Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.106/10-10-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 30-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.27 Ana Birchall - declarație politică având ca temă "Măsuri de stopare a fenomenului brain-drain";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Ana Birchall:

"Măsuri de stopare a fenomenului brain drain"

Declarația politică se referă la un fenomen foarte răspândit odată cu procesul de globalizare, care afectează România și viitorul acesteia, exodul creierelor sau așa-numitul brain drain.

Migrarea creierelor (așa-numitul "brain drain") este considerată o problemă extrem de importantă cu care se confruntă numeroase state în curs de dezvoltare, printre care și România. Majoritatea studiilor efectuate pe această temă sugerează că fenomenul are două efecte negative distincte. "Contează dacă oamenii inteligenți pleacă în număr așa de mare? Pentru lumea luată ca întreg, este bine ca cei mai înțelepți să își exercite abilitățile acolo unde obțin recompensa cea mai mare. Dar acest lucru nu este adevărat pentru țările individuale care pierd o parte importantă din clasa de mijloc educată... Pe lângă pierderea producției potențiale, adăugați pierderea fiscală cauzată de migrație. Contribuabilii din țările în dezvoltare au plătit pentru educația multora dintre cei care pleacă... Și migrația lasă în urmă mai puțini lucrători care să suporte costul îngrijirii celor vârstnici." (The Economist, Outward Bound (Special Report Emigration), 28 September 2002.)

Analiștii români preocupați de fenomenul emigrației, în special a forței de muncă educată, ajung la o concluzie asemănătoare: "La nivelul societății, migrația tinerilor români reprezintă o problemă importantă. Migrația reprezintă o pierdere importantă pentru țară, prin potențialul intelectual, științific și economic pe care îl reprezintă aceștia, și prin pierderea investiției făcute în educarea lor." (Florian, R, "Migrația tinerilor cercetători români", Ad Astra 3(2), 2004).

În momentul în care un tânăr pleacă în altă țară, România pierde atât banii cheltuiți cu educarea lui în anii de școală (iar aici discutăm de peste 1.000 euro pe an), cât și veniturile viitoare pe care acesta ar fi putut să le genereze dacă ar fi rămas în țară. Astfel, un calcul sumar arată că plecarea a doar 5-6.000 de tineri determină din start pierderi de circa 100 milioane euro, iar dacă adăugăm și pierderile economice înregistrate pe termen lung ajungem la sume absolut uriașe și extrem de îngrijorătoare.

În acest context, vin în fața dumneavoastră pentru a vă spune că este necesar să găsim soluții pentru a ne conserva valorile, iar capitalul uman este cel mai de seamă dintre ele.

Nu putem rămâne indiferenți la faptul că medicii, IT-iștii, inginerii și alți tineri bine pregătiți aleg să nu se mai întoarcă de la studii sau să plece, urmând sfaturile nefericite ale unor politicieni ca Traian Băsescu. Știm cu toții derapajele domnului președinte care spunea că românii care muncesc în străinătate vor reveni în România "când va fi momentul", ca o trimitere la vorba românească ancestrală "când va fi să fie", rudă de gradul întâi cu "când o da Dumnezeu". De parcă vremurile bune sunt fenomene ale naturii, ca ploaia, curcubeul sau crivățul, și nu efecte ale unor decizii politice sănătoase!

Este de datoria noastră să creăm aici, acasă, toate condițiile pentru ca acești tineri să nu mai fie nevoiți să plece la sfârșitul studiilor pentru că nu găsesc un loc de muncă sau să fie determinați să se întoarcă, convinși fiind că România are nevoie de ei. Salut pe această cale eforturile pe care Guvernul Ponta le face pentru crearea locurilor de muncă, facilitățile oferite pentru tinerii care vor să își deschidă o afacere în țară, creșterea salariilor pentru medicii rezidenți și personalul medical, avantajele oferite tinerilor fermieri, angajarea tuturor absolvenților de școli militare imediat după terminarea studiilor, precum și alte măsuri menite să valorifice imensul potențial uman pe care îl are România.

Consider însă că ne revine și fiecăruia dintre noi, politicienii din Parlamentul României, o responsabilitate față de acest exod al talentului românesc. Numai prin strategii coerente de creștere a nivelului de educație, de creare a unor noi locuri de muncă, de creștere a prestigiului României pe plan internațional vom reuși să ne convingem valorile că se pot realiza din punct de vedere personal și profesional în țara lor. Nu trebuie să fim nepăsători față de acest fenomen al migrării creierelor, pentru că cea mai de preț avuție a unei națiuni este capitalul ei uman. Vom avea un viitor mai bun ca țară și ca popor numai dacă vom ști să ne prețuim valorile, atât cele trecute, cât și cele viitoare și dacă le vom crea toate condițiile pentru a se împlini, personal și profesional, aici, acasă.

Urmând exemplul altor state, cum este Israelul, putem dezvolta politici de atragere a celor care acum produc plus valoare în alte colțuri ale lumii, putem promova politici de conservare și păstrare a capitalului uman autohton. Sunt convinsă, că prin reducerea fenomenului brain drain putem oferi un viitor mai bun copiilor noștri pe termen mediu și României, ca stat, pe termen lung. Viitorul nostru depinde de capacitatea de a lucra împreună pentru generațiile care vin, pentru a le crea condițiile de a se afirma și de a se simți doriți și sprijiniți acasă, în România. Numai trecând peste disputele mărunte și interesele imediate, copiii noștri pot avea o șansă aici, în locul în care s-au născut, iar darurile făcute de Dumnezeu, prin ei să rodească în Grădina Maicii Domnului. Atunci când în joc este viitorul nostru, ca națiune, este nevoie de o a doua Mare Unire a românilor!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 19 noiembrie 2019, 2:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro