Raluca Turcan
Raluca Turcan
Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.94/19-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 09-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.127 Raluca Turcan - declarație politică: - "Toate cifrele înregistrate de Ministerul Educației arată degringolada din educație. Unicul scop al ministrului Pricopie este «cosmetizarea» statisticilor dramatice pentru aducerea de voturi.";

Doamna Raluca Turcan:

"Toate cifrele înregistrate de Ministerul Educației arată degringolada din educație. Unicul scop al ministrului Pricopie este «cosmetizarea» statisticilor dramatice pentru aducerea de voturi"

Ministerul Educației Naționale a prezentat rezultatele examenului de bacalaureat într-un mod favorabil doar pentru Guvernul Ponta. Problema cea mai gravă este faptul că în spatele acestor date se află viitorul copiilor noștri. Un viitor falsificat din pix de către ministrul Pricopie. Scopul Guvernului a fost doar să crească în cifre, rata de promovabilitate, atât la bacalaureat, cât și la evaluarea națională. Nicidecum nu dorește să crească calitatea învățământului și nivelul de educație al copiilor noștri, numărul tinerilor care ating performanța de a se integra pe piața muncii.

Avem un abandon școlar record în rândul elevilor din învățământul obligatoriu: peste 33%. Este vorba de circa 63.000 de elevi care nu au fost repartizați la liceu. La începutul anului școlar, în clasa a VIII-a, erau înscriși circa 190.000 de elevi, iar la evaluările naționale s-au prezentat doar 160.000. Dintre aceștia doar 71% (113.600) au luat examenul. În acest moment vorbim de 30.000 de elevi care au abandonat școala anul acesta, iar alți 33.000 nu vor mai continua studiile în toamnă.

Rezultatele finale înregistrate de către MEN arată că din 161.682 candidați înscriși la Bac (doar în prima sesiune), au fost prezenți 151.311 și doar 91.771 de candidați au reușit să promoveze examenul de bacalaureat (60,65%). Ceea ce nu explică Ministerul Educației este faptul că acest număr de 91.771 de absolvenți aparține seriei actuale din clasele XII/XIII. În mod real, procentul de promovabilitate este de 46,7% din totalul celor existenți din această serie. Procentul de 60,65% face referire, de fapt, la cei înscriși la bacalaureat și nicidecum doar la elevii de clasa a XII-a - a XIII-a. Nu mai punem la calcul și cei 100.000 de elevi din seriile precedente care au picat examenul de bacalaureat.

O altă problemă care reiese în urma analizei rezultatelor de la bacalaureat este diferența flagrantă între rata de promovabilitate a liceenilor din mediul urban și cea a liceenilor din mediul rural. În mediul rural, rata de promovare a fost mai mică decât în cel urban în rândul absolvenților promoției curente. Promovarea în rândul absolvenților de liceu din mediul urban a fost de 65,21%, în vreme ce candidații din mediul rural au luat bac-ul în proporție mult mai mică, de 49,53%. Încă un an în care există diferență mare între absolvenții din mediul urban față de cei din mediul rural!

Pe filiere, situația absolvenților promovați este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocațională - 67,8% și filiera tehnologică - 38,7%.

Adevărul rece despre bacalaureat este cu totul altul:

  1. Absenteismul este în creștere în rândul celor înscriși la probele de bacalaureat - peste 11.000 înscriși nu s-au prezentat. În continuare ministerul evită să dea cifrele reale.
  2. Numărul elevilor care se înscriu la bacalaureat scade dramatic de la an la an. În acest an vorbim de un număr record negativ - au fost cei mai puțini elevi înscriși la examen din 2011 încoace.
  3. Pe lângă absenteism, dacă punem în balanță rezultatele și numărul candidaților de anul acesta, sunt rezultate dezastruoase.

Urmările dezastruoase - atât ale evaluării naționale, cât și ale bacalaureatului - se vor resimți în special pe piața muncii. Inevitabil, diplomele fără valoare vor aduce doar deservicii, va scădea competitivitatea în România, se vor decredibiliza nu doar unele universități, ci întregul sistem educațional.

Nu statisticile ar trebui să fie ținta ministrului, ci rezolvarea cauzelor ce stau la baza lor. Unele dintre cele mai grave probleme ale sistemului educațional românesc sunt:

  • subfinanțarea învățământului românesc;
  • programele și manualele școlare nu mai răspund nevoilor de cunoaștere ale elevilor;
  • procesul de predare-învățare-evaluare nu este adaptat la necesitățile elevilor;
  • învățământul românesc se bazează în continuare pe eronata metodă a reproducerii. La toate nivelurile, de la clasa întâi și până la absolvirea facultății, tinerii înțeleg că a învăță înseamnă, de fapt, a memora;
  • există o mare diferență de calitate educațională între mediul rural și cel urban;
  • instabilitatea sistemului educațional din cauza schimbărilor prea dese ale cadrului legislativ;
  • politizarea învățământului (politizarea managementului școlar s-a accentuat, mai ales prin modificările succesive aduse Legii educației naționale);
  • amploarea absenteismului în școli;

Soluțiile PDL:

Prioritatea învățământului românesc este să se adapteze noilor condiții sociale. De aceea este nevoie de o abordare sistematică și de rezolvarea tuturor problemelor din mediul școlar.

PDL susține:

  • introducerea finanțării universităților pe criterii de performanță, ierarhizarea acestora și introducerea incompatibilităților;
  • regândirea în profunzime a sistemului, cu accent pe școli profesionale, de parteneriate public-private, de studii științifice, care să genereze soluții, nu de politici populiste;
  • un curriculum corelat cu noile realități, cu nevoile reale ale pieței muncii; manualele trebuie adaptate cerințelor de studiu la nivel internațional, cu o abordare transcurriculară; generalizarea consilierii și coordonarea elevilor încă din clasele primare pentru a-i îndruma către sistemul educațional care răspunde cerințelor lor;
  • să existe școli profesionale puternice și competitive pe piața muncii;
  • profesorii să fie bine pregătiți din punct de vedere profesional, dar și din punct de vedere metodic. Masteratul didactic era o soluție europeană, o soluție verificată, din păcate PSD a îngropat acest proiect;
  • formarea continuă a cadrelor didactice astfel încât să se poată oferi o predare transdisciplinară, axată pe competențe și adaptată la cerințele societății;
  • o salarizare pe criteriul performanței. Universitățile trebuie să fie ierarhizate și, implicit, finanțate după criterii clare, pentru că nu se pot aloca bani după bunul-plac al unora sau altora;
  • trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu (acest lucru duce la scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii în rândul tinerilor și nu numai atât, păstrând elevii în sistemul gimnazial până la vârsta de 16 ani le oferim șansa să aleagă dacă doresc să intre în învățământul profesional, liceal sau pe piața muncii).

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 6:33
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro