Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.92/16-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 08-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2014

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,08.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Liliana Mincă și domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 8, și marți, 9 septembrie; programul de lucru pentru perioada 8-13 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 1-8 septembrie de comisiile permanente; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

 
Video in format Flash/IOS Informare din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor Primului-ministru referitoare la intrarea și staționarea, în România, a unui detașament de aeronave și a personalului aferent, în funcție de tipul aeronavelor dislocate, respectiv 150- 250 de persoane, aparținând altor state aliate, pe principiul rotației, pentru executarea, alături de forțele naționale, a misiunilor de Poliție Aeriană NATO.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă informarea din partea Președintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la intrarea și staționarea, în România, a unui detașament de aeronave și a personalului aferent, în funcție de tipul aeronavelor dislocate, respectiv 150-250 de persoane, aparținând altor state aliate, pe principiul rotației, pentru executarea, alături de forțele naționale, a misiunilor de Poliție Aeriană NATO.

Pe fondul crizei din Ucraina, la nivelul Alianței Nord-Atlantice, s-a aprobat un pachet de 18 măsuri imediate de reasigurare a aliaților, printre acestea fiind și întărirea misiunii de poliție aeriană.

În acest context, comandantul suprem al forței aliate din Europa a solicitat României sprijin pentru întărirea măsurilor de reasigurare a flancului sud-estic al Alianței, prin integrarea unui detașament de aeronave aparținând unui alt stat membru NATO, în forțele naționale care execută misiunea de poliție aeriană, cu o perioadă de dislocare între 4 și 6 luni, urmând să fie înlocuit de alt detașament, pe principiul rotației, în funcție de cerință și de evoluția situației.

În temeiul și în condițiile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea și desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile primului-ministru referitoare la intrarea și staționarea în România a unui detașament de aeronave și a personalului aferent, în funcție de tipul aeronavelor dislocate, respectiv 150-250 de persoane, aparținând altor state aliate, pe principiul rotației, pentru executarea, alături de forțele naționale, a misiunilor de poliție aeriană a NATO.

Fondurile financiare necesare desfășurării misiunilor de poliție aeriană a NATO, referitoare la infrastructura și mentenanța acesteia, vor fi asigurate de către țara noastră, iar costurile pentru operarea și mentenanța aeronavelor NATO vor reveni națiunii trimițătoare.

Video in format Flash/IOS Prezentarea Raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la scrisoarea Tribunalului București - Secția I Penală, prin care sunt transmise, în copie, sentința penală nr. 92/2014 și dispozitivul deciziei penale nr.48/28.04.2014 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală privind pe domnul deputat Gheorghe Coman.

La punctul 3 al ordinii de zi avem moțiunea simplă, pe care o vom amâna, așa cum am vorbit, pentru ora 17,00.

La punctul 4 urmează Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la scrisoarea Tribunalului București - Secția I Penală, prin care sunt transmise, în copie, sentința penală nr. 92/2014 și dispozitivul deciziei penale nr.48/28.04.2014 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, privind pe domnul deputat Gheorghe Coman și Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ciucă.

Domnul deputat Nica, de la Comisia juridică.

Domnule deputat Nica, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este vorba despre raportul Comisiei juridice prin care plenul Camerei Deputaților ia act de vacantarea unui post de deputat și permiteți-mi să dau citire raportului.

Biroul permanent al Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din data de 12 mai 2014, să sesizeze Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, republicată, cu modificări ulterioare, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul Coman Gheorghe la un an de închisoare.

Deduce din pedeapsa de executat durata arestării preventive.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată: "Calitatea de deputat sau de senator încetează: în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune pierderea acestor drepturi";

"În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), precum și în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) și d), președintele Camerei ia act de situația de încetare a mandatului de deputat sau de senator și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator".

Solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaților și scrisoarea Tribunalului București - Secția I Penală au fost analizate în ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 4 iunie 2014.

Conform listei de prezență, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți 23 de deputați din numărul total de 27 membri ai comisiei.

Membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să transmită Biroului permanent prezentul raport, însoțit de proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt înscrieri pentru dezbateri generale? Nu sunt.

Dezbaterea pe articole. Aveți raportul.

La titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecții? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu. Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (PHCD 46/2014). (rămas pentru votul final)

Se transmite la votul final, după ce luăm act de încetarea de drept a mandatului de deputat al domnului Gheorghe Coman, se trimite și Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat la votul final.

Video in format Flash/IOS Informare privind activarea doamnei deputat Niculina Mocioi în cadrul Grupului parlamentar al PDL.

Înainte de a merge mai departe, am să citesc o informare: "Subsemnata Niculina Mocioi, aleasă deputat în Circumscripția electorală nr. 20 Gorj, Colegiul uninominal nr. 5, în prezent deputat neafiliat, doresc să vă informez că începând de astăzi, 8 septembrie 2014, îmi voi desfășura activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PDL".

Succes!

Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice (Pl-x 528/2013/2014). (rămasă pentru votul final)

Referitor la următorul punct de pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, nu a venit raportul înlocuitor, deci o amânăm până la venirea raportului. Dacă nu vine în timp util, începem mâine dimineață cu acest proiect de lege.

Trecem mai departe. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Din partea inițiatorului? Inițiatorul? Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimată doamnă ministru,

Reprezint județul Hunedoara și sunt inițiatorul acestui proiect de lege.

Intenția care a stat la baza acestui demers legislativ a fost una exclusiv pozitivă.

Știam că situația cadrelor didactice din Valea Jiului este una foarte dificilă și am dorit ca prin acest proiect legislativ să repar o serie de lucruri care mi s-au părut că nu sunt în regulă; acestea mi-au fost aduse prin numeroasele demersuri la biroul parlamentar, dar și în întâlnirile cu cetățenii.

Realitatea a făcut, însă, ca proiectul inițial să ia amploare, ceea ce nu face decât să demonstreze încă o dată cât de necesară este această lege pentru oameni.

Faptul că la dezbaterile anterioare asupra acestei propuneri s-au alăturat și alți colegi parlamentari, inclusiv parlamentari din opoziție, este un argument în plus care îmi arată că legea este bună și nu face decât să îndrepte o situație nelalocul ei.

Intenția și motivul care au stat la baza acestui demers au fost bune și le susțin în continuare.

Rămân dedicată ideii că suntem aici, în cel mai important for al țării, prin votul oamenilor, și de aceea principala noastră responsabilitate este să fim aici în primul rând pentru ei, pentru ca viața lor să fie mai ușoară.

De aceea, vă supun atenției acest text de lege și vă propun și vă rog, stimați colegi, să fiți de acord cu el.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Florin Iordache.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prezint raportul înlocuitor asupra cererii de reexaminare a Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Președintele României a formulat următoarele critici: pe de o parte, așa cum v-a spus colega noastră, doamna deputat, legea, așa cum o trimisesem, avea caracter discriminatoriu pentru că discuta numai de profesorii din Valea Jiului.

De asemenea, s-a apreciat că soluția care viza numai localitățile Lupeni, Petroșani și Vulcan reprezintă o diferență de tratament.

De asemenea, se instituie o situație discriminatorie și față de persoanele care au restituit sumele datorate sau o parte dintre ele și s-a apreciat că absența unor norme clare poate crea ambiguități în buna desfășurare a legii.

De aceea, noi am ținut cont de aceste observații, cu susținerea totală din partea Guvernului.

Am venit în fața dumneavoastră cu un proiect de lege ordinară, Camera Deputaților fiind Cameră decizională, și la finalizarea discuțiilor prezentăm un raport prin care se propune aprobarea cererii de reexaminare, aprobarea legii și adoptarea legii cu amendamentele cuprinse în prezenta anexă care face parte din cuprinsul legii.

Vă mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale vrea cineva să intervină?

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

O problemă de procedură, și anume: acest proiect de lege, din păcate, a trecut foarte repede și multe din situațiile din teren n-au putut fi identificate la timp sau multe date de fundamentare asupra acestor situații s-au obținut mai târziu.

Și am să vă dau câteva exemple referitoare la unele situații din activitatea medicilor. Probabil că ați văzut, de câteva zile încoace, există o mai mare prezență publică și cred eu că noi, Parlamentul, nu trebuie să fim indiferenți la o asemenea stare de lucruri.

Despre ce este vorba? Curtea de Conturi a constatat o serie de deficiențe în aplicarea legislației, inclusiv de interpretare foarte ciudată, aș numi-o așa, din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care s-a îndreptat împotriva unor medici de familie cărora le-a imputat o serie de sume.

Mulți spun că aceste imputații sunt neîntemeiate, că sunt interpretări eronate sau interpretări care n-au legătură cu realitatea.

Argumente: în contractul pe care l-a încheiat Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele județene, cu medicii de familiei pentru centrele de permanență, într-o anexă era trecut un onorariu stabilit la 15 lei, iar în contractul de bază tariful era de 10 lei.

În consecință, Curtea de Conturi a considerat că nu e corect ca anumite servicii să se deconteze cu 15 lei și altele cu 10 lei și a anulat prevederea de 15 lei și, ca atare, diferența de 5 lei pe respectivele consultații s-a imputat medicilor de familie.

De asemenea, situația pensionarilor cu pensii mai mici de 740 de lei, conform legislației de la vremea respectivă, aceștia dădeau la medicii de familie declarații pe propria răspundere că au venituri sub 740 lei, ca să poată beneficia de medicamente compensate cu 90%.

Medicul de familie nu avea cum să verifice dacă acel pensionar are sau n-are venitul de 740 de lei. Când au apărut clarificări asupra veniturilor pe care le avea unul sau altul dintre pensionarii respectivi și s-a constatat că aveau venituri mai mari de 740 de lei, atunci evident că toate rețetele compensate cu 90% au fost anulate și medicii de familie obligați să suporte aceste diferențe.

Și mai e o altă situație, când un pacient bolnav - și dăm un exemplu - un pacient bolnav de diabet se internează în spital pentru o cu totul altă patologie, pe perioada în care el este internat ar fi trebuit ca spitalul să-i pună la dispoziție tratamentul împotriva diabetului, gratuit, pe lângă tratamentul aferent patologiei pentru care s-a internat acel pacient în spital.

Spitalul nu i-a asigurat medicația necesară pentru diabet, medicul de familie i-a prescris acelui pacient - evident că-l avea în evidență de ani de zile - medicația necesară pentru diabet, Curtea de Conturi și Casa de Sănătate au spus: "Pe această perioadă nu avea drepturi și, ca atare, vă imputăm acești bani".

Aceste situații este normal să fie și ele prevăzute în acest proiect de lege. Din păcate, nu s-a ajuns să se cunoască această situație la timp.

Drept pentru care fac o propunere constructivă, stimați colegi: să retrimitem acum raportul la comisie, să accepte plenul să lucreze comisia paralel cu plenul, și mâine dimineață să avem un raport în care să fie cuprinse și aceste situații.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Te rog frumos, lasă-mă că mă descurc. Mulțumesc mult.

Domnule deputat, dați-mi voie să vă subliniez amabilitatea că v-am ascultat, deși ați vorbit total pe lângă regulament. Noi avem aici un raport înlocuitor care se referă la o lege care a fost adoptată, care a fost trimisă la Cotroceni, președintele a trimis-o la reexaminare. Orice vreți să introducem în plus, dumneavoastră - și eu sunt de acord cu dumneavoastră - sau altcineva, poate face obiectul unui alt proiect de lege, în niciun caz nu poate face obiectul acestei legi.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

E o capcană ceea ce spune domnul Nicolăescu.

În primul rând, în momentul în care veneam numai la Camera Deputaților cu anumite amendamente discutam de un bicameralism, și acel proiect de lege putea fi respins apoi de la promulgare de către președinte. Deci, nu puteam să venim cu anumite amendamente numai la Camera Deputaților. Amendamentele la care făcea dumnealui referire le putea discuta la Senat, dacă erau ceva mai atenți.

2. Dacă erau ceva mai atenți, de joi, de când am înaintat raportul, putea veni cu anumite amendamente care, de asemenea, trebuiau respinse.

3. Există în acest moment în dezbatere, la Comisia pentru sănătate, un astfel de proiect de lege care vizează... și pentru care sunt 40 de colegi semnatari. Deci, tot ce înseamnă sistemul sanitar, deci pentru medici, pentru tot ceea ce a stabilit Curtea de Conturi ca posibile încălcări, acel proiect de lege rezolvă. Deci, nu puteam veni în acest proiect de lege cu un proiect care rezolvă. Deci, dacă era puțin mai atent și urmărea ordinea de zi a Camerei Deputaților, vedea că tocmai la Comisia pentru sănătate proiectul colegilor noștri rezolvă acea problemă.

Acest proiect de lege comisia îl susține în forma pe care v-am înaintat-o.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Doamna deputat... Procedură, sper.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dumneavoastră spuneți că amendamentele făcute de domnul deputat Nicolăescu nu fac obiectul acestei legi. Păi legea, în forma inițială, când a fost retrimisă de președinte, viza doar profesorii din Valea Jiului. La Senat s-a completat. Ba, mai mult, în cadrul Comisiei pentru muncă de la Camera Deputaților s-a completat cu toate categoriile identificate până la acel moment în care s-a făcut raportul, de membrii comisiei și de către Guvern.

Dacă ne interesează și medicii, cred că putem să retrimitem la comisie legea și să punem și acest amendament. Adică, cum au fost adăugate multe alte categorii sociale, spuneți: "Domnule, pe medici nu vrem să-i amnistiem" și gata, am rezolvat-o. Dacă, însă, ne interesează, haideți să ne reîntoarcem la comisie, facem și acest amendament și nu este absolut nici un fel de problemă pentru că lucrurile deja s-au întâmplat cu alte categorii sociale.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am crezut că l-ați ascultat pe domnul Iordache, n-am să repet ce a spus domnul Iordache, pentru că pierdem vremea și avem o zi complicată. Deci, nu se poate.

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte și stimate domnule Iordache,

Vreau să clarificăm o chestiune. Comisia pentru sănătate nu se ocupă de chestiuni legate de amnistii fiscale și de chestiuni de genul acesta; se ocupă de legislația privind sistemul de sănătate, nu privind sistemul fiscal. Aici este o problemă legată de relația între Curtea de Conturi, Casa de Asigurări de Sănătate, medicii de familie și Ministerul Sănătății, care trebuie reglementată. Nici nu pot să calific modul în care medicii de familie au fost puși să plătească pentru declarațiile false ale unor cetățeni ai României care au declarat în fals că nu fac venituri mai mari de 740 lei sau modul în care Curtea de Conturi și-a permis să desființeze un contract de furnizare de servicii care, după cum bine știm, contractul este legea părților între medicii de familie și Casa de Asigurări de Sănătate.

Deci, ceea ce încearcă domnul Iordache să ne spună, că ar exista niște proiecte de lege care reglementează această problemă, este fals. Această problemă nu poate fi reglementată în Comisia pentru sănătate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am senzația că vorbim cu toții același lucru și ne înțelegem separat.

Avem un proiect de lege, de fapt un raport înlocuitor în fața noastră, care a venit de la Cotroceni, de la președinte, cerând, e adevărat, a fost o eroare de-a mea, să se lărgească. Deci, aceasta era... De aceea s-a adăugat... Nu s-a adăugat nimic în afară... La Senat nu s-au depus aceste amendamente pe care eu personal le sprijin. Nedepunându-se aceste amendamente, înseamnă că dacă eu trimit la comisie astăzi legea, dacă dumneavoastră votați și eu fac gestul de a o trimite, legea trebuie să plece înapoi la Senat și nu există niciun fel de procedură să ajungă la Senat, nu există nicio procedură, și vom ține pe loc luni de zile categoriile sociale pe care le-am rezolvat, ca să vină din urmă și medicii.

De aceea, am spus de la început, soluția pe care o aveți... Și vă rog nu dialogați cu mine, că nu acesta este modul în care facem politică în Parlament! Soluția pe care o aveți este aceea de a depune de urgență, fiind de acord cu colegul care a vorbit mai devreme, un proiect de lege la comisia de specialitate, în cazul nostru buget-finanțe și sănătate, probabil, care să reglementeze de urgență această chestiune.

Până atunci eu am să supun, dacă domnul Neacșu mai dorește să ia cuvântul, dau cuvântul domnului Neacșu...

Asta-i viața, o să vă văd și pe dumneavoastră și o să vă dau cuvântul!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian Neacșu:

Am să fiu foarte scurt, domnule președinte de ședință.

Nu fac decât să întăresc lucrurile precizate de colegul meu, președintele Comisiei pentru muncă, în dezbatere la Comisia pentru muncă, ca și comisie de raport, dar nu este singura, pentru că este raport comun, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru muncă ocupându-se de partea tehnică, cea care se referă la medicii de familie, Comisia pentru buget, finanțe ocupându-se de partea de finanțare, se află proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenței medicale în centrele de permanență, loc unde se poate regăsi foarte bine problematica pe care o discutăm în van de un sfert de oră.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule Tinel, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

În primul rând, o observație cu caracter general: nu pierdem timpul. Noi aici nu pierdem timpul, dați-ne voie să ne manifestăm în toată plenitudinea. Dacă e să discutăm...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Manifestați-vă, domnule deputat!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Doi. Am rugămintea la ajutoarele dumneavoastră, la cei care vă sprijină în această nobilă activitate, secretarii, să fie atenți și pe partea dreaptă, nu numai pe partea stângă. Eu știu că au un defect profesional, dar...

Și în al treilea rând, domnule președinte, dacă e să discutăm de actul normativ, am să citesc din cererea de reexaminare așa cum a fost ea transmisă Parlamentului României. La punctul 2 spune așa: "S-a apreciat că soluția legislativă prevăzută de lege are caracter discriminatoriu, deoarece se aplică doar personalului încadrat în unitățile de învățământ și numai celor din localitățile Lupeni, Petroșani și Vulcan, județul Hunedoara, o asemenea diferență de tratament între cei care vor beneficia de prevederile acestei legi și celelalte categorii de persoane nefiind justificată".

Dacă lăsăm una sau două categorii în afară, domnule președinte, tot discriminatoriu este și tot motiv de contestare este. Noi nu am cerut altceva decât să amânăm până mâine dimineață, comisia să lucreze și să nu rămână nicio categorie în afară, pentru că oricum față de textul inițial al legii și față de cererea de reexaminare el a fost modificat, textul legii și legea în sine a fost modificată pe fond.

Noi nu cerem decât o păsuire până mâine dimineață, ca acel amendament să fie introdus în textul acestei legi, să nu mai pierdem timpul, dacă chiar vrem să împăcăm toate categoriile sociale și să nu rămână discriminatorie legea așa cum este ea în momentul de față.

Asta am cerut noi.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tinel, sigur că eu, ca președinte, trebuie să fiu neutru. Eu am senzația că unii cereți alta, alții cereți să stăm de vorbă mult despre o lege care trebuie adoptată.

Deci, părerea mea este că o parte dintre cei care vin la microfon, cum au fost vreo doi colegi, chiar sunt preocupați de problema medicilor, alții sunt preocupați de cum să blocheze adoptarea acestei legi și vă spun că eu am să fac tot ce pot ca astăzi s-o trec, fiind absolut de acord cu ce a spus un coleg mai devreme privind situația medicilor de familie, o să sprijinim, grupul nostru, un proiect de lege în această direcție să treacă cu urgență. Legea aceasta se referă la profesori, a fost trimisă spre reexaminare, se discută reexaminarea, punct. Nu vă mai spun acum de bicameralism, de hotărârile Curții Constituționale, le știți pe de rost și dacă nu le știți, atunci ar fi păcat să fac eu o lecție cu dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am o singură observație. Este o chestiune procedurală. Colegul meu Eugen Nicolăescu, în calitate de vicelider al Grupului PNL, a cerut retrimiterea unui raport la comisie. E o chestiune procedurală. Dumneavoastră aveți obligația să o supuneți deciziei plenului și așa cum va decide plenul, așa vom proceda.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu veneați să mă întrebați, asta făceam! Cum s-au terminat discuțiile în sală, supuneam, vă rog să vă pregătiți de vot, pregătiți cartelele, există propunerea domnului Nicolăescu de a retrimite la comisie raportul înlocuitor.

Cine este pentru? Vă rog, votați.

Voci din sală:

Nu merge!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Băgați cartela invers, merge sigur!

 
Video in format Flash/IOS  

94 de voturi împotrivă, 45 pentru, proiectul de lege... raportul, proiectul de raport înlocuitor rămâne în dezbatere.

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rovana Plumb (ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Guvernul susține raportul de înlocuire așa cum a fost prezentat în urma discuțiilor și dezbaterilor din Comisia pentru muncă și protecție socială.

În ceea ce privește cealaltă problematică, Guvernul susține medicii, susține cadrele medicale și știu, și în calitate de deputat există proiectul colegei mele Aurelia Cristea la Camera Deputaților, la Comisia pentru sănătate pe care cred că este bine să-l luăm în discuție săptămâna viitoare, în așa fel încât și această categorie să fie sprijinită și să i se repare nedreptățile făcute de către guvernările anterioare guvernelor Ponta.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

Trecem la dezbateri generale.

Luați cuvântul la dezbateri generale... Nu, stați o secundă.

Dar domnul coleg pe ce a vorbit, domnul Nicolăescu? Ați avut procedură când a povestit cum este cu toții în țară? Nu, domnule, aia a fost dezbatere generală, domnule deputat. Asta e părerea mea. Deci a vorbit la... Mă iertați, domnule Dobre, și domnule deputat, stați o secundă, că o să vedeți dumneavoastră cum o rezolv eu pe asta.

La procedură se vorbește două minute maxim. Domnul deputat a vorbit zece minute. De aceea, ca și la dezbateri generale - de aia m-am uluit eu - de aceea, pentru dezbateri generale vreau două minute, ca la procedură.

Doamna deputat.

Dați-o încolo, a vorbit zece minute la procedură! Sunt foarte generos.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal este de acord că nu trebuie să sufere cetățeni nevinovați pentru incompetența și greșeala unor funcționari.

Aceste reglementări, amnistieri, însă, cu care dumneavoastră veniți în fața Parlamentului în aceste zile, au un caracter pur electoral. Ele nu sunt făcute de grija oamenilor, ci sunt făcute de grija voturilor de care are nevoie Victor Ponta pentru a ajunge președintele României.

Trăim în era Victor Ponta-amnistie. În fiecare săptămână auzim cum Guvernul său vrea să dea câte o amnistie, să amnistieze câte o categorie socială.

Dar problema reală care trebuie punctată și clarificată vizează următorul lucru: de ce s-a ajuns în această situație și ce putem face și ce facem și ce face Guvernul pentru ca această situație să nu se mai repete.

Trebuie să spun că această problemă nu este generată de greșeli strânse în ultimii 20 de ani, ci în ultimii doi ani. Și dacă vă uitați în amendamente, sunt multe amendamente, multe categorii sociale asupra cărora funcționarii publici au făcut greșeli.

Dacă săptămâna trecută Guvernul adopta o ordonanță de urgență prin care suspenda o lege 45 de zile, prin această reglementare Guvernul Ponta suspendă aplicarea unor decizii ale Curții de Conturi și chiar și decizii ale instanțelor. Adică pune între paranteze activitatea unei instituții care a constatat că, în diferite instituții bugetare, au fost făcute - de către funcționari - calcule greșite. Oamenii au primit bani care nu li se cuveneau și astfel s-a creat un prejudiciu statului și bugetului.

Ce autoritatea va mai avea, după adoptarea acestei legi, Curtea de Conturi? Poate ne spune doamna ministru.

O altă problemă importantă, la care doamna ministru ar trebui să ne răspundă - este ce se întâmplă cu funcționarii aceștia, din cauza cărora statul, bugetul, să spunem, sectoare bugetare, au pierdut bani și implicit noi, ca cetățeni. Poate ne spune doamna ministru.

Pentru cetățeanul corect, care plătește taxe, acoperirea greșelii acestor funcționari - așa cum se face prin amnistie - reprezintă o atitudine care descurajează cetățeanul corect.

De asemenea, îngrijorător mi se pare și felul în care doamna ministru s-a pregătit pentru a ne prezenta aceste legi și pentru a le susține și cum a făcut-o în comisie, și cum a făcut-o acum, în fața noastră, a tuturor.

Trebuie să ne clarifice multe lucruri doamna ministru: ce se întâmplă cu funcționarii, cum vor plăti ei, dacă se vor mai repeta aceste greșeli, cum încurajăm cetățeanul corect și bun platnic.

Sunt multe lucruri care nu ne sunt lămurite.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat, deși recunosc că m-ați uluit. Acum 20 de secunde, înainte de a vorbi, îmi cereați mie să introducem și medicii la amnistie și acum vorbiți împotriva amnistiei. Pe cuvântul meu dacă n-am o fractură de logică eu.

Reușesc să înțeleg cu greutate asemenea mod de a face politică. Reușesc cu greutate. Chiar dacă suntem în campanie electorală. Am fost foarte atent.

Dacă mai există la dezbateri generale? Vă rog, luați cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Chiar dacă privim în urmă pentru două luni, pentru două zile, suntem aici să privim în față cetățenii.

Plecăm în teritoriu și fiecare se întreabă cine a greșit. Și știți foarte bine, întotdeauna când se greșește undeva, parlamentarii sunt de vină. Nu contează cine greșește.

Instituțiile publice interpretează ori într-un fel, ori în alt fel.

Noi acum ar trebui să luăm - să spunem - acele dosare la fiecare în parte și să spunem omului: conform unora, sunt vinovați cei care atrag atenția sau vin să depună dosarul, nu cel care plătește. Iar din popor e vorba: cine e prost, cel care cere sau cel care dă?

Stimați colegi,

Într-adevăr, eu personal și cred că toți cei care, într-adevăr, privesc în trecut anumite decizii contradictorii ale unor instituții publice ar trebui să vadă interesul cetățeanului. Nu este vinovată nici o categorie, nici cealaltă.

Și, într-adevăr, acum fiecare se trezește și își dă seama, așa cum s-a și spus, da, într-adevăr, și medicii au nevoie de o discuție serioasă pe acea problemă, așa cum au spus colegii, există o propunere legislativă și sperăm să revină cât mai repede, pentru că unele județe au aplicat, alte județe au așteptat. Depinde de la persoană la persoană cum a aplicat. Și eu sunt de acord cu această propunere.

Pentru mine, nu cred, punctul meu personal de vedere, că este o propunere, într-adevăr, în campanie electorală. O făceam și dacă nu era an electoral.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Mai există intervenții, vă rog, stimate coleg, UDMR-ul, vă rog, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Cred că trebuie să fim corecți cu această inițiativă legislativă.

În 2012, dacă vă mai amintiți, a fost tot o asemenea inițiativă legislativă care a venit din partea UDMR-ului, susținută larg de către colegii noștri din toate partidele și a fost votată în 2012, în mai, o amnistie fiscală, tot așa, pentru funcționarii publici, votată chiar de către dumneavoastră. Și atunci erau alegeri, dar inițiativa venea încă din 2011.

Aceste șiruri de inițiative pentru amnistie fiscală, trebuie să vă reamintesc, au început inclusiv anul trecut, cu colegi de la toate partidele politice, pentru acei pensionari care au fost pensionați din zona cooperativelor agricole și tot așa, Curtea de Conturi a găsit că, pe o eroare de calcul realizată pe softul Casei Naționale de Pensii, ulterior aceștia au primit niște bani în plus, nedepunând nicio hârtie nicăieri.

Eu cred că, în aceste momente, trebuie să vedem foarte clar că aceste decizii, pentru funcționarii publici - dacă vă mai amintiți în 2010, 2011, 2012, au fost diferențiate, în sensul că o serie de instanțe judecătorești, în anumite județe, au declarat ca legale anumite drepturi salariale prin contractele colective de muncă, iar în alte județe, pe aceleași spețe, au fost considerate ilegale.

În acest context a venit inițiativa noastră legislativă și a rezolvat întreaga problemă cu sprijinul tuturor părților din Parlamentul României.

Nu cred că trebuie să politizăm chiar totul, în momentul în care aceste drepturi nu au fost în majoritatea lor solicitate - cel de pensionar sau toate celelalte - în cazul funcționarilor publici au existat tendințe definitive diferite în spețe absolut similare și eu vă rog să susțineți lărgirea pentru toată sfera publică, inclusiv și inițiativele următoare care vor apărea, inclusiv pentru medici și toate celelalte categorii.

Pot să vă spun că UDMR-ul a fost și rămâne consecvent în această privință. Am votat toate inițiativele de acest gen.

Solicităm sprijin și pentru inițiativele noastre de acest gen și în continuare, iar vom susține acea inițiativă care urmează, cu medicii, pe care sperăm s-o avem cât mai repede în fața noastră.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Tinel, PD.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Proiectul ăsta de lege pe care-l dezbatem astăzi a plecat de la o inițiativă a unor colegi parlamentari din Valea Jiului.

Punctual. Într-o zonă defavorizată, inițiatorii au considerat, dat fiind faptul că n-am venit în zona respectivă cu alte măsuri compensatorii pentru a anula caracterul de zonă defavorizată, să venim să scutim de la plată o categorie punctuală: personalul din educație.

Am dat în plenul Parlamentului un vot favorabil, toată clasa politică. A ajuns legea la Președintele României și, pe bună dreptate, Președintele a spus că este discriminatorie. Ăsta este principalul pentru care Președintele a reîntors legea la Parlament. Este discriminatorie în raport cu celelalte categorii sociale din alte zone defavorizate.

Ce face Parlamentul României și onor Guvern astăzi, în precampanie sau în campanie electorală? Inventariază categoriile sociale sau cele ale funcționarilor publici - pentru că discutăm efectiv de funcționari publici - și extinde măsura dintr-o zonă defavorizată la toate categoriile funcționarilor publici care au intrat sub incidența unor controale ale Curții de Conturi.

Nu e rău. Dar eu întreb, doamnă ministru, dacă le dați unora sau faceți o amnistie fiscală într-o parte, le veți lua altora. Cât este impactul bugetar. Nu ne-ați spus. Și colegii mei din Comisia pentru buget finanțe au întrebat acest lucru, dumneavoastră trebuie să știți câți sunt cei care vor beneficia de această măsură. Și, după părerea noastră și a grupurilor parlamentare din Alianța Creștin-Liberală, măsurile astea nu pot continua la infinit.

Trebuie să punem stop. Nu e o măsură economică sănătoasă, indiferent cât de populiști am fi. Se schimbă guvernul. Ce facem? Amnistiem pe bandă rulantă totul? Până unde merge populismul nostru?

Dacă n-ar fi fost campania electorală pentru președinția României, ați fi venit cu acest proiect de act normativ? Vă spun eu că nu. Pentru că anul trecut ați fost împotrivă.

Noi n-am fost niciodată și noi recunoaștem că în mandatul trecut - și o spun pentru cei care ar fi avut invenția să vină la tribună să spună că și noi am procedat - și noi am greșit. Dar nu e o măsură sănătoasă. Nu e o măsură care să încurajeze munca. Pentru cei care sunt direct productivi și care muncesc, lucrează în sectorul privat, ce amnistii dați? Pentru ei venim - sau veniți - cu taxe și impozite suplimentare. Luați de acolo și amnistiați în partea cealaltă, în stânga.

Nu e corect, să știți, doamnă ministru. Campaniile electorale trec. Vin și trec. Dar administrația statului, managementul unui stat va trebui să continue și după 1 ianuarie 2015.

Vom veni în cascadă astăzi cu celelalte trei proiecte de acte normative și le vom discuta iarăși. Dar eu iarăși vin și am să vă spun: trebuie pus stop unei astfel de practici parlamentare, Nu-i o soluție sănătoasă pentru noi și nici pentru ei, că tot îi învățăm cu mita electorală din patru în patru, din doi în doi ani, lăsați că are grijă Parlamentul României să amnistieze fiscal toate faptele, unele chiar și ilegale.

Vom susține acest proiect de act normativ, deși, doamnă ministru, aveți multe răspunsuri de dat cu privire la impactul bugetar al acestei măsuri și ce veți face cu celelalte categorii sociale care n-au fost cuprinse în această lege.

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Recunosc că și dumneavoastră m-ați uluit, cât de proastă e legea și cât de mult o susțineți. E pentru mine... trăim într-o epocă care mă zăpăcește. Înțeleg campanie electorală, dar haideți un pic, mai avem și noi trei săptămâni.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Există observații? Nu. Adoptat.

Articolul 1 al legii. Există o formulare adoptată de către comisie. Dacă cineva are comentarii? Nu. Adoptat.

Articolul 2 al legii. Formularea comisiei. Dacă există comentarii? Nu. Adoptat.

Articolul 3 al legii. Reformulare de către comisie a legii, a raportului - mă iertați. Dacă există comentarii? Nu. Adoptat.

Fiind adoptat raportul de înlocuire, trimitem legea la votul - de fapt, cererea de reexaminare - la votul final.

Nu îmi dau seama dacă timpul pe care-l avem ne permite să adoptăm următorul proiect de lege. Să intrăm totuși pe el.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului (PL-x 389/2014). (rămas pentru votul final)

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului.

Reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, doamnă ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Guvernul a inițiat acest proiect de lege spre a fi adoptat de către dumneavoastră, dat fiind faptul că, de doi ani de zile de când suntem la guvernare tot reparăm greșeli și nedreptăți făcute de către guvernele anterioare.

O mămică, pe timpul concediului de îngrijire a copilului, poate - din punctul nostru de vedere, pentru că am venit cu o altă viziune - să încaseze și venituri suplimentare, iar în Comisia pentru muncă a fost propus un amendament prin care nivelul veniturilor să se ridice de la 3 ISR-uri, adică de la 1500 de lei la 6000 de lei pe perioada unui an de zile, în așa fel încât să poată beneficia de un ajutor suplimentar, putând, în același timp, să fie acasă, alături de copii, dar să și poată munci.

De aceea, aș vrea să vă rog să votăm acest proiect de lege inițiat de guvern, pentru ca, pe de o parte, mămicile care au încasat venituri și de bună voie, având o atitudine civică prin respectarea legilor statului, s-au dus la autoritatea fiscală și le-au declarat, să poată, de acum încolo, prin viziunea pe care o avem, să poată obține și venituri suplimentare.

Este vorba de 20000 de mămici, din care 12500 de mămici au început deja achitarea acestor debite, dar nu au finalizat-o, astfel încât ele să fie scutite de la plata acestora prin proiectul de lege pe care vă rog să-l aprobați. Și, în același timp, este un număr de 8000 de mămici care au achitat integral plus cele 12000 care sunt în curs de plată, cărora vrem să le restituim banii pe care deja i-au plătit către bugetul de stat.

Cred că este o măsură reparatorie și o viziune care să vină în susținerea familiei, a copilului, pentru o dezvoltare normală a societății.

Vă mulțumesc foarte mult anticipat pentru votul dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul Iordache, șeful comisiei sesizate în fond, aveți microfonul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna ministru.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele care sunt prezentate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și amendamentele respinse sunt, de asemenea, prezentate în prezentul raport.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare? Domnule ministru, vă rog, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

PDL-ul va susține acest proiect legislativ, dar sunt unele întrebări pentru doamna ministru și clarificări.

Să ne spună doamna ministru că prin această măsură n-o să introducă noi impozite și taxe. Că de când Guvernul Ponta a venit la Palatul Victoria, tot ce spune doamna ministru reparații au fost numai din noi impozite și taxe - vreo 36.

Și, doamnă ministru, atât ați reparat, până ați adus țara în recesiune. Ați luat-o pe creștere economică și ați dus-o în gard.

Vă rog eu foarte mult, atunci când luați niște măsuri pentru o categorie, nu loviți în alte categorii, pentru că ați lovit în două treimi din muncitori din cei din sectorul privat. Multe firme au intrat în insolvență. Mai și creați resurse. Mai reduceți și evaziunea fiscală. Pentru că în 2013 evaziunea a crescut față de 2012 cu trei puncte procentuale, vreo 18 miliarde de lei.

Dacă nu se fura atât în 2013, aveam bani și pentru reducerea CAS-ului și pentru a da niște bani mai mult la categoriile care au nevoie de sprijin. Asta e.

Deci, vă rog eu foarte mult să-i transmiteți lui Victor Ponta să repare ceea ce a stricat, că a luat țara pe creștere economică și a adus-o în criză financiară.

Sigur, PDL-ul a luat-o când era căderea cea mai mare din criză financiară și a adus-o pe creștere și v-a lăsat 5 miliarde de euro în trezorerie și cu un deficit foarte mic.

Vă rog foarte mult, nu distrugeți țara, adică să nu fie după campania asta prezidențială după noi, potopul, că ăsta-i stilul de guvernare, asta-i viziunea PSD-ului.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnului prim-ministru Victor Ponta - așa vorbim noi în Parlament când ne referim, și la domnul președinte Traian Băsescu și la domnul...

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamnă deputat Pocora, vă rog, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să repet să înțeleagă și cei care nu vor să înțeleagă, și anume că nu aceste categorii au vină, nu acei bugetari sunt vinovați, nu mămicile sunt vinovate, nu pensionarii sunt vinovați. Îi pusesem niște întrebări doamnei ministru, pe care, sigur, le-a ignorat. Așa cum a făcut și la comisie, probabil că nu poate să răspundă. Asta legat de Legea amnistiei bugetarilor.

Întorcându-mă la legea pe care o dezbatem în acest moment, și această lege are un caracter pur electoral. Este un segment, un număr de mămici pe care Victor Ponta, de a căror voturi Victor Ponta are nevoie și atunci încearcă să găsească soluții.

Noi nu asistăm astăzi la o lege, nu avem în față o lege care să vină și să spună: uite, facem ceva pentru a susține mamele din România, facem ceva să susținem familia sau natalitatea în România. Nu. Se întâmplă ce era normal să se întâmple, o scutire, o amnistiere a acestor persoane. Dar, vă rog frumos, doamnă ministru, nu ne vindeți această lege ca pe marea revoluție pe care o faceți dumneavoastră în susținerea mamei și a copilului. Pentru că nicidecum asta nu este o politică activă și chiar și dumneavoastră cred că vă este cunoscut acest lucru.

Mai degradă ar fi trebuit să veniți aici și să ne spuneți când majorați indemnizația pentru creșterea copilului, când reveniți la valorile care erau dacă într-adevăr erați hotărâtă să faceți politici active, să faceți dreptate sau lucrurile așa cum le spuneți dumneavoastră.

De asemenea, am văzut în această lege și am și un amendament pe care am să mi-l susțin, legat de mamele bune-platnice, adică cele care au fost sesizate că au primit niște bani în plus și au început să-i returneze. Ei, acele mame sunt discriminate o perioadă de cinci ani față de mamele care vor fi amnistiate și care n-au apucat să plătească, pentru că dumneavoastră spuneți că mămicile care au apucat să plătească o să-și primească banii înapoi în decursul a cinci ani de zile. Bineînțeles, nici nu sunt indexați, pur și simplu sunt niște bani pe care mămicile i-au dat la stat și acum, sigur, îi vor primi, dar în cinci luni de zile.

Toate aceste lucruri arată neseriozitatea cu care ați făcut această lege și caracterul ei pur electoral.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

De la PC, domnul Diniță.

Vreți să luați cuvântul pentru dezbateri generale din partea partidului. Da, domnule deputat, imediat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Diniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Domnilor colegi,

Această lege este o inițiativă foarte bună. Repară o nedreptate și, după cum ați văzut, inclusiv cu 1 ianuarie 2015, acele mame care au plătit înapoi banii considerați necuveniți - în cinci ani, corect, în tranșe egale, mi se pare corect, dar nu totul se poate face într-o zi, pentru că nu știu dacă economia poate permite o dată tot.

Important este că se începe cu a se face dreptate, drept pentru care colegii noștri vor susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Adam. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Adam:

Domnilor de-a dreapta mea și de-a stânga, v-aș ruga să vă gândiți care a fost motivul pentru care a fost nevoie să se dicteze această lege? Este o lege care repară atrocitățile săvârșite de Guvernul Boc. Este inadmisibil să arătați atâta ipocrizie exprimată prin vocea eminentului coleg care spune că Grupul PDL e de acord cu votarea legii, dar se contrazice spunând și reproșându-i doamnei ministru și certându-i imperativ să dea socoteală pentru niște viitoare decizii.

Domnilor, când ați fost corecți și ați spus adevărul, când ați fost de acord cu votarea legii sau faceți asta dintr-o ipocrizie de-asta, de a arăta electoratului că sunteți alături de cei care au fost năpăstuiți chiar de dumneavoastră, sau ați fost sinceri când ați atacat ministrul și ați cerut socoteală și aproape că i-ați impus să nu ia nicio măsură compensatorie? Haideți să avem puțină decență! Când venim la acest microfon, să dăm dovadă de verticalitate și dacă votați pentru, domnilor de la PDL, rămâneți la această afirmație. Nu încercați să veniți și să anulați ce ați spus înainte prin afirmațiile ulterioare.

Pe de altă parte, nu putem să nu aducem aminte că această măsură a fost nevoie să fie luată, pentru că atrocitățile au fost săvârșite înainte de către guvernarea pe care ați avut-o dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu ați spus numele, dumneavoastră. Nu, nu, dacă nu ați spus numele... Nu, și la mine s-au referit, vă rog frumos. Vă rog mult de tot, nici vorbă, nici vorbă, nu încălcăm regulamentul, îmi pare rău, știți că vă respect, vă stimez, nu e drept la replică dacă nu ați spus numele.

Mergem... e în regulă. UDMR-ul, domnule Máté, aveți microfonul. După ce vorbește domnul Máté, pe procedură, dacă e procedură.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar UDMR va susține acest proiect de lege și nu considerăm că este vorba despre o inițiativă doar în an electoral, deoarece împreună cu colegul meu Markó Attila am depus această inițiativă încă anul trecut, sfârșitul anului trecut. Din păcate, la comisie nu s-a dezbătut un amendament al colegului Kerekes Károly, dar cred că se poate corect ulterior, mai ales punctul b) de la articolul 16, pentru că, cum este acum în formula actuală, este foarte restrictiv, iar eu cred că se poate corecta în plen sau chiar ulterior. Dar susținem această inițiativă și vă spun din nou că această inițiativă a fost depusă de Grupul parlamentar UDMR încă anul trecut, deci nu e vorba de ceva care să fie doar în an electoral.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai este vreun coleg? Nu, am vorbit, grupul nostru a vorbit. Un reprezentant de grup la dezbateri generale. PP-DD de lângă mine, doamnă secretar, aveți microfonul.

Procedură, am înțeles, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Liliana Mincă:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu vă spunem că susținem acest proiect de lege. Vă mulțumim că ați venit cu el.

Vă rugăm să vă îndreptați atenția toți colegii parlamentari, indiferent de coloratura politică, asupra celuilalt proiect de lege al PP-DD-ului prin care cerem majorarea alocației de stat pentru copii de la 42 de ron la 200 de ron. Știm că în Senat, senatorii au votat împotrivă, și mă refer la senatorii PNL care, după aceea au depus, și pot să consider că tot așa, a fost an electoral pentru europarlamentare, pentru că imediat cum a început campania electorală pentru europarlamentare, colegii noștri de la PNL au anunțat că au depus un proiect de lege prin care cer majorarea alocației de stat pentru copii de la 42 de ron la 200 de ron.

Acest proiect de lege există, a fost depus de către PP-DD, vă rog să-l votați, așa cum vom vota noi toate proiectele de lege care nu vor face altceva decât să repare anumite greșeli făcute de politicieni, de parlamentari, fiindcă mămicile ne privesc, iar familia, în România, trebuie respectată. Copiii noștri sunt viitorul de mâine. De aceea, vă rog votați acest proiect de lege și votați în primul rând majorarea alocației de stat pentru copii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Un minut dreptul la replică domnul... nu, procedură. Replică fără, că vă tai microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că pedeliștii sunt liniștiți. Înseamnă că plecați de la guvernare. Ați spus că...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu înțeleg ce drept... ce problemă de procedură e asta, îmi cer scuze!

Domnul Neacșu.

Mă obligați să vă tai microfonul...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian Neacșu:

O singură, foarte scurtă mențiune, domnule președinte, pentru stimata colegă doamna deputat Mincă. Nu parlamentarii au greșit. Parlamentarii repară. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea legii pe text. Articolul... anexa nr.1, pe ea lucrăm. Avem amendamente admise.

Nr.crt.1, textul legii, nemodificat. Are cineva observații, nu. Admis.

Nr.crt.2, nemodificat. Observații? Nu, admis.

Nr.crt.3 avem amendament respins al domnului Kerekes Károly.

Sprijiniți, domnule deputat?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Szabó Ödön:

Domnule președinte, am găsit o soluție împreună cu doamna ministru la această propunere în sensul că se referea la acele indemnizații pe care le primesc în forma actuală a ordonanței de urgență care se referă la consiliile locale și consilierii județeni. Dar sunt o serie de alte situații în care, de exemplu, membrii ATOP care sunt numiți în funcție prin dispoziția președintelui, sunt 3 membri ATOP din societatea civilă care, de exemplu, primesc indemnizație de ședință și ei sunt în asemenea situație și ar trebui lărgit. Propunerea colegului nostru venea ca să lărgească această sferă, întrucât ei nu intră în categoria punctului c) unde a fost acceptată propunerea grupului nostru de a crește de la 3 isr la 6 isr acel plafon stabilit prin ordonanță de urgență. În cazul acestora, ei prin pct. c) ar fi fost, să spunem așa, într-o situație specială, în spatele, practic, în defavoare cu cei de la consiliul local sau consiliul județean. Și am făcut o formulare care ne-am înțeles cu doamna ministru să fie rezolvată în normele de aplicare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bun. Deci înțeleg că renunțați la amendamentul propus, de aceea intrăm pe textul propus de comisie. Dacă la acesta există... Nu există comentarii.

Nr. crt. 4, textul propus de comisie. Există comentarii? Nu.

La nr. crt. 5, text propus de comisie pentru art. II, alin.1.

Alineatele 2-4, nemodificate.

Alineatele 5-6, nemodificate.

În schimb, avem un amendament al doamnei deputat Pocora la alineatele 2 și 3.

Da, doamnă deputat, vă rog, prezentați-vă amendamentul respins de la alineatele 2 și 3.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Pentru că, într-adevăr, mămicile nu au nicio vină și pentru ca doamna ministru și Guvernul condus de Victor Ponta să ne demonstreze, să demonstreze tuturor că nu sunt măsuri electorale, propunem pentru mămicile de bună-credință care au început să returneze banii ca restituirea să nu se întâmple în 5 ani, ci amendamentul meu constă în următorul lucru: "Se restituie eșalonat pe o perioadă de 6 luni", deci nu în 5 ani. Dacă nu este electoral, dacă sunteți hotărâți să o faceți, păi, dați-le oamenilor înapoi banii pe care ei i-au dat cu bună-credință la stat în 6 luni. Și astăzi nu vor mai fi discriminate aceste mămici, raportat la mămicile care urmează să fie amnistiate prin această lege.

Iar la punctul 3: "Sumele ce urmează a fi restituite, în condițiile alin.2, în 6 luni se actualizează cu indicele de inflație și nu sunt purtătoare de dobânzi, penalități sau majorări de întârziere, după caz.

Deci, doamnă ministru, dacă nu e o măsură electorală, sunteți de acord să se facă în 6 luni, și nu în 5 ani, această restituire?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deocamdată asta vom decide noi la vot.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al doamnei deputat Pocora.

Cine este pentru?

 
Video in format Flash/IOS   78 de voturi împotrivă, 2 abțineri, 48 de voturi pentru. Respins.

Deci nr.crt.5, adoptat în forma propusă de către comisie.

Nr.crt.6. Forma propusă de comisie. Sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Nr.crt.7 - forma propusă de comisie. Nu sunt intervenții. Adoptat.

Nr.crt.8 - textul comisiei. Nu sunt intervenții, adoptat.

Nr.crt.9 - textul comisiei. Nu sunt intervenții. Adoptat.

Am finalizat proiectul de lege. Merge mâine la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea moțiunii simple intitulate PSD are alergie la justiție, inițiate de 89 de deputați. (rămasă pentru votul final)

Și noi trecem în partea a doua a ședinței, nu înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului deputat Neacșu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

V-aș ruga frumos, în numele grupului parlamentar, să acceptați o pauză de 5 minute pentru a putea pregăti ședința în continuare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pauză de 5 minute.

 
     

După pauză

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunteți pregătiți pentru continuarea ședinței noastre? Vă mulțumesc.

Așa cum avem în program astăzi, avem în continuare dezbaterea moțiunii simple, inițiate de 89 de deputați.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare și dezbatere a moțiunii, în temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura de pe această moțiune. Înțeleg că nu.

Pentru dezbaterea moțiunii vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor, pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde. Pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 12 minute, Grupul parlamentar liberal-conservator - 6 minute, Grupul parlamentar al PDL - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 3 minute, Deputații neafiliați - 4 minute.

Dacă sunt obiecții? Înțeleg că nu sunt. Dacă nu, vă rog să pregătiți cartelele. Supun votului dumneavoastră propunerile prezentat.

Vă rog, votați.

 
Video in format Flash/IOS   90 de voturi pentru, un vot abținere, deci s-a adoptat.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista comună a deputaților înscriși la dezbatere.

Cine citește moțiunea, vă rog?

Doamnă deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Moțiunea simplă "PSD are alergie la justiție."

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru al justiției,

În luna mai 2012, PSD a preluat guvernarea României și a promis la învestitura guvernului că va schimba definitiv direcția în care se îndreaptă România. PSD a promis și chiar a făcut-o, a făcut "schimbarea până la capăt", schimbarea care contravine atât intereselor românilor, cât și modernizării României. Guvernarea televizată, la care asistă românii de peste doi ani, ne întărește convingerea că singurele interese satisfăcute de PSD sunt interesele politice, economice și electorale ale baronilor locali.

PSD a promis o guvernare axată pe transparență, competență și cinste, fără politizare, cu profesioniști. A promis un Guvern, "cel mai cinstit Guvern", cu o conduită care trebuie să reintroducă sentimentul integrității și onestității în politică.

PSD a promis "justiție independentă și egală pentru toți", dar a decis să mimeze respectul față de lege, cu aroganță și dispreț față de români, apărându-și baronii locali și acoliții politici de înfăptuirea actului de justiție. Promisiunea făcută de PSD cu atâta înflăcărare în campania electorală din anul 2012 este invalidată de fiecare vot dat în Parlament, prin care se împiedică ridicarea imunității și, implicit, deferirea justiției a acelor parlamentari cercetați pentru săvârșirea unor fapte grave de corupție.

Domnule ministru al justiției,

Între angajamentele pe care PSD și le-a asumat în 2012, stipulate negru pe alb în Programul de guvernare, românii au fost mințiți cu următoarele promisiuni:

  • la paragraful 143 din Programul de guvernare - "Eliminarea influenței politice asupra sistemului judiciar";
  • la paragraful 144 - "Înalta Curte de Casație și Justiție va administra bugetul sistemului judiciar, astfel încât profesioniștii din justiție să nu poată fi influențați prin politicile de alocare a resurselor bugetare";
  • la paragraful 145 - "Aplicăm strategia națională anticorupție care va viza și problemele din domeniul justiției, al achizițiilor publice etc.";
  • la paragraful 146 - "Continuăm să demascăm corupția și să-i trimitem în fața justiției pe cei care au jefuit din banul public";
  • la paragraful 147 - "Extindem și îmbunătățim sistemul de asistență judiciară din oficiu sau gratuită";
  • la paragraful 148 - "Asigurăm răspunderea judecătorilor și procurorilor în cazul abuzurilor și încălcării flagrante a legii";

De la promisiuni la fapte este cale foarte lungă însă. Acest lucru ni-l arată PSD în fiecare zi.

Stimați colegi,

Prin această moțiune simplă, deputații PDL și PNL doresc să atragă atenția ministrului justiției și PSD că nu vor accepta niciodată confiscarea României și subordonarea politică a instituțiilor statului de drept. PDL și PNL nu vor rămâne pasive în fața tertipurilor PSD, prin care încearcă cu disperare să acapareze întreg sistemul judiciar.

PSD a primit în anul 2012 votul de încredere al românilor pentru a continua lupta anticorupție, pentru a apăra independența justiției și a statului de drept.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stați o secundă, doamnă deputat.

Rog domnii deputați de aici din față să ia loc. Este respect față de... Domnilor, rog fotografii să treacă la locul care le este rezervat și-i rog să nu mai iasă din acea zonă. Rog pe toți cetățenii, cetățenele din sală, care nu sunt deputați, să părăsească sala. Rog în sală să rămână numai deputații.

Vă rog să mă scuzați, doamnă deputat. Aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc.

Însă, această mult anunțată "bătălie" împotriva imixtiunii politicului în justiție a început cu stângul, punând sub semnul întrebării "bunele intenții" cu care PSD s-a afișat în fața românilor în anul 2012.

Prima dovadă a eșecului PSD de a-și respecta promisiunile electorale a fost însăși numirea domnului Robert Cazanciuc, deghizat în haine de tehnocrat, pentru preluarea portofoliului de la justiție. Propunerea domnului Cazanciuc pentru Ministerul Justiției nu a făcut altceva decât să reînvie tradiția sistemului politic balcanic, veche de sute de ani, și anume: rudele celor ajunși să dețină funcții de putere în stat avansează sau, după caz, intră în sistem direct în cele mai înalte poziții.

Această numire a trădat practic viziunea PSD despre cum trebuie apărată independența justiției în România. A arătat românilor adevărata față a PSD, aceea a unui partid care urmărește acapararea tuturor instituțiilor statului, pe principiul nepotismului funcțiilor și cumetriilor politice.

După "înscăunarea" domnului Robert Cazanciuc la Ministerul Justiției, PSD și-a pus în aplicare strategia de trecere a întregului sistem judiciar sub umbrela și controlul direct al PSD, deși vorbea românilor în anul 2012 cu înflăcărare despre lupta anticorupție și despre eliminarea oricăror influențe politice în domeniul justiției. Așa a apărut "marțea neagră" de la sfârșitul anului trecut, pe care, cu siguranță, v-o aduceți aminte, stimați colegi.

Lupta anticorupție a atins o masă critică de contestatari, pentru că investigațiile procurorilor anticorupție au ajuns în toate straturile puterii PSD. Anchetele s-au extins de la miniștri, parlamentari, șefi de consilii județene, primari de municipii, primari de orașe mici și de comune, consilieri din primării. Pe scurt, au cuprins toate arterele caracatiței numite PSD.

"Marțea neagră" are o justificare cât se poate de clară, care nu are nicio legătură cu unele condamnări ale României la CEDO pentru nerespectarea condițiilor minime din penitenciare. Legea amnistiei și grațierii era pregătită pentru "depopularea" închisorilor de către clientela politică a PSD. Însă ne punem întrebarea: dacă grațierea era menită să decongestioneze închisorile, de ce ar mai fi fost nevoie și de amnistie, adică de curățarea cazierelor unor infractori?

Astăzi PSD are datoria de a expune opiniei publice o statistică de potențiali "beneficiari" ai prevederilor legii amnistiei, pentru care PSD și aliații săi continuă să se bată atât de mult.

Domnule ministru al justiției,

Întreg poporul român, care asistă neputincios la spectacolul macabru pe care PSD îl pune în scenă zi de zi doar pentru a apăra corupții, înțelege acum toate demersurile PSD împotriva justiției și a statului de drept. Zidul pe care încercați să-l ridicați pentru a vă proteja baronii începe să se dărâme încetul cu încetul, pentru că proverbul românesc "minciuna are picioare scurte" vi se aplică și Domniilor Voastre.

Cazul de care ne lovim astăzi demonstrează toată construcția și încrengătura de minciuni din jurul ministrului justiției.

Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu Ioan Adrian și a lui Ponea Constantin Ștefan au scos la iveală minciuna ministrului justiției privind implicarea sa în numirea doamnei procuror Elisabeta Ponea la șefia Secției Judiciare a DNA - structura centrală.

Iată pe scurt filmul implicării domnului Cazanciuc în încercarea PSD de a politiza justiția, așa cum a fost el relatat la momentul respectiv în presa națională:

- 17 septembrie 2013, apare prima informație, chiar din interiorul Ministerului Justiției, potrivit căreia se fac propuneri pentru schimbări în DNA. Mai mult, se vehiculează ideea că Robert Cazanciuc deja ar fi înaintat în scris un set de nominalizări pentru ocuparea unor funcții în DNA, set de propuneri pe care îl retrage imediat și fără nicio explicație. În joc era șefia Secției I, motorul DNA, având în vedere că mandatul procurorului Lucian Papici expira pe 23 septembrie 2013, și șefia Secției Judiciare a DNA. Ministrul nu neagă informațiile. În plus, de atunci era cunoscut faptul că printre primele propuneri făcute în scris de Robert Cazanciuc se regăsesc procurori din zone sugrumate de corupție. În prima fază, pila pusă de pesedistul Duicu de la Mehedinți a funcționat: nevasta șefului IPJ Mehedinți (acum arestat împreună cu Duicu) a fost în cărți pentru șefia Secției judiciare din DNA. Evident, la acea dată, DNA deja avea în lucru ancheta împotriva lui Duicu și Ponea, așa că ministrul Cazanciuc a renunțat la propunere. Având în vedere că ministrul își retrage imediat documentul, propunerile trec neobservate.

Astăzi, informația negată de domnul Cazanciuc este confirmată de către DNA odată cu cererea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu și a lui Ponea. În referatul înaintat de procurorii anticorupție se menționează clar faptul că, la data de 2 septembrie 2013, inculpatul Duicu Ioan Adrian i-a transmis inculpatului Ponea Constantin Ștefan un mesaj SMS cu următorul conținut: "Zilele astea o să fie contactata soția ta"; iar la data de 4 septembrie 2013, Ministerul Justiției a transmis CSM propunerea ca doamna Ponea Elisabeta să fie numită în funcția de procuror-șef al secție judiciare a DNA.

Așadar, doamna Ponea se afla pe lista propunerilor retrase ulterior de către domnul Cazanciuc. Ea a făcut parte din episodul primei răzgândiri inexplicabile la momentul respectiv a ministrului Cazanciuc.

  • 18 Septembrie 2013, apare a doua informație. După retragerea propunerilor inițiale, ministrul trece la nominalizări verbale: Gheorghe Bocșan pentru șefia Secției I (care începuse instrumentarea dosarului Dragnea fără s-o mai ducă la capăt) și Gheorghe Popovici (care lucrase la dosarul lui Dan Voiculescu). Nici aceste propuneri nu au fost negate de ministrul Robert Cazanciuc, dar diligențele sale verbale s-au încheiat cu un eșec.
  • 19 Septembrie 2013, Parchetul General confirmă că s-a ajuns la o soluție în ceea ce privește numirile în DNA. Tiberiu Nițu, coleg de an și de facultate cu Robert Cazanciuc și cu premierul Victor Ponta, recunoaște prin vocea purtătorului de cuvânt că, la cererea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a aprobat delegarea pe funcția de șef al Secției I a lui Lucian Papici pentru următoarele trei luni (până în decembrie 2013) și a Elenei Matiesescu, pentru funcția de șef al Secției judiciare a DNA, ambele începând cu data de 23 septembrie.
  • 2 octombrie 2013, la doar câteva zile după numiri, Lucian Papici, șef al Secției I a DNA, finalizează dosarul Dragnea și, cu propunere de trimitere în judecată, îl înaintează șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Exact în acest moment, Lucian Papici este schimbat din funcție, alături de adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Secția I este practic decapitată din cauza dosarului Dragnea, iar Victor Ponta, prin ministrul Robert Cazanciuc, vine cu noi propuneri la șefia secției celei mai importante din DNA: Iuliana Bendeac și Viorel Cerbu, desemnați și delegați imediat pe funcții pentru următoarele 6 luni.
  • pe 11 octombrie 2013, același ministru al justiției, Robert Cazanciuc, dă înapoi. Își retrage total numirile, iar șefia Secției I a DNA este ocupată mai întâi prin delegare, apoi prin vot în CSM și ulterior prin semnătura Președintelui României, de Gheorghe Popovici, cu adjunct în persoana lui Dănuț Volintiru, iar adjunctul Secției a II-a devine procurorul Mariana Alexandru.

Din această succesiune a faptelor, putem cu ușurință trage concluzia că, sub nicio formă, cei care sunt acum pe funcții în DNA, nu au fost propunerile ministrului Cazanciuc din prima clipă, contrar susținerilor sale de atunci, exprimate public, într-o emisiune la postul public de televiziune - TVR. Ministrul Cazanciuc spunea atunci că "Doamna Ponea (n.m. Elisabeta) a fost unul din zecile de magistrați care au fost la sediul Ministerului Justiției". În aceeași emisiune mai spunea ministrul că a chemat-o pe Elisabeta Ponea ca să discute despre funcții pentru că avea "două mandate de procuror general la Parchetul Curții de Apel Craiova, în perioada 2006-2012, deci un om cu foarte mare experiență. Doamna Ponea nu se regăsește printre propunerile făcute de ministrul justiției nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de față în funcții. (...) Nu am formulat o asemenea propunere", mințea cu aroganță ministrul justiției.

Stimați colegi,

Ministrul Cazanciuc se bâlbâie public căutând motivații care să-i acopere neputința de a ține piept comenzilor politice. L-au contrazis nu numai propriile afirmații ci, mai mult, l-au compromis definitiv faptele. Robert Cazanciuc a insistat prin propuneri, răzgândiri și minciună, și în scris, și verbal, numirea pentru o funcție de conducere în DNA a unui procuror, ca urmare a presiunii politice a unui baron local al PSD.

Explicația acestor evenimente, care-l transformă pe Robert Cazanciuc din ministru al justiției în traficant de funcții la comanda baronilor PSD, este cât se poate de clară: Secția judiciară a DNA pe care Duicu, cu concursul ministrului Cazanciuc, o dorea condusă de Elisabeta Ponea este una cu atribuții importante în structura instituției anticorupție.

Și acest lucru se desprinde cu maximă claritate din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al ministrului justiției, publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006. Potrivit acestuia, printre alte atribuții, Secția judiciară penală:

  1. asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale în care instanțele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, precum și la judecarea cererilor ori propunerilor adresate instanțelor de judecată de către această direcție;
  2. exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauzele penale de competența Direcției Naționale Anticorupție;
  3. ia măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive în cauzele penale de competența Direcției Naționale Anticorupție;
  4. analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv, în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri de achitare și restituire la procuror, precum și cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, și prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficiențelor etc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este de domeniul evidenței care este miza acestor jocuri murdare, "pe sub masă", orchestrate de baronii locali, unii direct din biroul numărul unu de la Palatul Victoria, și anume controlul total asupra justiției pentru apărarea intereselor baronilor PSD.

Tot ce s-a construit până acum pentru apărarea statului de drept, pentru independența actului de justiție, riscă să se dărâme sub presiunea baronilor PSD și a acoliților lor.

Vă reamintim că, cel puțin până în 1997, ministrul justiției putea da ordin să se înceapă urmărirea penală împotriva unei persoane, avea, prin lege, această putere de decizie. Politicienii puteau hotărî: tu intri sau nu intri într-un parchet, tu ieși sau nu ieși dintr-un parchet, tu primești sau nu primești un dosar. Până în anul 2003, ministrul justiției a păstrat puterea de a numi șefii de parchete și, evident, numirile se făceau exclusiv pe criterii politice. Numirile se făceau după următoarele criterii: "ne place sau nu’, "e omul nostru sau nu e omul nostru", "răspunde sau nu comenzilor noastre politice".

Or, stimați colegi, PDL și PNL nu acceptă întoarcerea la sistemul judiciar de dinainte de 2004, un sistem corupt, total netransparent, dar care oferea liniște tuturor celor "certați cu legea".

Domnule ministru al justiției,

Semnatarii acestei moțiuni vă solicită: să ne prezentați care au fost propunerile inițiale, făcute la data de 4 septembrie 2013, de către ministerul pe care îl conduceți, pentru ocuparea unor funcții de conducere în cadrul DNA, inclusiv în cadrul Secției Judiciare; să ne prezentați argumentele pentru care, deși spuneți că ați făcut propuneri în raport de competența și pregătirea profesională a procurorilor în cauză, ați retras totuși propunerile inițiale ale unor oameni de o "calitate ireproșabilă"; să ne prezentați motivele pentru care doamna procuror Elisabeta Ponea s-a regăsit în rândul propunerilor inițiale făcute de către Ministerul Justiției pentru a ocupa o funcție de conducere în cadrul Secției Judiciare a DNA; să ne prezentați motivele pentru care ați dezmințit public, în repetate rânduri, informații cuprinse în documente oficiale care emană de la ministerul pe care îl coordonați; să precizați public dacă rețeaua infracțională condusă de către domnul Duicu Ioan Adrian v-a determinat să luați și alte măsuri sau decizii, în calitate de ministru al justiției, în afara propunerii doamnei Elisabeta Ponea pentru funcția de conducere în cadrul Secției Judiciare a DNA; să spuneți public de ce amânați, sub pretextul unor studii de impact, respingerea definitivă a Propunerii legislative privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse, care stă închisă în sertarul comisiilor permanente, inițiativă legislativă croită cu dedicație pentru domnul Duicu, pentru domnul Voiculescu, pentru domnul Năstase și toată cohorta de baroni PSD certați cu legea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru Nicolicea, aveți cuvântul pe procedură. Și după aceea dumneavoastră, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Eugen Nicolicea:

În calitate de deputat, iau cuvântul pe chestiuni de procedură și susțin că această moțiune nu respectă art.160, și anume, faptul că nu reprezintă o poziție cu privire la o anumită problemă care a făcut obiectul unei interpelări sau o problemă de politică internă și că în mod normal ar fi trebuit să nu fie luată în considerare. Dar, totuși, pentru a nu se zice că e blocat acest demers, văd că a ajuns să fie discutată.

Aș vrea să mai fac o precizare de procedură. Cred că n-a fost scrisă de un jurist sau de un parlamentar, pentru că, cu privire la ridicarea imunității se vorbește de faptul că fiecare vot cu privire la ridicarea imunității împiedică deferirea în justiție a acelor parlamentari cercetați pentru săvârșirea unor fapte grave de corupție.

Aceste afirmații, pe lângă că sunt mincinoase, sunt și grave, pentru că ne-am trezit apoi cu reproșuri din alte părți. Deci, colegii trebuie să știe că parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturi și pentru opinii, iar voturile negative cu privire la ridicarea imunității nu împiedică absolut de loc justiția, ci se referă doar la măsuri procesuale, măsuri preventive: arestarea preventivă, percheziția și reținerea.

Deci, chiar în halul acesta de prost pregătiți nu cred că au fost colegii, îi cred mai degrabă rău-voitori.

Iar în final constat doar că poziția respectivilor este aceea că întreabă. Și Guvernul va trebui să țină cont și să știe că respectivii întreabă.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Și eu am senzația că e o interpelare, dar nu am fost eu în scaun, că aș fi respins-o.

Domnule ministru, vă rog, aveți microfonul.

Domnul ministru Cazanciuc. Cu atâția miniștrii mă mai încurc și eu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Robert-Marius Cazanciuc (ministrul justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, "La mulți ani!" doamnelor, domnișoarelor și domnilor ce serbează astăzi onomastica.

Doamnelor și domnilor,

Vreau să mulțumesc în primul rând autorilor pentru prilejul pe care prin intermediul așa-zisei moțiuni mi-l oferă pentru a vă explica atât dumneavoastră, dar mai ales celor pe care-i reprezentați, aspecte care din păcate, voit sau nu, au fost eronat vehiculate în spațiul public. Precizez din start că voi face, din respect pentru ceea ce reprezintă în opinia mea Parlamentul României, abstracție de afirmațiile jignitoare cu privire la persoana mea, cuprinse în acest text.

Ca jurist, ca fost magistrat de carieră, ca ministru al justiției nu pot să accept ca lupta de idei, chiar și cea în care miza este una exclusiv politică, să se poarte cu armele atacului la persoană, a jignirilor și pseudoacuzațiilor. Tocmai pentru aceste motive mă voi rezuma să vă prezint pe scurt argumente care demonstrează că acest demers este total lipsit de temei, în condițiile în care politicile publice ale Ministerului Justiției sunt îndreptate spre unicul scop al consolidării încrederii publicului în actul de justiție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea, în primul rând, să remarc, așa cum spune și domnul ministru Nicolicea, că documentul opoziției nu reprezintă o moțiune simplă, pentru că nu respectă prevederile art.112 alin.(2) din Constituție și nici ale art.160 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, care stabilesc în mod clar forma și conținutul unei moțiuni simple, ca să nu mai amintim același regulament în baza căruia ar trebui respinse întrebările cu privire la cauze aflate în curs de judecată.

Cu toate acestea, reafirmând principiile pe care chiar noi le respectăm, de a nu introduce justiția în lupta politică, voi încerca să aduc câteva clarificări tehnice colegilor din opoziție, cu speranța că odată lămuriți nu vor mai pica în păcatul de a spune ceva și de a acționa diametral opus, și vor accepta că justiția nu este câmp de luptă pe care să se dea bătălii politice.

Stimați parlamentari,

Recunosc că am citit foarte atent acest text, dar nu reușesc să înțeleg la ce imixtiuni și tentative de acaparare a justiției se referă semnatarii, pentru că e foarte posibil, consecvenți cu propriile opinii, să încurce anii și să acuze practicile unor foști titulari ai acestui portofoliu. În anul 2009, unul dintre semnatarii textului supus dezbaterii, și am decis să nu fac nici o nominalizare, doar să prezint faptele, acuza Ministerul Justiției condus de un coleg de alianță la acest moment, de intimidare la adresa magistraților atunci când judecătorii au admis contestațiile împotriva reducerii cu 25% a salariilor. Citez: "Sesizarea Ministerului Justiției adresată CSM referitoare la sancționarea disciplinară a magistraților care au admis contestațiile unor categorii de bugetari împotriva reducerii cu 25% a salariilor, reprezintă un gest extrem de periculos și o gravă presiune asupra judecătorilor obligați să dea soluții sub iminența unor eventuale sancțiuni disciplinare."

Este posibil ca o parte a semnatarilor să fi uitat împotriva cui este introdusă această pretinsă moțiune și să se refere la perioada când co-semnatarii de azi se aflau la guvernare, moment în care un distins reprezentant al PNL acuza un ministru susținut de PDL că este depășit de situație, ceea ce era perfect adevărat, ținând cont de faptul că tocmai avea loc primul și singurul protest al magistraților din această țară sau momentul în care peste 100 de judecători au semnat o petiție prin care cereau demisia de onoare a aceluiași ministru al justiției pentru modul dezastruos în care gestiona sistemul de justiție.

Nu cred că este o dovadă de seriozitate să se vorbească de către colegii din opoziție de subfinanțarea sistemului, în condițiile în care bugetul alocat Ministerului Justiției a crescut în mod constant, creșterea bugetară în valoare absolută în anul 2014 față de anul 2012 fiind de aproximativ 18%.

Am putea, de asemenea, să discutăm despre sub-dimensionarea schemelor de personal al instanțelor, ceea ce a condus la - citez din Comunicatul CSM din octombrie 2010: "Un dezechilibru între volumul de activitate, resursele alocate și durata soluționării cauzelor care are drept consecință previzibila scădere a calității deciziilor, o dilatare excesivă a termenelor de judecată și, implicit, dificultăți în unificarea practicii judiciare."

Această situație gravă, cu consecințele descrise de CSM, a început să fie rezolvată de-abia în anul 2012, dată de la care schemele de funcționare ale instanțelor au fost suplimentate în mod constant cu sute de noi posturi de judecători și grefieri, plan de suplimentare ce va continua până în 2015 inclusiv.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întreaga noastră activitate are un singur scop: servirea intereselor cetățenilor. În aceste condiții, cea mai bună dovadă a faptului că ne facem datoria este modul în care cetățenii percep activitatea noastră, iar încrederea publicului în actul de justiție este cel mai bun barometru al așa-zisei competențe de care au dat dovadă miniștrii PNL și PDL. În ianuarie 2008, cota de încredere era de 26%, iar în februarie 2012, doar 30% dintre români au declarat că au încredere multă și foarte multă în justiție. Anul trecut, studiile au arătat că această cotă a crescut la 44%. Cred că diferența este edificatoare.

Nu doar aceste cifre vorbesc despre activitatea mea ca ministru al justiției, ci și evaluările experților Comisiei Europene. Raportul Comisiei Europene din ianuarie 2014 remarcă spiritul de cooperare dintre Ministerul Justiției și restul instituțiilor din sistemul judiciar. În plus, raportul subliniază susținerea Executivului pentru instituțiile cu competență în prevenirea și combaterea conflictelor de interese și a corupției, și e vorba de ANI, Înalta Curte, DNA, prin alocarea resurselor de care aveau nevoie.

Citez: "De la rapoartele MCV precedente, România a înregistrat progrese în numeroase domenii. Rezultatele principalelor instituții judiciare și de integritate se mențin pozitive. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare și îndelung așteptate. Iar un anumit spirit de cooperare între instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la soluționarea problemelor de ordin managerial."

Cred că este o mare diferență față de acuzațiile de imixtiune, subfinanțare, presiuni asupra magistraților manifestate până la mijlocul anului 2012. Repet: aceste argumente nu ne aparțin, ele aparțin experților Comisiei Europene cu privire la activitatea Ministerului Justiției și vin în mod evident să contrazică însăși esența acestei false moțiuni.

În același timp, semnatarii susțin că angajamentele asumate prin programul de guvernare votat de Parlament în 2012 nu au fost îndeplinite. Este nimic altceva decât o altă susținere falsă, iar cea mai amabilă reacție pe care o pot avea este să-i îndemn pe distinșii reprezentanți ai opoziției să citească Raportul de țară publicat în ianuarie 2014. Dacă ar fi făcut acest lucru și ar fi avut și bună-credință, ar fi renunțat din start la acest demers. Dar în aceste condiții voi cita din nou din același raport care arată: "Strategia națională anticorupție este o inițiativă importantă prin care s-a reușit extinderea cadrului comun la o gamă largă de instituții române. Activitatea depusă în cadrul strategiei în vederea răspândirii bunelor practici și a încurajării organismelor publice de a dedica resurse și atenție luptei împotriva corupției este în mod cert o activitate valoroasă".

Același raport menționează că în trecut o dificultate suplimentară o reprezenta faptul că magistraților găsiți vinovați de săvârșirea de acte de corupție nu le erau afectate pensiile speciale preferențiale. Ministerul Justiției a propus o lege privind pierderea de către magistrați a dreptului la pensia de serviciu în cazul condamnării pentru fapte de corupție. Evident știți că această propunere a devenit lege prin votul Parlamentului.

Așadar, devine evident că toate aceste susțineri cuprinse în materialul pretențios intitulat "moțiune" nu își găsesc corespondent în realitate și încearcă să contrazică realități evidente constatate de toate organismele internaționale și menționate inclusiv, după cum am arătat, în ultimul raport de țară al Comisiei Europene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Există în această pseudomoțiune și anumite referiri la procedura de numire în funcțiile de conducere de la nivelul Ministerului Public. Vă spun foarte clar: toate propunerile pentru funcțiile de conducere de la nivelul Ministerului Public au fost făcute în perfectă concordanță cu legea. În nici-un moment, sub nici o formă, legea nu a fost încălcată. În plus, prevederile legale în baza cărora s-au făcut aceste nominalizări nu ne aparțin. Procedura de numire a conducerii Ministerului Public a fost schimbată în anul 2005 de PDL. CSM a susținut constant că această modificare este greșită, avizând negativ propunerea de modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în 2005.

În anul 2008, atunci când Senatul, Cameră decizională, a aprobat revenirea competenței de numire la CSM a conducerii Ministerului Public, PDL a atacat la Curtea Constituțională modificarea legii, astfel încât competența acordată ministrului justiției a fost verificată și de Curtea Constituțională care a stabilit că este o procedură legală care nu încalcă Constituția României.

În concluzie, ca ministru al justiției, am procedat doar la punerea în aplicare a dispozițiilor legale, așa cum au fost ele modificate și aprobate de colegii dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor,

Un citat celebru spune: "Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete!"

Pentru că nu vreau să cădem în această capcană, vă propun să ne amintim și alte momente din istoria recentă pe care inițiatorii acestui demers par să le uite. Și m-aș opri tot în anul 2008, când același ministru al justiției reprezentând PNL, devenit independent și apoi lider PDL, a propus chiar schimbarea șefului DNA. Să ne reamintim și scandalul intern și internațional creat în acele situații sau rapoartele dezastruoase pe justiție care au urmat. Să nu uităm nici subfinanțarea cronică a sistemului de justiție, dar nici faptul că și acum bugetul ministerului este grevat de plata către magistrați a sumelor de bani câștigate în instanță și amânate la plată de guvernele anterioare.

Cu privire la tema amnistiei și grațierii. Aș vrea, de asemenea, să reamintesc că Ministerul Justiției a emis un aviz negativ la un proiect de lege inițiat anul trecut, subliniind de fiecare dată că un subiect atât de important trebuie discutat și analizat cu toți factorii implicați, în deplină transparență și având drept unic scop găsirea unor soluții pentru situația extrem de complicată în care se găsește sistemul penitenciar românesc. Decizia aparține Parlamentului, Ministerul Justiției este disponibil pentru dialog, pentru a oferi expertizele sale în domeniu, dar doar, repet, în condiții de transparență și legalitate.

Pentru toate aceste argumente, cred eu edificatoare, vă rog să respingeți aserțiunile cuprinse în textul supus astăzi dezbaterii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rămân extrem de dezamăgit că distinșii juriști ai opoziției au preferat în mod regretabil să se lase din nou folosiți și să gireze atât de ușor acest demers pur propagandistic.

Nu pot să închid fără a vă adresa o altă rugăminte cu mult mai importantă, în ciuda divergențelor politice, în ciuda luptelor politice, am convingerea fermă că, fundamental, avem același scop: construirea unei justiții independente, eficiente și care să se bucure de o cât mai mare cotă de încredere în rândul opiniei publice.

Ca ministru al justiției, am încercat permanent să țin sistemul de justiție în afara scandalului politic, pentru că am convingerea că justiția nu se face nici la televizor, nici în Ministerul Justiției, nici, cu tot respectul, în Parlament, ci doar în sala de judecată de către un magistrat. Dacă nu vom înțelege că justiția trebuie ținută în afara dezbaterii politice, dacă nu vom învăța să nu ne pronunțăm cu privire la activitatea magistraților, dar nici la vinovăția celor acuzați, vom pierde cu toții, indiferent de ceea ce credem că am câștigat la un moment dat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Am primit lista de la grupurile parlamentare. Avem și timpii stabiliți.

Domnule deputat Ioan Adam, PSD, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Adam:

Doamnelor și domnilor colegi,

Lecturând numele semnatarilor acestei moțiuni, constat cu stupoare că numărul liberalilor care au semnat această moțiune este foarte mare, e mult mai mare decât al colegilor dumnealor de la PDL. Și-mi pun o întrebare rațională: oare să se pună liberalii în situația asta atât de ridicolă să-și nege propria guvernare? Dar au uitat domnii liberali că perioada pe care o incriminează în această așa-zisă moțiune este o perioadă în care dânșii au fost la guvernare. Păi când au fost cinstiți și corecți? Atunci când au susținut guvernarea sau acum, când vin și critică guvernarea privitoare la activitatea justiției?

O asemenea atitudine nu trebuie să mai dăinuie aici și trebuie să avem decența să ne asumăm ceea ce am făcut când am fost la guvernare.

Referindu-mă acum expresis verbis la această așa-zisă moțiune prin care suntem acuzați că avem alergie la justiție, domnilor colegi, ar fi fost elementar de observat textele care vă obligau să răspundeți la o formă a acestei moțiuni. Pentru că este o enumerare fără nici o logică a unor nemulțumiri pe care le arătați, dar nu arătați ce-ați dori prin aceasta.

Prima chestiune pe care vreau s-o ridic este că dumneavoastră vreți să induceți ideea că guvernarea PSD este una dintre acelea care nu și-a respectat angajamentele asumate prin programul de guvernare, că nu este una cinstită și că suntem de partea corupților.

Domnilor, vă contraziceți dumneavoastră prin ce ați spus aici în această așa-zisă moțiune dezlânată. Păi ați spus că acum și în trecut, dar mai ales acum, în perioada aceasta, au fost arestați fără nici o discriminare toți cei care au fost dovediți că au săvârșit fapte penale: baroni, mai puțini baroni, consilieri, parlamentari. Deci, absolut toți cei care, dovediți fiind că au săvârșit fapte penale... s-au luat măsuri de către justiție. Spuneți dumneavoastră în această moțiune. Păi, care e rațiunea să veniți să susțineți că PSD-ul, prin atitudinea pe care o manifestă în actuala politică, ar împiedica înfăptuirea justiției? Este o mare contradicție între ce-ați susținut aici. Și ar fi bine să vă clarificați lucrurile. Nu puteți să susțineți acest lucru împotriva evidenței. Nu aveți măcar o dovadă, un exemplu că s-ar fi încercat o acțiune politică de obturare a activității justiției. Cred că trăiți în lumea din care ați venit dumneavoastră când schimbați legea după cum vroiați în guvernarea PDL, așa după cum îi convenea doamnei Macovei, ca să stăpânească, să fie...

Dânșii stau cu capul plecat pentru că oricât de subiectiv ai fi au criticat ceea ce spun eu acum, au criticat chiar dânșii.

Îmi pare rău pentru liberali, au fost colegii noștri de alianță, îi prețuim, am făcut lucruri foarte bune împreună, dar aici au greșit, este opinia deputatului Adam, au greșit că au semnat această aberație juridică.

Vreau să continui. Mai avem o recunoaștere din partea dumneavoastră, domnilor, care ați redactat această moțiune. În sfârșit, declarați că sunteți de acord cu amnistia. În sfârșit! Văd că vă opuneți... cu grațierea, scuze. Văd că vă opuneți doar amnistiei. Cu susținerea făcută de inițiatori că vrem prin amnistie să ștergem petele unor condamnați.

Eu vreau să vă spun foarte clar, ca membru al Comisiei juridice, este rațional ceea ce s-a întreprins. Până nu se face o analiză profundă cu societatea civilă, cu toate organismele implicate, nu este bine să luăm o decizie.

Și sub acest aspect mă raliez la ce a spus ministrul justiției, că trebuie să chibzuim. Chiar dacă ministerul a dat un aviz negativ, aceasta nu înseamnă că suntem legați.

Deci, iată, uite, am câștigat ceva, domnilor colegi.

Cei care au semnat pentru această moțiune sunt de acord cu grațierea pedepselor, dar nu sunt de acord cu amnistierea. O să vedem.

Mai am o chestiune pe care vreau să o ridic. Domnilor, este nedrept, și vă rog să vă uitați în oglindă, să faceți acuze și atac la persoană la adresa ministrului justiției.

Ați încercat să induceți ideea că ar fi fost instalat ministru al justiției un jurist fără să aibă competențele necesare. Sunt foarte atent la vorbe. Domnilor, sunteți nedrepți și subiectivi și sunteți chiar răi. Păi, nu vă supărați, Robert Cazanciuc e procuror, nu fost procuror, este procuror, e magistrat. Ce crimă de lezmajestate am săvârșit dacă l-am desemnat, la momentul respectiv, pe tehnocratul Robert Cazanciuc, procuror, căruia nu-i puteți reproșa nimic profesional, la conducerea Ministerului Justiției?

Domnilor, haideți să nu aruncăm cu noroi! Nu este nici cea mai elementară dovadă în spațiul public care să ateste că PSD-ul obturează lupta împotriva corupției.

Dovezile cele mai elocvente sunt faptele. Vedeți, justiția, potrivit competențelor pe care le are, își desfășoară anchetele, iar instanțele de judecată urmează să decidă.

Ce faceți dumneavoastră astăzi, aici, prin încercarea de a discuta cauze aflate pe rolul instanțelor, este un act de imixtiune în actul de justiție.

Cine vă permite dumneavoastră să aduceți în sala Camerei discuții despre cum se judecă un dosar? Dar ce, avem noi competențe să ne amestecăm în ceea ce are o altă putere a statului? Nu.

Eu nu înțeleg care a fost logica. Și sunt de acord cu ce s-a spus aici, că, într-adevăr, cei care au semnat nu au citit, pentru că dacă citeau - chiar dacă nu ești jurist avizat sau chiar dacă nu ești jurist - îți dai seama că sunt niște neadevăruri, n-am spus inepții, niște neadevăruri evidente.

Și, atunci, haideți să dăm un semnal că în Parlamentul României facem dezbateri bazate pe fapte concrete. Să nu inventăm teme de discuții și să încercăm să lansăm atât de grave acuzații, că actualul Guvern sau că partidul... PSD s-ar implica în obturarea activității justiției.

Stați liniștiți, domnilor, stați liniștiți!

Vă mai aduc aminte că Guvernul actual nu s-a aliat cu bandiții și cu cei care au spoliat și care au devalizat țara.

Sunt zeci - și împreună cu colegii liberali am făcut acest lucru -, sunt zeci de sesizări la DNA.

Urmare a analizelor și constatărilor făcute de Corpul de Control al Guvernului sau prin orice altă cale, s-au formulat plângeri la organele abilitate ale statului, urmând ca aceste organe să-și spună cuvântul.

Păi, nu vă supărați, ce ne reproșați? Că încă nu au fost analizate sau încă nu s-au demarat procedurile? Asta nu e chestiunea Parlamentului, domnilor. Nu este atribuția Parlamentului.

Vreau doar să relev că Guvernul a dat dovadă de responsabilitate și a formulat în toate situațiile unde s-au găsit grave, grave... s-au găsit prejudicii și indicii evidente de săvârșire a unor fapte penale, a sesizat organele abilitate. Mai mult nu puteam face.

Conchid: nu aveți căderea morală, nu aveți, domnilor semnatari, căderea morală să ne dați nouă lecții de cinste.

Spun răspicat aici: acest Guvern este un guvern cinstit. Mă bazez...

Nu, nu persiflați. Mă bazez pe fapte. Nu poate nimeni să spună că a fost obturat actul de justiție în România și că noi am fi făcut ceva ca să protejăm acea categorie pe care dumneavoastră o numiți "baroni", iar dumneavoastră nu aveți "baroni", sunteți îngeri, sunteți îngeri, nu aveți "baroni"!

Dar nu ne interesează. Să-și facă justiția treaba.

Această moțiune nu are nicio șansă de reușită, pentru că este, așa cum am arătat, nefundamentată.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit 12 minute. Grupul mai are încă 19 minute.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Nicolescu Cătălin.

Din sală:

Domnul Andronache.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Andronache Gabriela... îmi pare rău, nu eu scriu listele. Eu știu ce spun aici... Domnul Andronache Gabriel.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Adam, v-ați uitat ochelarii. Vă rog frumos.

Știți, voiam să vă spun, domnule președinte, că unii colegi n-au înțeles nimic din moțiune.

Tocmai pentru motivele din moțiune PNL a fost dat afară de la guvernare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Recunosc că dacă mi-ați spus... nici eu nu am înțeles mare lucru, dar, mă rog...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Întrebarea care se naște din citirea argumentelor pe care se întemeiază moțiunea simplă este aceea dacă PSD și dacă Guvernul Ponta au respectat cel puțin o dată statul de drept și separația puterilor în stat.

Moțiunea ne lămurește că nu au respectat aceste principii fundamentale pentru funcționarea unei societăți de tip occidental.

De câteva luni de zile asistăm la încălcarea continuă a Constituției, iar argumentele din moțiune ne relevă existența unui grup de tip infracțional organizat având sediul la Palatul Victoria.

Cum altfel poate fi intitulată toată încrengătura descrisă și în moțiune prin care un ales local reușește să determine membri ai Executivului să propună CSM avansarea în funcție a unui procuror, prin mecanismele utilizate, un reprezentant al PSD, domnul Duicu?

Îl determină pe prim-ministru să îi ceară ministrului justiției numirea în funcție la Direcția Națională Anticorupție a unei persoane din sfera sa de influență, sfera de influență a alesului local care în prezent se află în arest preventiv. Iar ministrul justiției ce face? Înaintează propunerea către organismul însărcinat să asigure independența justiției față de orice influență politică.

Este oare singular acest eveniment? Evident că nu.

Justiția este dușmanul natural al PSD. De ce să-i lăsăm pe judecători să judece independent de orice influență, doar în baza propriei conștiințe? Este întrebarea care bântuie partidul de guvernământ.

Și dacă nu putem interveni pe căi oculte, atunci decizia este de a elimina ceea ce decide judecătorul.

Legea amnistiei și a grațierii este laitmotivul gândirii PSD expuse mai înainte.

Domnule ministru al justiției,

Am solicitat în nenumărate rânduri să veniți în fața Comisiei juridice a Camerei Deputaților pentru a ne spune opinia dumneavoastră despre proiectul de lege referitor la amnistie și grațiere.

Colegii dumneavoastră însă, din arcul guvernamental au respins de fiecare dată solicitarea de audiere.

Am solicitat în nenumărate rânduri punerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a acestui proiect de lege nociv pentru societatea românească sau includerea pe ordinea de zi a plenului, fără raport, pentru a fi respins. De fiecare dată însă solicitarea a fost respinsă, pentru că proiectul de lege este foarte prețios pentru aceia care trebuie să dea socoteală pentru faptele penale comise abuzând de funcție, descriși de către cetățeni ca fiind "baroni locali".

Proiectul este prețios și pentru unii din mentorii guvernării dumneavoastră care astăzi sunt în pușcărie, ca domnul Voiculescu, domnul Copos sau alții aflați în aceeași situație.

Aveți ocazia astăzi să spuneți Camerei Deputaților tare și răspicat că nu sunteți de acord și solicitați respingerea Proiectului de Lege privind amnistia și grațierea.

De asemenea, domnule ministru, spuneți tare și răspicat că ordonanțele de urgență încalcă buna funcționare a statului și omoară separația puterilor în stat.

Spuneți tare și nu cu jumătate de gură, așa cum a făcut săptămâna trecută prim-ministrul României, când v-a atenționat, în ședință de Guvern, să transformați un proiect de ordonanță de urgență în proiect de lege, pentru că spunea domnul Ponta - și aici citez - "Ați văzut că nu mai avem voie să dăm ordonanțe de urgență", închei citatul.

Chiar așa, domnule ministru, poate ne spuneți cine nu vă mai dă voie să emiteți ordonanțe de urgență, conștiința sau avertismentul aliaților că ați încălcat și batjocorit Constituția și statul de drept?

Suntem curioși, domnule ministru, să vedem avizul de legalitate privind Ordonanța de urgență nr.55/2014 pe care l-ați emis în baza Hotărârii de Guvern nr.561/2009.

De asemenea, ne interesează avizul de legalitate pentru Ordonanța de urgență nr.45/2014 prin care ați creat mecanismul perfect pentru fraudă electorală?

Observăm că parcurgeți pașii pentru fraudarea scrutinului prezidențial din 10 în 10 ordonanțe de urgență: Ordonanța nr.45, Ordonanța nr.55.

De aceea vă propunem ca Ordonanța de urgență nr.65 să aibă ca obiect de reglementare modificarea, abrogarea sau suspendarea... - aici, în paranteză, trebuie să-l consultați pe domnul Dragnea, pentru că e specialist -, suspendarea Constituției României. Ar fi bomboana de pe coliva democrației românești. Așa că așteptăm și un asemenea demers.

Domnule ministru, spuneți-le colegilor dumneavoastră că ordonanța de urgență nu este reglementată de Constituție, în art.108, ca act al Guvernului. Ordonanța de urgență este un instrument de legiferare doar pe o situație excepțională, de delegare legislativă, din partea Parlamentului către Guvern, conform art. 115 din Constituție.

Oare care au fost situațiile excepționale din luna iunie 2014, care, în plină sesiune a Parlamentului României, v-au determinat să adoptați nu mai puțin de 20 de ordonanțe de urgență într-o singură lună, de la Ordonanța de urgență nr.41 până la Ordonanța de urgență nr.51?

Le-ați avizat pe toate de legalitate, domnule ministru? Dacă da, ați observat că ați legiferat în locul Parlamentului - aflat la lucru în momentul respectiv - în domenii fundamentale pentru funcționarea statului în materie de drepturi și libertăți și în materie de drepturi electorale? Curat neconstituțional, domnule ministru!

Dar despre demersul neconstituțional al ministrului pentru relația cu Parlamentul ce părere aveți, domnule ministru? Este sau nu este constituțională decizia Curții Constituționale prin care constată că are dreptul să analizeze hotărârile Parlamentului?

Prin urmare, dacă aveți demnitate, dacă aveți respect pentru lege, dacă aveți respect pentru Parlament, unica autoritate legiuitoare a statului român, și dacă credeți în principiul separației puterilor în stat, răspundeți, domnule ministru, întrebărilor noastre, cât și pentru faptele dumneavoastră.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei moțiuni simple.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 8 minute. Mai aveți 4.

Grupul parlamentar liberal conservator, domnul Aurelian Ionescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați miniștri,

Distinși colegi,

Spre deosebire de mesajul moțiunii prezentate astăzi, o construcție care suferă puternic la capitolul concretețe și coerență, punctul de vedere al Grupului parlamentar liberal conservator PC-PLR legat de acest subiect poartă o concluzie extrem de clară ce merită punctată din start, anume aceea că Alianța creștin-liberală este bântuită de fantoma lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiției.

Până la momentul la care autorii moțiunii prezintă pseudo-rechizitoriul unor așa-zise fapte reprobabile comise de ministrul Cazanciuc, din textul documentului transpare neputința. O neputință de a alcătui o argumentație demnă de analizat în detaliu și o incapacitate de a oferi soluții pentru problemele unui sistem definitoriu pentru statul de drept.

În fapt, distinșii colegi de la ACL nici nu prea aveau cum să vină în fața noastră cu altceva decât vorbe, în condițiile în care reprezentanții PNL par a avea amnezie și a uita că până ieri au susținut un guvern cu ministrul Cazanciuc în componență, iar democrat-liberalii vin după o succesiune de mandate la justiție ce au creat haos, greve și scandaluri în sistem.

Dintre paragrafele moțiunii mai răzbate ceva, anume patima unei răzbunări triste pentru un refuz.

În plan personal, premierul Guvernului din umbră al ACL a primit o lovitură de imagine devastatoare atunci când Victor Ponta i-a refuzat nominalizarea la cârma justiției, cu atât mai mult cu cât încercarea de agățare de funcție a fost istorisită chiar de omul ale cărui interese au fost reprezentate în guvernele PDL atâta amar de vreme, președintele Băsescu.

Abia aici, și nu în cazul ministrului Cazanciuc, avem de-a face cu un traficant de funcții. Cătălin Predoiu a fost identificat în mod public ca fiind negociatorul propriei funcții într-un guvern USL venit la acea vreme să repare catastrofa provocată în justiție de prea multele sale mandate.

Inițiatorii moțiunii acuză guvernarea actuală de distrugerea a tot ceea ce s-a construit până acum, precum îndreptarea actului de justiție în România.

Stimați domni,

Guvernele PDL n-au construit nimic în România și cu atât mai puțin în justiția din România.

Actul de justiție este înfăptuit de magistrați, cei care pentru monitorizare și control au propriile organisme independente politic. Acestea au existat și vor continua să o facă indiferent de cine face jocurile politice la un moment dat în România, așa cum au rezistat și sub încercările repetate de subjugare a justiției în perioada de glorie politică PDL, astăzi apusă.

Este de neînțeles cum reprezentanții ACL pot să regrete o perioadă neagră a sistemului judiciar din România, un interval pentru care Cătălin Predoiu a rămas în istorie cel mai slab ministru de justiție postdecembrist.

Printre semnatarii acestei moțiuni, membri ai PNL, se numără și câțiva politicieni care în 2010 îl acuzau pe colegul de astăzi, fostul ministru Predoiu, de presiune politică asupra judecătorilor și amestec nepermis în actul de justiție pentru gestul acestuia de a solicita verificarea disciplinară a unor magistrați ce dăduseră soluții favorabile în procesele câștigate cu bugetarii cu salarii tăiate de Guvernul Boc.

Cu aceeași lipsă de consecvență, acești reprezentanți ai PNL se alătură acum partenerilor de conjunctură democrat-liberali, uitând că sub mandatele PDL la justiție au fost înregistrate cele mai de răsunet scandaluri între minister, judecători și grefieri plus emblematica grevă din sistemul judiciar.

Veți spune că justiția a avut un ministru independent în guvernarea PDL. Desigur, ministrul independent liberal Predoiu, devenit ulterior independent democrat-liberal. A fost susținut în funcție de cei ce astăzi se declară îngrijorați de soarta justiției, în ciuda faptului că deținătorul portofoliului guvernamental s-a remarcat exclusiv prin măsuri defavorabile sistemului.

Sub mandatele PDL la justiție, judecătorii s-au văzut nevoiți să judece aproximativ 80 de dosare într-o singură ședință. Justițiabilii au avut de consultat informații de la instanțe pe baza a două sisteme ECRIS, unul mai nefuncțional decât altul, iar grefierii au fost lăsați pe dinafara dialogului instituțional cu ministerul. Ministrul independent al celor două partide a fost singurul ministru căruia judecătorii i-au cerut aproape in corpore demisia în cadrul unei greve cu o anvergură fără precedent în România.

După toate cele prezentate până acum, ne întrebăm cât de îndreptățiți sunt cei care au susținut un astfel de ministru de justiție să vorbească despre comenzi politice, trafic de funcții și disoluția sistemului judiciar.

Catastrofa în justiție nu este nici pe departe opera actualei guvernări sau a domnului ministru Cazanciuc, ci a celor care astăzi depun moțiuni pe acest domeniu. Și asta nu o spunem noi, acum, în premieră. Este concluzia unui semnal de alarmă tras în 2009 de cei 100 de judecători bucureșteni care i-au cerut demisia ministrului susținut de PDL pentru, cităm, "agravarea fără precedent a situației sistemului judiciar".

Cine sunt cei ce acuză astăzi alianța de guvernământ de subordonarea politică a instituțiilor statului de drept, dacă nu aceiași care în urmă cu 5-6 ani propteau la șefia justiției un personaj pe care judecătorii îl catalogau ca fiind ministrul care a pledat la Curtea Constituțională împotriva propriului sistem și ministrul care, în schimbul adoptării unor coduri, a consfințit la desființarea demnității instanțelor.

Cu un astfel de trecut ministerial catastrofal la justiție, pe distinșii colegi din opoziție nu-i recomandă pentru un viitor benefic al României nici măcar vocea, și nici talentul.

Grupul parlamentar PC-PLR va vota împotriva moțiunii simple depuse de colegi.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PDL, doamna Schelean Valeria-Diana.

Doamnă deputat, aveți microfonul. Aveți grijă.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc.

Domnule Mocioalcă, mă bucur că sunteți în sală, așa, în calitate de parlamentar de Caraș.

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că am ascultat cu mare atenție intervenția dumneavoastră și vreau să vă spun că dincolo de faptul că intervenția pe care... materialul pe care ni l-ați prezentat astăzi pare a fi un material bine elaborat, muncit, prezintă, să zic-așa, activitatea ministerului în mai multe perioade, dar nu răspunde întrebărilor pe care noi vi le-am adresat prin această moțiune.

Și aș vrea să vă spun că Guvernul nu are nevoie de o intervenție de 50 de minute în plen ca să ne răspundă concret la o întrebare atât de simplă precum cea care se regăsește la prima poziție din moțiunea noastră, și anume să ne prezentați concret propunerile făcute pentru cele două secții din cadrul DNA.

Cred că ați fi avut nevoie de mai puțin de un minut să ne spuneți exact care au fost aceste propuneri și să răspundeți textului nostru, așa cum a fost el redactat, deși l-ați criticat din punctul de vedere al rigurozității juridice cu care ar fi fost prezentat.

Domnilor colegi,

Această moțiune este un exercițiu de onestitate. Un exercițiu care vă permite să vă puteți uita din nou în ochii oamenilor cărora le-ați cerut personal votul în 2012 și cărora vă veți adresa din nou în acest an, în perioada de campanie electorală, cerându-le votul pentru candidatul pe care îl susțineți la Președinție.

Întrebările pe care le punem noi prin această moțiune sunt simple, însă actualul ministru nu a înțeles că trebuie să ne răspundă concret la niște întrebări punctuale.

Dorește să revină PSD la vremurile din 2000-2004 în ceea ce privește modul de administrare a justiției și al relaționării dintre magistrați și conducerea politică a Ministerului Justiției?

Sunt miniștrii PSD constrânși de anumite rețele de influență să facă propuneri pentru procurori-șefi în diverse structuri?

A ajuns Ministerul Justiției un instrument al baronilor penali?

Dorește PSD continuarea actului de justiție, așa cum se face el acum, în mod independent, imparțial sau s-a ajuns prea departe în anchetarea mai-marilor social-democrați și trebuie cumva reevaluată situația?

Dragi colegi,

Eu știu că nu toți cei care susțineți Guvernul Ponta vă doriți și subordonarea justiției.

Știu că nu toți parlamentarii sunt instrumente politice ale șefilor lor de județ sau de partid, cei mai mulți dintre ei, după cum se vede, penali.

Știu că de cele mai multe ori poziția politică vă face să nu doriți să ascultați argumente logice, raționale, uneori nici măcar pe cele juridice, dar trebuie să recunoașteți că bunul-simț nu are culoare politică.

Trebuie să recunoașteți că o relație precum cea dintre Duicu și Ponea vă face rău din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoașteți că reacțiile externe ale partenerilor europeni și americani pe subiectul nominalizărilor de șefi de Parchete vă fac rău inclusiv dumneavoastră, din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoașteți că momente precum "marțea neagră" ne afectează pe toți și ați avea inclusiv dumneavoastră o viață mai simplă în campania electorală.

Așa că vă rog să votați această moțiune și să vă gândiți la ce vă folosește dumneavoastră să fiți cei care plătiți nota de plată politică pe renumele și pe spuza credibilității dumneavoastră.

Dacă veți vota această moțiune simplă nu veți pune umărul nici la căderea ministrului Cazanciuc, nici la șubrezirea cabinetului Ponta, dar veți ajuta hotărâtor la aflarea adevărului în cazul Ponea și în cazul altor numiri de șefi de Parchete, a adevăratelor intenții pe care le are conducerea partidului pe care îl reprezentați.

E un pas politic mic pentru un parlamentar, însă un pas uriaș pentru democrația românească.

Ați putea demonstra că parlamentarii nu sunt doar instrumente ale partidelor, că cetățenii au avut dreptate să aibă încredere în puterea de judecată a parlamentarului.

Veți putea demonstra chiar și dumneavoastră că meritați un vot în alegerile din 2016, pentru că, să fim onești, nu aveți ce altceva să le oferiți oamenilor în 2016.

Le veți putea însă spune: "Votați-mă, pentru că atunci când au fost lucruri importante pentru România, eu am fost de partea cetățenilor, și nu de partea baronilor județeni sau politici".

Dragi colegi,

Ca avocat, am încredere în ceea ce s-a întâmplat în acești ani în justiție, am încredere că justiția poate rezista la presiuni, chiar venite din partea prim-ministrului sau ministrului justiției, dar vreau să arătăm, prin votul nostru, că respectăm justiția, că-i respectăm pe magistrați și că le prețuim judecata și meseria.

Și aș mai vrea, în final, o scurtă referire la ceea ce a spus domnul ministru, astăzi, în fața noastră.

Mă bucur că a crescut cota de încredere în activitatea ministerului, însă aș vrea să ținem cont de faptul că această cotă de încredere a crescut datorită unor instituții precum DNA sau ANI, care și-au făcut în mod corespunzător treaba și pe care PSD se înverșunează să le desființeze.

Așa că, dragi colegi, vă rog să votați alături de PNL și PDL moțiunea simplă "PSD are alergie la justiție". (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul Nicolescu Theodor-Cătălin, din partea Grupului PNL.

PDL-ul mai are un minut.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Nici de la PNL nu va mai rămâne nimic.

Domnule ministru,

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Există o categorie de oameni cumsecade cu toții care sunt gata să se sacrifice pentru a-și susține opiniile, dar care, din păcate, nu au opinii.

Aceasta este, după părerea mea, definiția perfectă pentru mandatul domnului Cazanciuc în fruntea Ministerului Justiției.

Atunci când un ministru se comportă ca un funcționar riscă să se încurce în hârtii.

Or, Ministerul Justiției trebuie să fie garantul respectării legalității în Guvernul României.

Or, domnule președinte de ședință și doamnelor și domnilor deputați, în cazul nostru, domnul ministru a ales să nu spună nimic, să tacă, a ales să avizeze ordonanțe de urgență care pun în pericol democrația, care subminează statul de drept, a ales să încurajeze traseismul, a ales să tacă atunci când un coleg de guvern de-al Domniei Sale spune că deciziile Curții Constituționale nu trebuie executate.

Ați acceptat tot felul de acte normative care favorizează anumite grupuri în detrimentul cetățenilor. Și v-aș da doar două exemple.

La un moment dat, într-un proiect de modificare a Codului de procedură civilă condiționați continuarea executării silite de plata în avans a unor sume către executorii judecătorești.

În Legea insolvenței ați creat o situație privilegiată pentru furnizorii de gaze și de electricitate, punând în pericol puținul care a mai rămas din industria românească.

Știu, domnule ministru, o să-mi spuneți că nu aceasta era forma în care au ieșit din Guvern actele normative despre care vorbesc. Dar, domnule ministru, ați ales încă o dată tăcerea. Și, tăcând, ați devenit complicele celor care au vrut să modifice aceste acte normative.

Ați lăsat, domnule ministru, ca elemente din dosarele penale să apară în talk-show televizat. Ați lăsat ca justiția întreagă să se transforme în talk-show.

Este adevărat, apărarea și acuzarea își pot prezenta, prin diverse mijloace, punctele de vedere. Dar ceea ce ați omis, domnule ministru, este că judecătorii nu-și pot apăra poziția. Ați lăsat să apară tot felul de întrebări cu privire la soluțiile judecătorilor. Și ca să nu se spună că vorbim politic, de exemplu, domnule ministru, ar fi fost corect să spuneți că eliberarea condiționată a domnului Adrian Năstase este legală și temeinică dacă judecătorii au decis așa.

Judecătorii sunt cheia de boltă a sistemului judiciar. Și, prin statutul lor, nu se pot apăra public. Or, dumneavoastră, domnule ministru, aveați obligația să o faceți. Știu, o să veniți să-mi spuneți că și Consiliul Superior al Magistraturii are aceeași obligație. Dar, vă rog, domnule ministru, să veniți la acest microfon și să ne spuneți ceea ce faceți dumneavoastră pentru justiție, nu ceea ce ar fi trebuit să facă alții, sau ceea ce au greșit alții înaintea dumneavoastră.

Ați vorbit puțin mai devreme despre Legea privind amnistia și grațierea și ați spus că sunteți pentru o largă dezbatere. Domnule ministru, nu știți, dar după ce voi termina ceea ce am de spus, am să vă înmânez hârtia. Astăzi, în ședința de Birou permanent al Camerei Deputaților a fost depusă o cerere ca această lege să fie adoptată în procedură de urgență. Vă întreb, domnule ministru: veți tăcea și acum?

În fine, domnule ministru, cea mai gravă tăcere se referă la ceea ce vreți să faceți cu justiția. Ne-ați aruncat ceva mai devreme niște procente, niște discuții generale, dar nu ne-ați spus - și eu, cel puțin, ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, nu știu ce vreți să faceți ca să reduceți termenele de judecată. Știți cu toții ce întârzieri avem acolo. Cum poate fi justiția un serviciu public eficient? Cum putem să facem ca fiecare cetățean să vină în fața judecătorului cu încredere că justiția va fi servită corect? Cum putem apropia, la urma urmei, justiția de cetățean, domnule ministru? Și nu-mi spuneți că prin legea dumneavoastră de desființare a instanțelor de judecată.

Auziți, domnule ministru, tăcerea care se lasă după fiecare din aceste întrebări? Știți ce înseamnă ea, ce-i această tăcere, domnule ministru? O simplă reclamă compromițătoare a neputinței administrative.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea grupului, domnul Dănuț Culețu, de la PDL, un minut. Nu, că nu vă măsor decât după ce ajungeți, domnule deputat. Aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dănuț Culețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mărturisesc că aș fi vrut să folosesc tonul stimabilului meu coleg, dar mi-e teamă că am să răgușesc și am să fiu mai temperat, dar la fel de tranșant.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este dincolo de orice îndoială că actualul Guvern respectă cu strictețe mecanica politicienilor avizi de voturi și popularitate, neglijând elementele fundamentale ale statului de drept și ale construcției democratice.

Dincolo de generozitatea discursului public și a aparițiilor televizate, realitatea este că păstrarea statutului de partid legat fundamental de clientelă și baronii săi locali a fost și rămâne deviza primordială a PSD-ului. Competență, transparență, egalitate în fața legii, independență, iată principalele atribute care lipsesc justiției române, aservită baronilor locali PSD.

La imaginea justiției se adaugă, tot prin grija actualei guvernări, stăruința de neconceput pentru ștergerea trecutului și prezentului unor infractori. Curat neconstituțional, coane Fănică!

Încă de la învestirea Guvernului Ponta, asistăm la o continuă intervenție brutală a acestuia în justiția română, de la numirea rudelor și a afinilor în poziții-cheie până la votul împotrivă dat în Parlament pentru ridicarea imunității.

Domnule ministru Cazanciuc, trebuie să recunosc că, față de ceilalți colegi, în frunte cu domnul prim-ministru, care ne-a obișnuit cu neadevăruri - ca să fiu elegant - prin omisiune sau deliberate, dumneavoastră aveți o mare calitate: sunteți cel mai tăcut ministru al Guvernului. Nici nu vorbiți, nici nu reacționați, nici nu știe lumea că avem un ministru la justiție.

Vă îndemn în mod colegial, domnule ministru, și în spiritul profesionalismului, care este de presupus că vă caracterizează, să spuneți românilor cu sinceritate, sigur că da, dacă vă lasă și domnul prim-ministru Ponta, dacă în mandatul dumneavoastră ați făcut și ceva pentru români, pentru o justiție liberă și independentă.

Nu uitați, domnilor guvernanți, poți păcăli un om de mai multe ori sau poți păcăli mai mulți oameni o singură dată, dar nu poți păcăli toți oamenii de mai multe ori.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc și eu pentru faptul că v-ați înscris.

Doamna deputat Cristina Nichita, PSD-ul mai avea 19 minute și mi-a mai trimis un vorbitor.

Doamnă deputat, aveți microfonul. Ne vom încadra, domnule ministru, de dragul dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am zis că terminăm într-un mod așa, mai optimist și cu vorbe frumoase, dar nu pot să mă abțin să nu vă spun că avem noi o vorbă în Moldova: nici usturoi nu am mâncat, nici gura nu ne pute.

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem nevoiți să acordăm atenție acestei ficțiuni literare semnate de opoziție și intitulate "PSD are alergie la justiție".

Spun "ficțiune", deoarece textul respectiv este în totalitate rodul imaginației semnatarilor, fiind, de fapt, o lungă înșiruire de insinuări, de acuze nefondate și de întrebări fără semnificație. Spun "ficțiune literară", deoarece apreciez abundența de adverbe și adjective din respectiva compunere.

Colegii din opoziție au intitulat micul lor eseu "moțiune simplă". Puteau să-i dea orice denumire în zona narativ-ficțională. Ei au ales "moțiune", iar noi ne aplecăm asupra textului, încercând să-i extragem substanța. Tocmai aceasta este problema: nu are substanță, în afară de titlu. Titlul, da, are sens ca afirmație, dar nu are sens ca înțeles. De ar avea PSD alergie la justiție? Cine sunt cei care pun acest diagnostic? Sunt cei care, timp de 8 ani, au făcut totul, dar absolut totul în scopul de a-și subsuma justiția și de unde atâta acuratețe de diagnoză? Probabil din toate excesele, erorile și rateurile lor în actul de guvernare.

Opoziția arată cu degetul, acuză, pune întrebări, pe scurt, se zbate să distragă atenția de la toate abuzurile pe care le-a săvârșit de-a lungul unei prea mari perioade în care a fost la putere.

Ținta moțiunii este ministrul justiției care, în opinia opoziției, nu corespunde. Colegii din opoziție nu pot concepe că un ministru poate fi decent, serios și competent, pentru că miniștrii pe care i-a avut de-a lungul timpului au fost, fără excepție, în cel mai bun caz, inconsistenți și, în cel mai rău caz, stridenți.

Opoziția nu vrea dezbateri; vrea reglări de conturi. Opoziția este confuză, dezorientată și incapabilă de a organiza și de a se organiza. Așa încât a ales cea mai ușoară cale - atacă, fără să știe ce, pe cine și de ce atacă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne așteaptă o toamnă grea, pentru că nu este ușor să faci față unei opoziții aflate în mișcare browniană.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, aveți 25 de minute să răspundeți. Aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Doar două minute; văd că nu prea mai avem audiență astăzi.

Cu privire la intervenția PNL-ului, cred că răspunsul nostru acoperă limitele regulamentare, nelămuririle cuprinse în textul supus dezbaterii și o să-i înmânez domnului deputat Nicolescu un exemplar printat al intervenției, pentru a vedea în mod punctual ce face ministerul pentru a sprijini justiția, după ce alții nu au reușit să facă foarte multe lucruri.

Cu privire la intervenția PDL, îmi cer scuze dacă nu am fost suficient de explicit, atunci când am arătat că textul supus dezbaterii nu respectă condițiile de formă și de fond pentru a fi o moțiune. În condițiile în care doamna deputat sau oricare alt parlamentar va respecta, prin cererile formulate, Constituția și Regulamentul Camerei, cu siguranță, în limitele strict regulamentare, voi răspunde oricărei intervenții punctuale. Nu ne puteți cere să încălcăm chiar noi legea, chiar și prin răspunsuri care par fără niciun fel de miză la prima vedere decât aceea de a introduce în spațiul bătăliei politice justiția. Și bănuiesc că nu vă doriți sub nicio formă acest lucru.

Vă mulțumesc.

V-am spus că o să vă înmânez un document. Nimic altceva. (Vociferări.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut.

Are dreptul. Domnul ministru încă nu a învățat ce bandiți sunt parlamentarii.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Voi fi scurt. Domnule ministru, puteți să-mi trimiteți discursul, dar știți ce v-aș ruga? Convingeți-i pe cei 3 milioane de oameni care merg în sălile de judecată că vă faceți treaba și pe cuvânt că nu mă mai interesează discursul.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Tinel, vreți o procedură, sper.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Am să vă citesc alineatul (1) al articolului 160, ca să fie clar pentru toată lumea că suntem în temeiul Regulamentului Camerei Deputaților: "Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați și exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări".

Deci, suntem în situația în care o problemă extrem de importantă, cea a traficului sau... neconfirmat, în cazul Duicu, să fie lămurită în Parlamentul României. Deci, nu puteți să acuzați opoziția.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Astăzi m-ați înnebunit cu logica pe care o aveți.

Iertați-mă, mai devreme, toți care ați venit aici, ați spus că nu lăsăm justiția să meargă. Și acum să spuneți: haideți să-l judecăm pe Duicu în sală, aici. Și nu este prima fractură de logică de astă-seară. Au mai fost două. Da e-n regulă. Asta e campania electorală. După 20 de ani, m-am învățat.

Stimați colegi, vă mulțumesc. Mâine, la ora 8,30, declarații politice și moțiunea merge la vot final.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 8:12
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro