Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/26-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.141 Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: - "Extremism și război în Europa: un bilanț trist pentru Ziua Democrației";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Extremism și război în Europa: un bilanț trist pentru Ziua Democrației"

România a sărbătorit luni, 15 septembrie, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite, Ziua Internațională a Democrației. Anul acesta avem însă un bilanț trist tocmai la nivel european, pe continentul care a dat lumii întregi atât mecanismul democratic, înțeles ca participare largă la decizie și ca putere a majorității, cît și liberalismul politic, prin drepturile și libertățile civile și politice. Ambele stau de două secole la baza regimurilor de democrație liberală născute în Europa și au adus bunăstare și pace timp de decenii.

Dacă acum 6 ani, la instituirea acestei zile de către ONU, bunăstarea și pacea păreau valori ferm stabilite la nivel european, azi nu mai sunt concepte ce par rezervate retoricii politice.

Criza economică a afectat în mod serios bunăstarea, aducând nemulțumiri sociale și crize politice care alimentează formațiunile extremiste. În 2014 am avut confirmarea acestui fapt la alegerile europarlamentare. Stabilitatea regimurilor de democrație liberală este pusă în pericol. Cazul Franței, tocmai țara revoluției de la 1789, de care este legat liberalismul politic, este exemplul cel mai recent al riscurilor în fața cărora se află democrația și liberalismul. Procente semnificative din electorat susțin partide extremiste care, dacă vor ajunge în executivul francez, vor intra implicit și în executivul european. Nu este, de altfel, un caz singular în Europa. Este un fenomen care trebuie privit cu seriozitate pentru că reprezintă o amenințare severă la adresa Uniunii Europene - mai ales la nivelul mecanismelor decizionale unde se cere unanimitate. Ce viitor au deciziile UE, mai ales cele cu impact asupra politicii externe și de securitate, când - direct sau indirect - lideri cu convingeri extremiste primesc putere decizională?

Pacea, la rândul său, este amenințată prin implicațiile complexe ale conflictului ucrainean și tensiunile în planul securității între UE-NATO-Rusia. Este pusă mai ales sub semnul întrebării prin vulnerabilitățile care au fost evidențiate de criza pe care o traversăm începând cu toamna anului trecut, când Ucraina a dorit să aleagă democrația liberală și Europa.

Sunt doar 6 ani de când ONU sublinia necesitatea promovării și protejării democrației ca valoare universală, miza fiind atunci dezvoltarea democrației la nivel mondial. Azi înțelegem că miza este simultan mondială și europeană. Lecția este că valoarea regimurilor de democrație liberală, beneficiile lor sociale, economice și politice trebuie cultivate în mod constant și permanent.

Tema acestui an, "Implicarea tinerilor în democrație", este în mod cert răspunsul la lecțiile oferite de acești ultimi 6 ani și de anul 2014 în special. Mobilizarea politică a tinerilor trebuie făcută în spiritul democrației și valorilor liberalismului politic, pentru că ei sunt votanții care pot înlătura în următorii ani pericolul extremist sau cei care îl pot alimenta, entuziasmați de discursuri ale celor care nu cunosc sau uită istoria.

Educația pentru democrație în școală este unul din instrumente. Dezvoltarea proceselor decizionale participative la nivelul comunităților este alt instrument. În România, cel de-al doilea instrument este insuficient promovat și lipsește aproape cu desăvârșire la nivel practic. Valorile care au animat generațiile anterioare, care aveau experiența sau amintirea războaielor sau regimurilor autoritare, nu mai au o forță la fel de mare în cazul tinerilor de azi. Numai prin exercițiul democratic la nivelul comunității unde trăiesc pot învăța și înțelege că democrația este o valoare care merită să fie utilizată și, la nevoie, apărată.

Sper că viitoarele alegeri prezidențiale ne vor aduce un președinte dedicat pe deplin acestor valori.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 0:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro