Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.92/16-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 08-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2014

8. Dezbaterea moțiunii simple intitulate "PSD are alergie la justiție", inițiate de 89 de deputați. (rămasă pentru votul final)  

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Și noi trecem în partea a doua a ședinței, nu înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului deputat Neacșu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

V-aș ruga frumos, în numele grupului parlamentar, să acceptați o pauză de 5 minute pentru a putea pregăti ședința în continuare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pauză de 5 minute.

   

După pauză

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunteți pregătiți pentru continuarea ședinței noastre? Vă mulțumesc.

Așa cum avem în program astăzi, avem în continuare dezbaterea moțiunii simple, inițiate de 89 de deputați.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare și dezbatere a moțiunii, în temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura de pe această moțiune. Înțeleg că nu.

Pentru dezbaterea moțiunii vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor, pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde. Pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 12 minute, Grupul parlamentar liberal-conservator - 6 minute, Grupul parlamentar al PDL - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 3 minute, Deputații neafiliați - 4 minute.

Dacă sunt obiecții? Înțeleg că nu sunt. Dacă nu, vă rog să pregătiți cartelele. Supun votului dumneavoastră propunerile prezentat.

Vă rog, votați.

Video in format Flash/IOS 90 de voturi pentru, un vot abținere, deci s-a adoptat.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista comună a deputaților înscriși la dezbatere.

Cine citește moțiunea, vă rog?

Doamnă deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Moțiunea simplă "PSD are alergie la justiție."

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru al justiției,

În luna mai 2012, PSD a preluat guvernarea României și a promis la învestitura guvernului că va schimba definitiv direcția în care se îndreaptă România. PSD a promis și chiar a făcut-o, a făcut "schimbarea până la capăt", schimbarea care contravine atât intereselor românilor, cât și modernizării României. Guvernarea televizată, la care asistă românii de peste doi ani, ne întărește convingerea că singurele interese satisfăcute de PSD sunt interesele politice, economice și electorale ale baronilor locali.

PSD a promis o guvernare axată pe transparență, competență și cinste, fără politizare, cu profesioniști. A promis un Guvern, "cel mai cinstit Guvern", cu o conduită care trebuie să reintroducă sentimentul integrității și onestității în politică.

PSD a promis "justiție independentă și egală pentru toți", dar a decis să mimeze respectul față de lege, cu aroganță și dispreț față de români, apărându-și baronii locali și acoliții politici de înfăptuirea actului de justiție. Promisiunea făcută de PSD cu atâta înflăcărare în campania electorală din anul 2012 este invalidată de fiecare vot dat în Parlament, prin care se împiedică ridicarea imunității și, implicit, deferirea justiției a acelor parlamentari cercetați pentru săvârșirea unor fapte grave de corupție.

Domnule ministru al justiției,

Între angajamentele pe care PSD și le-a asumat în 2012, stipulate negru pe alb în Programul de guvernare, românii au fost mințiți cu următoarele promisiuni:

  • la paragraful 143 din Programul de guvernare - "Eliminarea influenței politice asupra sistemului judiciar";
  • la paragraful 144 - "Înalta Curte de Casație și Justiție va administra bugetul sistemului judiciar, astfel încât profesioniștii din justiție să nu poată fi influențați prin politicile de alocare a resurselor bugetare";
  • la paragraful 145 - "Aplicăm strategia națională anticorupție care va viza și problemele din domeniul justiției, al achizițiilor publice etc.";
  • la paragraful 146 - "Continuăm să demascăm corupția și să-i trimitem în fața justiției pe cei care au jefuit din banul public";
  • la paragraful 147 - "Extindem și îmbunătățim sistemul de asistență judiciară din oficiu sau gratuită";
  • la paragraful 148 - "Asigurăm răspunderea judecătorilor și procurorilor în cazul abuzurilor și încălcării flagrante a legii";

De la promisiuni la fapte este cale foarte lungă însă. Acest lucru ni-l arată PSD în fiecare zi.

Stimați colegi,

Prin această moțiune simplă, deputații PDL și PNL doresc să atragă atenția ministrului justiției și PSD că nu vor accepta niciodată confiscarea României și subordonarea politică a instituțiilor statului de drept. PDL și PNL nu vor rămâne pasive în fața tertipurilor PSD, prin care încearcă cu disperare să acapareze întreg sistemul judiciar.

PSD a primit în anul 2012 votul de încredere al românilor pentru a continua lupta anticorupție, pentru a apăra independența justiției și a statului de drept.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stați o secundă, doamnă deputat.

Rog domnii deputați de aici din față să ia loc. Este respect față de... Domnilor, rog fotografii să treacă la locul care le este rezervat și-i rog să nu mai iasă din acea zonă. Rog pe toți cetățenii, cetățenele din sală, care nu sunt deputați, să părăsească sala. Rog în sală să rămână numai deputații.

Vă rog să mă scuzați, doamnă deputat. Aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc.

Însă, această mult anunțată "bătălie" împotriva imixtiunii politicului în justiție a început cu stângul, punând sub semnul întrebării "bunele intenții" cu care PSD s-a afișat în fața românilor în anul 2012.

Prima dovadă a eșecului PSD de a-și respecta promisiunile electorale a fost însăși numirea domnului Robert Cazanciuc, deghizat în haine de tehnocrat, pentru preluarea portofoliului de la justiție. Propunerea domnului Cazanciuc pentru Ministerul Justiției nu a făcut altceva decât să reînvie tradiția sistemului politic balcanic, veche de sute de ani, și anume: rudele celor ajunși să dețină funcții de putere în stat avansează sau, după caz, intră în sistem direct în cele mai înalte poziții.

Această numire a trădat practic viziunea PSD despre cum trebuie apărată independența justiției în România. A arătat românilor adevărata față a PSD, aceea a unui partid care urmărește acapararea tuturor instituțiilor statului, pe principiul nepotismului funcțiilor și cumetriilor politice.

După "înscăunarea" domnului Robert Cazanciuc la Ministerul Justiției, PSD și-a pus în aplicare strategia de trecere a întregului sistem judiciar sub umbrela și controlul direct al PSD, deși vorbea românilor în anul 2012 cu înflăcărare despre lupta anticorupție și despre eliminarea oricăror influențe politice în domeniul justiției. Așa a apărut "marțea neagră" de la sfârșitul anului trecut, pe care, cu siguranță, v-o aduceți aminte, stimați colegi.

Lupta anticorupție a atins o masă critică de contestatari, pentru că investigațiile procurorilor anticorupție au ajuns în toate straturile puterii PSD. Anchetele s-au extins de la miniștri, parlamentari, șefi de consilii județene, primari de municipii, primari de orașe mici și de comune, consilieri din primării. Pe scurt, au cuprins toate arterele caracatiței numite PSD.

"Marțea neagră" are o justificare cât se poate de clară, care nu are nicio legătură cu unele condamnări ale României la CEDO pentru nerespectarea condițiilor minime din penitenciare. Legea amnistiei și grațierii era pregătită pentru "depopularea" închisorilor de către clientela politică a PSD. Însă ne punem întrebarea: dacă grațierea era menită să decongestioneze închisorile, de ce ar mai fi fost nevoie și de amnistie, adică de curățarea cazierelor unor infractori?

Astăzi PSD are datoria de a expune opiniei publice o statistică de potențiali "beneficiari" ai prevederilor legii amnistiei, pentru care PSD și aliații săi continuă să se bată atât de mult.

Domnule ministru al justiției,

Întreg poporul român, care asistă neputincios la spectacolul macabru pe care PSD îl pune în scenă zi de zi doar pentru a apăra corupții, înțelege acum toate demersurile PSD împotriva justiției și a statului de drept. Zidul pe care încercați să-l ridicați pentru a vă proteja baronii începe să se dărâme încetul cu încetul, pentru că proverbul românesc "minciuna are picioare scurte" vi se aplică și Domniilor Voastre.

Cazul de care ne lovim astăzi demonstrează toată construcția și încrengătura de minciuni din jurul ministrului justiției.

Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu Ioan Adrian și a lui Ponea Constantin Ștefan au scos la iveală minciuna ministrului justiției privind implicarea sa în numirea doamnei procuror Elisabeta Ponea la șefia Secției Judiciare a DNA - structura centrală.

Iată pe scurt filmul implicării domnului Cazanciuc în încercarea PSD de a politiza justiția, așa cum a fost el relatat la momentul respectiv în presa națională:

- 17 septembrie 2013, apare prima informație, chiar din interiorul Ministerului Justiției, potrivit căreia se fac propuneri pentru schimbări în DNA. Mai mult, se vehiculează ideea că Robert Cazanciuc deja ar fi înaintat în scris un set de nominalizări pentru ocuparea unor funcții în DNA, set de propuneri pe care îl retrage imediat și fără nicio explicație. În joc era șefia Secției I, motorul DNA, având în vedere că mandatul procurorului Lucian Papici expira pe 23 septembrie 2013, și șefia Secției Judiciare a DNA. Ministrul nu neagă informațiile. În plus, de atunci era cunoscut faptul că printre primele propuneri făcute în scris de Robert Cazanciuc se regăsesc procurori din zone sugrumate de corupție. În prima fază, pila pusă de pesedistul Duicu de la Mehedinți a funcționat: nevasta șefului IPJ Mehedinți (acum arestat împreună cu Duicu) a fost în cărți pentru șefia Secției judiciare din DNA. Evident, la acea dată, DNA deja avea în lucru ancheta împotriva lui Duicu și Ponea, așa că ministrul Cazanciuc a renunțat la propunere. Având în vedere că ministrul își retrage imediat documentul, propunerile trec neobservate.

Astăzi, informația negată de domnul Cazanciuc este confirmată de către DNA odată cu cererea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu și a lui Ponea. În referatul înaintat de procurorii anticorupție se menționează clar faptul că, la data de 2 septembrie 2013, inculpatul Duicu Ioan Adrian i-a transmis inculpatului Ponea Constantin Ștefan un mesaj SMS cu următorul conținut: "Zilele astea o să fie contactata soția ta"; iar la data de 4 septembrie 2013, Ministerul Justiției a transmis CSM propunerea ca doamna Ponea Elisabeta să fie numită în funcția de procuror-șef al secție judiciare a DNA.

Așadar, doamna Ponea se afla pe lista propunerilor retrase ulterior de către domnul Cazanciuc. Ea a făcut parte din episodul primei răzgândiri inexplicabile la momentul respectiv a ministrului Cazanciuc.

  • 18 Septembrie 2013, apare a doua informație. După retragerea propunerilor inițiale, ministrul trece la nominalizări verbale: Gheorghe Bocșan pentru șefia Secției I (care începuse instrumentarea dosarului Dragnea fără s-o mai ducă la capăt) și Gheorghe Popovici (care lucrase la dosarul lui Dan Voiculescu). Nici aceste propuneri nu au fost negate de ministrul Robert Cazanciuc, dar diligențele sale verbale s-au încheiat cu un eșec.
  • 19 Septembrie 2013, Parchetul General confirmă că s-a ajuns la o soluție în ceea ce privește numirile în DNA. Tiberiu Nițu, coleg de an și de facultate cu Robert Cazanciuc și cu premierul Victor Ponta, recunoaște prin vocea purtătorului de cuvânt că, la cererea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a aprobat delegarea pe funcția de șef al Secției I a lui Lucian Papici pentru următoarele trei luni (până în decembrie 2013) și a Elenei Matiesescu, pentru funcția de șef al Secției judiciare a DNA, ambele începând cu data de 23 septembrie.
  • 2 octombrie 2013, la doar câteva zile după numiri, Lucian Papici, șef al Secției I a DNA, finalizează dosarul Dragnea și, cu propunere de trimitere în judecată, îl înaintează șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Exact în acest moment, Lucian Papici este schimbat din funcție, alături de adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Secția I este practic decapitată din cauza dosarului Dragnea, iar Victor Ponta, prin ministrul Robert Cazanciuc, vine cu noi propuneri la șefia secției celei mai importante din DNA: Iuliana Bendeac și Viorel Cerbu, desemnați și delegați imediat pe funcții pentru următoarele 6 luni.
  • pe 11 octombrie 2013, același ministru al justiției, Robert Cazanciuc, dă înapoi. Își retrage total numirile, iar șefia Secției I a DNA este ocupată mai întâi prin delegare, apoi prin vot în CSM și ulterior prin semnătura Președintelui României, de Gheorghe Popovici, cu adjunct în persoana lui Dănuț Volintiru, iar adjunctul Secției a II-a devine procurorul Mariana Alexandru.

Din această succesiune a faptelor, putem cu ușurință trage concluzia că, sub nicio formă, cei care sunt acum pe funcții în DNA, nu au fost propunerile ministrului Cazanciuc din prima clipă, contrar susținerilor sale de atunci, exprimate public, într-o emisiune la postul public de televiziune - TVR. Ministrul Cazanciuc spunea atunci că "Doamna Ponea (n.m. Elisabeta) a fost unul din zecile de magistrați care au fost la sediul Ministerului Justiției". În aceeași emisiune mai spunea ministrul că a chemat-o pe Elisabeta Ponea ca să discute despre funcții pentru că avea "două mandate de procuror general la Parchetul Curții de Apel Craiova, în perioada 2006-2012, deci un om cu foarte mare experiență. Doamna Ponea nu se regăsește printre propunerile făcute de ministrul justiției nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de față în funcții. (...) Nu am formulat o asemenea propunere", mințea cu aroganță ministrul justiției.

Stimați colegi,

Ministrul Cazanciuc se bâlbâie public căutând motivații care să-i acopere neputința de a ține piept comenzilor politice. L-au contrazis nu numai propriile afirmații ci, mai mult, l-au compromis definitiv faptele. Robert Cazanciuc a insistat prin propuneri, răzgândiri și minciună, și în scris, și verbal, numirea pentru o funcție de conducere în DNA a unui procuror, ca urmare a presiunii politice a unui baron local al PSD.

Explicația acestor evenimente, care-l transformă pe Robert Cazanciuc din ministru al justiției în traficant de funcții la comanda baronilor PSD, este cât se poate de clară: Secția judiciară a DNA pe care Duicu, cu concursul ministrului Cazanciuc, o dorea condusă de Elisabeta Ponea este una cu atribuții importante în structura instituției anticorupție.

Și acest lucru se desprinde cu maximă claritate din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al ministrului justiției, publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006. Potrivit acestuia, printre alte atribuții, Secția judiciară penală:

  1. asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale în care instanțele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, precum și la judecarea cererilor ori propunerilor adresate instanțelor de judecată de către această direcție;
  2. exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în cauzele penale de competența Direcției Naționale Anticorupție;
  3. ia măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive în cauzele penale de competența Direcției Naționale Anticorupție;
  4. analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv, în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri de achitare și restituire la procuror, precum și cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, și prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficiențelor etc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este de domeniul evidenței care este miza acestor jocuri murdare, "pe sub masă", orchestrate de baronii locali, unii direct din biroul numărul unu de la Palatul Victoria, și anume controlul total asupra justiției pentru apărarea intereselor baronilor PSD.

Tot ce s-a construit până acum pentru apărarea statului de drept, pentru independența actului de justiție, riscă să se dărâme sub presiunea baronilor PSD și a acoliților lor.

Vă reamintim că, cel puțin până în 1997, ministrul justiției putea da ordin să se înceapă urmărirea penală împotriva unei persoane, avea, prin lege, această putere de decizie. Politicienii puteau hotărî: tu intri sau nu intri într-un parchet, tu ieși sau nu ieși dintr-un parchet, tu primești sau nu primești un dosar. Până în anul 2003, ministrul justiției a păstrat puterea de a numi șefii de parchete și, evident, numirile se făceau exclusiv pe criterii politice. Numirile se făceau după următoarele criterii: "ne place sau nu’, "e omul nostru sau nu e omul nostru", "răspunde sau nu comenzilor noastre politice".

Or, stimați colegi, PDL și PNL nu acceptă întoarcerea la sistemul judiciar de dinainte de 2004, un sistem corupt, total netransparent, dar care oferea liniște tuturor celor "certați cu legea".

Domnule ministru al justiției,

Semnatarii acestei moțiuni vă solicită: să ne prezentați care au fost propunerile inițiale, făcute la data de 4 septembrie 2013, de către ministerul pe care îl conduceți, pentru ocuparea unor funcții de conducere în cadrul DNA, inclusiv în cadrul Secției Judiciare; să ne prezentați argumentele pentru care, deși spuneți că ați făcut propuneri în raport de competența și pregătirea profesională a procurorilor în cauză, ați retras totuși propunerile inițiale ale unor oameni de o "calitate ireproșabilă"; să ne prezentați motivele pentru care doamna procuror Elisabeta Ponea s-a regăsit în rândul propunerilor inițiale făcute de către Ministerul Justiției pentru a ocupa o funcție de conducere în cadrul Secției Judiciare a DNA; să ne prezentați motivele pentru care ați dezmințit public, în repetate rânduri, informații cuprinse în documente oficiale care emană de la ministerul pe care îl coordonați; să precizați public dacă rețeaua infracțională condusă de către domnul Duicu Ioan Adrian v-a determinat să luați și alte măsuri sau decizii, în calitate de ministru al justiției, în afara propunerii doamnei Elisabeta Ponea pentru funcția de conducere în cadrul Secției Judiciare a DNA; să spuneți public de ce amânați, sub pretextul unor studii de impact, respingerea definitivă a Propunerii legislative privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse, care stă închisă în sertarul comisiilor permanente, inițiativă legislativă croită cu dedicație pentru domnul Duicu, pentru domnul Voiculescu, pentru domnul Năstase și toată cohorta de baroni PSD certați cu legea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru Nicolicea, aveți cuvântul pe procedură. Și după aceea dumneavoastră, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Nicolicea:

În calitate de deputat, iau cuvântul pe chestiuni de procedură și susțin că această moțiune nu respectă art.160, și anume, faptul că nu reprezintă o poziție cu privire la o anumită problemă care a făcut obiectul unei interpelări sau o problemă de politică internă și că în mod normal ar fi trebuit să nu fie luată în considerare. Dar, totuși, pentru a nu se zice că e blocat acest demers, văd că a ajuns să fie discutată.

Aș vrea să mai fac o precizare de procedură. Cred că n-a fost scrisă de un jurist sau de un parlamentar, pentru că, cu privire la ridicarea imunității se vorbește de faptul că fiecare vot cu privire la ridicarea imunității împiedică deferirea în justiție a acelor parlamentari cercetați pentru săvârșirea unor fapte grave de corupție.

Aceste afirmații, pe lângă că sunt mincinoase, sunt și grave, pentru că ne-am trezit apoi cu reproșuri din alte părți. Deci, colegii trebuie să știe că parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturi și pentru opinii, iar voturile negative cu privire la ridicarea imunității nu împiedică absolut de loc justiția, ci se referă doar la măsuri procesuale, măsuri preventive: arestarea preventivă, percheziția și reținerea.

Deci, chiar în halul acesta de prost pregătiți nu cred că au fost colegii, îi cred mai degrabă rău-voitori.

Iar în final constat doar că poziția respectivilor este aceea că întreabă. Și Guvernul va trebui să țină cont și să știe că respectivii întreabă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Și eu am senzația că e o interpelare, dar nu am fost eu în scaun, că aș fi respins-o.

Domnule ministru, vă rog, aveți microfonul.

Domnul ministru Cazanciuc. Cu atâția miniștrii mă mai încurc și eu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Robert-Marius Cazanciuc (ministrul justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, "La mulți ani!" doamnelor, domnișoarelor și domnilor ce serbează astăzi onomastica.

Doamnelor și domnilor,

Vreau să mulțumesc în primul rând autorilor pentru prilejul pe care prin intermediul așa-zisei moțiuni mi-l oferă pentru a vă explica atât dumneavoastră, dar mai ales celor pe care-i reprezentați, aspecte care din păcate, voit sau nu, au fost eronat vehiculate în spațiul public. Precizez din start că voi face, din respect pentru ceea ce reprezintă în opinia mea Parlamentul României, abstracție de afirmațiile jignitoare cu privire la persoana mea, cuprinse în acest text.

Ca jurist, ca fost magistrat de carieră, ca ministru al justiției nu pot să accept ca lupta de idei, chiar și cea în care miza este una exclusiv politică, să se poarte cu armele atacului la persoană, a jignirilor și pseudoacuzațiilor. Tocmai pentru aceste motive mă voi rezuma să vă prezint pe scurt argumente care demonstrează că acest demers este total lipsit de temei, în condițiile în care politicile publice ale Ministerului Justiției sunt îndreptate spre unicul scop al consolidării încrederii publicului în actul de justiție.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea, în primul rând, să remarc, așa cum spune și domnul ministru Nicolicea, că documentul opoziției nu reprezintă o moțiune simplă, pentru că nu respectă prevederile art.112 alin.(2) din Constituție și nici ale art.160 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, care stabilesc în mod clar forma și conținutul unei moțiuni simple, ca să nu mai amintim același regulament în baza căruia ar trebui respinse întrebările cu privire la cauze aflate în curs de judecată.

Cu toate acestea, reafirmând principiile pe care chiar noi le respectăm, de a nu introduce justiția în lupta politică, voi încerca să aduc câteva clarificări tehnice colegilor din opoziție, cu speranța că odată lămuriți nu vor mai pica în păcatul de a spune ceva și de a acționa diametral opus, și vor accepta că justiția nu este câmp de luptă pe care să se dea bătălii politice.

Stimați parlamentari,

Recunosc că am citit foarte atent acest text, dar nu reușesc să înțeleg la ce imixtiuni și tentative de acaparare a justiției se referă semnatarii, pentru că e foarte posibil, consecvenți cu propriile opinii, să încurce anii și să acuze practicile unor foști titulari ai acestui portofoliu. În anul 2009, unul dintre semnatarii textului supus dezbaterii, și am decis să nu fac nici o nominalizare, doar să prezint faptele, acuza Ministerul Justiției condus de un coleg de alianță la acest moment, de intimidare la adresa magistraților atunci când judecătorii au admis contestațiile împotriva reducerii cu 25% a salariilor. Citez: "Sesizarea Ministerului Justiției adresată CSM referitoare la sancționarea disciplinară a magistraților care au admis contestațiile unor categorii de bugetari împotriva reducerii cu 25% a salariilor, reprezintă un gest extrem de periculos și o gravă presiune asupra judecătorilor obligați să dea soluții sub iminența unor eventuale sancțiuni disciplinare."

Este posibil ca o parte a semnatarilor să fi uitat împotriva cui este introdusă această pretinsă moțiune și să se refere la perioada când co-semnatarii de azi se aflau la guvernare, moment în care un distins reprezentant al PNL acuza un ministru susținut de PDL că este depășit de situație, ceea ce era perfect adevărat, ținând cont de faptul că tocmai avea loc primul și singurul protest al magistraților din această țară sau momentul în care peste 100 de judecători au semnat o petiție prin care cereau demisia de onoare a aceluiași ministru al justiției pentru modul dezastruos în care gestiona sistemul de justiție.

Nu cred că este o dovadă de seriozitate să se vorbească de către colegii din opoziție de subfinanțarea sistemului, în condițiile în care bugetul alocat Ministerului Justiției a crescut în mod constant, creșterea bugetară în valoare absolută în anul 2014 față de anul 2012 fiind de aproximativ 18%.

Am putea, de asemenea, să discutăm despre sub-dimensionarea schemelor de personal al instanțelor, ceea ce a condus la - citez din Comunicatul CSM din octombrie 2010: "Un dezechilibru între volumul de activitate, resursele alocate și durata soluționării cauzelor care are drept consecință previzibila scădere a calității deciziilor, o dilatare excesivă a termenelor de judecată și, implicit, dificultăți în unificarea practicii judiciare."

Această situație gravă, cu consecințele descrise de CSM, a început să fie rezolvată de-abia în anul 2012, dată de la care schemele de funcționare ale instanțelor au fost suplimentate în mod constant cu sute de noi posturi de judecători și grefieri, plan de suplimentare ce va continua până în 2015 inclusiv.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întreaga noastră activitate are un singur scop: servirea intereselor cetățenilor. În aceste condiții, cea mai bună dovadă a faptului că ne facem datoria este modul în care cetățenii percep activitatea noastră, iar încrederea publicului în actul de justiție este cel mai bun barometru al așa-zisei competențe de care au dat dovadă miniștrii PNL și PDL. În ianuarie 2008, cota de încredere era de 26%, iar în februarie 2012, doar 30% dintre români au declarat că au încredere multă și foarte multă în justiție. Anul trecut, studiile au arătat că această cotă a crescut la 44%. Cred că diferența este edificatoare.

Nu doar aceste cifre vorbesc despre activitatea mea ca ministru al justiției, ci și evaluările experților Comisiei Europene. Raportul Comisiei Europene din ianuarie 2014 remarcă spiritul de cooperare dintre Ministerul Justiției și restul instituțiilor din sistemul judiciar. În plus, raportul subliniază susținerea Executivului pentru instituțiile cu competență în prevenirea și combaterea conflictelor de interese și a corupției, și e vorba de ANI, Înalta Curte, DNA, prin alocarea resurselor de care aveau nevoie.

Citez: "De la rapoartele MCV precedente, România a înregistrat progrese în numeroase domenii. Rezultatele principalelor instituții judiciare și de integritate se mențin pozitive. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare și îndelung așteptate. Iar un anumit spirit de cooperare între instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la soluționarea problemelor de ordin managerial."

Cred că este o mare diferență față de acuzațiile de imixtiune, subfinanțare, presiuni asupra magistraților manifestate până la mijlocul anului 2012. Repet: aceste argumente nu ne aparțin, ele aparțin experților Comisiei Europene cu privire la activitatea Ministerului Justiției și vin în mod evident să contrazică însăși esența acestei false moțiuni.

În același timp, semnatarii susțin că angajamentele asumate prin programul de guvernare votat de Parlament în 2012 nu au fost îndeplinite. Este nimic altceva decât o altă susținere falsă, iar cea mai amabilă reacție pe care o pot avea este să-i îndemn pe distinșii reprezentanți ai opoziției să citească Raportul de țară publicat în ianuarie 2014. Dacă ar fi făcut acest lucru și ar fi avut și bună-credință, ar fi renunțat din start la acest demers. Dar în aceste condiții voi cita din nou din același raport care arată: "Strategia națională anticorupție este o inițiativă importantă prin care s-a reușit extinderea cadrului comun la o gamă largă de instituții române. Activitatea depusă în cadrul strategiei în vederea răspândirii bunelor practici și a încurajării organismelor publice de a dedica resurse și atenție luptei împotriva corupției este în mod cert o activitate valoroasă".

Același raport menționează că în trecut o dificultate suplimentară o reprezenta faptul că magistraților găsiți vinovați de săvârșirea de acte de corupție nu le erau afectate pensiile speciale preferențiale. Ministerul Justiției a propus o lege privind pierderea de către magistrați a dreptului la pensia de serviciu în cazul condamnării pentru fapte de corupție. Evident știți că această propunere a devenit lege prin votul Parlamentului.

Așadar, devine evident că toate aceste susțineri cuprinse în materialul pretențios intitulat "moțiune" nu își găsesc corespondent în realitate și încearcă să contrazică realități evidente constatate de toate organismele internaționale și menționate inclusiv, după cum am arătat, în ultimul raport de țară al Comisiei Europene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Există în această pseudomoțiune și anumite referiri la procedura de numire în funcțiile de conducere de la nivelul Ministerului Public. Vă spun foarte clar: toate propunerile pentru funcțiile de conducere de la nivelul Ministerului Public au fost făcute în perfectă concordanță cu legea. În nici-un moment, sub nici o formă, legea nu a fost încălcată. În plus, prevederile legale în baza cărora s-au făcut aceste nominalizări nu ne aparțin. Procedura de numire a conducerii Ministerului Public a fost schimbată în anul 2005 de PDL. CSM a susținut constant că această modificare este greșită, avizând negativ propunerea de modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în 2005.

În anul 2008, atunci când Senatul, Cameră decizională, a aprobat revenirea competenței de numire la CSM a conducerii Ministerului Public, PDL a atacat la Curtea Constituțională modificarea legii, astfel încât competența acordată ministrului justiției a fost verificată și de Curtea Constituțională care a stabilit că este o procedură legală care nu încalcă Constituția României.

În concluzie, ca ministru al justiției, am procedat doar la punerea în aplicare a dispozițiilor legale, așa cum au fost ele modificate și aprobate de colegii dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor,

Un citat celebru spune: "Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete!"

Pentru că nu vreau să cădem în această capcană, vă propun să ne amintim și alte momente din istoria recentă pe care inițiatorii acestui demers par să le uite. Și m-aș opri tot în anul 2008, când același ministru al justiției reprezentând PNL, devenit independent și apoi lider PDL, a propus chiar schimbarea șefului DNA. Să ne reamintim și scandalul intern și internațional creat în acele situații sau rapoartele dezastruoase pe justiție care au urmat. Să nu uităm nici subfinanțarea cronică a sistemului de justiție, dar nici faptul că și acum bugetul ministerului este grevat de plata către magistrați a sumelor de bani câștigate în instanță și amânate la plată de guvernele anterioare.

Cu privire la tema amnistiei și grațierii. Aș vrea, de asemenea, să reamintesc că Ministerul Justiției a emis un aviz negativ la un proiect de lege inițiat anul trecut, subliniind de fiecare dată că un subiect atât de important trebuie discutat și analizat cu toți factorii implicați, în deplină transparență și având drept unic scop găsirea unor soluții pentru situația extrem de complicată în care se găsește sistemul penitenciar românesc. Decizia aparține Parlamentului, Ministerul Justiției este disponibil pentru dialog, pentru a oferi expertizele sale în domeniu, dar doar, repet, în condiții de transparență și legalitate.

Pentru toate aceste argumente, cred eu edificatoare, vă rog să respingeți aserțiunile cuprinse în textul supus astăzi dezbaterii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rămân extrem de dezamăgit că distinșii juriști ai opoziției au preferat în mod regretabil să se lase din nou folosiți și să gireze atât de ușor acest demers pur propagandistic.

Nu pot să închid fără a vă adresa o altă rugăminte cu mult mai importantă, în ciuda divergențelor politice, în ciuda luptelor politice, am convingerea fermă că, fundamental, avem același scop: construirea unei justiții independente, eficiente și care să se bucure de o cât mai mare cotă de încredere în rândul opiniei publice.

Ca ministru al justiției, am încercat permanent să țin sistemul de justiție în afara scandalului politic, pentru că am convingerea că justiția nu se face nici la televizor, nici în Ministerul Justiției, nici, cu tot respectul, în Parlament, ci doar în sala de judecată de către un magistrat. Dacă nu vom înțelege că justiția trebuie ținută în afara dezbaterii politice, dacă nu vom învăța să nu ne pronunțăm cu privire la activitatea magistraților, dar nici la vinovăția celor acuzați, vom pierde cu toții, indiferent de ceea ce credem că am câștigat la un moment dat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Am primit lista de la grupurile parlamentare. Avem și timpii stabiliți.

Domnule deputat Ioan Adam, PSD, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Adam:

Doamnelor și domnilor colegi,

Lecturând numele semnatarilor acestei moțiuni, constat cu stupoare că numărul liberalilor care au semnat această moțiune este foarte mare, e mult mai mare decât al colegilor dumnealor de la PDL. Și-mi pun o întrebare rațională: oare să se pună liberalii în situația asta atât de ridicolă să-și nege propria guvernare? Dar au uitat domnii liberali că perioada pe care o incriminează în această așa-zisă moțiune este o perioadă în care dânșii au fost la guvernare. Păi când au fost cinstiți și corecți? Atunci când au susținut guvernarea sau acum, când vin și critică guvernarea privitoare la activitatea justiției?

O asemenea atitudine nu trebuie să mai dăinuie aici și trebuie să avem decența să ne asumăm ceea ce am făcut când am fost la guvernare.

Referindu-mă acum expresis verbis la această așa-zisă moțiune prin care suntem acuzați că avem alergie la justiție, domnilor colegi, ar fi fost elementar de observat textele care vă obligau să răspundeți la o formă a acestei moțiuni. Pentru că este o enumerare fără nici o logică a unor nemulțumiri pe care le arătați, dar nu arătați ce-ați dori prin aceasta.

Prima chestiune pe care vreau s-o ridic este că dumneavoastră vreți să induceți ideea că guvernarea PSD este una dintre acelea care nu și-a respectat angajamentele asumate prin programul de guvernare, că nu este una cinstită și că suntem de partea corupților.

Domnilor, vă contraziceți dumneavoastră prin ce ați spus aici în această așa-zisă moțiune dezlânată. Păi ați spus că acum și în trecut, dar mai ales acum, în perioada aceasta, au fost arestați fără nici o discriminare toți cei care au fost dovediți că au săvârșit fapte penale: baroni, mai puțini baroni, consilieri, parlamentari. Deci, absolut toți cei care, dovediți fiind că au săvârșit fapte penale... s-au luat măsuri de către justiție. Spuneți dumneavoastră în această moțiune. Păi, care e rațiunea să veniți să susțineți că PSD-ul, prin atitudinea pe care o manifestă în actuala politică, ar împiedica înfăptuirea justiției? Este o mare contradicție între ce-ați susținut aici. Și ar fi bine să vă clarificați lucrurile. Nu puteți să susțineți acest lucru împotriva evidenței. Nu aveți măcar o dovadă, un exemplu că s-ar fi încercat o acțiune politică de obturare a activității justiției. Cred că trăiți în lumea din care ați venit dumneavoastră când schimbați legea după cum vroiați în guvernarea PDL, așa după cum îi convenea doamnei Macovei, ca să stăpânească, să fie...

Dânșii stau cu capul plecat pentru că oricât de subiectiv ai fi au criticat ceea ce spun eu acum, au criticat chiar dânșii.

Îmi pare rău pentru liberali, au fost colegii noștri de alianță, îi prețuim, am făcut lucruri foarte bune împreună, dar aici au greșit, este opinia deputatului Adam, au greșit că au semnat această aberație juridică.

Vreau să continui. Mai avem o recunoaștere din partea dumneavoastră, domnilor, care ați redactat această moțiune. În sfârșit, declarați că sunteți de acord cu amnistia. În sfârșit! Văd că vă opuneți... cu grațierea, scuze. Văd că vă opuneți doar amnistiei. Cu susținerea făcută de inițiatori că vrem prin amnistie să ștergem petele unor condamnați.

Eu vreau să vă spun foarte clar, ca membru al Comisiei juridice, este rațional ceea ce s-a întreprins. Până nu se face o analiză profundă cu societatea civilă, cu toate organismele implicate, nu este bine să luăm o decizie.

Și sub acest aspect mă raliez la ce a spus ministrul justiției, că trebuie să chibzuim. Chiar dacă ministerul a dat un aviz negativ, aceasta nu înseamnă că suntem legați.

Deci, iată, uite, am câștigat ceva, domnilor colegi.

Cei care au semnat pentru această moțiune sunt de acord cu grațierea pedepselor, dar nu sunt de acord cu amnistierea. O să vedem.

Mai am o chestiune pe care vreau să o ridic. Domnilor, este nedrept, și vă rog să vă uitați în oglindă, să faceți acuze și atac la persoană la adresa ministrului justiției.

Ați încercat să induceți ideea că ar fi fost instalat ministru al justiției un jurist fără să aibă competențele necesare. Sunt foarte atent la vorbe. Domnilor, sunteți nedrepți și subiectivi și sunteți chiar răi. Păi, nu vă supărați, Robert Cazanciuc e procuror, nu fost procuror, este procuror, e magistrat. Ce crimă de lezmajestate am săvârșit dacă l-am desemnat, la momentul respectiv, pe tehnocratul Robert Cazanciuc, procuror, căruia nu-i puteți reproșa nimic profesional, la conducerea Ministerului Justiției?

Domnilor, haideți să nu aruncăm cu noroi! Nu este nici cea mai elementară dovadă în spațiul public care să ateste că PSD-ul obturează lupta împotriva corupției.

Dovezile cele mai elocvente sunt faptele. Vedeți, justiția, potrivit competențelor pe care le are, își desfășoară anchetele, iar instanțele de judecată urmează să decidă.

Ce faceți dumneavoastră astăzi, aici, prin încercarea de a discuta cauze aflate pe rolul instanțelor, este un act de imixtiune în actul de justiție.

Cine vă permite dumneavoastră să aduceți în sala Camerei discuții despre cum se judecă un dosar? Dar ce, avem noi competențe să ne amestecăm în ceea ce are o altă putere a statului? Nu.

Eu nu înțeleg care a fost logica. Și sunt de acord cu ce s-a spus aici, că, într-adevăr, cei care au semnat nu au citit, pentru că dacă citeau - chiar dacă nu ești jurist avizat sau chiar dacă nu ești jurist - îți dai seama că sunt niște neadevăruri, n-am spus inepții, niște neadevăruri evidente.

Și, atunci, haideți să dăm un semnal că în Parlamentul României facem dezbateri bazate pe fapte concrete. Să nu inventăm teme de discuții și să încercăm să lansăm atât de grave acuzații, că actualul Guvern sau că partidul... PSD s-ar implica în obturarea activității justiției.

Stați liniștiți, domnilor, stați liniștiți!

Vă mai aduc aminte că Guvernul actual nu s-a aliat cu bandiții și cu cei care au spoliat și care au devalizat țara.

Sunt zeci - și împreună cu colegii liberali am făcut acest lucru -, sunt zeci de sesizări la DNA.

Urmare a analizelor și constatărilor făcute de Corpul de Control al Guvernului sau prin orice altă cale, s-au formulat plângeri la organele abilitate ale statului, urmând ca aceste organe să-și spună cuvântul.

Păi, nu vă supărați, ce ne reproșați? Că încă nu au fost analizate sau încă nu s-au demarat procedurile? Asta nu e chestiunea Parlamentului, domnilor. Nu este atribuția Parlamentului.

Vreau doar să relev că Guvernul a dat dovadă de responsabilitate și a formulat în toate situațiile unde s-au găsit grave, grave... s-au găsit prejudicii și indicii evidente de săvârșire a unor fapte penale, a sesizat organele abilitate. Mai mult nu puteam face.

Conchid: nu aveți căderea morală, nu aveți, domnilor semnatari, căderea morală să ne dați nouă lecții de cinste.

Spun răspicat aici: acest Guvern este un guvern cinstit. Mă bazez...

Nu, nu persiflați. Mă bazez pe fapte. Nu poate nimeni să spună că a fost obturat actul de justiție în România și că noi am fi făcut ceva ca să protejăm acea categorie pe care dumneavoastră o numiți "baroni", iar dumneavoastră nu aveți "baroni", sunteți îngeri, sunteți îngeri, nu aveți "baroni"!

Dar nu ne interesează. Să-și facă justiția treaba.

Această moțiune nu are nicio șansă de reușită, pentru că este, așa cum am arătat, nefundamentată.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit 12 minute. Grupul mai are încă 19 minute.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Nicolescu Cătălin.

Din sală:

Domnul Andronache.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Andronache Gabriela... îmi pare rău, nu eu scriu listele. Eu știu ce spun aici... Domnul Andronache Gabriel.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Adam, v-ați uitat ochelarii. Vă rog frumos.

Știți, voiam să vă spun, domnule președinte, că unii colegi n-au înțeles nimic din moțiune.

Tocmai pentru motivele din moțiune PNL a fost dat afară de la guvernare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Recunosc că dacă mi-ați spus... nici eu nu am înțeles mare lucru, dar, mă rog...

Video in format Flash/IOS

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Întrebarea care se naște din citirea argumentelor pe care se întemeiază moțiunea simplă este aceea dacă PSD și dacă Guvernul Ponta au respectat cel puțin o dată statul de drept și separația puterilor în stat.

Moțiunea ne lămurește că nu au respectat aceste principii fundamentale pentru funcționarea unei societăți de tip occidental.

De câteva luni de zile asistăm la încălcarea continuă a Constituției, iar argumentele din moțiune ne relevă existența unui grup de tip infracțional organizat având sediul la Palatul Victoria.

Cum altfel poate fi intitulată toată încrengătura descrisă și în moțiune prin care un ales local reușește să determine membri ai Executivului să propună CSM avansarea în funcție a unui procuror, prin mecanismele utilizate, un reprezentant al PSD, domnul Duicu?

Îl determină pe prim-ministru să îi ceară ministrului justiției numirea în funcție la Direcția Națională Anticorupție a unei persoane din sfera sa de influență, sfera de influență a alesului local care în prezent se află în arest preventiv. Iar ministrul justiției ce face? Înaintează propunerea către organismul însărcinat să asigure independența justiției față de orice influență politică.

Este oare singular acest eveniment? Evident că nu.

Justiția este dușmanul natural al PSD. De ce să-i lăsăm pe judecători să judece independent de orice influență, doar în baza propriei conștiințe? Este întrebarea care bântuie partidul de guvernământ.

Și dacă nu putem interveni pe căi oculte, atunci decizia este de a elimina ceea ce decide judecătorul.

Legea amnistiei și a grațierii este laitmotivul gândirii PSD expuse mai înainte.

Domnule ministru al justiției,

Am solicitat în nenumărate rânduri să veniți în fața Comisiei juridice a Camerei Deputaților pentru a ne spune opinia dumneavoastră despre proiectul de lege referitor la amnistie și grațiere.

Colegii dumneavoastră însă, din arcul guvernamental au respins de fiecare dată solicitarea de audiere.

Am solicitat în nenumărate rânduri punerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a acestui proiect de lege nociv pentru societatea românească sau includerea pe ordinea de zi a plenului, fără raport, pentru a fi respins. De fiecare dată însă solicitarea a fost respinsă, pentru că proiectul de lege este foarte prețios pentru aceia care trebuie să dea socoteală pentru faptele penale comise abuzând de funcție, descriși de către cetățeni ca fiind "baroni locali".

Proiectul este prețios și pentru unii din mentorii guvernării dumneavoastră care astăzi sunt în pușcărie, ca domnul Voiculescu, domnul Copos sau alții aflați în aceeași situație.

Aveți ocazia astăzi să spuneți Camerei Deputaților tare și răspicat că nu sunteți de acord și solicitați respingerea Proiectului de Lege privind amnistia și grațierea.

De asemenea, domnule ministru, spuneți tare și răspicat că ordonanțele de urgență încalcă buna funcționare a statului și omoară separația puterilor în stat.

Spuneți tare și nu cu jumătate de gură, așa cum a făcut săptămâna trecută prim-ministrul României, când v-a atenționat, în ședință de Guvern, să transformați un proiect de ordonanță de urgență în proiect de lege, pentru că spunea domnul Ponta - și aici citez - "Ați văzut că nu mai avem voie să dăm ordonanțe de urgență", închei citatul.

Chiar așa, domnule ministru, poate ne spuneți cine nu vă mai dă voie să emiteți ordonanțe de urgență, conștiința sau avertismentul aliaților că ați încălcat și batjocorit Constituția și statul de drept?

Suntem curioși, domnule ministru, să vedem avizul de legalitate privind Ordonanța de urgență nr.55/2014 pe care l-ați emis în baza Hotărârii de Guvern nr.561/2009.

De asemenea, ne interesează avizul de legalitate pentru Ordonanța de urgență nr.45/2014 prin care ați creat mecanismul perfect pentru fraudă electorală?

Observăm că parcurgeți pașii pentru fraudarea scrutinului prezidențial din 10 în 10 ordonanțe de urgență: Ordonanța nr.45, Ordonanța nr.55.

De aceea vă propunem ca Ordonanța de urgență nr.65 să aibă ca obiect de reglementare modificarea, abrogarea sau suspendarea... - aici, în paranteză, trebuie să-l consultați pe domnul Dragnea, pentru că e specialist -, suspendarea Constituției României. Ar fi bomboana de pe coliva democrației românești. Așa că așteptăm și un asemenea demers.

Domnule ministru, spuneți-le colegilor dumneavoastră că ordonanța de urgență nu este reglementată de Constituție, în art.108, ca act al Guvernului. Ordonanța de urgență este un instrument de legiferare doar pe o situație excepțională, de delegare legislativă, din partea Parlamentului către Guvern, conform art. 115 din Constituție.

Oare care au fost situațiile excepționale din luna iunie 2014, care, în plină sesiune a Parlamentului României, v-au determinat să adoptați nu mai puțin de 20 de ordonanțe de urgență într-o singură lună, de la Ordonanța de urgență nr.41 până la Ordonanța de urgență nr.51?

Le-ați avizat pe toate de legalitate, domnule ministru? Dacă da, ați observat că ați legiferat în locul Parlamentului - aflat la lucru în momentul respectiv - în domenii fundamentale pentru funcționarea statului în materie de drepturi și libertăți și în materie de drepturi electorale? Curat neconstituțional, domnule ministru!

Dar despre demersul neconstituțional al ministrului pentru relația cu Parlamentul ce părere aveți, domnule ministru? Este sau nu este constituțională decizia Curții Constituționale prin care constată că are dreptul să analizeze hotărârile Parlamentului?

Prin urmare, dacă aveți demnitate, dacă aveți respect pentru lege, dacă aveți respect pentru Parlament, unica autoritate legiuitoare a statului român, și dacă credeți în principiul separației puterilor în stat, răspundeți, domnule ministru, întrebărilor noastre, cât și pentru faptele dumneavoastră.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei moțiuni simple.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 8 minute. Mai aveți 4.

Grupul parlamentar liberal conservator, domnul Aurelian Ionescu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurelian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați miniștri,

Distinși colegi,

Spre deosebire de mesajul moțiunii prezentate astăzi, o construcție care suferă puternic la capitolul concretețe și coerență, punctul de vedere al Grupului parlamentar liberal conservator PC-PLR legat de acest subiect poartă o concluzie extrem de clară ce merită punctată din start, anume aceea că Alianța creștin-liberală este bântuită de fantoma lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiției.

Până la momentul la care autorii moțiunii prezintă pseudo-rechizitoriul unor așa-zise fapte reprobabile comise de ministrul Cazanciuc, din textul documentului transpare neputința. O neputință de a alcătui o argumentație demnă de analizat în detaliu și o incapacitate de a oferi soluții pentru problemele unui sistem definitoriu pentru statul de drept.

În fapt, distinșii colegi de la ACL nici nu prea aveau cum să vină în fața noastră cu altceva decât vorbe, în condițiile în care reprezentanții PNL par a avea amnezie și a uita că până ieri au susținut un guvern cu ministrul Cazanciuc în componență, iar democrat-liberalii vin după o succesiune de mandate la justiție ce au creat haos, greve și scandaluri în sistem.

Dintre paragrafele moțiunii mai răzbate ceva, anume patima unei răzbunări triste pentru un refuz.

În plan personal, premierul Guvernului din umbră al ACL a primit o lovitură de imagine devastatoare atunci când Victor Ponta i-a refuzat nominalizarea la cârma justiției, cu atât mai mult cu cât încercarea de agățare de funcție a fost istorisită chiar de omul ale cărui interese au fost reprezentate în guvernele PDL atâta amar de vreme, președintele Băsescu.

Abia aici, și nu în cazul ministrului Cazanciuc, avem de-a face cu un traficant de funcții. Cătălin Predoiu a fost identificat în mod public ca fiind negociatorul propriei funcții într-un guvern USL venit la acea vreme să repare catastrofa provocată în justiție de prea multele sale mandate.

Inițiatorii moțiunii acuză guvernarea actuală de distrugerea a tot ceea ce s-a construit până acum, precum îndreptarea actului de justiție în România.

Stimați domni,

Guvernele PDL n-au construit nimic în România și cu atât mai puțin în justiția din România.

Actul de justiție este înfăptuit de magistrați, cei care pentru monitorizare și control au propriile organisme independente politic. Acestea au existat și vor continua să o facă indiferent de cine face jocurile politice la un moment dat în România, așa cum au rezistat și sub încercările repetate de subjugare a justiției în perioada de glorie politică PDL, astăzi apusă.

Este de neînțeles cum reprezentanții ACL pot să regrete o perioadă neagră a sistemului judiciar din România, un interval pentru care Cătălin Predoiu a rămas în istorie cel mai slab ministru de justiție postdecembrist.

Printre semnatarii acestei moțiuni, membri ai PNL, se numără și câțiva politicieni care în 2010 îl acuzau pe colegul de astăzi, fostul ministru Predoiu, de presiune politică asupra judecătorilor și amestec nepermis în actul de justiție pentru gestul acestuia de a solicita verificarea disciplinară a unor magistrați ce dăduseră soluții favorabile în procesele câștigate cu bugetarii cu salarii tăiate de Guvernul Boc.

Cu aceeași lipsă de consecvență, acești reprezentanți ai PNL se alătură acum partenerilor de conjunctură democrat-liberali, uitând că sub mandatele PDL la justiție au fost înregistrate cele mai de răsunet scandaluri între minister, judecători și grefieri plus emblematica grevă din sistemul judiciar.

Veți spune că justiția a avut un ministru independent în guvernarea PDL. Desigur, ministrul independent liberal Predoiu, devenit ulterior independent democrat-liberal. A fost susținut în funcție de cei ce astăzi se declară îngrijorați de soarta justiției, în ciuda faptului că deținătorul portofoliului guvernamental s-a remarcat exclusiv prin măsuri defavorabile sistemului.

Sub mandatele PDL la justiție, judecătorii s-au văzut nevoiți să judece aproximativ 80 de dosare într-o singură ședință. Justițiabilii au avut de consultat informații de la instanțe pe baza a două sisteme ECRIS, unul mai nefuncțional decât altul, iar grefierii au fost lăsați pe dinafara dialogului instituțional cu ministerul. Ministrul independent al celor două partide a fost singurul ministru căruia judecătorii i-au cerut aproape in corpore demisia în cadrul unei greve cu o anvergură fără precedent în România.

După toate cele prezentate până acum, ne întrebăm cât de îndreptățiți sunt cei care au susținut un astfel de ministru de justiție să vorbească despre comenzi politice, trafic de funcții și disoluția sistemului judiciar.

Catastrofa în justiție nu este nici pe departe opera actualei guvernări sau a domnului ministru Cazanciuc, ci a celor care astăzi depun moțiuni pe acest domeniu. Și asta nu o spunem noi, acum, în premieră. Este concluzia unui semnal de alarmă tras în 2009 de cei 100 de judecători bucureșteni care i-au cerut demisia ministrului susținut de PDL pentru, cităm, "agravarea fără precedent a situației sistemului judiciar".

Cine sunt cei ce acuză astăzi alianța de guvernământ de subordonarea politică a instituțiilor statului de drept, dacă nu aceiași care în urmă cu 5-6 ani propteau la șefia justiției un personaj pe care judecătorii îl catalogau ca fiind ministrul care a pledat la Curtea Constituțională împotriva propriului sistem și ministrul care, în schimbul adoptării unor coduri, a consfințit la desființarea demnității instanțelor.

Cu un astfel de trecut ministerial catastrofal la justiție, pe distinșii colegi din opoziție nu-i recomandă pentru un viitor benefic al României nici măcar vocea, și nici talentul.

Grupul parlamentar PC-PLR va vota împotriva moțiunii simple depuse de colegi.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PDL, doamna Schelean Valeria-Diana.

Doamnă deputat, aveți microfonul. Aveți grijă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc.

Domnule Mocioalcă, mă bucur că sunteți în sală, așa, în calitate de parlamentar de Caraș.

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că am ascultat cu mare atenție intervenția dumneavoastră și vreau să vă spun că dincolo de faptul că intervenția pe care... materialul pe care ni l-ați prezentat astăzi pare a fi un material bine elaborat, muncit, prezintă, să zic-așa, activitatea ministerului în mai multe perioade, dar nu răspunde întrebărilor pe care noi vi le-am adresat prin această moțiune.

Și aș vrea să vă spun că Guvernul nu are nevoie de o intervenție de 50 de minute în plen ca să ne răspundă concret la o întrebare atât de simplă precum cea care se regăsește la prima poziție din moțiunea noastră, și anume să ne prezentați concret propunerile făcute pentru cele două secții din cadrul DNA.

Cred că ați fi avut nevoie de mai puțin de un minut să ne spuneți exact care au fost aceste propuneri și să răspundeți textului nostru, așa cum a fost el redactat, deși l-ați criticat din punctul de vedere al rigurozității juridice cu care ar fi fost prezentat.

Domnilor colegi,

Această moțiune este un exercițiu de onestitate. Un exercițiu care vă permite să vă puteți uita din nou în ochii oamenilor cărora le-ați cerut personal votul în 2012 și cărora vă veți adresa din nou în acest an, în perioada de campanie electorală, cerându-le votul pentru candidatul pe care îl susțineți la Președinție.

Întrebările pe care le punem noi prin această moțiune sunt simple, însă actualul ministru nu a înțeles că trebuie să ne răspundă concret la niște întrebări punctuale.

Dorește să revină PSD la vremurile din 2000-2004 în ceea ce privește modul de administrare a justiției și al relaționării dintre magistrați și conducerea politică a Ministerului Justiției?

Sunt miniștrii PSD constrânși de anumite rețele de influență să facă propuneri pentru procurori-șefi în diverse structuri?

A ajuns Ministerul Justiției un instrument al baronilor penali?

Dorește PSD continuarea actului de justiție, așa cum se face el acum, în mod independent, imparțial sau s-a ajuns prea departe în anchetarea mai-marilor social-democrați și trebuie cumva reevaluată situația?

Dragi colegi,

Eu știu că nu toți cei care susțineți Guvernul Ponta vă doriți și subordonarea justiției.

Știu că nu toți parlamentarii sunt instrumente politice ale șefilor lor de județ sau de partid, cei mai mulți dintre ei, după cum se vede, penali.

Știu că de cele mai multe ori poziția politică vă face să nu doriți să ascultați argumente logice, raționale, uneori nici măcar pe cele juridice, dar trebuie să recunoașteți că bunul-simț nu are culoare politică.

Trebuie să recunoașteți că o relație precum cea dintre Duicu și Ponea vă face rău din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoașteți că reacțiile externe ale partenerilor europeni și americani pe subiectul nominalizărilor de șefi de Parchete vă fac rău inclusiv dumneavoastră, din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoașteți că momente precum "marțea neagră" ne afectează pe toți și ați avea inclusiv dumneavoastră o viață mai simplă în campania electorală.

Așa că vă rog să votați această moțiune și să vă gândiți la ce vă folosește dumneavoastră să fiți cei care plătiți nota de plată politică pe renumele și pe spuza credibilității dumneavoastră.

Dacă veți vota această moțiune simplă nu veți pune umărul nici la căderea ministrului Cazanciuc, nici la șubrezirea cabinetului Ponta, dar veți ajuta hotărâtor la aflarea adevărului în cazul Ponea și în cazul altor numiri de șefi de Parchete, a adevăratelor intenții pe care le are conducerea partidului pe care îl reprezentați.

E un pas politic mic pentru un parlamentar, însă un pas uriaș pentru democrația românească.

Ați putea demonstra că parlamentarii nu sunt doar instrumente ale partidelor, că cetățenii au avut dreptate să aibă încredere în puterea de judecată a parlamentarului.

Veți putea demonstra chiar și dumneavoastră că meritați un vot în alegerile din 2016, pentru că, să fim onești, nu aveți ce altceva să le oferiți oamenilor în 2016.

Le veți putea însă spune: "Votați-mă, pentru că atunci când au fost lucruri importante pentru România, eu am fost de partea cetățenilor, și nu de partea baronilor județeni sau politici".

Dragi colegi,

Ca avocat, am încredere în ceea ce s-a întâmplat în acești ani în justiție, am încredere că justiția poate rezista la presiuni, chiar venite din partea prim-ministrului sau ministrului justiției, dar vreau să arătăm, prin votul nostru, că respectăm justiția, că-i respectăm pe magistrați și că le prețuim judecata și meseria.

Și aș mai vrea, în final, o scurtă referire la ceea ce a spus domnul ministru, astăzi, în fața noastră.

Mă bucur că a crescut cota de încredere în activitatea ministerului, însă aș vrea să ținem cont de faptul că această cotă de încredere a crescut datorită unor instituții precum DNA sau ANI, care și-au făcut în mod corespunzător treaba și pe care PSD se înverșunează să le desființeze.

Așa că, dragi colegi, vă rog să votați alături de PNL și PDL moțiunea simplă "PSD are alergie la justiție". (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul Nicolescu Theodor-Cătălin, din partea Grupului PNL.

PDL-ul mai are un minut.

Video in format Flash/IOS

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Nici de la PNL nu va mai rămâne nimic.

Domnule ministru,

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Există o categorie de oameni cumsecade cu toții care sunt gata să se sacrifice pentru a-și susține opiniile, dar care, din păcate, nu au opinii.

Aceasta este, după părerea mea, definiția perfectă pentru mandatul domnului Cazanciuc în fruntea Ministerului Justiției.

Atunci când un ministru se comportă ca un funcționar riscă să se încurce în hârtii.

Or, Ministerul Justiției trebuie să fie garantul respectării legalității în Guvernul României.

Or, domnule președinte de ședință și doamnelor și domnilor deputați, în cazul nostru, domnul ministru a ales să nu spună nimic, să tacă, a ales să avizeze ordonanțe de urgență care pun în pericol democrația, care subminează statul de drept, a ales să încurajeze traseismul, a ales să tacă atunci când un coleg de guvern de-al Domniei Sale spune că deciziile Curții Constituționale nu trebuie executate.

Ați acceptat tot felul de acte normative care favorizează anumite grupuri în detrimentul cetățenilor. Și v-aș da doar două exemple.

La un moment dat, într-un proiect de modificare a Codului de procedură civilă condiționați continuarea executării silite de plata în avans a unor sume către executorii judecătorești.

În Legea insolvenței ați creat o situație privilegiată pentru furnizorii de gaze și de electricitate, punând în pericol puținul care a mai rămas din industria românească.

Știu, domnule ministru, o să-mi spuneți că nu aceasta era forma în care au ieșit din Guvern actele normative despre care vorbesc. Dar, domnule ministru, ați ales încă o dată tăcerea. Și, tăcând, ați devenit complicele celor care au vrut să modifice aceste acte normative.

Ați lăsat, domnule ministru, ca elemente din dosarele penale să apară în talk-show televizat. Ați lăsat ca justiția întreagă să se transforme în talk-show.

Este adevărat, apărarea și acuzarea își pot prezenta, prin diverse mijloace, punctele de vedere. Dar ceea ce ați omis, domnule ministru, este că judecătorii nu-și pot apăra poziția. Ați lăsat să apară tot felul de întrebări cu privire la soluțiile judecătorilor. Și ca să nu se spună că vorbim politic, de exemplu, domnule ministru, ar fi fost corect să spuneți că eliberarea condiționată a domnului Adrian Năstase este legală și temeinică dacă judecătorii au decis așa.

Judecătorii sunt cheia de boltă a sistemului judiciar. Și, prin statutul lor, nu se pot apăra public. Or, dumneavoastră, domnule ministru, aveați obligația să o faceți. Știu, o să veniți să-mi spuneți că și Consiliul Superior al Magistraturii are aceeași obligație. Dar, vă rog, domnule ministru, să veniți la acest microfon și să ne spuneți ceea ce faceți dumneavoastră pentru justiție, nu ceea ce ar fi trebuit să facă alții, sau ceea ce au greșit alții înaintea dumneavoastră.

Ați vorbit puțin mai devreme despre Legea privind amnistia și grațierea și ați spus că sunteți pentru o largă dezbatere. Domnule ministru, nu știți, dar după ce voi termina ceea ce am de spus, am să vă înmânez hârtia. Astăzi, în ședința de Birou permanent al Camerei Deputaților a fost depusă o cerere ca această lege să fie adoptată în procedură de urgență. Vă întreb, domnule ministru: veți tăcea și acum?

În fine, domnule ministru, cea mai gravă tăcere se referă la ceea ce vreți să faceți cu justiția. Ne-ați aruncat ceva mai devreme niște procente, niște discuții generale, dar nu ne-ați spus - și eu, cel puțin, ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, nu știu ce vreți să faceți ca să reduceți termenele de judecată. Știți cu toții ce întârzieri avem acolo. Cum poate fi justiția un serviciu public eficient? Cum putem să facem ca fiecare cetățean să vină în fața judecătorului cu încredere că justiția va fi servită corect? Cum putem apropia, la urma urmei, justiția de cetățean, domnule ministru? Și nu-mi spuneți că prin legea dumneavoastră de desființare a instanțelor de judecată.

Auziți, domnule ministru, tăcerea care se lasă după fiecare din aceste întrebări? Știți ce înseamnă ea, ce-i această tăcere, domnule ministru? O simplă reclamă compromițătoare a neputinței administrative.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea grupului, domnul Dănuț Culețu, de la PDL, un minut. Nu, că nu vă măsor decât după ce ajungeți, domnule deputat. Aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dănuț Culețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mărturisesc că aș fi vrut să folosesc tonul stimabilului meu coleg, dar mi-e teamă că am să răgușesc și am să fiu mai temperat, dar la fel de tranșant.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este dincolo de orice îndoială că actualul Guvern respectă cu strictețe mecanica politicienilor avizi de voturi și popularitate, neglijând elementele fundamentale ale statului de drept și ale construcției democratice.

Dincolo de generozitatea discursului public și a aparițiilor televizate, realitatea este că păstrarea statutului de partid legat fundamental de clientelă și baronii săi locali a fost și rămâne deviza primordială a PSD-ului. Competență, transparență, egalitate în fața legii, independență, iată principalele atribute care lipsesc justiției române, aservită baronilor locali PSD.

La imaginea justiției se adaugă, tot prin grija actualei guvernări, stăruința de neconceput pentru ștergerea trecutului și prezentului unor infractori. Curat neconstituțional, coane Fănică!

Încă de la învestirea Guvernului Ponta, asistăm la o continuă intervenție brutală a acestuia în justiția română, de la numirea rudelor și a afinilor în poziții-cheie până la votul împotrivă dat în Parlament pentru ridicarea imunității.

Domnule ministru Cazanciuc, trebuie să recunosc că, față de ceilalți colegi, în frunte cu domnul prim-ministru, care ne-a obișnuit cu neadevăruri - ca să fiu elegant - prin omisiune sau deliberate, dumneavoastră aveți o mare calitate: sunteți cel mai tăcut ministru al Guvernului. Nici nu vorbiți, nici nu reacționați, nici nu știe lumea că avem un ministru la justiție.

Vă îndemn în mod colegial, domnule ministru, și în spiritul profesionalismului, care este de presupus că vă caracterizează, să spuneți românilor cu sinceritate, sigur că da, dacă vă lasă și domnul prim-ministru Ponta, dacă în mandatul dumneavoastră ați făcut și ceva pentru români, pentru o justiție liberă și independentă.

Nu uitați, domnilor guvernanți, poți păcăli un om de mai multe ori sau poți păcăli mai mulți oameni o singură dată, dar nu poți păcăli toți oamenii de mai multe ori.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc și eu pentru faptul că v-ați înscris.

Doamna deputat Cristina Nichita, PSD-ul mai avea 19 minute și mi-a mai trimis un vorbitor.

Doamnă deputat, aveți microfonul. Ne vom încadra, domnule ministru, de dragul dumneavoastră.

Video in format Flash/IOS

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am zis că terminăm într-un mod așa, mai optimist și cu vorbe frumoase, dar nu pot să mă abțin să nu vă spun că avem noi o vorbă în Moldova: nici usturoi nu am mâncat, nici gura nu ne pute.

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem nevoiți să acordăm atenție acestei ficțiuni literare semnate de opoziție și intitulate "PSD are alergie la justiție".

Spun "ficțiune", deoarece textul respectiv este în totalitate rodul imaginației semnatarilor, fiind, de fapt, o lungă înșiruire de insinuări, de acuze nefondate și de întrebări fără semnificație. Spun "ficțiune literară", deoarece apreciez abundența de adverbe și adjective din respectiva compunere.

Colegii din opoziție au intitulat micul lor eseu "moțiune simplă". Puteau să-i dea orice denumire în zona narativ-ficțională. Ei au ales "moțiune", iar noi ne aplecăm asupra textului, încercând să-i extragem substanța. Tocmai aceasta este problema: nu are substanță, în afară de titlu. Titlul, da, are sens ca afirmație, dar nu are sens ca înțeles. De ar avea PSD alergie la justiție? Cine sunt cei care pun acest diagnostic? Sunt cei care, timp de 8 ani, au făcut totul, dar absolut totul în scopul de a-și subsuma justiția și de unde atâta acuratețe de diagnoză? Probabil din toate excesele, erorile și rateurile lor în actul de guvernare.

Opoziția arată cu degetul, acuză, pune întrebări, pe scurt, se zbate să distragă atenția de la toate abuzurile pe care le-a săvârșit de-a lungul unei prea mari perioade în care a fost la putere.

Ținta moțiunii este ministrul justiției care, în opinia opoziției, nu corespunde. Colegii din opoziție nu pot concepe că un ministru poate fi decent, serios și competent, pentru că miniștrii pe care i-a avut de-a lungul timpului au fost, fără excepție, în cel mai bun caz, inconsistenți și, în cel mai rău caz, stridenți.

Opoziția nu vrea dezbateri; vrea reglări de conturi. Opoziția este confuză, dezorientată și incapabilă de a organiza și de a se organiza. Așa încât a ales cea mai ușoară cale - atacă, fără să știe ce, pe cine și de ce atacă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne așteaptă o toamnă grea, pentru că nu este ușor să faci față unei opoziții aflate în mișcare browniană.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, aveți 25 de minute să răspundeți. Aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Doar două minute; văd că nu prea mai avem audiență astăzi.

Cu privire la intervenția PNL-ului, cred că răspunsul nostru acoperă limitele regulamentare, nelămuririle cuprinse în textul supus dezbaterii și o să-i înmânez domnului deputat Nicolescu un exemplar printat al intervenției, pentru a vedea în mod punctual ce face ministerul pentru a sprijini justiția, după ce alții nu au reușit să facă foarte multe lucruri.

Cu privire la intervenția PDL, îmi cer scuze dacă nu am fost suficient de explicit, atunci când am arătat că textul supus dezbaterii nu respectă condițiile de formă și de fond pentru a fi o moțiune. În condițiile în care doamna deputat sau oricare alt parlamentar va respecta, prin cererile formulate, Constituția și Regulamentul Camerei, cu siguranță, în limitele strict regulamentare, voi răspunde oricărei intervenții punctuale. Nu ne puteți cere să încălcăm chiar noi legea, chiar și prin răspunsuri care par fără niciun fel de miză la prima vedere decât aceea de a introduce în spațiul bătăliei politice justiția. Și bănuiesc că nu vă doriți sub nicio formă acest lucru.

Vă mulțumesc.

V-am spus că o să vă înmânez un document. Nimic altceva. (Vociferări.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut.

Are dreptul. Domnul ministru încă nu a învățat ce bandiți sunt parlamentarii.

Video in format Flash/IOS

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Voi fi scurt. Domnule ministru, puteți să-mi trimiteți discursul, dar știți ce v-aș ruga? Convingeți-i pe cei 3 milioane de oameni care merg în sălile de judecată că vă faceți treaba și pe cuvânt că nu mă mai interesează discursul.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Tinel, vreți o procedură, sper.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Am să vă citesc alineatul (1) al articolului 160, ca să fie clar pentru toată lumea că suntem în temeiul Regulamentului Camerei Deputaților: "Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați și exprimă poziția acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări".

Deci, suntem în situația în care o problemă extrem de importantă, cea a traficului sau... neconfirmat, în cazul Duicu, să fie lămurită în Parlamentul României. Deci, nu puteți să acuzați opoziția.

Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Astăzi m-ați înnebunit cu logica pe care o aveți.

Iertați-mă, mai devreme, toți care ați venit aici, ați spus că nu lăsăm justiția să meargă. Și acum să spuneți: haideți să-l judecăm pe Duicu în sală, aici. Și nu este prima fractură de logică de astă-seară. Au mai fost două. Da e-n regulă. Asta e campania electorală. După 20 de ani, m-am învățat.

Stimați colegi, vă mulțumesc. Mâine, la ora 8,30, declarații politice și moțiunea merge la vot final.

   

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 4:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro