Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/26-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.68 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică având ca temă "Summitul NATO - semnale clare pentru Rusia";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Summitul NATO - semnale clare pentru Rusia"

Parteneriatul strategic cu SUA, alături de calitatea de membru al NATO și al Uniunii Europene, reprezintă pentru România elementul fundamental al politicii externe și de securitate a țării noastre. În contextul crizei din Ucraina, estul Europei și România au nevoie ca solidaritatea transatlantică să se manifeste cât mai evident, nepermițând nimănui să reînvie politica sferelor de influență sau să redeseneze granițele. În actualele condiții geopolitice se impune necesară o abordare proactivă la nivelul NATO, aptă să susțină interesele României în Alianța NATO, care să fie garantul respectării tuturor angajamentelor asumate. Susținerea proiectului antirachetă al NATO va rămâne o prioritate pentru România, susținând că țara noastră trebuie să asigure mijloacele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor la nivelul Alianței. Pentru anumite state membre, vechii termeni au prins viață din nou: descurajare și izolare, limbajul războiului rece. Și ce altceva ar putea spune o alianță militară, când în estul Europei noul, dar eternul adversar militar, modifică granițele prin violență?

NATO reacționează cu un plan menit să calmeze țările membre din estul Europei. Mai ales la Tallin și Riga, "doctrina Putin" a dat alarma. Pentru protejarea minorității ruse, Moscova și-a rezervat dreptul de a interveni. Prin orice mijloace. În Crimeea, Putin a demonstrat în ce constă o asemenea acțiune și cum se încheie. În Estonia și Letonia comunitatea rusă e numeroasă, iar Rusia caută mereu motive "s-o protejeze".

Evenimentele din ultimele luni au creat condiții ca NATO să se manifeste ca o organizație care-și exercită misiunea fundamentală de a-și apăra proprii membri. Summitul NATO care s-a desfășurat săptămâna trecută în Țara Galilor poate fi caracterizat ca un summit al solidarității, prin care se dorește a se transmite semnal extrem de puternic, și anume, că la orice risc, oricât de mic, în legătură cu membrii organizației NATO, toată organizația este gata să-și îndeplinească misiunea fundamentală, în baza art. 5 din Tratatul constitutiv al NATO.

Orice teoretician al războiului de guerilă știe că o soluție de succes în lupta cu un stat este confruntarea "în propriile condiții" - operațiuni desfășurate prin terți, încurajarea destabilizărilor locale, orice acțiuni față de care să se poată realiza cel puțin o negare plauzibilă din partea adevăratului inițiator.

Acest summit a adoptat 20 de documente, între care 5 sunt publice, iar 15 sunt secrete. Declarația summitului acoperă practic, generic, toate cele 15 documente care rămân secrete și după care structurile militare trebuie să pună în aplicare deciziile politice luate.

Planul de acțiune al NATO mărește prezența militară în România. Spre exemplu, avem pe teritoriu 1400 de militari americani, din care 600 sunt pușcași marini. Vom avea o structură de comandament NATO, având în vedere faptul că România figurează ca fiind statul care a oferit facilități pentru un comandament NATO, de dimensiuni acceptabile.

În plan bilateral, cu SUA, se necesită crearea unui centru de antrenament și exerciții la Marea Neagră, la care va participa flota României și cea a Bulgariei.

România are două baze militare: Deveselu și Kogălniceanu. În 2015, baza de la Deveselu va fi funcțională. Extrem de important pentru România este faptul că Marea Neagră este evidențiată ca o dimensiune importantă a securității euroatlantice, ca urmare a evenimentelor din Ucraina.

Armata română are multe nevoi, ca urmare a subfinanțării, iar în contextul regional dificil trebuie realizat un efort, asumat de întreaga clasă politică, pentru a îmbunătăți înzestrarea militarilor și calitatea vieții acestora. Majorarea bugetului pentru Ministerul Apărării poate reprezenta și o oportunitate de parteneriat tehnologic între firmele românești din industria de apărare și companiile europene și americane, va însemna noi locuri de muncă și va contribui și la întărirea dimensiunii economice, nu doar la cea militară, a Parteneriatului strategic dintre România și SUA.

Federația Rusă nu urmărește să angajeze o confruntare cu vestul, dar este interesată să își impună voința în fostul spațiu sovietic. În timpul Summitului NATO, întreaga comunitate internațională a privit cu mare atenție, chiar cu îngrijorare, dacă cea mai puternică alianță politico-militară prin care lumea liberă își apără valorile și legitimitatea democratică este capabilă să răspundă în fața unei grave amenințări la adresa securității tuturor. Intervențiile în Crimeea și estul Ucrainei s-au realizat pentru că Rusia consideră vestul ca fiind vulnerabil și dependent de relația capital-energie. Federația Rusă nu va iniția vreo acțiune care să se încadreze în parametrii de activare a articolului 5 din tratat, referitor la asistența acordată părților atacate, inclusiv folosirea forței armate. Alianța NATO se va confrunta și cu escaladarea activității de culegere de informații, sprijin pentru mișcările politice ostile UE și NATO, susținerea fracturilor naționaliste, penetrarea industriei strategice, a zonelor de decizie politică sau de influență mediatică.

Comandamentul Aliat în România, sporirea considerabilă a prezenței militare la Marea Neagră, creșterea efectivelor NATO în România, asigurarea interoperabilității cu forțele armate ale Republicii Moldova sunt, în mod clar, măsuri generate de o stare de fapt, și anume, ridicarea nivelului de amenințare în proximitatea țării noastre. Nu asistăm la simple exerciții de "flexare a mușchilor", ci la nevoia de a spori garanțiile practice privind securitatea României, ca urmare a solicitării părții române și analizei partenerilor din NATO. România va fi națiune-cadru pentru programul care vizează securitatea cibernetică a României. Republica Moldova va fi alături de noi inclusă în două programe: unul se referă la platforma de interoperabilitate a armatei Republicii Moldova cu structurile NATO, iar al doilea se referă la efectuarea de exerciții comune împreună cu armata Republicii Moldova.

În contextul actual tensionat și instabil din regiune, poziția strategică a României este mai importantă decât oricând. România, stat euroatlantic, partener strategic cu SUA și învecinat cu Marea Neagră, va trebui să fie capabilă să fructifice aceste avantaje strategice. Niciodată după 1989 România nu s-a aflat într-o poziție geostrategică mai favorabilă. România are șansa să construiască și să-și asume un asemenea proiect regional și, în plus, să valorifice aceste oportunități. Într-o regiune plină de incertitudini, România trebuie să demonstreze că este un reper ferm, că este punctul de plecare al unor inițiative diplomatice și strategice care să vizeze frontiera de est a Uniunii Europene și a NATO.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 13:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro