Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2014

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.122	Răzvan-Ionuţ Tănase - declaraţie politică având ca temă: "Obiectivul de aderare la zona euro";

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase: "Obiectivul de aderare la zona euro" Aderarea României la zona euro a reprezentat un important obiectiv pentru ţara noastră încă de la intrarea în Uniunea Europeană. Au existat nenumărate promisiuni pe parcursul guvernărilor anterioare referitoare la atingerea acestei ţinte, fără a se fi intrat vreodată prea mult în detalii pentru a se explica ce presupune şi ce înseamnă de fapt acest lucru pentru România, dar şi care îi sunt riscurile şi avantajele. Având în vedere faptul că discutăm despre un subiect controversat, ţinând cont şi de problemele care au pus la un moment dat sub semnul întrebării existenţa monedei europene, consider că autorităţile competente ar trebui să se implice mult mai intens în analizarea corectă a capacităţii economiei ţării noastre de a face faţă aderării la moneda euro şi să nu transforme această chestiune într-un obiectiv pur politic. Cea mai recentă ţintă a Executivului prevede ca România să adere la zona euro în anul 2019. Din păcate, aceste aşteptări sunt demontate de un raport al băncii austriece Erste, care a tratat cu obiectivitate posibilitatea ca ţara noastră să facă respectivul pas la data mai sus menţionată. Conform acestui raport, se pare că sunt ignorate în momentul de faţă atât riscurile, cât şi provocările statului de membru. Se mai atrage, de asemenea, atenţia şi asupra faptului că puterea de cumpărare şi productivitatea muncii se situează cu mult sub nivelurile atinse de Slovacia, Slovenia, Letonia şi Estonia, ţări care au aderat recent. Reprezentanţii noştri se pare că nu tratează aceşti parametri cu importanţa pe care o impun. Analizele relevă faptul că pentru a atinge, de exemplu, nivelul Letoniei înregistrat la momentul aderării la zona euro, România ar avea nevoie de aproximativ 8 ani şi o creştere anuală de 3%. Şi dacă ne referim la dezvoltarea şi convergenţa reală, observăm lesne că ţara noastră se află la mare distanţă faţă de zona euro, ceea ce ar duce la creşterea riscului de sărăcie, dar şi al excluziunii sociale. Tot de circa 8 ani am avea nevoie pentru a atinge nivelul Letoniei din punct de vedere al convergenţei, asta în condiţiile în care trendul actual ar continua. De asemenea, unul dintre cei mai importanţi indicatori de care ar trebui să ţinem cont este PIB-ul pe cap de locuitor. Deşi în România acesta este în creştere, a reuşit să ajungă la doar 50% din media UE, ceea ce reprezintă un decalaj destul de mare. Conform calculelor Erste, am putea atinge un nivel de 65% din PIB/locuitor (cât este media UE) în 10-13 ani. Aceste scenarii nu ar trebui să ne descurajeze, ci, din contră, ar trebui să ţinem mult mai bine cont de provocările pe care statutul de membru al zonei euro le pune şi să dăm dovadă că suntem capabili să stabilim o ţintă realistă, bazată pe o pregătire corespunzătoare. Doar aşa vom putea obţine foloasele aşteptate, înlăturând eventualele riscuri. Ca locuitori ai României vom beneficia în primul rând de pe urma stabilităţii macroeconomice, dar şi a unei poziţii mult mai bune pe plan internaţional, lucruri care vor surveni stabilităţii preţurilor, care va conduce la reducerea dobânzilor; accesului la o piaţă financiară mai largă şi mai transparentă şi eliminării fluctuaţiilor de producţie datorate diferitelor politici economice. Pentru ca aceste avantaje să se poată materializa, iar rezultatul să fie cel scontat, trebuie să conştientizăm că adoptarea euro este necesar să se facă la momentul potrivit, cu înlăturarea oricăror riscuri. În concluzie, este nevoie de o mobilizare fermă, care să presupună impulsionarea competitivităţii economice şi îndeplinirea în viitorul apropiat a criteriilor nominale pe care acest pas le prevede.