Andrei-Valentin Sava
Andrei-Valentin Sava
Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.94/19-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 09-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.34 Andrei-Valentin Sava - declarație politică: - "Românii nu vor fi niciodată singuri la granița de est a NATO";

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Românii nu vor fi niciodată singuri la granița de est a NATO"

În momentul în care la Minsk se vorbea de armistițiu și pace, în zona portului strategic Mariupol din sudul Ucrainei se duceau lupte violente. În vreme ce Rusia numea conflictul din Ucraina unul intern, în jur de 1.000 de trupe rusești, potrivit estimărilor NATO, intrau pe teritoriul Ucrainei cu tancuri și blindate, pentru a sprijini separatiștii, pe cale de a fi învinși în luptă de trupele armate ucrainene. În timp ce întreaga Europă caută să adopte o poziție comună vizavi de situația Ucrainei și sancționarea Rusiei, la Kiev existau două poziții contradictorii, una mai conciliantă, a președintelui, și una mai dură, intransigentă, a premierului. În tot acest context, faptul că autoritățile ucrainene și reprezentanții separatiștilor au ajuns vineri, la Minsk, la un acord privind încetarea focului în estul Ucrainei, în cadrul negocierilor mediate de OSCE, reprezintă un real și imens pas pentru înghețarea conflictelor armate. Reprezintă o oază de speranță pentru sutele de mii de refugiați că se vor putea întoarce la casele lor.

Cu toate acestea, la nivel internațional precauția este cea care caracterizează toate declarațiile oficialilor. Armistițiul este privit cu scepticism de toți liderii europeni, cu atât mai mult cu cât planul de pace trebuie să includă încetarea focului, retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean și restaurarea granițelor Ucrainei cu Rusia. Există, deci, fără doar și poate, o doză serioasă de scepticism vizavi de încetarea conflictului în acord cu armistițiul încheiat și rezerve în a avea încredere oarbă în declarațiile de la Moscova. Cu siguranță, însă, coalizarea statelor în jurul Ucrainei, poziția fermă a UE vizavi de luarea unor măsuri economice importante împotriva Rusiei, alături de condamnarea în cadrul Summitului din Țara Galilor a autorităților de la Moscova pentru situația din Ucraina și anunțarea susținerii statului ucrainean de către NATO în vederea reformării și modernizării armatei, au atârnat greu în evaluarea de către Rusia a poziției și implicării sale în conflictul militar din sud-estul Europei. Este evident faptul că Rusia nu dorește sancțiuni care să se răsfrângă asupra sa, dovadă fiind și reacția reprezentantului său pe lângă UE, care și-a manifestat speranța ca Bruxelles-ul să ia în considerare acordul de la Minsk, atunci când va decide noi sancțiuni.

Armistițiul de la Minsk oferă însă o pace fragilă de care atât Ucraina, cât și Rusia ar trebui să țină cu dinții. Fragilitatea sa este cu atât mai mare, cu cât declarațiile de agresiune nu au încetat, ultima în acest sens vorbind de dorința separatiștilor exprimată de un lider din Donețk: "prorușii nu se vor liniști până când nu își vor aduce armata la granița cu România". Aceste declarații războinice alături de o serie de alte argumente solide reprezintă motivul pentru care țara noastră avea nevoie de un plan de contingență și de acțiune al NATO în caz de atac. Lanțul de conflicte înghețate din jurul Mării Negre: Abhazia, Osetia, Transnistria și, mai de curând, Crimeea, care pot fi oricând încălzite de Rusia, invită la o atitudine din partea României și a NATO categorică și prevăzătoare.

Agresiunile Rusiei la adresa Ucrarinei au pus în alerta NATO, motiv pentru care va fi crescut nivelul capacității de reacție a Alianței, printr-o prezență militară NATO semnificativă și continuă - aeriană, navală, terestră - cu trupe speciale, inclusiv pe teritoriul României. Alocarea de către fiecare stat membru a 2% din PIB pentru armată și direcționarea din acest buget a 20% pentru echipamente noi este efectul direct al conștientizării importanței procesului de upgrade al armatei, nu doar din perspectiva siguranței naționale, cât mai ales din perspectiva siguranței militarilor a căror datorie este să apere țara în orice situație. În plus, decizia de a plasa și de a organiza un comandament NATO în țara noastră, cu rolul de a coordona exerciții militare, reprezintă garanția susținerii comune a graniței de est a Alianței Nord-Atlantice, garanția că românii nu vor fi niciodată singuri la granița Alianței.

Rezultatele Summitului în ceea ce privește poziția României, și mă refer aici în principal la elaborarea planurilor de contingență și de acțiune, funcționalitatea scutului antirachetă de la Deveselu începând cu 2015, creșterea prezenței militare NATO în România alături de plasarea în țara noastră a unui comandament militar, reprezintă succesul coordonării interinstituționale. Președintele Traian Băsescu a prezentat zilele acestea nu doar o serie de concluzii care vizează în mod pozitiv țara noastră pentru ceea ce înseamnă siguranța și protecția teritoriilor și a cetățenilor săi, ci și efectele de coordonare a organismelor guvernamentale aflate sub conducerea premierului Ponta - Ministerul de Externe condus de domnul Titus Corlățean și Ministerul Apărării Naționale gestionat de domnul Mircea Dușa. Alături de acestea, conlucrarea cu serviciile secrete și Preșidinția a condus la îndeplinirea obiectivelor pentru România fixate înainte de Summitul din Țara Galilor, cât și pentru Republica Moldova, care va beneficia de două programe, unul de analiză a sistemului militar și unul care vizează exerciții comune NATO-Republica Moldova.

Așa cum declara și domnul Ponta zilele acestea, după concluziile Summitului NATO din Regatul Unit, instituțiile române trebuie să lucreze împreună pentru interesele României. Rezultatele reuniunii Alianței Atlanticului de Nord vizavi de țara noastră stau mărturie în acest sens. În ceea ce privește poziția și obiectivele noastre pe mai departe, ele trebuie să vizeze siguranța Republicii Moldova și a celorlalți parteneri.

În final, închei printr-un mesaj pe care președintele Ucrainei l-a postat zilele trecute pe un site de socializare și care reflectă întru totul coalizarea națiunilor în jurul Ucrainei, cu speranța că vor fi tot mai puțini aceia care vor suferi de pe urma conflictelor inter-națiuni și interetnice, iar pacea va fi cea care va triumfa în relațiile ruso-ucrainene: "întreaga lume face eforturi pentru pace, întreaga Ucraină și milioanele de locuitori ai regiunii Donbas".

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 8:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro