Costel Șoptică
Costel Șoptică
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/26-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.60 Costel Șoptică - declarații politice cu titlul: "Crescătorii de animale afectate de boala limbii albastre, uitați de Guvern";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Costel Șoptică:

"Crescătorii de animale afectate de boala limbii albastre, uitați de Guvern"

Administrarea deficitară din partea autorităților sanitar- veterinare a umplut România de una dintre cele mai păguboase boli la animale - boala limbii albastre (bluetongue). Indolența - sau alte interese - a făcut ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să lase garda jos, iar, în cele din urmă, cei mai afectați au fost fermierii.

Până acum, în România nu a existat niciodată această boală, de aici vin reproșurile pentru autoritățile veterinare, care sunt reale. ANSVSA s-a ascuns în spatele unor explicații științifice privind modul de contaminare - înțepătura unei insecte. Este drept, boala evoluează din plin la granița de sud a țării, toată Bulgaria fiind contaminată, alături de alte șapte state, în special din sudul continentului. Numai că primul focar de bluetongue din România s-a consemnat în mijlocul țării, tocmai în Buzău. Nimic în sudul țării, județele de la malul Dunării anunțând focare de boală mai târziu. Se pune problema cum a ajuns insecta cu pricina tocmai în Buzău, fără să poposească și în alte gospodării, mai aproape de granițele țării. Autoritățile veterinare nu au dat și alte explicații, dar, dacă este vorba doar despre înțepăturile de insectă, atunci se pune problema de ce mai multe țări din Orientul Mijlociu au interzis importurile de carne de bovine și ovine din România. Deci există și alte posibilități de contaminare pe care ANSVSA nu le-a popularizat, dar care ar incrimina activitatea Autorității.

În aceste condiții, toate măsurile pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor le-a luat au avut menirea de a o exonera de răspundere, și nu ca să limiteze efectele bolii.

Mai mult, informațiile date publicității de către ANSVSA au avut ca scop minimizarea impactului bolii asupra României. Statistica Autorității de la începutul lunii septembrie 2014 arăta că boala evolua în 12 județe din țară. Chiar în aceeași zi, pe 3 septembrie, Comisia Europeană anunța că, în România, 21 de județe erau consemnate ca zone de restricție, plus alte patru județe care nu sunt în totalitate în această categorie.

Autoritățile sanitar-veterinare au avut grijă să se acopere de hârtii, dar, când este vorba să aplice ceea ce au spus că fac, nu se mai întâmplă nimic. De gura organizațiilor internaționale, autoritățile au întocmit Planul de contingență al României pentru bluetongue, care arată excepțional. Când este vorba de aplicarea lui, intervin marile probleme.

De la declanșarea bolii au intervenit multe divergențe între autorități și proprietarii de animale bolnave, care trebuie despăgubiți pentru pagubele înregistrate, așa cum se prevede în Planul de contingență. Pentru că acest lucru presupune bani de la buget, iar ei nu există, s-a ajuns la mari neînțelegeri între medicii veterinari și proprietarii păgubiți din cauza documentelor în baza cărora se primesc despăgubirile.

Marea problemă cu boala limbii albastre o reprezintă impactul din punct de vedere economic pentru crescătorii de animale. Noroc că nu afectează sănătatea populației! Bluetongue se extinde foarte repede, ca dovadă evoluția în România, iar singura soluție este uciderea animalelor bolnave. De aici și pagubele pe care fermierii le înregistrează. Situația negativă se propagă pe verticală, iar comerțul cu carne de bovine, ovine și caprine are foarte mult de suferit, prin limitarea lui. De exemplu, numai din oprirea importului de vaci și oi din România în trei state arabe și Israel, paguba operatorilor economici autohtoni s-ar putea ridica la aproape 150 milioane de euro.

Analizele făcute de crescătorii de ovine sunt de-a dreptul îngrijorătoare, dar nimic nu pare să clintească autoritățile statului din amorțeală. Statisticile arată că, din cauza bolii limbii albastre, circa 4,2 milioane de miei nu mai pot fi valorificați, din cei 8,8 milioane produși în acest an. La această cifră se adaugă și aproximativ 2,25 milioane de ovine reformate, ceea ce reprezintă circa 25% din numărul oilor-matcă existente în România. Pe lângă imposibilitatea valorificării animalelor, fermierii mai înregistrează costuri suplimentare și din aplicarea măsurilor de protecție și a restricțiilor de tot felul. De aici și pagubele enorme pe care numai crescătorii de ovine le-ar putea înregistra, fără a mai pune la socoteală și impactul asupra sectorul bovine.

Se pare că Guvernul este preocupat în această perioadă de alte probleme, mult mai presante - proslăvirea activității premierului Victor Ponta, aflat în plină campanie electorală. Nu se pomenește nimic despre situația gravă a crescătorilor de animale loviți de efectele bluetongue, pentru că ar trebui să se spună și ce măsuri s-au luat pentru ajutorarea fermierilor, în condițiile în care nu s-a făcut mai nimic. Dar, pentru că banii de la buget au alte destinații, mai "vizibile" în campania electorală, măsurile ce au ca scop diminuarea pierderilor fermierilor mai au de așteptat. Responsabilii guvernamentali ignoră aportul la bugetul statului din partea crescătorilor de animale, prin taxele și impozitele pe care aceștia le plătesc.

Legislația comunitară permite aplicarea unor măsuri care să limiteze pierderile suferite de crescătorii de animale. Totul depinde de autoritățile române, care trebuie să le și promoveze. De exemplu, subvenționarea depozitării animalelor abatorizate în astfel de situații extreme. Mai sunt și alte măsuri care ar putea ajuta foarte mult fermierii, fără a afecta deficitul bugetar al țării, cum ar fi deblocarea subvențiilor în sector aferente anului 2014, ceea ce ar asigura fonduri financiare pentru continuarea activității. De altfel, fermierii vor credite pe termen foarte scurt și la dobânzi reduse, până la valorificarea mieilor, iar CEC Bank, ultima bancă comercială de stat din România, ar putea să se orienteze către aceste cereri. Crescătorii de animale vor intervenția din fondurile de rezervă cu un sprijin suplimentar, care să acopere cheltuielile de întreținere pe perioada de interdicție, plus măsuri care să compenseze pierderile de preț generate de evoluția bluetongue.

De aceea, cer ca Guvernul, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ANSVSA să ia măsuri de urgență, care să vină în spijinul crescătorilor de animale afectați de evoluția bolii limbii albastre. În acest mod simplu, Guvernul și-ar proteja propriile surse de venit, pentru că bugetul de stat beneficiază de taxele și impozitele provenite din comerțul cu carne.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 0:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro