Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.67/13-06-2014

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
01-03-2021 (joint)
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 03-06-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.59 Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre "Ziua mediului 2014. Obiective și provocări ale României";

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Ziua mediului 2014. Obiective și provocări ale României"

În calitate de susținător și promotor al protecției mediului și dezvoltării durabile în România, dar și de membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, doresc să transmit mesajul meu privind ziua mediului, atât activiștilor de mediu din România și partenerilor străini, cât și reprezentanților din administrația publică ce activează în aceste domenii.

Într-un fel, urarea clasică la mulți ani are o rezonanță specială atunci când vorbim de aniversarea preocupării pentru mediul natural și pentru protecția sa, care este în mod fundamental o preocupare pentru viitor. Îmi doresc să avem înțelepciunea de a da substanță acestei urări și de a acționa astăzi pentru a avea timp de mulți ani de acum înainte un viitor.

Analizând stadiul politicilor pentru mediu și practicilor de mediu din diverse state, observăm cu ușurință cum ele reprezintă un indicator al nivelului de dezvoltare și de civilizație al societății respective. În esență, este un indicator al nivelului de respect pentru mediu și, implicit, pentru om.

Provocările și oportunitățile sunt diverse. În România, principala oportunitate este bogăția imensă de resurse naturale de care beneficiem, iar principala provocare este să înțelegem cât de necesar este să le protejăm și, mai ales, faptul că dezvoltarea durabilă nu este un concept lipsit de conținut. În mod special, cred că prioritatea este utilizarea eficientă a resurselor, din perspectiva protecției mediului. Apreciez că risipa și distrugerea resurselor este, încă, punctul nevralgic în România. În ansamblu, aceste provocări indică în opinia mea faptul că nu suntem suficient de avansați în domeniul protecției mediului, problema resurselor fiind unul din primii pași în existența unui mediu sănătos și în dezvoltarea durabilă.

Spre exemplu, al șaptelea Program de acțiune pentru mediu al Uniunii Europene (EAP7), adoptat în toamna anului trecut, are 9 obiective prioritare, din care primele două sunt: 1) protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii; 2) trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Vedem, așadar, cum ierarhizarea obiectivelor ilustrează inclusiv pașii sau nivelul de dezvoltare în privința protecției mediului. Abia printre ultimele obiective se numără aspecte mai complexe ale politicilor de mediu, cum ar fi creșterea eficacității Uniunii în abordarea provocărilor în materie de mediu și de climă la nivel internațional.

În România, avem în mod egal mari probleme cu poluarea, în multiplele ei forme, fiind departe de o economie sau de o administrație verde. Dar până să atingem aceste standarde, mai este mult.

Problema resurselor face, de altfel, obiectul preocupării Uniunii Europene chiar în acest an, Agenția Europeană de Mediu anunțând pentru 2014 concentrarea pe modul în care sunt utilizate resursele. La rândul său, EAP7 enunță clar principiul precauției, principiile acțiunii preventive și remedierii poluării la sursă ca piloni ai acțiunilor viitoare.

Mă voi referi la unul din aspectele care ilustrează cel mai bine, în opinia mea, problematica resurselor în România, pornind de la prevenție, la conservare și apoi la eficiență în utilizare. Domeniul energetic este cel care ne poate arăta - gândindu-ne la viața cotidiană - cât de mult risipim, cât de puțin suntem orientați către un consum rațional, către protejarea resurselor, cu atât mai puțin către regenerarea lor. Repet, viața de zi cu zi, ca cetățeni, ca angajați în administrație sau ca observatori ai zonei economice oferă un tablou clar pentru oricine, fără a fi specialist.

Spre exemplu, în ceea ce privește energia regenerabilă, România a înregistrat recent o serie de succese de apreciat. Astfel, la începutul anului 2014, 24% din consumul de electricitate provenea deja din energii regenerabile, o țintă inițial stabilită de UE pentru anul 2020. În 2013 am asistat la o creștere a capacității proiectelor de energie regenerabilă cu 82%, iar într-una din zilele de la începutul lunii mai 2014, parcurile fotovoltaice au generat peste 500 de MW de energie electrică, aceasta fiind una dintre cele mai mari producții înregistrate până acum în România. Atingerea acestor cote se datorează politicilor de stimulare a acestor sectoare, în special eolian și solar. Însă acum există voci care susțin că a fost o dezvoltare poate nesustenabilă, că s-a investit prea mult unidirecțional. Nu pot aprecia cu exactitate pertinența uneia sau alteia dintre abordări. Cunosc însă potențialul României în zona de biomasă - prin existența unui sector agricol vast și prin resursele de care dispunem în sectorul forestier.

În domeniul biomasei intervin două probleme care, din nou, ilustrează bine modul deficitar în care ne tratăm resursele naturale.

Pe de o parte, situația din domeniul agricol, unde avem 14 milioane de hectare de teren generând milioane de resturi agricole produse anual, dar și suprafețe extinse încă necultivate. La fel, avem 7 milioane de hectare de păduri, care trebuie curățate anual de resturi. Aceste deșeuri pot produce energie verde, iar noi le aruncăm.

Pe de altă parte, reușim ca prin politicile și investițiile deficitare să transformăm resurse regenerabile în resurse neregenerabile. Pădurile din România sunt lăsate să moară din cauză că nu sunt alocați bani pentru împăduriri, pentru protecția lor corespunzătoare din punct de vedere silvic și din cauza tăierilor masive, fie ele legale, dar fără pic de respect pentru mediu, fie ilegale. Nu avem o strategie națională pentru una din cele mai valoroase resurse pe care le avem, nu doar în ceea ce privește producția de energie, dar privind echilibrul de mediu, în general. Aș aminti aici doar rolul pădurilor în combaterea poluării, în condițiile în care emisia de dioxid de carbon este un laitmotiv al politicilor de mediu. După cum spuneam, departe de a fi capabili să combatem probleme mai complexe, cum ar fi efectele unei economii care poluează masiv, noi distrugem și resursele care ne ajută în mod natural să avem un mediu mai sănătos.

Da, recunosc, mi-aș dori ca de ziua mediului să dezbatem probleme la un nivel mult mai avansat, măcar așa cum se întâmplă la nivel european. Să discutăm despre propunerile de ecologizare a bugetului Uniunii în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020, dar și a celui național sau despre locurile de muncă verzi, dar nu în proiecte de cercetare, ci în politici naționale. Pare un lux să abordăm aceste teme, în condițiile expuse mai sus. Dar am totuși speranța că, așa cum am îndeplinit și noi un obiectiv al UE 2020 cu mulți ani înainte, vom putea să avem o economie mai verde sau un buget național construit inclusiv din perspectiva mediului, înainte să fim efectiv obligați de realitate să o facem.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 2 march 2021, 20:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro