Ioan Adam
Ioan Adam
Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.94/19-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 09-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.76 Ioan Adam - declarație politică: - "Impactul crizei geopolitice din Ucraina asupra economiei românești";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Adam:

"Impactul crizei geopolitice din Ucraina asupra economiei românești"

După luptele sângeroase de stradă de la începutul acestui an, criza din Ucraina a trecut la un alt nivel, astfel că haosul domină estul țării unde forțele armate ucrainene în ultimele câteva zile au suferit înfrângeri dureroase în confruntările cu separatiștii proruși, ajutați de trupele rusești regulate.

În fiecare zi se întâmplă câte ceva nou care aduce o nouă perspectivă asupra evenimentelor, iar analizele se reînnoiesc permanent. În acest sens, chiar dacă miercuri, 5 septembrie, s-a vorbit la Kiev de un armistițiu, în teren luptele au continuat, iar Vladimir Putin a anunțat că are un plan de acțiune.

În contextul în care Statele Unite și UE au anunțat că pregătesc noi sancțiuni fața de Rusia, pe care o acuză că n-a făcut niciun pas pentru soluționarea crizei Ucrainei, trebuie să ne punem întrebarea în ce fel va fi afectată România de conflictul din estul Ucrainei.

În eventualitatea escaladării crizei din Ucraina și a degradării relațiilor din Rusia, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, consecințele ar putea fi neplăcute pe termen scurt, deoarece economia UE ar fi serios afectată, pe fondul dependenței energetice a multor state cu economii importante, cum ar fi Germania, dar și al altor interdependențe economice, precum sectorul bunurilor de consum.

Riscurile generate de tensiunile Rusia-Ucraina în ceea ce privește România sunt gestionabile. Astfel, exporturile țării noastre către Federația Rusă și Ucraina nu sunt importante ca pondere în PIB. Potrivit datelor statistice, Rusia este al șaptelea partener comercial al României (după Germania, Italia, Ungaria, Franța, Turcia și Polonia), cu o pondere de 3,4% din total, al nouălea partener la export, cu o pondere de 2,8%, și al șaselea partener la import (după Germania, Italia, Ungaria, Franța și Polonia), cu o pondere de 4,3%.

Totodată, în timp ce gazele naturale importate provin exclusiv din Rusia, România acoperă din producția internă, în medie, 80% din necesarul de gaze. Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând astfel locul al treilea în topul țărilor UE cu cea mai redusă dependență de importuri de energie. În contextul în care este posibil ca Gazprom, gigantul rus din domeniul energiei, să sisteze furnizarea gazelor naturale, țara noastră își poate acoperi consumul, fără a avea o necesitate suplimentară de a importa gaze naturale.

Cu toate acestea, dependența de un singur furnizor pentru o resursă vitală constituie întotdeauna o vulnerabilitate care este de dorit să fie evitată. În cazul unei crize pe termen lung, producția internă va fi singura soluție. Asta înseamnă că România trebuie să își dezvolte la maxim capacitățile de exploatare a hidrocarburilor, pe care le are.

Potrivit experților, în ritmul actual de exploatare, rezervele cunoscute de gaz metan ale României s-ar epuiza în următorii 10 ani și orice creștere viitoare a consumului va trebui să fie acoperită prin importuri.

De aceea, pentru a se evita în viitor astfel de situații care ar avea efecte negative asupra economiei, este foarte important ca România să-și asigure securitatea energetică, prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Identificarea de noi rezerve de gaze care să poată fi exploatate ne-ar asigura nu doar independență energetică, ci și un avantaj competitiv pentru o serie de ramuri industriale.

Independența energetică a României înseamnă asumarea unor decizii curajoase, care vor duce la prețuri mai mici, orientarea clară spre vest și la afirmarea țării în zonă, inclusiv în relația cu vecinii. Din acest punct de vedere avem nevoie de strategii viabile care trebuie puse în aplicare în folosul României.

În acest context România ar putea sa își asigure independența energetică și chiar să devină un important exportator de energie în UE.

În altă ordine de idei, din punct de vedere strict economic, România ar putea avea de câștigat, deoarece o mare parte din banii investiți acum în Rusia ar căuta alte destinații. Ucraina este pentru România o poartă către piața estică și indiferent în ce formulă de stabilitate viitoare s-ar regăsi în viitor, o relație bilaterală trebuie setată și în acești termeni. Problema majoră o reprezintă starea de instabilitate care tinde să dureze și imprevizibilul. În aceste condiții, relațiile economice cu estul sunt blocate, iar înrădăcinarea unei posibile noi regiuni separatiste accentuează acest blocaj.

România va fi o oază de stabilitate în regiune și va trebui să fie o punte către piețele cvasiblocate pentru a putea să profite comercial din plin.

Dar trebuie să avem o tactica bine pusă la punct, să gândim în viitor și să construim alternative, pornind de la realități. Trebuie să ne gândim serios, pe termen lung, cum procedăm în cazul în care instabilitatea din zonă va dura.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 14 decembrie 2019, 23:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro