Domnul Tudor Ciuhodaru: "Calea dreaptă" Vinovată de înfrângerea dreptei la recentul exercițiu electoral este dreapta însăși și nimeni altcineva. Nu este vinovată nici stânga, nici buna ei organizare, nici acea parte din mass-media constituită în aparatul propagandă, nici măcar anii de guvernare anteriori, ci numai și numai dreapta însăși. Mai precis inadmisibila ei incapacitate de a se uni, de a se unifica, de fapt, și care lasă impresia că politicienii ei nu pot renunța la meschine rivalități și interese personale în folosul interesului general. În fond, stânga a câștigat doar două milioane de voturi, doar 37,5 % din voturile exprimate. Restul de 62 % puteau fi ale dreptei dacă aceasta s-ar fi organizat și mobilizat măcar la nivelul stângii. Alegătorii care susțin sau simpatizează stânga au avut o formațiune clară, s-au prezentat la vot și i-au votat. Electoratul de dreapta n-a avut pe cine să voteze. Pe care din cele patru sau cinci partidulețe de dreapta să le voteze? Pe ce criterii? Chiar trebuie să existe patru sau cinci direcții de dreapta distincte? Aceasta este cauza lamentabilului rezultat și principala cauză a absenteismului. Mai sunt și alte cauze dar aceasta era la îndemână de înlăturat și, din păcate pentru mulți, politicieni cu experiență nu au făcut asta. Dintre alegătorii de dreapta, singurii care s-au putut prezenta în cvasitotalitate la vot au fost susținătorii UDMR, pentru că, ca și stânga, au formația clară care trebuie votată și au și o motivație puternică care îi împinge la vot. Dacă dreapta ar fi fost reunificată și s-ar fi prezentat cu un program clar, prezența la vot ar fi fost considerabil mai mare. Și asta în timp ce alegătorii de stânga nu mai puteau fi mai mulți, pentru că ei s-au prezentat la vot în cvasitotalitate. Concluzia este că toate forțele de dreapta ar trebui să coaguleze, dacă nu toate într-un partid unic, cel puțin într-o singură uniune, opusă PSD-ului. Această uniune ar trebui să fie, dacă nu și ca nume, cel puțin ca esență, Uniunea Creștin-Democrată din România. Din păcate, măsurile propuse de cei din dreapta sunt încă doar caragialesc de "sublime"! În ceasul al doisprezecelea nu mai e timp de atac la persoană, nu mai e loc doar de jumătăți de măsură, fără termene clare, care se concretizează probabil la sfântul așteaptă. E momentul să construim "calea dreaptă"!
|