Răzvan-Ionuț Tănase
Răzvan-Ionuț Tănase
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.106/10-10-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 30-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.154 Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică cu titlul: "Calitatea aerului din România, în vizorul Comisiei Europene";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Calitatea aerului din România, în vizorul Comisiei Europene"

Săptămâna trecută am reușit să ne facem din nou remarcați la nivelul Uniunii Europene prin dezinteresul pe care țara noastră continuă să-l manifeste față de cetățenii săi. De data aceasta poluarea aerului și nerespectarea legislației în domeniu ne-a adus în fața CE, care se arată mai preocupată de sănătatea populației din România decât cei cărora ar trebui să le pese cu adevărat de acest lucru.

Astfel, procedura de infringement lansată în anul 2013 își urmează pașii, demonstrând că nici posibilele sancțiuni venite din partea UE și nici costurile umane uriașe nu-i mai impresionează pe responsabili, care încă din 2007 ignoră avertismentele și se eschivează în fața măsurilor ce ar trebui luate pentru ca locuitorii din București, Iași și Brașov să respire un aer curat. Cu dezamăgire constat că îmbunătățirea legislației de mediu și succesele privind creșterea calității aerului nu i-au impulsionat pe mai marii din domeniu în sensul respectării, în primul rând, a normelor impuse de Uniune și urmării modelelor care și-au dovedit eficiența până în acest moment.

Din păcate, avertismentele primite în ultimii ani, care au rămas fără răspuns din punct de vedere al soluțiilor implementate pentru remedierea situației existente în anumite zone din țară și pentru limitarea expunerii cetățenilor la particulele fine de tip PM 10, ne-ar putea costa o sesizare a cazului la Curtea de Justiție a UE. Greu este însă de înțeles care sunt argumentele sau sancțiunile care ar putea determina actualul guvern să-și dovedească preocuparea față de problemele de mediu din cauza cărora suntem tot mai des trași la răspundere de mai marii europeni.

Poate datele publicate în rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății sunt mai sugestive pentru autorități și le vor deschide ochii în privința efectelor extrem de serioase pe care poluarea aerului le are asupra oamenilor. În cel mai recent studiu (martie 2014), care a vizat atât regiunile urbane cât și cele rurale, sunt prezentate cifre care reflectă faptul că poluarea a devenit principalul risc pentru sănătate în întreaga lume. Aceasta a ucis în anul 2012 peste 7 milioane de oameni, de vină fiind atât particulele din aerul interior cât și din cel exterior, care declanșează boli de inimă, respiratorii, cancer și boli cronice pulmonare. OMS mai atrage atenția asupra faptului că fenomenul are un impact semnificativ asupra organismului nostru, scăzând cu 8,6 luni durata de viață a unui cetățean european și provocând de asemenea diferite afecțiuni în cazul copiilor, care se manifestă încă de la naștere. Nu sunt de neglijat nici costurile financiare pe care poluarea atmosferică le generează, statul cheltuind anual sume considerabile prin sistemul de sănătate atât pentru spitalizarea persoanelor cu afecțiuni respiratorii, cât și pentru consumul de medicamente compensate și consultațiile din cabinetele medicilor de familie. Situația îngrijorătoare este semnalată și în rapoartele World Wide Fund care desemnează România ca fiind una dintre cele mai poluate țări din Europa.

În declarațiile oficialilor noștri și pe hârtie stăm foarte bine la acest capitol, dar când vine vorba despre ceea ce se întâmplă în realitate, observăm că nu se depune nici cel mai mic efort pentru a ne alinia la standardele europene, iar măsurile fie nu sunt aplicate, fie întârzie să-și dovedească eficiența. Dacă în întreaga lume se acționează sub diverse forme pentru a crește, de exemplu, numărul spațiilor verzi care influențează pozitiv calitatea vieții și starea de sănătate a populației, noi continuăm să ne confruntăm cu un deficit și din acest punct de vedere în majoritatea orașelor din țară, situându-ne sub normele OMS și cele impuse de UE.

Având în vedere acțiunile care se întreprind la nivel internațional pentru a spori calitatea aerului, consider că autoritățile responsabile ar trebui să dea dovadă de mai multă implicare și nu să ignore sau să trateze cu superficialitate avertismentele venite din partea Uniunii Europene, așa cum s-a întâmplat până acum.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 29 februarie 2020, 11:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro