire, anunțând că imediat după instalarea noului Guvern USD și UDMR, acțiuni ale Portului Constanța vor trece rapid la primăria pe care o conduce. În realitate, miza trecerii porturilor la administrațiile locale sunt de fapt terenurile și patrimoniul imobiliar al acestora, și nu vreo intenție de susținere a activității comerciale.

La fel, în județe precum Mureș, Harghita sau Covasna, liderii UDMR se pregătesc să descalece în birourile prefecturilor, anunțându-se deja politica de împărțire și stăpânire administrativă a acelei regiuni.

În acest timp, sute de primării sunt în faliment sau în pragul acestuia, pentru că odată cu transferul de atribuții nu s-a realizat și alocarea corespunzătoare de fonduri pentru îndeplinirea acestora, iar eficiența aparatului administrativ a ajuns la cote minime din cauza subfinanțării și lipsei unei organizări eficiente. Birocrația este în continuare la mare preț, iar metodele de lucru cu pixul și registrul, care sunt încă larg răspândite, nu au nicio legătură cu Europa secolului al XXI-lea. Reforma administrației, încheiată de mult sau în plină desfășurare în țări din fostul bloc estic al Europei, la noi este, din păcate, încă la nivel programatic.

Stimați colegi,

PNL nu va asista pasiv la abuzurile noii puteri și își menține ferm poziția asupra necesității unei reforme structurale reale a administrației românești și realizarea unui proiect serios privind descentralizarea. În cadrul guvernării, noi, cei de la PNL, am susținut această temă, dar nu putem fi de acord cu destructurarea statului român, cum nu am putut fi de acord cu alte principii și valori care nu erau trecute în documentele programatice ale USL și de aceea am ajuns în cele din urmă să părăsim Uniunea. Nu am vrut nicio secundă să acționăm în afara mandatului dat de cetățeni, iar încercările partenerilor de guvernare de a schimba programele stabilite anterior și pentru care am primit încrederea oamenilor ne-au împins practic în afara arcului guvernamental. Am considerat că este de datoria noastră să-i respectăm pe cei care ne-au votat și vom face același lucru de fiecare dată când vom fi puși în această situație.

Partidul Național Liberal nu va abdica de la principiile și valorile sale, care ne-au ghidat de-a lungul istoriei în construirea unei Românii moderne din punct de vedere administrativ și nu numai și avem o conștiință și un sentiment de responsabilitate ce nu ne permit să acceptăm un guvern care nu are niciun drept să propună românilor un nou proiect de descentralizare, fără să ia mandat din partea cetățenilor. Din acest motiv, PNL va utiliza toate pârghiile parlamentare și constituționale pentru a opri transformarea României într-un câmp de manevre politice de către Guvernul USD și oricare guvern.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Romeo Rădulescu.

Vă rog, domnul Rădulescu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Romeo Rădulescu:

De la Vâlcea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rădulescu de Vâlcea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Romeo Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea descentralizării se înscrie, la fel ca și celelalte promisiuni ale PSD-ului și PNL-ului, pe linia nereușitei. Mai e un pic și se împlinesc 2 ani de când ați promis multe și nu ați făcut mai nimic. Nu este prima oară când această guvernare de 75% nu dorește respectarea Constituției și guvernează cu ordonanțe de urgență la televizor. În acest moment, credem că se poate vorbi de teleordonanțele de urgență emise de guvernele Ponta.

Este și cazul reglementării legislative ce privește descentralizarea competențelor, prin care Executivul, practic, pune carul înaintea boilor, căci noi considerăm obligatoriu ca mai întâi să fie modificate actele normative ce privesc administrația locală, pentru a fi creat astfel un cadru legal și instituțional necesar descentralizării.

De asemenea, nici Programul de guvernare, nici realitățile sociopolitice ale țării și nici Legea descentralizării, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, nu justifică coerent vreo urgență în adoptarea măsurilor prevăzute în respectiva lege și, implicit, nu relevă că reglementarea în cauză trebuie să fie aprobată cu maximă celeritate.

De fapt, în această lege, Guvernul a preluat prevederi deja existente în legi ce privesc importante domenii de activitate, precum și din hotărâri de guvern referitoare la organizarea și funcționarea unor autorități ale administrației publice centrale, pe care le-a transferat, cu copy-paste, ca atribuții și responsabilități ale direcțiilor descentralizate din subordinea consiliilor județene, fără nicio corelare a nivelurilor și specificului responsabilităților între administrația centrală și cea locală, în detrimentul funcționării eficiente a administrației publice și, în consecință, a statului român. Această reglementare instituie de facto o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul consiliilor județene, iar prin transferarea competențelor către aceasta de la nivel central la nivel local golește de conținut rolul și atribuția instituției prefectului în teritoriu.

Totuși, în motivarea urgenței, Guvernul invocă necesitatea existenței unei garanții ferme că în anul 2014 autoritățile locale vor dispune și de resursele financiare necesare pentru cofinanțarea programelor europene, având în vedere că de la 1 ianuarie 2014 s-a intrat într-un nou exercițiu financiar al Uniunii Europene, iar aceasta reprezintă o nouă perioadă de alocare a fondurilor europene în perioada 2014-2020. Tot aici se specifică destul de clar că în aceste condiții este esențial ca transferul de competențe de la administrația centrală la cea locală să aibă loc înaintea începerii perioadei de programare, astfel încât structurile descentralizate să fie operaționale și pregătite pentru elaborarea de proiecte în vederea absorbției fondurilor în baza noilor competențe.

Și, surpriză, suntem în luna aprilie 2014, iar Guvernul României nici măcar nu are aprobată de către Comisia Europeană Strategia privind cadrul financiar multianual 2014-2020, iar autoritățile de management ale fondurilor comunitare în loc să fie transferate la nivel local au fost centralizate la Ministerul Fondurilor Europene, deci nici vorbă de o reală descentralizare.

În fapt, această lege presupune doar o continuare a "baronizării" României, și nicidecum descentralizarea ei.

Prin Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Parlamentul României a indicat principii clare și cadrul instituțional ce reglementează procesul de descentralizare administrativă și financiară. Era clar stabilit transferul de competențe, precum și obligativitatea elaborării standardelor de cost și de calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate, în funcție de capacitatea administrativă a localităților. Din păcate, niciuna dintre aceste reglementări nu se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului Ponta, fapt menționat și de către Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2010, care o declară neconstituțională.

O reformă administrativă veritabilă a țării ar fi adevăratul punct de plecare spre un proces de regionalizare, cu perspective de dezvoltare durabilă, precum și uniformizarea decalajelor socioeconomice între regiuni.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Adrian Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm în fața unei situații fără echivoc, o lege de importanță capitală pentru țara noastră, asumată de Guvern, este declarată neconstituțională în integralitatea sa de către Curtea Constituțională.

Cum s-ar traduce un astfel de fapt în cuvinte și idei simple? În felul următor: niște concetățeni ajunși vremelnic în jilțurile puterii au creionat și au forțat apoi introducerea unor prevederi care nu respectă legea de căpătâi a acestei țări. Un astfel de act nu poate fi considerat decât un afront față de România și față de noi, ceilalți cetățeni ai acestei țări.

Mă aflu la această tribună ca să vă spun că vin din Banat și ca să vă spun că, dincolo de partidul pe care îl reprezint, datoria mea se îndreaptă către cei care m-au trimis în Parlamentul României. Locuitorii din acel colț de țară, la fel ca marea majoritate a românilor, sunt oameni vrednici cărora le place să trăiască și drept, și bine, dar pentru asta muncesc din greu și-și respectă cu seriozitate rolul de cetățean responsabil al acestei țări. Aceștia nu iau în derâdere obligațiile pe care le au și se numără printre cei mai buni platnici. Își respectă țara și ca datorie, și din respect pentru ei înșiși. Vor în schimb doar să fie la rândul lor respectați și tratați corect de către cei care îi conduc. Aici se află, de altfel, și cheia unei mai vechi năzuințe a locuitorilor Banatului: descentralizarea.

Ce înseamnă pentru români, tot în cuvinte și idei simple, descentralizarea? Că între oameni și șansa lor de mai bine nu trebuie să se mai afle șefi care iau hotărâri aiurea, în necunoștință de cauză sau din interes; că cei care hotărăsc mersul lucrurilor și împart rodul muncii și eforturile lor comune trebuie să merite să ajungă în astfel de poziții, să aibă valoare, să nu se ascundă în spatele vreunui păienjeniș birocratic, înșirați pe nenumărate trepte, ci să se afle cât mai aproape de oameni și de nevoile lor. Românii vor, până la urmă, o rânduială sănătoasă, cinstită și puternică, ce trebuie să meargă în folosul oamenilor, iar nu în bătaia de joc a țării și a celor ce trăiesc în ea.

Oare cei care v-au ales pe dumneavoastră să le reprezentați interesele în Parlament, stimați colegi, nu vor același lucru?

Oare Legea descentralizării le respectă așteptările? Nu ne putem juca nici cu dorințele oamenilor, nici cu viitorul acestei țări. Nu putem fi de acord ca o lege făcută pe genunchii baronilor, o lege neconstituțională în integralitatea sa, să devină cheia de boltă a reformei administrative din România.

Nu ne putem face părtași la haosul malign și generalizat ce poate izvorî din așa ceva. Da, avem nevoie de analize complexe și studii de impact riguroase, de chibzuință, de consultarea serioasă a cetățenilor și a administrațiilor locale. Avem nevoie să respectăm realități de toate facturile: economice, sociale, demografice, istorice, culturale, nu în ultimul rând realități ce țin de geopolitică și de freamătul vremurilor în care trăim. Căci dacă nu îndeplinim toate acestea, reforma atât de necesară administrației din România se poate întoarce cu mare și teribilă ușurință împotriva noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc și vă cer, stimați colegi, să chibzuiți bine înainte de a vă da votul, ținând cont de toate argumentele enumerate mai sus și pentru că o lege definitorie pentru România copiilor noștri trebuie dezbătută și unanim acceptată.

Grupul parlamentar al PP-DD va vota această moțiune.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke Attila-Zoltán. Aplauze!

Video in format Flash/IOS

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc domnule președinte de ședință.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

În politica românească când o formațiune politică trece din opoziție la guvernare sau când de la guvernare ajunge în opoziție totdeauna sau câteodată se pot isca situații în care ești pus într-o situație delicată. Cu privire la același subiect, în câteva luni s-ar putea să trebuiască sau să fii pus să emiți un alt punct de vedere.

Eu, personal, și UDMR nu suntem în această situație cu privire la acest subiect. Atât la dezbaterea moțiunii simple din 2 decembrie 2013, cât și astăzi, susținem exact același lucru.

Indiferent că am fost în opoziție sau suntem la guvernare, procesul descentralizării este susținut de către UDMR, așa cum l-am susținut și cu ocazia acelei moțiuni simple din decembrie. Fiecare cuvânt pe care l-am rostit la acea dezbatere este valabil și astăzi.

Avem în programul nostru politic de mai mult de 20 de ani, ca deziderat, o descentralizare cât mai largă, o apropiere cât mai largă și cât mai profundă către comunitățile locale, către cetățean și, atunci când am avut pârghii și am fost la guvernare și a depins și de noi, am făcut descentralizarea spitalelor și am făcut și am avut contribuție la ceea ce s-a numit descentralizarea școlilor.

Sigur că problemele semnalate prin decizia Curții Constituționale trebuie analizate minuțios și trebuie rezolvate. Avem această speranță că domnul vicprim-ministru Dragnea, cu echipa dânsului, va face acest lucru și că descentralizarea despre care vorbim cu toții, clasa politică, pe acele segmente propuse se va înfăptui.

Reafirm din nou că această dezbatere parlamentară despre descentralizare este importantă, pentru că ea privește, din punctul nostru de vedere, al UDMR-ului, o întrebare esențială: ce fel de stat și ce fel de țară ne dorim? Ne dorim un stat centralizat, cu ministere foarte puternice, cu primari, cu autorități locale, cu președinți de consilii județene, cu consilii județene care trebuie să vină pentru avize la București, la acele ministere foarte puternice, și acesta este un model de țară, sau există un alt model de țară, la fel de puternică, care poate fi la fel de puternică, dar este puternică prin comunități locale puternice, prin faptul că nevoile cetățeanului sunt rezolvate și soluționate la nivel local, și nu prin necesitatea de a umbla la București după fel și fel de aprobări și avize.

În concluzie, din punctul nostru de vedere, așa cum este în programul nostru politic, așa cum am afirmat și am făcut de-a lungul anilor, vom susține în continuare necesitatea descentralizării pe cât mai multe domenii și o apropiere cât mai largă față de cetățean.

Așa cum am făcut în decembrie, când eram în opoziție, pe această temă a descentralizării și n-am susținut acea moțiune, nu o vom susține nici pe aceasta.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și noi vă mulțumim, domnule Cseke Attila. Meritați aplauzele.

Domnul Avram Constantin Pitu, din partea Partidului Conservator.

Video in format Flash/IOS

Domnul Constantin Avram:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați,

Dată fiind ora înaintată am să încerc să fiu foarte scurt.

Potrivit Dicționarului limbii române, "a face opoziție" se traduce prin "a se opune, a se împotrivi", mai exact "a opune o rezistență la o stare de fapt, la o întâmplare, la o situație contrastantă". Ceea ce constatăm astăzi însă, în acest plen parlamentar, este, din păcate pentru bunul mers al democrației românești, un ritual repetat al unor moțiuni simple, fără fundament și fără rost. Prin astfel de acțiuni, din start lipsite de șanse, încearcă reprezentanții actualei opoziții să-și justifice prezența în Parlament, în fața oamenilor care de fapt i-au trimis aici, cu speranța că vor face opoziție constructivă, dar și benefică lor.

Semnatarii acestei "sarabande" de moțiuni, precum cea discutată astăzi, încearcă să-i păcălească în continuare pe puținii români care mai cred în ei, ducându-i în eroare că astfel de documente scrise pe genunchi, fără cap și fără coadă, țin loc de opoziție adevărată.

Din nefericire, stimații semnatari ai moțiunii cu tema reformei administrației nu sunt alții decât foștii artizani de ieri ai marilor reforme ale societății românești, inclusiv cea administrativă, bazate pe tăieri, diminuări ale puterii economice a populației, pe cheltuieli fără noimă și cheltuieli clientelare din banii publici și pe aruncarea românilor în cea mai cruntă sărăcie de la Revoluție încoace.

Stimați inițiatori,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din nefericire, asistăm la un concurs național de demagogie și de minciună practicat de reprezentanții autorizați ai celui mai neperformant guvern - este vorba de Guvernul Boc -, aflați acum acolo unde le este locul, pe băncile opoziției.

Să încercăm să ne reamintim puțin cum au realizat Guvernele PDL reforma administrației, reforma economică și în general reformele necesare societății românești în cei aproape patru ani de guvernare.

Nu cred că românii au uitat marile promisiuni ale domnului Boc, premierul "păpușă", care a dat asigurări că pensionarilor nu li se vor tăia pensiile, că bugetarii își vor primi salariile înapoi, că vom avea o absorbție foarte bună a fondurilor europene. În realitate, bătrânii acestei țări au suferit până la disperare, bugetarii au fost profund umiliți, iar rata de absorbție a fondurilor a fost sub 7%.

Românii au fost condamnați la austeritate, la sărăcie lucie, un mare procent dintre ei, în vreme ce fosta putere nu a luat nicio măsură pentru a crește veniturile cetățenilor, pentru a dezvolta economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

În consecință, sacrificiul românilor în anii de grație 2010 și 2011 a fost zadarnic. România a ajuns într-o situație extrem de delicată, nu a putut evita declinul, nu a putut să iasă din impasul economic.

Am amintit toate acestea cu ferma convingere că o reformă administrativă de succes nu se poate realiza fără prosperitate și fără încredere.

Atunci ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă reformă a fost în administrația publică ordonanța potrivit căreia se înregistrau angajări la șapte posturi vacantate. Eu cred că nu, din moment ce resursa umană necesară absorbției fondurilor europene a rămas subdimensionată.

Ne putem întreba dacă poate fi denumită reformă în administrația publică și în instituțiile deconcentrate faptul că pe timpul guvernării dumneavoastră ați promovat cu precădere în funcții publice soții, nepoți și tot felul de cumetri, de cuscri vitregi. Eu cred că nu.

Poate fi denumită reformă în administrație încercarea eșuată de reorganizare administrativ-teritorială a țării, proiect care va speria și aliații de guvernare? Sunt convins că nu, domnilor colegi din opoziție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați invocat aici lipsa consultărilor și a consensului politic. Reamintesc aici că sesiuni de consultări au fost destule și dacă ați fi dorit ați fi participat la dezbaterea acestei teme.

Cât privește consensul politic, nu este nimic de spus, pentru că dumneavoastră, cât ați guvernat, ați arătat că nu cunoașteți acest termen.

Dincolo de abundența de citate din decizia Curții Constituționale din text, trebuie să vă reamintesc că o reformă sustenabilă a administrației presupune cu totul altceva decât tăieri de salarii, diminuări de pensii, închideri de spitale. Aceasta ați făcut dumneavoastră.

O reformă de succes presupune progres, nu austeritate, presupune performanță, și nu sărăcie, presupune dezvoltare, și nu neputință.

Reforma în administrația publică trebuie să înceapă cu dezvoltarea infrastructurii, cu administrarea judicioasă a resurselor și să se bazeze pe capacitatea autorităților publice de a oferi confort și servicii de calitate oamenilor, dar și de a reduce la maximum birocrația și de a stârpi definitiv corupția.

Reforma administrativă nu înseamnă numai trasarea din condei a unor regiuni. Reforma administrației publice cere dezbateri, timp și răbdare. Acestea sunt dezideratele actualului guvern, care va șterge, cred eu, din memoria românilor toate nedreptățile făcute de exponenții fostelor guverne PDL-iste, distinși semnatari ai acestei moțiuni simple, mult prea simple, că altfel ar fi fost mai multe de spus.

Partidul Conservator nu va vota această moțiune, oricât de simplă ar fi.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Avram.

Are cuvântul domnul Cernea, din partea Grupului neafiliaților. Nu vorbiți? Îmi pare rău.

Doamna Tudorie, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Violeta Tudorie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta moțiune este o încercare de a reîncălzi aceeași ciorbă, pe care deputații PDL și cei care au mai rămas din PP-DD ne-au servit-o acum trei luni, patru luni, după ce a fost adoptată Legea privind unele măsuri de descentralizare.

Numai o epuizare a inspirației politice poate să explice de ce într-un interval atât de scurt se tot revine cu o moțiune la aceeași temă, de data aceasta PP-DD-iștii au fost înlocuiți de așa-zisul grup de neafiliați, în fond afiliații lui Traian Băsescu, acei "mincinoși", ca să folosesc caracterizarea unui semnatar din primul tabel al moțiunii.

Iată că de data aceasta domnul deputat nu și-a făcut scrupule și a semnat alături de niște mincinoși și perfizi, slugile perfecte ale lui Băsescu.

Este de tot hazul apelul la o așa-zisă moțiune constructivă, când autorii săi, în loc să se oprească asupra observațiilor Curții Constituționale, îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituțional, de haos general, de blocaj financiar, de reformă strâmbă, de cedare la presiunile baronilor și altele de acest fel.

În aparență plină de bunăvoință, în fapt noua veche moțiune este folosită de parlamentarii PDL ca un prilej de a strecura pretenția de oameni grijulii cu administrația statului, de atoateștiutori în ale politicii administrative, de a se lăuda cu ce au făcut și chiar cu ce nu au făcut în domeniu, atunci când erau la guvernare.

Așa se face că își prezintă scrierea moțiunii și sesizarea Curții Constituționale, ca pe o faptă măreață, chiar eroică, o dovadă de responsabilitate că ne oferă nouă un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici măcar să-l scoată din sertar, în anii guvernării de cea mai tristă amintire Băsescu - Boc.

Acestea ar fi, preiau din textul moțiunii "fapte, nu glumițe", neînțelegând dinamica societății actuale, autorii moțiunii își acoperă superficialitatea cu o abundență de termeni, precum "modernizarea statului, regionalizarea, reforma administrativă sănătoasă, structură flexibilă", toți utilizându-i ca pe niște lozinci la modă.

Totodată, colegii domnului lider de grup PDL se oferă ca din preaplinul științei lor să ne recomande "sensul logic și firesc al reformei". Dacă vă puneți problema în ce constă aceasta, deputații PDL și slugile neafiliate, după ce au aprobat desființarea spitalelor și a școlilor, ne recomandă să facem noi restul, adică să tăiem localitățile mici, oricum cele mai mici, de 5.000 de locuitori, și apoi să ne punem în pielea unui Gâgă care se întreabă: "Ce face comuna, ce face orașul, ce ar trebui ele să facă?".

După ce le desființăm ne întrebăm ce ar trebui să facă și apoi le informatizăm, pentru ca țăranul român să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu.

În final, se atrage atenția ca, abia după ce vor găsi dumnealor răspunsul la aceste probleme, să ne apucăm de descentralizare.

În ce mai constă sensul logic și firesc al reformei în viziunea opoziției moționare? Păi, ni se cere să facem o reformă care să nu convină primarilor, consilierilor și președinților de consilii județene, nu una care să răspundă la problemele prezente din prezent, ci una de dreapta, care să fie valabilă peste 40-50 de ani. Observați cât de vizionari sunt colegii noștri!

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea nu aduce vreo clarificare în materie a reformei administrative, nu pentru consens se zbat semnatarii, ci pentru a se face auziți, acum, înainte de începerea campaniei electorale. E evident că în cazul de față avem de-a face cu o concepție de reformă fără sens și vom vota respingerea acestei moțiuni.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc și eu.

Domnule Cernea, ce doriți, procedură, nu?

Da, vă rog. Nu, am avut bună intenție să-i dau cuvântul, n-a vrut, acum are drept la replică, logic.

Vă rog, domnule Cernea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am rămas în sala de plen, chiar dacă ea acum arată dezolant, din respect față de Parlament, din respect față de procedurile pe care cred că ar trebui să le respectăm cu toții sau măcar o largă majoritate...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă, să filmăm! Vă rog, da... Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

O astfel de dezbatere este importantă. Că sunt argumente bine fondate, că sunt mai puțin bine fondate, ea este importantă. M-aș fi bucurat ca aici să fie majoritatea colegilor noștri. Sper ca prezența mea și faptul că am decis să rămân până la sfârșit alături de foarte puțini alți colegi să nu fie luată în derâdere. Am sesizat, însă, de mai multe ori, că de la microfonul președintelui de ședință alți deputați sau eu însumi am fost ironizați într-un mod care depășește...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze dacă ați crezut că ironizez...

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... zona regulamentului ...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze, domnule Cernea, dacă sunteți mulțumit o fac cu plăcere...

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vi le accept, vă mulțumesc foarte mult. Sper să demonstrăm cu toții respect față de litera și spiritul regulamentului care ne ghidează activitatea.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci am fost inspirat că v-am dat cuvântul până la urmă, vedeți?

Domnule Toader, vă rog. Aveți două minute, o să vă dăm patru, nu-i problemă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Și câți mai suntem în sală...

Chiar că e dezolant, totuși, eu de aceasta mi-am dorit și chiar...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că moțiunea dumneavoastră n-are succes, ce să facem?

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu e vorba de moțiune, e vorba de principiu, domnule președinte, și chiar am apreciat ce a zis domnul Dragnea și mai înainte, e nevoie de o dezbatere foarte importantă și îmi pare rău că colegii care au luat cuvântul au luat-o foarte politizat. Am pus la sfârșit o singură întrebare: sunteți de acord să realizăm tot ce înseamnă reformă în administrație într-un consens, pe baza unui punct de vedere al Guvernului, foaie de parcurs, cum s-o numi ea, care să înceapă de la reforma administrației, în general, cu competențele stabilite pe fiecare localitate administrativă? Aceea a fost întrebarea moțiunii. Sigur, ca orice moțiune, are și tentă politică, toată lumea știa ce a făcut Guvernul Boc și așa mai departe.

Eu am vrut să fiu ceva mai tehnic și am sperat să fiu până la urmă mai tehnic, fiindcă provin tot din zona administrației locale, știe bine domnul Dragnea, și aș da un exemplu: modificări la Legea nr. 215, la Legea finanțelor publice locale, Legea prefectului și toate acele legi pe care le-am făcut în timpul Guvernului Tăriceanu cu ministrul Blaga la interne au fost discutate inclusiv cu toate partidele, au fost modificări și au fost votate practic 98 virgulă ceva la sută din voturi, unul sau două voturi au fost împotrivă. Asta am vrut să subliniez. Am stat de vorbă și asta ar trebui să reiasă. Nimeni nu este știutor și atotștiutor și deține întotdeauna cu adevărat ceea ce trebuie făcut și o reformă se face pentru o perioadă lungă de timp.

Domnul ministru Dragnea, sigur, a punctat câteva chestiuni de genul comune. Toată lumea știe ce înseamnă în particular, când vorbim, că sunt foarte multe comune și incapabile să se administreze singure. Toți, ca oameni politici, când ne ducem în fața opiniei publice în general spunem una, când mergem în comune este greu să-i spui cetățeanului de acolo: "Domnule, nu mai e comună", cu toate că el înțelege sau nu înțelege foarte bine acest lucru, fiindcă atunci când s-a făcut referendumul de a despărți - și vă dau exemple din județul meu - comune care n-au niciun sens să fie despărțite. Slobozia Conac este, de exemplu, Cuza Vodă, sunt lipite una de alta de ani și ani de zile și nimeni nu spune nimic, le-am despărțit, i-am făcut primărie, post de poliție, de toate, construcții de acest tip, cu niște cheltuieli inutile, când puteau să fie foarte bine gestionate. La aia m-am referit.

Dacă suntem într-un consens și stabilim niște criterii, nu știu, nu 5.000, nu știu ce număr de locuitori, nu știu cum va fi reforma. Știți foarte bine că în jurul marilor orașe sunt tot felul de sate, comune care în mod normal pot să se integreze în interiorul municipiilor, cu o diferență de fiscalitate, că de aceea te uiți, în municipiul București, toate marile întreprinderi sau eu știu ce investiții se fac, se fac în comunele adiacente Bucureștiului, fiindcă acolo sunt taxele mai mici. Găsim împreună soluții, la aceasta m-am referit. Vrem să găsim împreună soluții pentru următoarea perioadă.

Sigur, să știți că n-am vorbit, așa, din amintiri, am discutat și eu și cu reprezentanții comunelor, mi-a venit și o idee dată de ei, domnule, hai să facem primul pas. S-au înființat 400 și vreo 60 de comune din ΄90 încoace, suplimentare. Nu știu, concepția aceea care a fost făcută de regimul comunist a avut o gândire bună, proastă, nu știu, dar au funcționat. Nu știu, le dăm pe acelea în prima etapă înapoi și vedem ce se întâmplă mai departe.

Sistemul pe care l-am solicitat noi, sistemul informatizat, nu presupune să fie un sediu. Și îmi pare rău, domnule ministru Dragnea, să spun, nu se duce nimeni, niciodată, la sediul primăriei, dacă avem un sistem informatic foarte bine pus la punct. Așa, acum sunt comune cu 8, 10, 15 sate și este aceeași problemă. Rezolvăm problema informatizării și trebuie să găsim soluția clară a subsidiarității. Ce ne-am opus noi la acea lege a descentralizări, fiindcă este pe la mijlocul drumului, chiar că pe la mijloc. Noi am luat niște unități deconcentrate, ca niște terminale care sunt ale ministerelor respective, punctul lor de aplicare în teritoriu, și le-am subordonat într-o formă sau alta consiliului județean.

Așa cum spunea domnul Dragnea foarte bine, sigur că scrie în lege cine alege. Sigur că alege consiliul județean, problema se pune de subordonare. Ce mai face prefectul? Care sunt atribuțiile județului? Care sunt realizările când am dat spitale, școli? Cui dăm școlile? Sunt multe etape și multe discuții care se pot face. Și când am spus că vreau un consens, fiecare avem opinia noastră, până la un punct, politică... În momentul când toți am hotărât că trebuie să fie ca în Polonia, să rămână câteva sute de comune din câteva mii, toată lumea și-a asumat-o. Sigur, ne ducem toți cu pieptul înainte, cu riscurile politice pe care le avem.

Acesta este scopul acestei moțiuni: vrem într-adevăr să găsim o soluție împreună? Sigur, acesta este avantajul și dezavantajul domnului Dragnea, care trebuie să pornească un astfel de proces, să vină - și noi am spus - cu o foaie de parcurs, domnule, discutăm prima etapă, aceasta, ce trebuie să facă fiecare administrație locală, ce dă de la Guvern la regiune, de la regiune la județ, de la județ la municipiu și așa mai departe.

Am stabilit principiile de comun acord, am stabilit cum trebuie să fie viitoarea reformă administrativă locală, competențele respective, după care, vrând-nevrând, trebuie să facem legile. Și dacă vreți să rămâneți în istorie, domnule Dragnea, și m-aș bucura să fiți promotorul unei astfel de reforme și la care nimeni să nu aibă nimic de spus, cu adevărat nimic de spus, fiindcă practic noi dorim și cred că ne dorim cu toții și dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, știți foarte bine, serviciul pentru cetățean trebuie să fie descentralizat, nu decizia guvernamentală. Nu știu, am o problemă de sănătate sau nu știu ce problemă am de la nivelul ministerului, întreb consiliul județean? Întreb terminalul meu, doi oameni, șapte, cinci, care or fi acolo, iar rolul prefectului trebuie să fie foarte bine stabilit. El, într-adevăr, trebuie să fie cel care răspunde în teritoriu de măsurile pe care le face Guvernul, fiindcă este omul lui responsabil în teritoriu. Aceasta a fost gândirea acestei moțiuni. Sigur, o dezbatem între noi, domnule ministru, poate găsim și o altă ocazie, ne vedem în particular și găsim și soluțiile pe care le gândim împreună.

Noi trecem, decizia trebuie să rămână în primul rând pentru cetățeni. Și sunt convins că rolul acestei moțiuni căreia eu i-am spus că este alt tip, sigur, ca orice moțiune trebuie să aibă și tentă politică, apropo, toată lumea critică PDL-ul...

Stimați colegi, noi am guvernat împreună cu actualii componenți sau parteneri ai dumneavoastră de la guvernare. N-am auzit niciodată nimic rău nici despre UDMR, acum, nici despre UNPR, mai demult, n-am auzit niciun cuvânt, toată lumea spune: Boc și PDL-ul, Boc și PDL-ul! Dumneavoastră spuneți "noi, alianța de guvernare USL-ul", acum sunteți împreună cu încă... alte grupuri parlamentare, minoritățile, care nu mai e niciunul aici... E adevărat, și minoritățile au fost...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este domnul Mircovici, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mă rog, eu vorbesc de bănci!

Dar, revenind la o tentă foarte serioasă, domnule ministru Dragnea, aceasta este gândirea pe care am avut-o și trebuie să recunosc că eu am fost promotorul unei astfel de moțiuni simple, ca să putem, dacă prin votul dumneavoastră considerați că ... mă refer la votul colegilor din Parlament...

Mulțumesc, domnule Mircovici că ați venit aici...

...dacă considerați că e nevoie de o reformă generală a întregului sistem administrativ al României, în care să stabilim, până vedem cum arată regiunile, până vedem cum o să fie comunele, ce competențe are fiecare unitate administrativă. Și mi-ați spus un lucru care pe mine m-a surprins, domnule, le-ați tăiat din bugete, le-ați tăiat de la administrațiile locale, noi am mărit prima dată cota la administrația locală, tot în Guvernul Tăriceanu, dacă vă aduceți aminte, când am majorat de la 45 la 47 și ceva... Dar, dacă doreați într-adevăr să fie bani la bugetele locale, păi taxa aceea de stâlp lăsați-o, domnule, la administrația locală. Impozitul pe venitul agricol sau tot ce e în agricultură, lăsați-o la administrația locală! Și, într-adevăr, să dăm cât mai mult, tot ce există impozite, cât mai multe să fie date. Luați sistemul acesta de impozitare la marii impozatori sau... am uitat cum îi spune...

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu (din sală):

Contribuabili...

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

... marii contribuabili.

Domnule, lăsați, uite, iau Galațiul, de exemplu, trei sferturi din impozite se duc la București, nu le vine nimic acolo. Hai să găsim un sistem într-adevăr care să fie în beneficiul administrației locale, dar pentru cetățean! Asta am vrut să vă propunem noi prin această moțiune și eu sper că votul dumneavoastră nu este un vot pentru PDL, că a vrut să se dea el... să bifeze o acțiune politică, ci este un vot care trebuie dat pentru un concept.

Nu putem să facem reformă administrativă, absolut necesară în România, fără un consens politic și social. Nu se poate! Sigur, cu asumarea unor răspunderi de genul nu știu câte comune o să rămână, nu știu câte județe, dar principial asta am vrut să facem și eu sper că până la urmă chiar și dumneavoastră, stimați colegi din PSD, poate și domnul ministru Dragnea, veți vota acest principiu pe care l-am propus noi, consensul.

Și ca să închei cu consens, tot ce am făcut noi în reforma de administrație locală - și își aduce aminte domnul Dragnea discuțiile pe care le-am avut cu modificarea Legii nr. 215...

Nu mai faceți time-out, că și așa suntem puțini! Time-out, știu ce înseamnă time-out, că am făcut sport... Dar vă aduceți aminte, am avut discuții, sigur, sunt niște concepte, dar cele care sunt general valabile, hai să le punem toți pe masă, dumneavoastră să veniți cu conceptul pe care-l aveți, fiecare dintre noi...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că cele două minute au trecut de vreo zece!

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am beneficiat de sprijinul dumneavoastră și văzând câți colegi sunt de aici lipsă, m-au lăsat să vorbesc.

Încă o dată, noi susținem demersul pe care l-am făcut, nu este un demers politicianist, este un demers constructiv și eu sper ca dumneavoastră, prin vot, să înțelegeți că vrem să fim împreună pe o reformă de următorii 40-50 de ani, nu pentru mâine.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita.

Video in format Flash/IOS

Doamna Cristina Nichita:

Wow, ce pledoarie!

Domnule viceprim-ministru,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi deputați,

Vreau să spun colegilor de la PDL că și Partidul Social Democrat, noi toți ne dorim dezbateri constructive, pe proiecte de lege, care să aibă efectul și să-și producă efectul în îmbunătățirea calității vieții românilor care ne-au trimis în Parlament, dar dumneavoastră ne țineți ocupați cu moțiuni și cu dezbateri care nu duc nicăieri.

Este greu să comentezi un text care nu prezintă viziunea proprie asupra descentralizării. Preia pagini întregi din documentele Curții Constituționale și, în general, e redactat cu un singur scop, și anume acela de a mai căpăta puțină atenție din partea publicului larg și 0,001% din sufragii la europarlamentare.

PDL spune că este consecvent principiilor sale. Despre consecvența PDL știm cu toții, exemplu fiind slalomul stânga-dreapta, dar dacă e să ne referim la principiile care stau la baza descentralizării, trebuie să remarcăm faptul că ele rămân principii. Și sunt curioasă să cunosc, în general, principiile PDL.

PDL nu a avut curaj, în 2006, să treacă și la pași concreți, consistenți de descentralizare, sau nu a știut să o facă.

Când e vorba de principii sigur că poate interveni un consens. Guvernarea e, însă, o chestiune și de cum să faci, nu numai de ce să faci.

Ne reproșați că ne-am schimbat abordarea în privința regionalizării din 2006 și până în 2014, trecând peste faptul că regionalizarea a fost negociată și propusă împreună cu PNL, deci e logic ca ea să nu fie exclusiv viziune PSD.

E poate vremea să ne punem o întrebare generală, de principiu: Va mai putea fi vreodată procesul legislativ la fel cum a fost înainte de mandatele președintelui Băsescu? Va mai putea România să ignore posibilitatea apariției unui personaj politic precum Traian Băsescu, care să citească legile și Constituția așa cum dorește el, acompaniat de un premier cu care să aibă o bizară relație de servilism?

Răspunsul nostru este că nu. Și că societatea românească trebuie să învețe să nu mai postuleze buna-credință a președintelui și trebuie să facă legi în consecință.

De aceea, poate și poziția PSD în anumite privințe a avut nevoie de anumite ajustări.

Moțiunea are o gravă fractură logică. Vorbește despre consens, dar îl definește ca fiind situația în care toată lumea își însușește viziunea PDL.

Viziunea PDL asupra descentralizării face referire la comunitățile care își asigură, din fondurile proprii, absolut toate necesitățile, în afară de apărare și politică externă. Am văzut ce înseamnă asta: închideri de spitale, comasări de școli.

Noi am ajuns la putere tocmai fiindcă ne-am opus unei asemenea viziuni în care bugetul central rămânea să fie cheltuit pe discutabile inițiative cu frunze turistice și pe autostrăzi pe care niște amici politici se prefăceau că le construiesc. În schimb, nu se prefăceau că le taie fundița.

Dragi colegi,

Partidul Social Democrat nu va vota această moțiune.

Moțiunea are o gravă fractură de logică prin aceea că există.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc și eu, doamna Nichita.

Are cuvântul domnul Mircovici.

Video in format Flash/IOS

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu va vota această moțiune, deși susține în totalitate ideea descentralizării și nevoia descentralizării.

Faptul că numărul de colegi care suntem în sală în momentul de față este cel care a fost evidențiat de domnul Toader, adică nu chiar niciunu, că eu sunt prezent, a fost exprimat prin cuvântul pe care l-a avut colegul nostru, domnul Ovidiu Ganț, în momentul în care a fost dezbaterea politică solicitată de PDL. Noi apreciem că e mai util pentru Grupul parlamentar al minorităților să nu participe la jigniri și dezbateri politice.

Dacă am fi știut că în faza finală, pe cele opt minute primite de la PSD, s-au exprimat atâtea idei interesante, cât nu s-au exprimat nici în textul moțiunii și nici în toate dezbaterile politice care au avut loc astăzi, pe care le-a exprimat domnul Toader, acel consens pe ideile care au fost prezentate, să știți că am fi fost prezenți.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Procedură, domnul lider, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule viceprim-ministru,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi care mai suntem în sală,

Nu noi am cerut ca această dezbatere pe o temă foarte importantă, una dintre temele de căpătâi ale dumneavoastră, care ați luat 70% în alegerile din decembrie 2012, să aibă loc luni seara la ora 20,00.

Noi am cerut ca dezbaterea să aibă loc marți, la ora 10,00, într-o sesiune separată...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar marți sunt trei ceasuri rele și nu merge.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Dar lăsați-mă să termin, că am două minute și vă rog să nu mă întrerupeți.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu mai aveți niciun minut, vi le-am dat eu așa, că...

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu, e dreptul meu, domnule președinte. Dumneavoastră nu dați nimic, că nu dați de acasă. Am dreptul meu la replică, domnu'.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La replică la cine?

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

La replica colegei dumneavoastră, care a invocat poziția neexplicită a liderilor de grup...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alo! Alo!

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeți omul muncii!

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Sau nu mai sunt eu lider de Grup al Partidului Democrat Liberal sau doamna n-a spus... Nu, nu.

Deci eu vă spun, o dezbatere foarte importantă, care ar fi trebuit să aibă sala plină și de la noi și de la dumneavoastră, suntem egali acum, deși aveți 60 și ceva la sută, s-a transformat într-o dezbatere ridicolă tocmai pentru faptul că ați dori să fie această dezbatere ridicolă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu!

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Și închei prin asta.

Domnule viceprim-ministru,

Noi n-am cerut, prin această dezbatere, nici să jignim puterea, nici să venim cu soluții exclusiviste, care să aparțină Partidului Democrat Liberal.

Noi am venit să aducem în spațiul public o temă foarte importantă, fără de care România, în momentul de față, nu poate merge înainte.

De dumneavoastră depinde dacă participați sau vreți să fiți parte a acestui consens politic, pentru că în momentul de față nu puteți singuri, sau ne așezăm toți la o masă și, într-adevăr, urnim căruța asta care se numește România, să beneficieze de tot ceea ce înseamnă bunăstare privind absorbția de fonduri europene, descentralizare, creșterea nivelului de trai al cetățenilor și al celor care ne-au trimis în Parlamentul României. Acesta este sensul acestei dezbateri, nu ridicol, nu bătaie de joc, nu jignire și nu tot ceea ce s-a spus de la acest microfon.

Cu tot respectul față de dumneavoastră, să știți, n-am vrut acest lucru. Poate că am greșit în 2006, 2007, 2011, dar nu ne-am bucurat de această majoritate extraordinară pe care dumneavoastră ați avut-o. Aici este... și de care n-ați beneficiat iarăși, trebuie s-o spun cu părere de rău, nici dumneavoastră. Pentru că iată, Curtea a venit și v-a dat proiectul de lege înapoi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnul Tudorache, vă rog.

Domnul Neacșu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Am să fiu foarte scurt, domnule președinte.

Domnule viceprim-ministru,

Poate că, până la un punct, colegul nostru ar fi trebuit să aibă dreptate. Dar invitația asta la masă, din nefericire, o face numai acum, când este în opoziție. Au fost și la putere un număr cred că mult prea mare de ani. La momentul acela n-am auzit nimic legat nici de consens, nici de invitație la discuții, nici la dezbateri. Era o putere discreționară care funcționa în consecință și nimic altceva.

În plus, chiar dacă numărul celor care sunt în momentul acesta în sală este extrem de restrâns, eu chiar cred că în seara aceasta s-au extras din discuții, din prezentarea viceprim-ministrului o serie de lucruri extrem de valoroase și de motivante. Nu știu unde, în această dezbatere, au fost acuze, unde au fost cuvinte nepotrivite, pentru că chiar apreciez că cea mai mare parte a pozițiilor și în mod deosebit apreciez - dacă vreți - poziția calmă, echilibrată, pe care a avut-o viceprim-ministrul, în condițiile în care dumneavoastră, apropo de seriozitate, încercați să depuneți moțiunea asta de vreo lună și jumătate și ba nu strângeți suficiente semnături, ba în momentul în care strângeți aveți un text care este impropriu. Haideți să luăm lucrurile să le analizăm în toată profunzimea lor.

Am să închei, domnule coleg. Într-adevăr, nu este procedură, am vrut să vă dau un răspuns așa cum, dumneavoastră, la rândul dumneavoastră ați vrut să dați un răspuns.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai avem 15 minute.

Domnule Tinel, mai avem 15 minute la PSD, stați liniștit.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Și vă mulțumesc pentru ele.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

I-am dat și domnului Toader opt. Vă dați seama, deci, ce înseamnă un partid serios.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc și am să închei, domnule președinte.

Așa cum am spus, am apreciat toate luările de poziție și, dacă vreți, una dintre cele mai echilibrate mi-a părut a fi aceea a domnului Toader. Într-adevăr, putem...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mie a domnului Tinel mi s-a părut mai...

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

...Și putem să discutăm, dar schimbul acesta de replici de o aciditate care n-ar trebui să-și aibă locul, pentru că dacă ne invitați la dialog, atunci să ne invitați și la respect, poate că ar fi fost mult mai util decât ceea ce s-a întâmplat aici.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați rămas în sală în continuare și eu sper ca, în măsura în care colegii noștri vor avea grijă ca de acum înainte să nu încerce să-și facă norma de depunere de moțiuni la hectar, atunci cu siguranță că vom avea și timpul necesar pentru a putea să le dezbatem, pentru că trebuie să mai și legiferăm în Parlamentul României.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Tudoreache, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Tudorache:

Domnule președinte,

Domnule vicepremier,

Doamnelor și domnilor,

Am citit cu mare atenție moțiunea simplă inițiată spre dezbatere de către colegii din PDL și cei neafiliați - văd, mai este cineva aici.

Am resimțit aceeași senzație de nedumerire pe care am simțit-o și în precedentele moțiuni depuse de dumneavoastră. Ce este de remarcat și oarecum de apreciat este perseverența cu care persistați în ideile și teoriile dumneavoastră. Perseverența care, însă, în anumite momente, vă înșeală perspicacitatea. Spun asta deoarece, uneori, din dorința asiduă de a milita pentru un punct de vedere ajungi să pierzi, să scapi printre degete esențialul.

În problematica descentralizării, esențialul constă în scopul comun care ar trebui să ne îndemne să conlucrăm pentru eficientizarea, modernizarea administrației publice. Așa cum țin să precizez, descentralizarea nu reprezintă un simplu proces de transfer de responsabilitate și competențe de la nivelul administrației centrale către cel al administrațiilor publice locale.

Prin descentralizare se dorește creșterea calității serviciilor publice adresate cetățenilor și împărțirea României în regiuni de dezvoltare. Schimbările sunt de amploare și impun o analiză amănunțită a efectelor pe care le-ar produce.

Citeam în textul de moțiune depus de colegii noștri că domnul vicepremier "ar trebui să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali și să demareze o reformă reală și completă a administrației publice în România". Este absurdă această formulare. Este absurd să faci o afirmație care să pună ștampila pe baronii locali, pe reprezentanții județeni chemați la dialog de către domnul vicepremier. Și mai este absurd din postura de opozant să pleci de la premisa că orice proiect inițiat de guvernare va fi unul strâmb, unul neclar și nesincer.

Dumnealor cer consensul politic și consultarea tuturor actorilor instituționali, ei nefiind capabili sau doritori să înțeleagă că acestea sunt lucruri pe care și noi le urmărim. Și dacă bunele noastre intenții în ceea ce privește proiectul nu sunt suficiente, atunci putem observa și miza pentru o mai mare deschidere din partea autorităților centrale de a lucra împreună cu autoritățile publice pentru identificarea de soluții care să sprijine demersul descentralizării.

Stăteam și mă gândeam acum la toată aprecierea pe care ar trebui s-o arătăm colegilor din opoziție pentru eforturile lor de a împiedica descentralizarea. Mă mai gândeam și la argumentația pe care au adus-o în moțiunea depusă nu demult. Și când spun argumentație, nu mă refer nicidecum la niște păreri proprii și concrete, păreri care, într-adevăr, să demonstreze toată teoria reformei, astfel încât să ne plecăm capul rușinați și să recunoaștem un așa-zis demers greșit.

Dacă ironia nu a fost sesizată, atunci o afirm eu, acum, pentru că tot ce am înțeles din această moțiune simplă a fost faptul că domnii și doamnele semnatari au mizat pe câteva dintre criteriile de fond din decizia Curții Constituționale, în încercarea lor de a împiedica modernizarea țării.

Așadar, doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Asistăm la depunerea unei moțiuni realizate exact ca o compunere din anii de școală generală sau poate de gimnaziu: 30% creație proprie, 70% inspirație. Și, ținând cont de acest lucru, încercăm să înțelegem rostul acestei moțiuni.

După aflarea deciziei Curții Constituționale, am așteptat cu toții, așa cum era și normal, motivarea, tocmai pentru a ști cum să abordăm această problemă corect, cum să facem ceea ce trebuie să facem astfel încât să ducem la bun sfârșit acest proces atât de important, ce ține de evoluție.

Am primit cu toții motivarea, ne angajăm să facem totul așa cum trebuie și totuși colegii de la PDL simt nevoia să înainteze încă o moțiune în care să se bată cu pumnii în piept și în care să strige cât îi țin plămânii de tare că își doresc și ei realizarea acestui proiect.

Domnilor,

Țin morțiș să vă spun că nu este neconstituțional să descentralizezi, dar este rușinos să afirmi că aspiri la reușita unui proiect pe care nu doar nu îl sprijini, ci încerci să-l și împiedici.

Modernizarea statului român trebuie să fie o realitate dincolo de disensiunile și dimensiunile dintre partide, dincolo de fricțiunile dintre opoziție și guvernare. Suntem toți îndatorați acestei țări să o conducem spre evoluție, spre prosperitate, iar reforma administrativă este pasul firesc pe care trebuie să îl facem pentru binele și scopul comun.

Acum, detașându-mă de textul redactat de colegii din opoziție, vreau doar să subliniez încă o dată necesitatea reală a continuării și susținerii procesului de descentralizare.

Este un deziderat la care nu trebuie și nu vrem să renunțăm.

Trebuie să mutăm puterea acolo unde îi este locul, și anume la oameni.

Serviciile publice trebuie oferite cetățeanului de către cea mai apropiată autoritate. Cea mai în măsură să cunoască realitatea, plusurile și minusurile zonale.

Cu riscul de a mă repeta, în încheiere, vreau să subliniez un aspect important al dorinței noastre de a îndeplini procesul de descentralizare. Importanța majoră a acestui deziderat constă în discuții cu electoratul. Trebuie să explicăm oamenilor de ce descentralizarea este indispensabilă, iar acest lucru trebuie făcut folosind cuvinte simple și clare.

Nu este nevoie de o mie de moțiuni, nu este nevoie de scandal și nici de invocarea unui presupus haos sau blocaj instituțional.

Este necesară armonia la nivel de comunicare pentru ca cetățeanul de rând să înțeleagă nevoia de schimbare și o acceptare ca fiind utilă atât pentru binele său, dar, mai ales, pentru recunoașterea unui act politic corect, în folosul generațiilor viitoare.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să vorbească. Domnul Canacheu, cineva. Nu mai dorește nimeni, nu? Nu.

Are cuvântul în încheiere... Văd că sunteți foarte veseli.

În încheiere are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea, cu atingere specială spre domnul Ialomițianu, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Plec de la constatarea că mai suntem acum în sală 23 de parlamentari pe un proiect despre care toată lumea care a vorbit a spus că este un proiect foarte important, fundamental și necesar pentru această țară. Și am făcut această precizare pentru că nu este prima dată când eu rămân printre cei care trebuie să ducem la capăt ceea ce convenit în dezbateri furtunoase. Și când trebuie să rămână cineva după aia să ia decizii și să muncească, efectiv să pună în practică. Și așa cum am spus și în intervenția mea, și astăzi și în alte intervenții publice, și la dumneavoastră la grup și o spun și acum, eu am luat foarte în serios această moțiune a dumneavoastră.

Am luat foarte în serios toate afirmațiile dumneavoastră, toate propunerile dumneavoastră și ce a spus domnul Tinel în intervenție. Da, vă garantez că în ceea ce mă privește - și am poziția politică pentru a putea spune acest lucru - voi determina, voi realiza un cadru suficient de larg pentru a participa, pentru a putea participa la elaborarea pachetului legislativ de care vorbim toți cei interesați, dar să fie interesați - pe de o parte. Pe de altă parte, să vină la dezbateri și la discuții cei care au vorbele la ei, adică știu subiectul, știu despre ce e vorba și au propuneri și au idei.

Vreau, de asemenea, nu știu dacă sunt în poziția asta, dar simt nevoia să vă mulțumesc celorlalți 22 de colegi care ați rămas până la această oră să discutăm despre descentralizare, pentru că asta înseamnă că încă mai există în Parlamentul României un mic nucleu care chiar este interesat de acest subiect, cu păreri pro și contra. Și cred că acest mic nucleu, chiar dacă se va putea mări, poate să genereze, într-adevăr, o construcție legislativă care să ajute administrația din România să fie mai performantă și să ofere servicii publice de calitate cetățenilor.

Aveți această garanție de la mine și vă mulțumesc pentru modul cum ați abordat această dezbatere, sigur, cu excepția observațiilor domnului Ialomițianu, care înțeleg că nu e interesat de descentralizare, ci numai de - mă rog - întrebările pe care mi le puneți mie.

Nu votez această moțiune pentru că ea conține foarte multe neadevăruri.

Vă mulțumesc mult.

E 20,40, cred că putem să închidem dezbaterea pe descentralizare.

Asta e replică la replică?

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu. Domnul Ialomițianu, după ultimul vorbitor nu se mai vorbește. Îmi pare rău. Nu v-a atacat deloc. Nu! Dreptul la replică îl ofer eu.

Declar închisă ședința.

Nu se mai vorbește după ce a vorbit Guvernul, știți foarte bine treaba asta.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu (din sală):

Cum adică? Cine e Guvernul? Suntem în subordinea Guvernului?

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu. Este ultimul vorbitor.

Ședința s-a încheiat.

Vă mulțumesc.

Ne vedem mâine dimineață la ora 9,00.

   

Ședința s-a încheiat la ora 20,44.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 5:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro