Tudor Ciuhodaru
Tudor Ciuhodaru
Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.94/19-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 09-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.150 Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - "Lege pentru prevenirea dispariției poporului român";

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Lege pentru prevenirea dispariției poporului român"

Poporul român este pe cale de dispariție. Analizele sociologice și studii de impact asupra natalității conturează actualul model de fertilitate din România. Acesta arată că, în medie, fiecare româncă amână, renunță sau decide să aibă un copil mai puțin în special din considerente de natură economică.

La nivel național scăderea natalității la mai puțin 180.000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne, ce va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, ce va ajunge fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat. Tot atunci, populația rezidentă va scădea la 16 milioane și ne vom întoarce la nivelul celei din 1946.

Moldova a înregistrat în ultimii douăzeci de ani o reducere la jumătate a natalității. În 1990 în Vaslui se nășteau 8377 de copii, dar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4464. Practic, se înregistrează o prăbușire a natalității de 47%, ce a făcut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între județele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează și în restul județelor, Vasluiul fiind urmat în prăbușirea natalității de Botoșani (46%), Neamț (44%), Bacău (42%) și Galați (40%).

Cu toate acestea, soluțiile și strategiile care să schimbe situația pe termen mediu și lung lipsesc din politicile publice. Puținele măsuri luate până acum sunt mai degrabă de sprijin social, atunci când nu sunt pur și simplu electorale.

Sociologii, statisticienii și psihologii confirmă influențele economice asupra natalității.

"Copilul este o sursă de sărăcie în societatea modernă, în România, într-o foarte mare măsură, atâta vreme cât un copil te costă pe an mai mult decât bugetul mediu al familiei. Pentru o familie, ca să aibă o decizie rațională, trebuie să aibă un venit mult peste mediu, dublu peste mediu", conform sociologului Ana Bulai.

Potrivit cifrelor, în 2014, din trei gravide, două vor naște și una va avorta, astfel încât, conform statisticii din România, va fi o naștere la fiecare 2 minute și 40 de secunde și un avort la fiecare 5 minute și 15 secunde.

"Având în vedere că rata divorțurilor într-adevăr a crescut, un divorț la fiecare 15 minute și 45 de secunde, foarte multe femei nu se mai bazează pe partener sau pe familie atunci când vine vorba de un copil și doresc ele să aibă puterea financiară și capacitatea de a îngriji acel copil", conform psihologului Bogdana Bursuc.

Stimularea natalității se poate face prin 3 tipuri de cheltuieli publice a căror pondere în PIB determină și modul de stimulare a natalității:

  1. suport financiar (bani alocați direct): alocația pentru copil (variabilă ca nivel în unele țări în funcție de vârsta și numărul copiilor și/sau de venitul părinților), indemnizația în timpul concediului parental, venit pentru familii monoparentale;
  2. servicii: finanțarea directă sau indirectă a serviciilor de sănătate, educație preșcolară, suport financiar special către părinți pentru îngrijirea copilului, cheltuieli publice de asistență a tinerilor și servicii adresate familiei;
  3. deduceri fiscale: scutiri de taxe (impozitare) pentru alocație și alte beneficii financiare ale părinților copilului, alocație de taxă pentru copil (sumă care este dedusă din venitul brut și nu este inclusă în venitul taxabil), credit de taxă (dedus și el din baza de impozitare).

Proiectul meu de lege are drept obiectiv atât stimularea natalității, cât și a tipului de natalitate, oferind părinților biologici care muncesc reduceri ale impozitului pe salariu proporționale cu numărul de copii.

Mai precis, părinții biologici beneficiază de o reducere de 25% din impozitul pe salariu pentru fiecare copil crescut în familie până în momentul împlinirii vârstei de 18 ani.

Măsura va avea 3 consecințe importante: stimulează natalitatea femeilor care muncesc, copiii vor fi mai sănătoși și mai bine educați, schimbarea tipului de stimulare a natalității la nivel național.

Concret, estimăm că un număr important de femei salariate vor renunța atât la decizia de a nu avea copil (ori de a amâna venirea lui), cât și la decizia de a avea nu doar un singur copil și îl vor planifica și pe cel de-al doilea.

În plus, acești copii născuți și crescuți de femei salariate, cu un nivel mai ridicat de pregătire, au șanse mai mari să aibă o calitate superioară educației și să fie mai sănătoși, acest atribut reprezentând de fapt nivelul cheltuielilor făcute de cuplu pentru educație, alimentație, îmbrăcăminte, condiții de locuit, petrecerea timpului liber și studiu.

Schimbarea survenită în modul de stimulare a natalității se va extinde asupra întregii populații, prin ponderea pe care născuții din acest mediu o au în ansamblul născuților. Este stimulată creșterea numărului de copii ce pot avea un nivel de trai decent și un nivel de pregătire cât mai ridicat care să poată susține ulterior piața muncii și fondul de pensii, în detrimentul alocării nediferențiate de bani unora care trăiesc doar din alocații și ai căror copii vor încărca factura socială prin nivel redus de pregătire, în paralel cu cel ridicat de infracționalitate.

Acest lucru a fost dovedit de efectele benefice asupra natalității datorate introducerii în 2003 a concediului și indemnizației de creștere a copilului.

Măsura a determinat o creștere de peste 10% a natalității femeilor salariate și a dus și la schimbarea deciziei de a avea un singur copil și a-l planifica pe cel de-al doilea.

Efectul stimulativ al măsurii s-a epuizat rapid, întrucât realitatea ne-a demonstrat că, după încetarea indemnizației, revenirea la salariile mici și alocațiile derizorii pentru copii conduc la diminuarea venitului mediu pe membru de familie și deteriorarea standardului de viață, fiind necesare măsuri precum cele prevăzute în acest proiect lege.

Această stimulare a natalității s-a produs în special la femeile din mediul urban, acolo unde femeile salariate sunt net predominante, înregistrându-se simultan și un progres spectaculos al ponderii născuților proveniți de la femei cu studii superioare și postliceale (de la mai puțin de 20% la începutul anilor 2000 la 45% în 2011).

Nu trebuie neglijat faptul că acești copii născuți și crescuți de femei salariate cu educație superioară au șanse mai mari să aibă o calitate superioară a educației, acest atribut reprezentând de fapt nivelul cheltuielilor făcute de cuplu pentru educație, alimentație, îmbrăcăminte, condiții de locuit, petrecerea timpului liber și studiu. Schimbarea survenită în mediul urban s-a extins asupra întregii populații, prin ponderea pe care născuții din acest mediu o au în ansamblul născuților.

Practic, o simplă măsură de natură economică a stopat declinul numărului de nou-născuți pe seama creșterii natalității femeilor salariate, mai reduse numeric ca cele nesalariate, iar în 2011 am fost aproape de atingerea unui reper istoric în demografia României - predominanța nou-născuților femeilor salariate față de cei ai femeilor cu alt statut profesional (casnice, lucrător pe cont propriu, șomere, alte situații).

În plus, în cazul femeilor salariate, efectul stimulativ asupra natalității a avut o ascensiune importantă și comparabilă ca valoare atât în cazul celor care nu aveau copii, cât și în cazul celor care aveau doar unul, ceea ce indică modificarea deciziei de a amâna sau de renunța sau a limita aducerea pe lume a unui copil.

Din punct de vedere financiar estimările guvernamentale arată că impactul bugetar al scutirii integrale de impozitul pe salarii al familiilor cu trei copii este de 46 milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), iar estimările noastre arată un impact similar al scutirii de impozitul pe salarii proporțional cu numărul de copii.

Aplicarea unor astfel de politici publice va compensa acest deficit prin reducerea pe termen scurt și mediu a cheltuielilor legate de asistența medicală și de asistență socială, întrucât copiii cu un nivel de trai mai bun (alimentație, îmbrăcăminte, locuință) vor necesita în mai mică măsură aceste servicii, iar pe termen lung, creșterea ponderii celor cu un nivel mai ridicat de pregătire, cu șanse mai mari de a-și găsi un loc de muncă, va asigura sustenabilitatea pe piața muncii, a fondului de pensii și va reduce cheltuielile legate de asistența socială și infracționalitate.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 1:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro