Elena-Ramona Reuer
Elena-Ramona Reuer
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/26-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.125 Elena-Ramona Uioreanu - declarație politică: - "Despre autonomia Ținutului Secuiesc";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Elena-Ramona Uioreanu:

Noi trăim în țara numită România. Unii consideră asta o binecuvântare, alții o neșansă. Fiecare cu percepția lui, strâns legată de nivelul de reușită în viață și de pretențiile pe care le are de la semeni. Pentru toți însă este comună cetățenia, cu obligații precise față de statul român și, pentru toți, ar trebui să fie comună limba. Limba română este una dintre cele mai dificile, spun străinii, dar și mai frumoase limbi existente, ale cărei posibilități de exprimare depășesc multe bariere ale imaginației.

Istoria tulbure și sângeroasă a acestor teritorii a așezat, laolaltă multe etnii, fiecare cu specificul ei. Aceeași istorie a făcut ca Moldova, Țara Românească și Transilvania să fie separate în cea mai mare parte a timpului. România, ca stat propriu-zis, de-abia a împlinit 155 de ani, mai puțin chiar decât Statele Unite ale Americii, iar întreagă n-a fost decât 20 de ani, în perioada interbelică. Singurul element de continuitate, conștient sau nu, au fost etnicii români, mereu majoritari în cele 3 regiuni. Transilvania a fost cucerită de maghiari la finele primului mileniu și tot ei au condus-o până în 1919. Firește, această vechime este depășită de cea a românilor, aflați pe aceste teritorii cu secole bune înainte, dar ea le conferă maghiarilor un altfel de statut decât cel al românilor emigrați în Spania, să zicem. Ei sunt ai acestui pământ, iar românii au acceptat asta mereu, ca pe o stare normală de lucruri. Din păcate, reciproca n-a fost și nu este unanim împărtășită de concetățenii noștri unguri. Există printre ei oameni care îi disprețuiesc pe români și vor neapărat să se izoleze de ei. Trist este că, în fruntea acestei mișcări separatiste, se află intelectuali și mulți tineri, de la care, în plin secol XXI, te-ai aștepta să emane lumina viitorului, și nu bezne medievale grosier retușate.

Suntem în UE, suntem în NATO, putem circula, gândi și interacționa în libertate, dar liderii maghiarilor transilvăneni vor să-și creeze o nouă regiune autonomă, după modelul celei moșite sub oblăduirea lui Stalin în anii ’50 ai secolului trecut, ba chiar mai abrupt separată de România.

Am să vă citesc câteva prevederi din proiectul de creare a unității administrativ-teritoriale numite Ținutul Secuiesc, așa cum le-a conceput și publicat UDMR, de conivență cu partidele maghiare așa-zis concurente. Iată, așadar:

  • "Ținutul Secuiesc se constituie ca regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și a prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș;
  • Fără a prejudicia dispozițiile privind drapelul României și stema țării, regiunea și județele componente au steaguri și steme proprii, aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile județene;
  • Politica externă, cea monetară și apărarea națională, inclusiv organizarea și conducerea serviciilor secrete, rămân în competența exclusivă a statului și nu pot fi modificate prin lege;
  • În Ținutul Secuiesc va funcționa cel puțin o agenție a Băncii Naționale Române, având competențele pe care le au celelalte agenții ale acesteia."

Dragi prieteni, ceea ce tocmai v-am citat nu este un proiect de autonomie administrativă regională firească, modernă și necesară, ci pune bazele unui stat federal, cu două republici distincte: Ținutul Secuiesc și restul României.

Sunt ardeleancă 100%, tatăl meu e sas din Ardeal, n-am avut și nu voi avea niciodată idei xenofobe, dar ceea ce ne solicită UDMR nu poate fi trecut la capitolul boemă politică. Mai ales, fiindcă acest program detaliat de spargere a teritoriului României apare în plină ofensivă politică, mediatică și de alte genuri, a extremei drepte din Ungaria.

Economia mondială suferă în continuare de pe urma crizei. Zeci de războaie, mari și mici, macină vieți și averi pe toată întinderea planetei. Aproape de granițele noastre răsăritene își face încălzirea un conflict major, cu participarea, deocamdată, a două state, ambele neprietene nouă.

Românii suferă de sărăcie și debusolare. Parlamentul, Guvernul și Președinția nu dau semne de trezire la realitate, ba dimpotrivă. Ei bine, exact în aceste zile sumbre apare UDMR și cere federalizarea României. Îngăduiți-mi să nu cred în coincidențe și să declar, cu toată răspunderea, ca deputat român și liberal, că ne aflăm în fața unui pericol mortal. Principiul bulgărelui de zăpadă va funcționa cu nemilă, imediat ce permitem formarea unui bulgăre. Dacă mai credem în România, în români, în limba, istoria, tradițiile și viitorul nostru, vom pune piciorul în prag, așa cum ar proceda orice stat populat de cetățeni responsabili. Dacă nu, există oricând varianta transformării noastre în slugi pe propria moșie. N-ar fi oricum o premieră, iar cozile de topor n-au identitate națională, ci doar cont în bancă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 7:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro