Maria-Andreea Paul
Maria-Andreea Paul
Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/06-06-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 27-05-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.131 Maria-Andreea Paul - declarație politică: - "România trăiește astăzi reversul industrializării. PDL are măsuri pentru reindustrializarea accelerată și reducerea costurilor la energie";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Maria-Andreea Paul:

"România trăiește astăzi reversul industrializării. PDL are măsuri pentru reindustrializarea accelerată și reducerea costurilor la energie"

Principalul obiectiv strategic al României în contextul european este atingerea nivelului de dezvoltare economică și a standardului mediu de viață din UE, iar sectorul industriei reprezintă un pilon important în realizarea acestui obiectiv. Datorită bazei solide pe care o asigură industria, dar și pentru că majoritatea țărilor dezvoltate alocă o atenție sporită acesteia, PDL consideră că România trebuie să facă din procesul de reindustrializare o prioritate absolută.

În schimb, guvernarea actuală nu are nicio strategie pentru dezvoltarea industriei și nu își arată interesul pentru creșterea competitivității industriei românești.

Industria cuprinde 11,4% din numărul total de întreprinderi din sectoarele de activitate, care angajează 35,8% din forța de muncă totală și generează o cifră de afaceri de 36,3% din total în anul 2012, conform INS. România este caracterizată prin specializarea în industrii cu utilizare intensivă a forței de muncă și în sectoare care necesită un nivel scăzut sau mediu de inovare. Gradul de sofisticare al procesului de producție poziționează România pe locul 102 în clasamentul celor 148 de țări evaluate în Raportul Global al Competitivității 2013-2014.

Comisia Europeană indică sistematic 3 mari handicapuri ale industriei românești:

  • capacitatea redusă de inovare;
  • intensitatea mare a consumului de resurse și în special de energie pentru a produce o unitate de PIB;
  • ponderea scăzută a produselor industriale high-tech, care încorporează o valoare adăugată mare.

Industria reprezintă un adevărat motor de creștere economică, care funcționează inclusiv în perioada de criză și recesiune economică, după cum atestă inclusiv experiența României. Producția industrială a crescut mai mult decât PIB-ul în perioada crizei economice și ulterior, cu excepția anului 2012. De asemenea, în anul 2009, producția industrială a scăzut cu 5,5%, în timp ce PIB-ul s-a prăbușit, înregistrând o scădere cu 6,6% față de anul anterior.

Cu toate acestea, ne confruntăm cu un proces masiv de dezindustrializare și nu valorificăm potențialul pe care țara noastră îl are în acest domeniu. Nu avem nicio strategie pe termen lung pentru dezvoltarea industriei. Restul statelor europene s-au orientat rapid după criză și au pus în centrul preocupărilor reînnoirea industrială bazată pe competitivitate și inovare. Încă din anul 2009, Polonia a avut preocupări de acest fel: într-un document privind politica industrială pe orizontală este scoasă în evidență importanța acordată de guvernul polonez promovării competitivității, dezvoltării și inovării.

Mai bine de 90% din industriile din România sunt controlate de companii cu capital majoritar străin: companiile străine domină 21 din cele 25 de piețe industriale. Avem companii cu capital majoritar autohton doar în cazul a cinci industrii: cărbune (100% companii românești), alte activități extractive (86%), industria alimentară (65%), activități anexe extracției (58%) și industria construcțiilor metalice (53%). Dintre acestea, doar industria alimentară și cea a construcțiilor metalice sunt private.

  • Dacă în urmă cu 23 de ani industria românească a utilajelor agricole (tehnică agricolă, utilaje sau subansambluri) avea în jur de 30 de unități de producție, în prezent ea mai numără doar 8 jucători. Astăzi se mai realizează local doar utilaje de mici dimensiuni; înainte se produceau toate utilajele necesare, de la semănători la tractoare.
  • Dacă în 1994 existau 125 de unități de producție funcționale în industria berii, astăzi au mai rămas doar 20. România este unicul stat din regiune unde numărul fabricilor de bere este în scădere.
  • Industria ciocolatei din România a rămas reprezentată de doar 3 fabrici de ciocolată și dulciuri. În urmă cu opt ani, producția internă acoperea peste 80% din vânzările de ciocolată. Astăzi, consumul de ciocolată din România este acoperit în proporție de 80% din importuri.
  • Chiar dacă are o piață destul de dezvoltată a produselor lactate, în România nu există la ora actuală un producător de materiale prefabricate pentru ambalaje și fructe pentru uz industrial. Importăm 10% din laptele folosit ca materie primă și integral foliile din care se fabrică paharele din plastic și fructele aflate în compoziția iaurturilor.
  • Românii plătesc mai mult decât vecinii est-europeni pentru produsele de igienă personală deoarece nu mai au aproape nicio fabrică (de exemplu, nu mai există nicio fabrică de pastă de dinți românească); producția Colgate a fost relocată de la Brașov în Bulgaria, iar principalele branduri de săpun solid sunt importate din străinătate.

Numărul de întreprinderi din industrie a scăzut semnificativ, cu 17%, pe parcursul crizei economice. Deși anul 2012 a adus o ușoară îmbunătățire pentru firmele din industrie, numărul lor nu a revenit la nivelul înregistrat în anul 2008. Practic, numărul de întreprinderi este cu 17% mai mic în anul 2012 decât în anul 2008. La nivelul economiei, firmele din industrie reprezintă 11,4% din totalul întreprinderilor în anul 2012, adică numai o firmă din zece are activitate industrială. Aceasta înseamnă că economia românească este puternic dependentă de alte domenii, cum sunt comerțul sau serviciile.

Peste o treime din firmele din industria extractivă și prelucrătoare au intrat în insolvență de la începutul crizei până în prezent. Numărul de insolvențe în industrie a crescut de la an la an. Au intrat în insolvență cu 36% mai multe firme din industria extractivă în anul 2013 față de anul 2010 și cu 43% mai multe firme din industria prelucrătoare în aceeași perioadă de timp, conform ONRC.

Majorarea insolvențelor în perioada 2011-2012 este pusă pe seama cele mai severe crize economice internaționale din ultima jumătate de veac. În schimb, continuarea creșterii numărului de firme intrate în insolvență în anul 2013 nu mai are nicio altă justificare decât lipsa de măsuri care să încurajeze acest sector, pentru că în anul 2013 am înregistrat o creștere economică de 3,5%, iar industria a avut o pondere de 2,2% la creșterea PIB, conform INS.

Numărul de salariați din industrie a scăzut cu 16% în anul 2012 față de anul 2008. În sectorul industriei sunt aproximativ 1,8 milioane angajați, deci puțin peste o treime din forța de muncă salariată în anul 2012. Grav este că ponderea salariaților din industrie a scăzut de la 37,2% din numărul total al salariaților în anul 2008 la 35,8% în anul 2012. Criza economică a afectat puternic numărul de salariați, care a fost cu 16% mai mic în anul 2012 decât în anul 2008.

Se înregistrează diferențe salariale ridicate între ramurile industriale: în industria extractivă, salariul este de 1,9 ori mai mare decât salariul mediu din industrie, pe când în industria prelucrătoare, salariul abia se ridică la 92% din salariul mediu din industrie. Situația stă și mai grav pe ramurile industriale: salariații care se ocupă de fabricarea articolelor din îmbrăcăminte și cei din industria alimentară au cele mai mici salarii, de 64%, respectiv 66,5% din salariul mediu net din industrie în februarie 2014.

Investițiile în industrie au scăzut cu 35% în anul 2012 și sunt distribuite inechitabil la nivelul regiunilor din România. Volumul investițiilor din industrie a crescut constant până în anul 2011, când a înregistrat un maxim de 83,8 miliarde lei. O dată cu venirea la putere a Guvernului USL, în anul 2012, volumul investițiilor brute se diminuează drastic. Tăierea investițiilor a fost principala cale de atac a economiei de către USL, prin care a lovit și industria. În anul 2012, investițiile în industrie abia dacă au depășit cu 1,2 miliarde lei volumul din anul 2008, și s-au ridicat la 54,4 miliarde lei.

Discrepanțele la nivel de investiții dintre regiunile României duc la lipsa de locuri de muncă pentru acele regiuni, tendința de migrație din zonă și îngreunarea convergenței către media UE. Cea mai slab dezvoltată regiune din România și din UE, Regiunea Nord-Est, beneficiază și de cele mai mici investiții brute, deși este a patra regiune din țară ca număr de salariați în industrie. Din nou, înregistrăm o scădere bruscă în anul 2012, după ce politicile din anul 2010 și 2011 au dus la o creștere a investițiilor de până la 80% în această zonă. Deloc întâmplător, patru dintre județele Regiunii Nord-Est sunt pe primele locuri în ceea ce privește migrația românilor în străinătate: Bacău (aproximativ 57.000 de persoane), Neamț (aproximativ 53.000 de persoane), Suceava (aproximativ 49.000 de persoane) și Iași (aproximativ 35.000 de persoane).

Consumul de energie din industrie scade continuu, dovedind că România trece printr-un proces de dezindustrializare. Consumul de energie în industrie s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani, în timp ce consumul de energie electrică a scăzut cu o cincime (cu 20,2%) în perioada 1992-2012.

Recent, industria a primit o nouă lovitură: prin menținerea calendarului de liberalizare a prețului la gaze, asumat de Guvernul Ponta în vara anului 2012, costul pentru gazele din producția internă se va majora cu 143%. Impactul economic va fi devastator, în condițiile în care prețul gazelor pentru consumatorii industriali va crește cu 72%, conform Deloitte. Într-o perioadă în care atât prețul carburanților, cât și al energiei electrice crește alarmant, pericolul prăbușirii industriei este din ce în ce mai mare.

PDL a pregătit 5 pachete ambițioase de măsuri pentru următoarele urgențe:

Urgența 1: Stabilirea obiectivelor prioritare pentru relansarea industrială a României

Urgența 2: Eficientizarea proceselor de privatizare

Urgența 3: Crearea de locuri de muncă prin industrializare

Urgența 4: Scheme suport ale statului

Urgența 5: Susținerea învățământului secundar de specialitate

Măsurile se regăsesc integral prezentate aici: http://www.andreeapaul.ro/blog/2014/04/romania-prospera-prin-industrie/

Dintre acestea, exemplificăm:

  • La Ministerul Economiei trebuie constituit un departament responsabil de relația cu industria privată - statul trebuie să poată evalua fiabilitatea principalelor companii și analiza evoluția lor în anul curent, pentru a reacționa rapid în cazul unor fluctuații mari ale încasărilor la buget.
  • Implementarea unui program start-up "Creat în România": crearea de incubatoare în apropierea universităților (în start-up-urile create, universitatea păstrează un procent de cca. 10%, oferind în schimb consiliere legală și financiară).
  • Stimularea industriilor care au ca materii prime resurse naturale disponibile în România (industria cuprului, auriferă, a apelor minerale) - oferirea de ajutoare de stat cu prioritate investitorilor din aceste domenii, cât și sprijinirea APL-urilor din acele zone pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării acestor industrii.
  • Stimularea domeniilor în care România a căpătat grade ridicate de specializare la nivel european în ultimii ani: industria IT&C, electronice și instrumente optice, industria echipamentelor electrice, industria echipamentelor auto - aceste industrii și-au dublat indicii sectoriali de specializare în ultimii 12 ani. Este necesară sprijinirea autorităților publice locale (APL) pentru dezvoltarea de parcuri industriale în jurul centrelor universitare ce au specializări de IT.
  • Stimularea industriei alimentare din România pentru crearea unor lanțuri complete de producție - în prezent România are cel mai înalt grad de specializare din UE în domeniul agricol, cât și un avantaj competitiv clar.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 decembrie 2019, 7:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro