Andrei-Valentin Sava
Andrei-Valentin Sava
Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.67/13-06-2014

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
01-03-2021 (joint)
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 03-06-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.79 Andrei-Valentin Sava - declarație politică: - "Guvernul trebuie să grăbească elaborarea planurilor de management al riscului la inundații și să impună măsuri asiguratorii pentru protecția locuințelor și a terenurilor în caz de inundații";

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Guvernul trebuie să grăbească elaborarea planurilor de management al riscului la inundații și să impună măsuri asiguratorii pentru protecția locuințelor și a terenurilor în caz de inundații"

Aduc în atenția dumneavoastră o problemă care a fost în ultima lună una din principalele urgențe de pe agenda autorităților județene. Este vorba de inundațiile care au lovit necontenit mai multe țări din Europa și care amenință inclusiv țara noastră.

Cea mai recentă și gravă situație s-a înregistrat în Serbia și Bosnia, unde Dunărea a produs adevărate catastrofe. Conform estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), valoarea totală a pagubelor în cele două țări ajunge la trei miliarde de euro. Aceste inundații sunt, de altfel, cele mai grave fenomene de acest tip, care au afectat cele două state în ultimul secol. Bilanțul pagubelor include un număr de locuințe distruse complet sau avariate semnificativ, dar și infrastructuri rutiere și feroviare afectate. Au mai fost înregistrate pagube în sectoarele agricol (10% din PIB în Serbia și 6% în Bosnia) și energetic. Bilanțul și mai tragic este cel al vieților omenești pierdute, 77 în total, dintre care 51 doar în Serbia.

Transmit pe această cale regretul sincer pentru pierderile de vieți omenești și dezamăgirea că nu a existat un sistem de prevenție funcțional care să diminueze aceste pagube.

De altfel, trebuie să fim foarte atenți la continuarea acestui fenomen, deoarece Dunărea a pus în alertă și autoritățile române. Din fericire, viitura de pe Dunăre s-a redus considerabil până la intrarea în spațiul țării noastre, nivelul fluviului fiind doar cu 6 centimetri mai mult față de cota de inundație.

Codul portocaliu de inundații ce vizează Dunărea a fost instituit pe sectorul aval Hârșova, județele Constanța, Ialomița, Brăila, Tulcea și Galați, pentru intervalul 31 mai - 5 iunie. Potrivit hidrologilor, avertizarea pe acest sector vizează, în primul rând, sectoarele cu diguri locale de apărare. Așadar, avertizările sunt încă în vigoare și nu trebuie niciun minut să ne distragem atenția și mobilizarea maximă de la aceste zone.

Componenta de prevenție și întărire a capacității de intervenție în situații de urgență trebuie să devină o prioritate a autorităților române centrale și locale.

Harta detaliată a zonelor de risc de inundații, finalizată de Administrația Națională "Apele Române" în luna aprilie a acestui an, a fost o etapă care trebuia realizată de România, în conformitate cu planul asumat ca stat membru UE. Astfel, România avea obligația evaluării preliminare a riscului la inundații, până în martie 2012, a elaborării hărților de hazard și risc la inundații, până în martie 2014, urmând ca elaborarea planurilor de management al riscului la inundații să fie finalizată până în martie 2016.

Harta zonelor de risc a costat 46,5 milioane de euro, 80% din sumă fiind acoperită din fonduri europene. A fost o sumă considerabilă. Pentru ca aceste costuri să devină utile, e nevoie de valorificarea sa în reactualizarea planurilor de apărare împotriva inundațiilor, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.

Strategia de Management al Riscului la Inundații prevede investiții, pentru perioada 2010-2035, de aproximativ 25 de miliarde de euro. Măsurile pentru care acești bani vor fi alocați includ: amenajarea cursurilor de apă, realizarea de acumulări, poldere și îndiguiri locale, conservarea zonelor umede, amenajarea torenților, împăduriri, centuri de protecție forestiere, diminuarea efectelor eroziunii solului, strămutarea locuințelor și anexelor gospodărești. Pentru ca aceste măsuri să fie implementate cu succes e nevoie de conlucrarea și implicarea intensă a tuturor autorităților, de la nivel ministerial și până la autorități locale.

În afară de intervențiile directe asupra zonelor de risc, o altă componentă care necesită atenția noastră este cea a asigurărilor obligatorii împotriva inundațiilor, alături de cutremure sau alunecări de teren. În momentul de față, 3,5% din suprafața României și 6% din populație ar putea fi afectate de inundații într-un scenariu a cărui probabilitate de producere este o dată la 100 de ani, conform Ministerului Mediului. Mai exact, aproximativ 400.000 de gospodării (1,2 milioane persoane) ar putea fi inundate în acest scenariu. Cu toate acestea, în mediul rural doar 140.000 de locuințe sunt asigurate, două treimi fiind din paiantă/chirpici, potrivit datelor oficialilor Pool-ului de Asigurări Împotriva Dezastrelor. Rămân, așadar, 300.000 de locuințe situate în zone inundabile cuprinse în categoria B care nu sunt asigurate.

Avem nevoie, așadar, de reglementări mai clare, care să impună aceste asigurări sau să garanteze anumite mecanisme financiare, care să permită oamenilor achitarea lor.

România are nevoie de această întreagă mobilizare, de la planificarea apărării împotriva inundațiilor, intervenții în zonele de risc, până la impunerea mai drastică a asigurărilor, în timp ce cheltuielile bugetare în acest scop trebuie să constituie o prioritate. Este de datoria și responsabilitatea autorităților publice să întreprindă demersurile necesare pentru evitarea unei tragedii umane și limitarea dependenței economiei de furia naturii.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 2 march 2021, 19:16
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro