Constantin Rădulescu
Constantin Rădulescu
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/26-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.175 Constantin Rădulescu - declarație politică avertisment: "România fără aer!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Rădulescu:

"România fără aer!"

Este bine știut faptul că pădurile constituie plămânii planetei. Este însă la fel de bine știut faptul că în fiecare an au loc defrișări masive care afectează din ce în ce mai grav mediul și, prin aceasta, viața noastră. Cu alte cuvinte, "plămânii" planetei sunt micșorați tot mai mult, în dauna fizică a fiecărui om și, evident, a fiecărei ființe.

Dacă în unele țări s-au luat măsuri drastice împotriva celor care abuzează în tăierea pădurilor, în alte țări consider că lucrurile au scăpat de sub control.

Se pare că România se înscrie în această zonă a defrișărilor masive, fără niciun control sau, dacă vreți, cu un control insuficient. Altfel nu se poate explica dispariția fizică, din teren, a pădurilor de pe mii de hectare, printr-o exploatare a vegetației forestiere fără precedent și fără asigurarea lucrărilor silvice obligatorii după tăierea arborilor, cum ar fi: împăduriri, degajări, descopleșiri, precum și refacerea torenților, albiilor torențiale și drumurilor distruse ca urmare a exploatării pădurilor, apoi igienizarea periodică a zonelor cu vegetație forestieră etc.

Dacă în 1989 România se putea lăuda cu cca. 6,9 milioane de hectare de pădure, în prezent România mai deține doar aproximativ 6,65 milioane de hectare de pădure, reprezentând cca 26% din suprafața țării, fiind sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de cca 34% și mult sub nivelul țărilor nordice, unde procentul este de 80%. Statisticile arată că în ultimii 25 de ani suprafața de pădure s-a micșorat cu cca 250.000 de hectare de pădure. Cu alte cuvinte, suprafața de pădure din România se micșorează în fiecare an cu cca 7.000 de hectare.

Ce înseamnă acest fapt? Nu cumva este un atentat mascat la viața și sănătatea noastră? Și dacă este așa, cine se face responsabil de acest atentat? De ce nu este descoperit acest responsabil sau de ce nu este pedepsit exemplar? Cine profită de pe urma defrișărilor masive? Unde se duce profitul de pe urma despăduririlor?

De ce mai este plătit din banii publici personalul atâtor autorități, agenții naționale, instituții etc., înființate și puse să asigure exploatarea corectă, legală și rațională a pădurilor, ori să aplice măsuri împotriva celor care încalcă legea, sau să educe populația cu privire la conservarea mediului și altele asemenea? Cine protejează până la urmă pădurile României de abuzurile săvârșite în acest domeniu, zi de zi, de tot felul de firme multinaționale sau autohtone, aflate parcă într-un concurs ciudat, gen "cine defrișează mai mult cu consecințe dezastruoase pentru mediu, pentru oamenii din această țară și în general pentru viață, câștigă!"?

Vă dau câteva exemple de exploatare masivă, dezastruoasă a pădurilor:

1. O suprafață uriașă de pădure (cca 650 de hectare) din Munții Giurgeului, pădure aflată într-o arie protejată din județul Harghita, a fost defrișată la ras în numai trei ani (2003-2006), cu toate că legea (Codul silvic) prevede că dintr-o singură zonă nu se poate tăia la ras pe mai mult de trei hectare! Descoperirea acestei defrișări colosale și, atenție, într-o zonă protejată, a fost făcută de o echipă a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), în urma supravegherii prin sateliții NASA, prin metoda comparării imaginilor luate la intervale diferite de timp asupra aceleiași zone.

În paranteză fie spus, aș recomanda ICAS-ului ca intervalele de timp să fie mai scurte (maximum 1-2 luni), altfel ne vom trezi că monitorizarea prin satelit ne va servi doar la constatarea că s-a mai tăiat la ras o suprafață de pădure de sute de hectare și nu pentru a depista rapid unde se produc tăieri la ras ca să se intervină operativ în scopul verificării legalității respectivelor defrișări și, eventual, stopării acestora concomitent cu aplicarea măsurilor ce se impun.

2. O suprafață de pădure de cca 500 de hectare din Munții Maramureșului a fost tăiată de asemenea la ras în trei ani (2006-2009).

3. Sute de hectare de pădure au fost tăiate la ras în ultimii 5 ani în Munții Lotrului și Munții Latoriței, unde, de altfel, se continuă tăierea la ras. Cât de legale au fost și sunt aceste tăieri nu știu, dar mă întreb și eu cum se întreabă majoritatea locuitorilor de pe Valea Lotrului și de pe Valea Latoriței de ce transportul lemnului s-a făcut și se face cu precădere în cursul nopții.

Și exemplele pot continua. Din relatările unor cetățeni am constatat că firmele care exploatează nemilos pădurea recurg de cele mai multe ori la diverse stratageme menite să ascundă tăierile la ras, cum ar fi, de exemplu, lăsarea la marginea pădurii, de regulă vecină cu drumurile publice, unei fâșii de pădure late de 20-30 m, astfel încât să nu se observe dezastrul din interior sau plantarea de-a lungul drumului public a unor indicatoare de interdicție (a se citi de descurajare) a intrării în pădure, de fapt, în fâșia de pădure de la marginea drumului, sub pretextul că este vorba de o proprietate privată și cine îndrăznește să intre, va suporta consecințe dintre cele mai neplăcute.

Solicit celor în drept, adică Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Ministerului Afacerilor Interne, direcțiilor de specialitate din aceste ministere, autorităților statului, centrale și locale (Curtea de Conturi, Prefecturi, Consilii județene și locale, Poliție, Jandarmerie etc.) să ne prezinte o situație clară, la zi, a exploatărilor silvice din România, ce urmări se conturează în viitorul apropiat ca urmare a exploatărilor silvice fără discernământ efectuate în țara noastră și ce măsuri s-au luat până acum, câte delicte silvice au fost instrumentate și cum au fost soluționate, ce măsuri trebuie luate pentru stoparea unui astfel de fenomen distructiv.

Vă spun cu toată sinceritatea că rămân fără cuvinte când iau la cunoștință din mass-media că a fost prins câte un cetățean care "a transportat fără forme legale, cu căruța, aproximativ 0,5 metri cubi de material lemnos" și i s-a întocmit dosar penal, în timp ce zi de zi și mai ales noapte de noapte trec tirurile încărcate cu 50-60 de metri cubi de material lemnos către firmele de profil, fără să le oprească cineva pentru un minim control de rutină! Nu încurajez în niciun fel încălcarea legii, dar mărturisesc că nu pot fi convins că defrișarea masivă din România se datorează celor câțiva cetățeni amărâți prinși de organele în drept în timp ce transportau materialul lemnos cu căruța!

Solicit totodată efectuarea unui inventar riguros al suprafețelor împădurite, cu atât mai mult cu cât, deși în teren situația este dezastruoasă, pe hârtie datele arată că suprafața de pădure din România este în continuă creștere. Mă întreb cine are interesul să furnizeze date liniștitoare în privința pădurilor din România. Aceste mistere trebuie elucidate cât mai repede!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 18:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro