Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.94/19-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 09-09-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 2014

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 347/2014/1.09.2014). (rămasă pentru votul final)
 
see bill no. 347/2014

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

5. Reexaminarea, la cererea Președintelui, a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, PL-x 347/2014, are caracter ordinar, procedura este de urgență. Avem patru amendamente admise și unul respins. Potrivit art.115 din Constituție, este în procedură de urgență, cum vă spuneam.

O s-o rog pe doamna ministru să prezinte din partea Guvernului României, ca inițiator, acest proiect.

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ioana-Maria Petrescu (ministrul finanțelor publice):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați parlamentari,

Doamnelor și domnilor invitați,

Vă mulțumesc foarte mult pentru susținerea până acum pentru măsura de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale.

În urmă cu două săptămâni această măsură economică extrem de importantă pentru dezvoltarea economică a României a primit și votul de încredere din partea colegilor dumneavoastră senatori. Am convingerea că va avea încă o dată și votul în Camera Deputaților. Am avut un parcurs lung, greoi cu această lege, am întâmpinat și piedici și critici, dar pe de altă parte, știu că am avut și multă susținere și suport pentru o lege al cărei scop este să ajute întreprinzătorii, angajatorii, cât și angajații.

Am venit în fața dumneavoastră pentru că consider că Parlamentul este un partener esențial în promovarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, sau, dacă vorbim de procente, vorbim aici de o reducere cu aproape 20% a poverii fiscale pe muncă. Am spus-o și în urmă cu două săptămâni în fața colegilor dumneavoastră senatori și aș vrea să precizez și aici. M-a deranjat faptul că o măsură foarte bună de relaxare fiscală, care este menită să degreveze pe angajatori de povara fiscală pe muncă, o măsură care este pro-business, de susținere a creșterii activității economice în România a provocat o polemică politică.

Să ne aducem aminte că, în urmă cu 10 ani, tot cu critică și cu reținere a fost adoptată și legea prin care avem o cotă unică de impozitare pe venit și pe profit de 16%. Putere și opoziție, nu contează când vorbim de un interes național și de bunul mers al economiei, toți trebuie să susținem măsurile de creștere economică.

În opinia mea, mediul politic trebuie să acționeze ca o pârghie de susținere a măsurilor economice procreștere. Astfel de inițiative, ca reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, asigură stabilitate și predictibilitate mediului economic, transmit siguranța către investitorii români și străini de care au nevoie, siguranța că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare sustenabilă. O țară prosperă este o țară în care investitorii bat la ușă și stau la rând să investească. România încă nu este într-o astfel de poziție și de aceea trebuie să oferim condiții cât mai bune acestor investitori și să creăm un climat economic propice. Când vom reuși să facem asta, ei ne vor căuta pe noi și n-o să alergăm noi după investitori.

Cred că este de la sine înțeles că o dezvoltare economică pe termen lung fără finanțare nu se poate. Vă asigur că avem resurse să compensăm reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, atât pentru anul 2014, cât și pentru viitor.

Încă un lucru este important. Măsura nu va afecta angajamentele asumate de România în fața creditorilor externi și nu va modifica țintele convenite pe indicatorii macroeconomici.

Avem o viziune asupra dezvoltării economice, asupra accelerării ritmului de creștere economică, astfel încât România să se situeze în media creșterii statelor membre ale Uniunii Europene. Reducerea CAS a fost gândită ca parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relaxare și de sprijinire a mediului de afaceri.

Măsura de reducerea a CAS cu 5 puncte procentuale vine alături de alte măsuri, precum: neimpozitarea profitului reinvestit, care a intrat în vigoare de la 1 iulie 2014, această măsură va acționa prin a încuraja investițiile noi și deja existente; reducerea cu 92 de taxe parafiscale și tarife, care este menită să creeze un mediu propice de afaceri; o nouă abordare fisc-contribuabil, bazată pe respect și flexibilitate, direcție în care am avansat mai multe proiecte menite să faciliteze plata obligațiilor fiscale și să încurajeze conformarea la plată. Și, nu în ultimul rând, în această zonă avem și o nouă lege a insolvenței care să ajute mediul de afaceri cinstit și onest.

Așadar, am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a lămuri, în primul rând, care este necesitatea acestei măsuri, care sunt efectele benefice asupra mersului întregii economii, dar mai ales pentru a stinge dubiile cu privire la metodele de compensare a veniturilor la buget și pentru ultimele trei luni ale acestui an, cât și pentru viitor.

Permiteți-mi, vă rog, să le iau pe rând. Înainte de toate, aș vrea să trec în revistă, pe scurt, deciziile legate de impozitarea pe muncă din ultimii ani și concluziile asupra economiei și bugetului de stat.

Concluzia, stimați deputați, va fi una singură. Atunci când a scăzut CAS-ul, impactul a fost unul pozitiv. Când a crescut CAS-ul, s-a simțit cu încasări mai mici la buget. Așadar, în anii 90 contribuțiile pentru asigurări sociale au variat de la 15 la 60%, dar ponderea CAS în total venituri bugetare a depășit abia doar 30%. Efectele majorării cotelor s-au resimțit vizibil în încasările bugetare care au lăsat de dorit, a fost amplificat fenomenul de evaziune fiscală și fraudă, totul pe un fond de recesiune economică. Aici vorbesc de perioada 1997-1999. Începând cu anii 2000 au apărut și reformele de relaxare fiscală. Vestea bună este că din 2002 și până acum CAS-ul s-a redus de la 57% la 44,35%.

Ca o dovadă a spuselor mele de mai devreme referitoare la impactul pozitiv al legii propuse astăzi, un raport al Consiliului fiscal din 2012 arată că în din 2005 până în 2008 nivelul cotei CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%. Deși cota CAS s-a redus cu aproximativ 8 puncte procentuale în patru ani, nivelul încasărilor din CAS ca pondere din pib s-a menținut aproape constant între 9,5% din pib și 9,6% din pib. Acest lucru arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit de o mai bună colectare și o creștere a conformării voluntare.

La polul opus, efectele majorării CAS în perioada 2009-2010 au fost vizibile, de asemenea, în mod negativ. În 2009, când cota de asigurări sociale s-a majorat cu trei puncte procentuale, vorbim aici de două puncte procentuale la angajator și un punct procentual la angajat, încasările la buget din această sursă s-au redus cu 3%.

În concluzie, istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de contribuții sociale arată că reducerea a avut efecte benefice și cuantificabile, iar majorarea CAS a dăunat banilor strânși la bugetul de stat.

Acum cotele de contribuții sociale, aici vorbim și de CAS, CASS și ajutor de șomaj, sunt aproape de niveluri europene. Vorbim de 27,85% la angajator și de 16,5% la angajat. Sunt totuși valori foarte mari și o reducere a acestora nu face decât să încurajeze investițiile și să atragă investitori străini în România. În anul 2012 printre statele membre Uniunii Europene, România s-a situat pe locul 7 în ceea ce privește nivelul ridicat al poverii fiscale pe muncă după Belgia cu 56%, Franța 50,2%, Germania 49,7%, Ungaria 49,4%, Austria 48,9%, Italia 47,6%, la egalitate cu Letonia.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mizez pe susținerea, pe votul dumneavoastră pentru a pune în aplicare reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, practic o diminuare de 20% a cotei de CAS pentru angajatori. Dacă Parlamentul își va da girul, iar Președintele României va promulga această lege, începând cu ultimul trimestru al acestui an, vom pune în aplicare cea mai consistentă diminuare a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator decisă într-o ultimă etapă, în ultimii 14 ani.

Vreau să punctez că și momentul ales pentru a reduce cota CAS la angajator este unul optim, datorită nivelului redus al dobânzilor practicate de bănci. În contextul în care și Banca Centrală Europeană urmărește o relaxare a politicii monetare, măsura va stimula agenții economici să se orienteze spre investiții prin apelarea la credite. Asta înseamnă că banii pe care îi vor reține angajatorii prin reducerea CAS îi vor putea folosi pentru mai multe investiții.

Cu voia dumneavoastră, aș vrea să aduc în vedere și principalele beneficii pe termen mediu și lung ale acestei măsuri. Vorbim aici de o inițiativă procreștere economică. Ea va avea impact asupra a milioane de angajați și peste 600.000 de firme. În funcție de alegerea mediului de afaceri, excedentul din reducerea CAS poate fi folosit în stimularea forței de muncă printr-o mai bună recompensare a muncii sau extinderea ocupării, fie în dezvoltarea afacerilor prin investiții noi.

La nivel macroeconomic, se estimează că reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator poate duce la o creștere economică de 0,1 la 0,2 puncte procentuale. Asta poate însemna un spor de 70.000 de locuri de muncă anual. Poate duce la diminuarea fenomenului angajării la negru și implicit a evaziunii fiscale în domeniul muncii, poate duce la îmbunătățirea competitivității externe prin reducerea costului unitar cu forța de muncă și atragerea de investiții străine directe.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, deși pe termen scurt diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale poate genera o reducere a veniturilor bugetare, pe termen mediu par a apărea efecte pozitive ale măsurii dacă se iau și alte măsuri adecvate. Ca și introducerea cotei unice de impozitare, reducerea CAS este o măsură curajoasă și pro-business. Avem mare nevoie de măsuri de stimulare și ajutare a economiei, în general și a mediului de afaceri, în special, concomitent cu măsuri de creștere a sistemului de colectare a veniturilor și de reducere a evaziunii fiscale.

Acum vreau să trecem la un subiect de interes sporit pentru toată lumea: impactul bugetar al măsurii și metodele de compensare a veniturilor la buget și încadrarea în ținta de deficit stabilită prin pactul fiscal și angajamentele pe care România și le-a asumat în fața creditorilor externi.

Spuneam în partea de beneficii că în funcție de ce va alege, angajatorul va folosi bani pentru forța de muncă sau pentru investiții. Astfel, în ipoteza în care 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus, le vor folosi să angajeze și 50% le vor folosi pentru a face investiții noi, se recuperează aproximativ 1,3 miliarde de lei din creșterea numărului de angajați din economie. Aici vorbim de taxe în plus care vor veni din CAS, CASS, contribuții din fondul de șomaj, impozit pe venit și alte taxe. Deci aici avem o primă sursă de compensare.

În plus, prin creșterea investițiilor de capital la bugetul de stat pot ajunge între 1,2 și 1,3 miliarde de lei prin TVA încasat și prin efectele de multiplicare ulterioare. Iată o altă sursă de finanțare a CAS.

În ceea ce privește reducerea muncii la negru, reducerea CAS reprezintă un stimul pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate sau subdeclarate în sprijinul concurenței loiale în mediul de afaceri și al protejării angajaților prin creșterea nivelului de securitate socială. Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut cu 10 miliarde de lei, de la 9 miliarde de lei la 19 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care valoarea cotei de impozitare a crescut de la 43% la 44% și apoi la 44,45%.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor Publice în scenariul pesimist în care reducerea CAS scoate la iveală doar 25% din această evaziune fiscală pe muncă, aici vorbim de 4,75 miliarde de lei, atunci golul de venituri estimat de Ministerul Finanțelor Publice va fi acoperit fără măsuri suplimentare. Aceasta ar fi a treia variantă de finanțare de la buget. Nu în ultimul rând, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a insolvenței, se facilitează și recuperarea creanțelor bugetare pe termen scurt, chiar fiind estimate de către ANAF pe baza obligațiilor fiscale curente declarate de către agenții economici în insolvență în perioada ianuarie - aprilie 2014. Aici vorbim de încasări suplimentare de aproximativ 3,8 miliarde de lei.

Referitor la cele patru surse de finanțare enumerate până acum, în principal la acoperirea banilor folosiți din buget pentru anul viitor, aș vrea să vă asigur că avem bani și pentru aplicarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale pentru acest an. Din execuția bugetară pe primele 7 luni ale acestui an am văzut că avem un deficit bugetar de 0,2% din pib în primele 7 luni. Comparați, vă rog, această cifră cu 1% din pib deficit bugetar, cât a fost pe primele 7 luni ale anului trecut. Comparați această cifră, de asemenea, cu 2,2% din pib cât este deficitul bugetar asumat de România în fața Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional. Deci există spațiu suficient pentru a aplica această măsură și în 2014.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este nevoie de un efort suplimentar pentru schimbarea unor mentalități privind abordarea relației cu mediul de afaceri dacă vrem să mergem într-o direcție sigură de stabilitate și prosperitate. Nu poți aspira la dezvoltare dacă nu gândești pro-business.

Vă invit, stimați parlamentari, să facem împreună acest efort. Nu putem cere investitorilor să înființeze noi locuri de muncă, să plătească salarii corecte angajaților, atâta vreme cât noi nu vom avea o atitudine procreștere și nu vom promova măsuri de stimulare a economiei.

Am convingerea că atitudinea pro-business este una din cheile care ne vor conduce către dezvoltare și creștere economică.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnule președinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) și (3) din Constituție și ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a respins cererea de reexaminare și a adoptat legea în forma sa inițială în ședința din 25 august.

De asemenea, conform art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit raportul 4C2395 din 2 septembrie 2014 de respingere a cererii de reexaminare trimisă de Președintele României și de adoptare a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal în forma adoptată de Senat și care a fost transmis membrilor Camerei Deputaților în vederea depunerii de amendamente.

În conformitate cu prevederile art.61 și 137 alin.(3) din Regulament, membrii comisiei au luat în dezbatere raportul inițial, cererea de reexaminare, legea adoptată de Senat și amendamentele depuse în ședința din 8 septembrie.

Prin vot, membrii comisiei au adoptat un amendament care se regăsește în Anexa 1, amendamente admise și au respins un alt amendament care se găsește în Anexa nr.2, amendamente respinse.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport înlocuitor prin care se propune respingerea cererii de reexaminare a Președintelui României. Face parte acest proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da. Mulțumesc foarte mult.

Din partea grupurilor politice parlamentare. Cine dorește să ia cuvântul?

Domnule Ialomițianu, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru de finanțe, că această măsură este bună, știe toată lumea. Nu trebuie să ne spuneți că prin reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale dați un balon de oxigen mediului de afaceri. Lucrul ăsta îl știm. Mediul de afaceri are nevoie de reducerea presiunii fiscale. Până acum, Guvernul Ponta a venit cu impozite și taxe, a sufocat mediul de afaceri cu peste 36 de impozite și taxe și măsuri fiscale. Această măsură ar trebui să aibă un efect pozitiv și pentru locurile de muncă. Să menținem locurile de muncă în sectorul privat și nu sunt puține, vreo 70%, și să rezolvăm principala problemă a românilor, și anume găsirea locului de muncă. Dar, întrebarea firească, de ce vine această măsură prea târziu și de ce este reglementată atât de prost?

Doamnă ministru, anul trecut, PDL-ul a depus un proiect, o inițiativă legislativă privind reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale. Am avut întâlnire și cu primul-ministru Victor Ponta și a spus că ea este o măsură bună. Dacă se aplica în 2013, România nu intra acum în recesiune. Nu avea cea mai abruptă cădere economică de 1%. Nu avea cea mai mare cădere economică la construcții.

Spuneți că, domnule, trebuie să vină investitori. Păi, cu majorările de impozite și taxe și lipsa de predictibilitate a măsurilor fiscale, cum să vină investitorii? Și vă rog să citiți datele INS-ului. Investițiile în economie au scăzut cu 9%, contribuția negativă a investițiilor la creșterea economică a fost de 3%. Deci, minus 3%, pentru că nu numai că ați introdus impozite și taxe, ați tăiat investițiile publice. Și știți ce înseamnă tăierea investițiilor publice? Sacrificarea locurilor de muncă în sectorul privat.

Doamnă ministru de finanțe, vă lăudați cu un deficit mic. Cum l-ați obținut? Prin tăierea investițiilor publice. Ați sufocat economia, ați sacrificat locurile de muncă din sectorul privat. Nu aveți deficit mic ca urmare a creșterii încasărilor la buget. Nu. Pentru că evaziunea a crescut. Spuneți că o creștere a impozitelor va determina o scădere a încasărilor. Păi, dumneavoastră ați introdus taxa pe stâlp, ați introdus taxa de 7 eurocenți, ați calculat acciza cu 4,73 lei/euro și mulți transportatori nu mai cumpără din România, cumpără carburanți din străinătate finanțând locurile de muncă din străinătate și ați ajuns la următorul nivel de "performanță": să încasați mai puțin decât înainte de a mări impozitele și taxele. Această măsură fiscală nu are sustenabilitate. Nu ați demonstrat.

Doamnă ministru, sunt două legi, Legea finanțelor publice nr.500/2002 și Legea responsabilității fiscale nr.69/2010 care vă obligă să întocmiți o fișă financiară, să spuneți dacă scad veniturile în urma introducerii unei măsuri, să veniți cu măsuri compensatorii. Și din cauza dumneavoastră s-a tărăgănat aplicarea acestei măsuri, așteptată mult de mediul de afaceri. Nu asigurați predictibilitatea acestei măsuri, pentru că o legați de deficitul structural, de MTO. De ce legați? Pentru că vă e frică să nu depășiți deficitul din cauza creșterii evaziunii fiscale. Cum mediul de afaceri să aplice această măsură pe termen mediu, când dumneavoastră o condiționați? Ați transformat-o într-o măsură electorală.

O să întrebați ce va face PDL-ul. Sigur, va vota această măsură, pentru că am discutat cu mediul de afaceri și cu salariații din sectorul privat și m-au rugat, domnule deputat, vă rugăm să votați această măsură, chiar dacă se referă la trei luni în campania prezidențială a lui Victor Ponta, pentru că noi suntem sufocați, riscăm să dăm oamenii afară și nu aș vrea ca oamenii din sectorul privat să fie dați afară în decembrie, de Crăciun și de Anul Nou din cauza politicii greșite a Guvernului Ponta de supraimpozitare și de tăiere a investițiilor. Sigur, fac un rabat de la profesia de finanțist, știind că am în spate foarte mulți salariați din sectorul privat, sigur că o să le fac pe plac.

Dumneavoastră, domnilor de la PSD, ați uitat de cei care v-au dat votul, pentru că ați transformat-o într-o măsură electorală. În loc s-o aplicați de anul trecut, o aplicați în campania electorală a lui Victor Ponta. O să pierdeți, pentru că cu măsuri de genul ăsta, o să pierdeți alegerile prezidențiale.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Vă rog frumos, domnule deputat Nicolăescu. Aveți cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Trebuie să spun de la bun început că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege. Și este normal, pentru că în felul acesta Partidul Național Liberal este consecvent cu el însuși.

Probabil că mulți își aduc aminte, probabil că alții au uitat sau alții vor să uite intenționat. Această măsură face parte din cele mai importante propuneri de reducere fiscală pe care PNL-ul le-a susținut de la înființarea USL.

În programul economic al USL, în primul program de guvernare al USL, această măsură a făcut parte dintre propunerile nenegociabile pe care PNL le-a avut.

În consecință, nu putem decât să fim consecvenți cu ceea ce noi am propus, cu ceea ce noi am considerat că este important, ca mediul de afaceri românesc să fie stimulat, iar relaxarea fiscală să devină o pârghie guvernamentală de creștere economică, de creare de locuri de muncă și, nu în ultimul rând, de prosperitate pentru fiecare cetățean din această țară.

Toți știm că agenții economici ne-au reclamat costul mare al muncii din România. Toți știm că agenții economici au solicitat în repetate rânduri reducerea contribuțiilor de asigurări sociale. De aceea, în cursul anului 2013, de mai multe ori, prin reprezentanții noștri, Partidul Național Liberal a solicitat cu prioritate reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale.

Mă bucură faptul că până la urmă și PSD-ul a înțeles acest lucru și, deși a blocat un proiect de lege pe care parlamentarii PNL l-au înaintat aici, în Camera Deputaților, pe această temă, în sfârșit, Guvernul PSD, de data aceasta, din alte considerente, a acceptat să vină cu asemenea inițiativă legislativă. Nu putem decât să apreciem că, chiar și din motive strict electorale, se înaintează un asemenea proiect de lege, este susținut și înțeleg astăzi că va fi votat de PSD.

Nu ne interesează că măsura aparține PSD-ului astăzi. Ne interesează ca măsura să se aplice. Ne interesează ca mediul de afaceri să beneficieze de o asemenea facilitate fiscală. Ne interesează ca agenții economici să aibă o viață fiscală mai ușoară, să creeze mai multe locuri de muncă, să plătească mai multe impozite și taxe, nu prin volum, ci prin rulaj mai mare de activitate.

Cred că acesta este până la urmă lucrul firesc, esențial al unei măsuri fiscale pe care astăzi Camera Deputaților o ia, pare-se, în unanimitate. Și acest lucru mă bucură.

M-a mai uimit, plăcut, de data aceasta, teoria doamnei ministru Petrescu, care este o teorie corectă, dar este o teorie liberală. Și mă bucură că dumneaei susține reducerea fiscală, că ne-a dovedit cu câteva exemple de cifre că o reducere fiscală înseamnă o conformare voluntară și, în speță, o micșorare de evaziune fiscală și o colectare mai bună a veniturilor bugetare.

Astăzi declar în numele Grupului parlamentar al PNL că vom vota acest proiect de lege pentru puțin mai multă prosperitate în țara noastră.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marian Neacșu, după care domnul deputat Ovidiu Ganț.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Probabil că ar trebui să încep cu concluzia. În mod evident, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota această inițiativă valoroasă a Guvernului Ponta.

Dincolo de faptul că este o inițiativă utilă, importantă și așteptată de mediul de afaceri, este, și nu cred că greșesc dacă fac această afirmație, cea mai importantă măsură de reducere fiscală din ultimii ani. Evident, dacă nu considerăm măsură fiscală, cu efectele de rigoare, tăierea de pensii și salarii, tăierea de sume alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea autorităților locale și preluarea către bugetul național a acelor sume, toate măsurile de factura asta, antieconomice, să le spun, de la momentul guvernării de tristă amintire.

Am ascultat aici, înaintea acestei prezentări, două puncte de vedere care, mă rog, în final, și asta este de apreciat, converg către aceeași concluzie, unul mai vindicativ, altul mai echilibrat, asta depinde probabil și de modalitatea comportamentală a fiecăruia, de prezentarea fiecăruia dintre cei care au vorbit ceva mai devreme. Dar cred că cel mai important lucru și care trebuie reliefat aici este faptul că încă o dată se dovedește că legătura funcțională dintre Parlament și Guvern este vie, este practică.

Am avut un angajament, printr-o scrisoare de intenție a Parlamentului pe care am semnat-o și am aprobat-o cu toții, în care am decis cu toții că aceasta este o măsură utilă și o vom sprijini. Și am făcut-o și vă mulțumesc pentru asta. Am făcut-o prima dată, sunt absolut convins că și astăzi, după prânz, votul final va demonstra acest lucru.

Aveți astăzi în față un pachet și eu îmi rezerv dreptul, în foarte, foarte puține cuvinte, să mă refer și asupra lui, un pachet care cuprinde și măsuri sociale, care cuprinde și măsuri reparatorii, dar care cuprinde, cum este cazul acum, și măsuri proactive.

Iar îngrijorările legate de nivelul recesiunii tehnice, cum spun unii, de faptul că acea creștere economică pe care o prognozăm a fost un pic mai mică decât se prognoza, dar avem garanția că ținta va fi atinsă până la finalul anului - și asta a răzbătut și din materialul prezentat atât de generos aici de doamna ministru - toate lucrurile astea ne fac să fim încrezători că această măsură va avea aplicabilitate și în aceste 3 luni care au mai rămas până la finele anului, așa cum ne-am propus să fie aplicată, și, bineînțeles, și în anii următori, fiind asta una dintre cele mai importante măsuri pe care mediul de afaceri le aștepta, una dintre cele mai importante măsuri prin care se vor crea locuri de muncă și se vor stabiliza cele care există în momentul acesta.

Închei, evident, în aceeași notă în care am și început, invitându-vă pe toți ca astăzi, la votul final, să vă alăturați nouă în votarea acestei inițiative legislative pe care cetățenii români, și cei care sunt angajați, și angajatorii o așteaptă în egală măsură.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc. Domnule deputat Ovidiu Ganț, aveți cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Ganț.

Aveți răbdare, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimate colege, stimați colegi,

Cred că invitația de a se alătura cineva cuiva ar trebui să o facem noi publică, dacă ar fi să avem în vedere faptul că încă din legislatura precedentă și din guvernări precedente, grupul nostru parlamentar a solicitat această măsură.

În consecință, să consemnăm astăzi faptul că, din fericire, actualmente, lucrul devine posibil, voința politică fiind cvasiunanimă în Parlament. Sperăm totodată ca această măsură să producă efectele scontate și, într-adevăr, măcar în ceea ce privește investițiile străine, să consemnăm anul viitor o creștere a volumului acestora. Nu știu dacă vor sta la coadă să investească, ca s-o citez pe doamna ministru, dar cu siguranță ne vom bucura dacă-și vor îndrepta atenția mai mult către România.

În consecință, grupul nostru parlamentar, consecvent poziției sale de ani de zile, va susține acest demers și va vota în favoarea lui.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Diniță:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Partidul Conservator susține această propunere pentru a stimula mediul de afaceri și pentru a stimula economia românească, în general și sunt convins că programul de guvernare propus în campania electorală se va respecta.

Așa cum și colegii noștri liberali au fost de acord să voteze acest proiect, eu îi felicit că nu și-au schimbat părerea de a stimula de fapt economia, pentru că aici, în Parlament, noi trebuie să lăsăm disputele politice și să facem economie și să muncim pentru cei care ne-au trimis în Parlament.

Grupul parlamentar al PC va vota acest proiect de lege și sper că în continuare aceste proiecte de lege bune pentru economie vor veni.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt luări de cuvânt. Bun.

Intrăm pe amendamentele...

Nu înțeleg... Păi să ajungem acolo... Dacă mă lăsați și pe mine să termin... Stați liniștit, nu vă agitați, că e păcat... de dimineață, așa... Păi de dumneavoastră e păcat, că faceți tensiune. Vă crește tensiunea și eu trebuie să am grijă de dumneavoastră.

Bun. Deci avem 4 amendamente admise, un amendament respins. Amendamentul respins este al domnului deputat Ialomițianu, articolul III.

Începem cu amendamentele admise.

Punctul 1, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Punctul 2, Articolul I, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Punctul 2, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

La articolul III avem un amendament admis și un amendament respins.

Îl întreb pe domnul Ialomițianu: îl susțineți?

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-a fost frică că treceți prea repede și nu pot să susțin acest amendament, fiind un amendament foarte bun.

De fapt, ce propun prin acest amendament? Să eliminăm articolul III din proiectul de lege, pentru că prin acel articol se condiționează reducerea contribuțiilor cu 5 puncte procentuale cu încadrarea în deficitul structural, acel M.B.O.

În momentul în care condiționezi această facilitate fiscală bună de încasări - care vedem că sunt proaste, că se taie investițiile - înseamnă că această măsură fiscală nu-și atinge scopul. Ea trebuie să fie garantată mediului de afaceri pe termen mediu, pentru a se putea crea noi locuri de muncă.

Dacă condiționăm măsura de deficitul structural, înseamnă că la începutul anului 2015, când va veni Guvernul cu buget - să sperăm că vine alt guvern și va renunța la această măsură care, de fapt, e reglementată pe termen scurt și vrem s-o transformăm pe termen lung - nu o să elimine această măsură.

Dar totuși ca să avem garanții, să dăm garanții mediului de afaceri că această măsură este pe termen mediu, vă rog, domnilor deputați de la PSD, de la PC, de la UNPR și de la UDMR, să votați acest amendament, pentru că dăm o garanție mediului de afaceri. Înseamnă că această măsură își va atinge scopul, se vor crea locuri de muncă. Dacă rămâne așa proiectul de lege, foarte mulți angajatori nu vor crea locuri de muncă.

Sunt discuții cu mediul de afaceri și m-au rugat să vă transmit rugămintea lor, să anulați acest articol.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Bun. Supun la vot amendamentul domnului deputat Ialomițianu. Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Bun. Mulțumesc foarte mult.

100 de voturi împotrivă, 42 pentru, 3 abțineri.

Supun votului amendamentul comisiei. Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

118 voturi pentru, două abțineri, 37 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost adoptat.

Proiectul este o lege ordinară. Merge la votul final.

Vă rog, vă rog frumos. Pe procedură, domnul Nicolăescu.

Da, da, aud, aud. Când vreau aud.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 august 2019, 12:58
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro