Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 25, 2014
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.119/05-12-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2014 > 25-11-2014 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 25, 2014

2. Dezbateri politice organizate în temeiul art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu participarea primului-ministru;

   

După pauză

   

După pauză, ședința a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Rog pe toți colegii să-și invite colegii în sală pentru a începe dezbaterea pe articolul 182.

Domnule Popescu, prezența? Avem cvorum?

Dragi colegi,

Continuăm lucrările. Din totalul celor 401 deputați, 235 sunt prezenți. Sunt absenți 126, din care doar 23 participă la alte activități parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.

Pe ordinea de zi, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, avem dezbateri politice organizate în conformitate cu prevederile art.182 din regulamentul nostru, cu participarea primului-ministru.

Biroul permanent și Comitetul liderilor de grupuri parlamentare au hotărât să propună următoarea dezbatere ca desfășurare: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar PNL, având timp maxim alocat 3 minute, prezentarea de către domnul Victor Ponta, primul-ministru al României, a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice. Are timp rezervat 50 de minute pe care le utilizează, după cum știți, la începutul și la finalul dezbaterilor. Dezbaterea din partea grupurilor politice parlamentare, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Timpul alocat maxim este următorul: grupurile mari, grupul cel mai mare, PSD-ul, 15 minute, PNL-ul, 10 minute. Grupurile parlamentare PDL, Conservator și neafiliați câte 5 minute. PP-DD-ul, minoritățile naționale, UDMR-ul, câte 3 minute.

La finalul dezbaterilor se dă cuvântul reprezentantului Guvernului, după cum știți.

Obiecții la procedură? Aveți cuvântul.

Domnul deputat Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR. Păi, a ridicat înaintea dumneavoastră, a fost mai rapid de mână.

Domnule Árpád, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule prim-ministru,

Eu am știut că noi avem 5 minute. Mă rog, o să ne putem încadra și în 3 minute. Dar cel puțin mi se pare interesant că un așa-zis grup al independenților are 5 minute, față de trei grupuri parlamentare care au fost consacrate conform alegerilor din 2012 care au câte trei minute. E contrar logicii, prevederilor constituționale și legale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

Vă reamintesc că și data trecută am avut în felul următor. Grupurile de peste 100 de membri - 15 minute, grupurile între 50 și 100 de membri - 10 minute, grupurile între 20 și 50 de membri - 5 minute, grupurile sub 20 de membri - 3 minute. Din păcate, deputații neafiliați însumați merg în această variantă. Dacă depășiți un minut sau două niciodată eu nu am tăiat cuvântul decât dacă au fost jigniri aduse celorlalte grupuri politice parlamentare sau dacă ați depășit cu 5-6 minute. Din punctul meu de vedere este o copie a ultimei dezbateri. Nimic altceva făcut, a ultimelor două dezbateri, de fapt.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul.

Decizie luata de liderii grupurilor și cu aprobarea Biroului permanent în unanimitate.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Pentru o corectă informare a dumneavoastră, ieri, în Biroul permanent, fără a avea nimic scris, Biroul permanent a hotărât ca dezbaterile să înceapă cu 10 minute alocate pentru grupurile mari și 5 minute alocate pentru grupurile mici. Asta a fost propunerea supusă votului Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Astăzi însă, cu surprindere aflăm că un grup parlamentar este mai mare decât ce am discutat ieri și are 15 minute, alte grupuri parlamentare sunt mai mari decât altele, care sunt mai mici și au 10 minute, unele... și după care încep unele mai mici și mai mititele.

Or, domnule președinte, dacă e să fim foarte corecți - ne uităm în stenograma dezbaterilor de ieri din Biroul permanent - n-am discutat că PSD-ul va avea 15 minute, precum faptul că n-am discutat că alte grupuri parlamentare vor avea 3 minute. Deci din punctul ăsta de vedere, v-am cerut ieri în Biroul permanent să dezbatem și să discutăm o formă pe care s-o agreăm astăzi în plenul Parlamentului.

O astfel de dezbatere, cu atât de mare încărcătură politică, am ajuns s-o dezbatem la 2-3-4-5 minute, când ar fi trebuit să stăm astăzi aici și să găsim soluții. Dumneavoastră spuneți, domnule, soluțiile le vom găsi poate în viitor. Nu, ar fi trebuit să găsim soluții... să răzbată de aici soluțiile, domnule președinte, nu 3 minute. Nu 5 minute pentru milioane de români din diasporă.

Dacă-i tratăm așa, cu 3 minute și 5 minute...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc. Procedura are 2 minute...

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

... astfel vom obține și voturile. Și-mi pare rău, domnule prim-ministru, că nu ați imprimat puterii un comportament adecvat. Poate tocmai de aceea ați și pierdut alegerile. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Tinel Gheorghe, în Parlament nu a pierdut nimeni alegerile deocamdată, decât dumneavoastră. Când o să aveți guvernarea și o să luați acest lucru prin vot în 2016, atunci o să discutăm. Până atunci mai discutăm altfel.

A doua chestiune, nu fiți nervos, fiți calm, domnule Dascălu, fiți calm, domnule. După ce că veniți rar la Parlament, nu fiți nervos, vă rog frumos... fiți calm!

Dragi colegi, în acest moment există un singur Partid Național Liberal, două grupuri politice. Adunate cele... aceste minute care au fost propuse de către Biroul permanent în unanimitate sunt 15. deci PSD-ul are 15 minute, Grupurile parlamentare PDL și PNL, în acest moment ar trebui să fie un singur grup, au tot 15 minute. Celelalte grupuri politice parlamentare... liberal conservator are 5 minute, că este cel mai mare grup. Grupurile în jur de 20, întotdeauna au avut 3 minute.

Dacă dumneavoastră considerați că trebuie să le dăm 5 minute și celor care au 11 parlamentari sau 16 parlamentari și există egalitate de tratament între ei, putem să propunem aceste lucruri fără să facem acest discurs politic care s-a încheiat la ora 10 dimineața. Și atunci venim ca lideri de grup parlamentar și facem această propunere. Grupurile care au între 20 și 50 propunem ca în loc de 3 minute să aibă 5 minute toate și noi supunem la vot, mă consult cu liderii grupurilor politice parlamentare. Dar așa, să vorbim discuții la microfon, doar ca să dea bine la presă... nu rezolvăm nicio problemă.

Eu am înțeles din ceea ce ne-a spus domnul lider al grupului politic parlamentar care astăzi îi susține pe cei de la PP-DD, colegii mei de la minoritățile naționale și UDMR, că ar dori 5 minute în loc de trei. Eu sunt de acord, n-am nicio problemă. Dacă ceilalți lideri de grupuri politice parlamentare au vreo problemă?

Domnule Neacșu, nu?

Partidul Liberal Conservator? Nu.

PP-DD-ul? Nu. Mulțumesc foarte mult.

Atunci vă fac următoarea propunere. Traducând ceea ce a zis domnul deputat, Grupul PSD are 15 minute, Grupul Partidului Național Liberal are tot 15 minute, deși are două grupuri politice parlamentare, și ei vorbesc doi, nu unul, cum a stabilit Biroul permanent. Și grupul parlamentar liberal conservator, UDMR, minorități naționale, PP-DD-ul au câte 5 minute, iar deputații afiliați au o singură luare de cuvânt, însumat tot 5 minute. Cine se va înscrie, acela va vorbi.

Sunteți de acord, liderii grupurilor parlamentare? Mulțumesc. Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Să înceapă votul. Bun. Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS 126 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă. 52 de colegi, o să-i vedeți pe listă, n-au fost de acord ca grupurile mici să primească două minute în plus. Îmi e teamă că sunt aceia care au și luat cuvântul, dar nu mai contează...

Din partea Partidului Național Liberal. Vă rog frumos să prezentați tema.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe se îndreaptă spre tribună și vrea să ia cuvântul.)

Dumneavoastră sunteți de la Partidul Democrat Liberal. Păi, nu, dar... poate Partidul Național Liberal, până vă faceți un singur grup... Păi, vă rog frumos, nu sunteți... domnule lider de grup... o să am rugămintea la dumneavoastră, din partea Partidului Național Liberal, dacă se poate. Păi, nu putem să ne jucăm cu două unități de măsură.

Domnule deputat Andronache, bine ați revenit! Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.182 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a solicitat organizarea unei dezbateri în plenul Camerei Deputaților, cu participarea primului-ministru, domnul Victor Ponta. Tema dezbaterii o reprezintă organizarea deplorabilă de către Guvernul României, în secțiile de vot din străinătate, a celor două tururi de scrutin pentru alegerea Președintelui României.

Considerăm absolut necesară și urgentă o astfel de dezbatere în contextul în care dreptul constituțional la vot, dreptul de a alege al zecilor de mii de români din străinătate a fost în mod flagrant încălcat prin faptul că nu au putut vota, iar imaginea României în plan internațional a avut enorm de mult de suferit.

Modul defectuos în care Guvernul Ponta a organizat procesul electoral în străinătate a condus chiar și la apariția unor situații în care cetățenii români din afara granițelor țării care s-au prezentat la vot și nu au putut vota au fost umiliți și bruscați, ajungându-se inclusiv la confruntări cu forțele de ordine locale.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Liderii grupurilor politice parlamentare, o să vă rog frumos să nu uitați, înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru al României, Victor Ponta, la secretariat să faceți propunerile pentru luările de cuvânt.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă aflu azi în fața dumneavoastră în baza articolului 182 din Regulamentul Camerei Deputaților pentru a dezbate, într-adevăr, o situație cu totul și cu totul reprobabilă, legată de faptul că între 2 și 16 noiembrie în secțiile organizate în străinătate participarea la vot a fost îngreunată, dar mai ales pentru că Parlamentul României este instituia care trebuie să legifereze și să reglementeze toate posibilitățile legale, logistice, în așa fel încât exercitarea dreptului la vot în scrutinele care vor urma să se poată desfășura în condiții mult mai bune.

Alegerile din 2 și 16 noiembrie au arătat foarte clar că prevederile actuale, prevederile din Legea nr.370/2004, care reglementează organizarea votului atât în țară, cât și în diaspora, sunt depășite de realitățile demografice și tendințele de liberă circulație, în special în spațiul Uniunii Europene. Este foarte clar că Legea nr.370 trebuie modificată și dumneavoastră, reprezentanții Parlamentului României, sunteți cei îndrituiți prin Constituție să faceți acest lucru.

Vreau doar să prezint situația faptică, pentru ca deciziile pe care le veți lua în viitor să poată... pe care le vom lua în viitor să poată să răspundă cu adevărat provocărilor privind organizarea în condiții bune a votului în diaspora.

În 2009, ultimul scrutin prezidențial, în străinătate au fost organizate 294 de secții de votare. S-au prezentat la vot 147 de mii de cetățeni români.

În 2014 în exact același număr de secții de votare, 294, în primul tur au votat 161 de mii de cetățeni români aflați în străinătate, iar în turul doi, 378.811, deci un număr de trei ori mai mare decât... aproape de trei ori mai mare decât în 2009. Acest lucru a fost posibil, în baza prevederilor legale, prin măsurile pe care Biroul Electoral Central, Biroul Electoral de Diaspora și Ministerul Afacerilor Externe le-au luat legate de mărirea la maximum a numărului de cabine și de ștampile, declarația pe proprie răspundere, care a putut fi descărcat online și completată în avans, asigurarea de către Ministerul Afacerilor Externe a personalului de sprijin la misiuni în afara secțiilor de votare și dublarea personalului care să asigure buna desfășurare a votului.

Birourile secțiilor de vot din Europa și Statele Unite au fost completate până la numărul maxim de 7 membri cu personal al Ministerului Afacerilor Externe. Cu toate acestea, au existat și la primul tur și la turul doi cetățeni români care au așteptat foarte mult sau care nu au putut vota. Acest lucru este evident, l-am spus și atunci, îl spun și acum, după alegeri... ca fiind inacceptabil. Mi-am cerut scuze, am plătit prețul politic pentru asta și e un preț meritat.

În același timp însă, arătând că până în 2 noiembrie, cel puțin din partea candidaților și a partidelor politice nu a existat un semnal sau, mai bine zis, o discuție legată de modul de organizare, după 2, atunci când a apărut problema, în baza legii actuale, repet, Biroul Electoral Central de Diaspora și Ministerul Afacerilor Externe, luând toate deciziile care se puteau lua în baza legii.

Cred că se impune foarte clar să realizăm situația actuală a numărului din ce în ce mai mare al românilor care trăiesc sau care se află în mod temporar în afara granițelor țării și logistica necesară pentru ca exprimarea votului acestora, în condiții chiar și greu de prevăzut, de la 140.000 în 2009 la 380.000 în 2014, cu siguranță chiar mai mulți la următoarele momente electorale, în așa fel încât să putem lua măsuri care să poată fi aplicate nu între două tururi de scrutin, ci cu anticipație.

Fac un apel la toate forțele politice reprezentate în Parlament, ca acum, după momentul electoral, să dea dovadă de capacitate de dialog, de rațiune și de măsuri realiste, care să nu țină cont doar de interese politice, cine-i de vină, cine trebuie să plătească - lucrul acesta s-a întâmplat deja pe 16 noiembrie - și ce facem în viitor ca asigurarea acestui drept fundamental să nu fie doar o temă de dezbatere politică între partide și candidați, ci să fie un lucru soluționat, așa cum s-a întâmplat în votul din țară. Pentru că în 2014, 2 și 16 noiembrie, pe teritoriul României activitatea electorală s-a desfășurat fără niciun fel de incidente și, de asemenea, este primul scrutin electoral la care nimeni nu a acuzat și nu au apărut elemente de fraudă electorală, un lucru pe care trebuie să-l păstrăm în viitor.

Pentru a putea lua o decizie corectă în sens legislativ, vă rog doar să țineți cont de câteva date și câteva lucruri concrete care să stea la baza deciziei dumneavoastră.

În baza evidențelor pe care le au misiunile diplomatice și consulare există doar 550 de mii de cetățeni români care au declarat că au domiciliul, reședința în străinătate. Este evident însă, din toate datele neoficiale, că numărul acestora real este mult mai mare și că de fapt în 16 noiembrie au votat 10% din românii aflați în străinătate, un număr de 3,5 - 3,8 milioane de români aflându-se în mod real în acest moment în afara granițelor țării.

Pentru a asigura în viitor prezența la vot nu doar a celor 10%, ci a tuturor celor care vor dori să participe, cred că dumneavoastră, Parlamentul României - și Guvernul vă va sprijini cu toate datele de care aveți nevoie - trebuie să luați în considerare două elemente esențiale.

În primul rând, organizarea logistică. Putem să organizăm mai multe secții de vot, însă e foarte clar că atât timp cât nu avem o evidență a locului în care vin în mod special mai mulți cetățeni români și orice fel de organizare de acest gen va ține, evident, sau va avea o influență de aleatoriu. Din cele 300 de secții de votare din străinătate, în 280 dintre ele, votul s-a desfășurat fără probleme. Unele chiar n-au avut votanți, în schimb în 15-20 au fost mult mai mulți decât capacitatea acelor secții. Deci, soluția corectă, din punctul de vedere al Guvernului, este o legislație care să permită un alt tip de vot, fie votul prin corespondență, fie votul electronic, pentru că ne aflăm în secolul XXI, capacitățile tehnologice ne permit în acest moment, fiecărui cetățean care are acces la o rețea Internet să aibă semnătură electronică, să se înscrie și să voteze, fără a mai trebui să vină dintr-un oraș în alt oraș, fără a mai exista discuții, dacă secția de vot trebuie să fie într-o zonă sau în altă zonă.

Deci din punctul de vedere al Guvernului, și este o propunere pentru dumneavoastră, pe care însă doar Parlamentul, în comisia sa specială, poate să o decidă: un vot electronic care să asigure cu adevărat accesul tuturor cetățenilor români din afara granițelor la ziua votului și la dreptul la vot este soluția tehnologică care poate fi susținută. Rămâne ca dumneavoastră să decideți, în cadrul comisiei, dacă această măsură sau alta este cea mai bună. Însă e foarte clar că dacă doar ne mulțumim să mărim secții de vot, de fiecare dată vor exista probleme, pentru că nu avem... și nu putem obliga cetățenii români să se înscrie sau să-și piardă dreptul la vot dacă nu s-au înscris în evidențele misiunilor diplomatice și consulare.

A doua propunere, la fel de importantă, pe care vă rog s-o luați în considerare, este de a da unei autorități aflate în subordinea Parlamentului, așa cum este Autoritatea Electorală Permanentă, toate atribuțiile legale pentru organizarea votului. Ministerul Afacerilor Externe nu are ca sarcină principală organizarea voturilor.

Ministerul Afacerilor Externe are ca sarcină reprezentarea intereselor diplomatice și politice ale României în relațiile cu alte state, protecția cetățenilor români aflați în alte state. Or, noi cerem diplomaților și membrilor Ministerului Afacerilor Externe un lucru care intră în mod normal în atribuțiile lor.

Au răspuns politic doi miniștri de externe, domnul Corlățean și domnul Meleșcanu, dar, până la urmă, personalul Ministerului Afacerilor Externe și personalul diplomatic trebuie ca zi de zi să îndeplinească o sarcină constituțională pe care o au, or’ întotdeauna un guvern va fi un guvern politic, indiferent cine este candidatul la prezidențiale, dacă-i prim-ministru sau nu, de fiecare dată va exista această problemă și această dezbatere pur politică care, de fapt, este în detrimentul realizării în mod real a condițiilor de vot.

Din acest motiv, vreau să vă rog să luați în considerare modificarea legislativă care să dea fie Autorității Electorale Permanente, fie unei alte instituții, dumneavoastră veți decide, dar nu Ministerului Afacerilor Externe, toate pârghiile pentru a organiza votul atât în țară, așa cum se întâmplă azi, cât și în afara țării.

În acest fel, avem garanția că o instituție tehnică, și nu politică, se va ocupa de tot ceea ce înseamnă măsuri logistice pentru ca votul în Diaspora să se poată desfășura în condiții bune. Acestea sunt cele două propuneri. Toate datele pe care le avem vi le putem pune la dispoziție.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care au votat în diaspora, indiferent pentru care candidat. Vreau să spun încă o dată că regret faptul că nu toți au putut vota, că am plătit prețul politic, dar îmi permit să atrag atenția că cei care au votat în diaspora nu știu dacă au venit, sigur, au votat cu candidatul Klaus Iohannis majoritatea, mai puțin cu mine, dar nu cred că au venit neapărat de dragul unor partide politice care azi vorbesc în numele diasporei. Cred că este datoria... Nu vă supărați... (Vociferări.) am spus doar ce cred și ce cred foarte mulți din cei care au votat.

Cred că este de datoria celor reprezentați în Parlament în acest moment, toate grupurile politice să adopte aceste măsuri legislative: 1 - crearea cadrului modern de participare la vot; și, 2 - atribuții clare pentru o instituție nepolitică care să organizeze votul, în așa fel încât următoarele alegeri să aibă alte teme politice între candidați, și nu aceasta.

Mulțumesc Camerei Deputaților și îmi doresc foarte mult ca în comisia specială, pe baza tuturor datelor pe care Guvernul vi le va pune la dispoziție, să luați decizia cea mai bună. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Domnule deputat... Grupul parlamentar al PNL are două propuneri.

Vă rog frumos să vă stabiliți una dintre ele care ia cuvântul. Așa am stabilit. Domnul Orban, da?

Domnul deputat Ludovic Orban.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor și domnilor deputați,

După discursul domnului deputat Victor Ponta, mi-am dat seama că nu a înțeles nimic din ceea ce s-a întâmplat în 2 și în 16 noiembrie. (Aplauze.)

Vă mărturisesc că am crezut că Victor Ponta mai păstrează o fărâmă de bun-simț, o fărâmă de decență, o fărâmă de onoare și că, deși în calitate de prim-ministru este obligat să participe la această dezbatere, am crezut că va găsi unica soluție morală pentru a nu participa la această dezbatere și anume demisia din funcția de prim-ministru. (Aplauze.)

A spus domnul Ponta că dezbaterea asta nu trebuie să găsească cine-i de vină și cine trebuie să plătească.

Dimpotrivă, domnilor, doamnelor deputați, ceea ce s-a întâmplat a fost atât de grav încât rolul principal al acestei dezbateri este să se găsească vinovații și acești vinovați să plătească pentru încălcarea fără precedent a drepturilor fundamentale ale cetățenilor români.

Doamnelor și domnilor deputați,

Diaspora românească, cetățenii români care nu trăiesc astăzi în România și trăiesc în alte țări sunt parte a națiunii române. Cetățenii români din diaspora au toate drepturile pe care le au toți ceilalți cetățeni români. Ei trebuie tratați cu aceeași unitate de măsură cu care sunt tratați toți cetățenii români. Or, ceea ce s-a întâmplat în 2 și în 16 noiembrie a fost cea mai cruntă umilință la care puteau fi supuși cetățeni români care nu au făcut altceva decât să încerce să-și exercite un drept fundamental, dreptul la vot. Cine este de vină? Cine poartă răspunderea? Guvernul. Cel care organizează alegerile. Nu este suficient să plătească doi acari Păun, doi miniștri de externe care au preferat să-și dea demisia, pentru că deciziile pe care le-au luat acești miniștri de externe și care au împiedicat exercitarea dreptului fundamental la vot sunt decizii care au fost luate în calitate de membri ai unui Guvern condus de Victor Ponta, în calitate de prim-ministru.

Ceea ce s-a întâmplat în diasporă, dragii mei, este zugrăvit numai parțial de o scrisoare scrisă de o româncă, Eva Ferier, din Paris. Am să vă dau numai câteva citate, ca să nu vorbesc cu cuvintele mele, ci să vă vorbesc cu cuvintele unor concetățeni de-ai noștri, ca să vedeți exact calvarul, umilința la care au fost supuși frații noștri care trăiesc în alte țări.

"Ieri, pe 16 noiembrie, m-am întors pe 123 Rue Saint Dominique, unde se află Ambasada României la Paris, pentru a vota din nou. Doar că de data asta nu am mai ajuns la ora 14, ci la ora 8 dimineață, dragii mei critici, împreună cu o prietenă și pregătită psihic să înfrunt ce este mai rău. Dar nu am îndrăznit să-mi imaginez că răul nu are limite. Este incomensurabil. De această dată, vremea a fost rea, multă ploaie măruntă și pătrunzătoare, nesfârșită și rece, pe care o simt în os. Ploaie intermitentă care se oprește ca să reînceapă, pe la orele 14. Da. Pentru că la orele 14 eram încă la rând, și la orele 16, și la orele 18. La orele 18, după 10 ore de infern, de buluceală, de frig, de foame și panică, coate în ficat și picioare în bălți până la gleznă, degetele mele nu mai răspund niciunei comenzi, am buzele înghețate. Dar ochii, ochii văd poarta ambasadei care-mi râde a pagubă, mă invită să intru larg deschisă, dar nu pot. Sunt prizoniera unei mase compacte. Deja nu mai vorbim de coadă, ci de o adunare amorfă, lată cât tot trotuarul, stau ca o sardină și aștept să mă împingă cei din spate. Oamenii plâng. O femeie se simte rău. E scoasă din rând. Alta plânge în hohote isterice, incontrolabile, moment în care un jandarm o trage cu toată forța lui înăuntru, spre culoarul salvator care duce spre curte, spre ștampilă, spre vot, spre dreptul ei de libertate."

V-am citat un scurt pasaj dintr-o scrisoare ca să înțelegeți ce s-a întâmplat și în 2 noiembrie, și în 16 noiembrie.

Cetățenii români, parte a națiunii, care nu din vina lor și din alegerea lor au hotărât să-și găsească rostul și să-și caute fericirea în alte țări, au fost aduși în această stare de umilință, în această stare de oameni de categoria a treia de un guvern care nu a urmărit decât un singur scop: să reducă cât mai mult numărul cetățenilor români din diasporă care să-și poată exercita dreptul de vot.

Doamnelor și domnilor,

Vă spun că pentru mine demisia domnului Ponta este mult prea puțin. Scapă mult prea ușor pentru ceea ce a făcut. Art.57 din Legea alegerilor prezidențiale spune foarte clar: "Împiedicarea sub orice formă a exercitării dreptului de vot constituie o infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."

A fost împiedicată exercitarea dreptului fundamental la vot. Acest lucru s-a făcut cu premeditare. Au existat semnale clare din partea comunităților românești din toate țările europene că există un interes fără precedent pentru alegerile prezidențiale. Au existat semnale din partea personalului diplomatic, din partea ambasadorilor, semnale care au fost transmise către Ministerul de Externe și către Guvern. Au existat, inclusiv din partea autorităților unor state europene, din partea autorităților locale în care există comunități românești importante, oferte de sprijin și de susținere pentru organizarea de secții de vot.

Noi, opoziția, am introdus o moțiune simplă privitoare la românii din diasporă înainte de alegeri în care v-am solicitat negru pe alb să măriți numărul de secții de votare, să le organizați acolo unde există comunități românești importante. Nu s-a întâmplat nimic din aceste lucruri.

Sunt convins, stimați colegi parlamentari, mulți dintre dumneavoastră din arcul guvernamental, că dacă v-ar fi întrebat Victor Ponta după 2 noiembrie dacă să înființeze secții de votare, probabil 80% dintre dumneavoastră i-ați fi spus da. Dar nu v-a întrebat nimeni, dragi colegi parlamentari.

Sigur că acum vine domnul deputat Victor Ponta să ne spună cum să facem noi...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, mai aveți 10 de secunde.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

...legile astfel încât să împiedicăm să se mai ajungă la o astfel de situație.

Închei, domnule președinte.

Domnule Ponta, dați-vă demisia din funcția de prim-ministru! Este singurul gest prin care puteți ieși cât de cât onorabil din situația în care singur v-ați pus.

În ceea ce privește încălcarea dreptului fundamental și împiedicarea exercitării dreptului de vot, solicit de la această tribună Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să nu trateze această anchetă ca pe o anchetă oarecare. Violarea dreptului la vot, drept fundamental drept pentru orice cetățean în orice democrație constituie cea mai gravă încălcare a democrației.

Domnule Ponta, sunteți o pată pe obrazul României. Sunteți omul care a reușit să ne facă de râs în fața întregii Europe. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, ați depășit cu două minute.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului Partidului Democrat Liberal, încă, domnul deputat Mircea Lubanovici.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă reamintesc că aveți 5 minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Dacă rămâne un singur român din diaspora care nu va vota, toți cei din Ministerul de Externe, toți secretarii, trebuie să plece acasă. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru, ați venit astăzi în fața noastră, aici, și încercați să ne amăgiți din nou. Dați vina pe Parlament când, în mod legal, Guvernul este cel care organizează alegerile.

Domnule prim-ministru, este inuman tratamentul pe care l-ați aplicat celor plecați din țară. Este inuman tratamentul pe care îl aplicați românilor pentru care mă lupt din 2008 încoace. I-ați obligat să călătorească sute sau chiar mii de kilometri pentru a-și putea exprima votul, i-ați forțat să stea cu orele la cozi în fața secțiilor de vot și ați limitat numărul ștampilelor de vot pentru a împiedica românii din diaspora să voteze. Veniți în fața noastră cu argumente că nu aveți încă la ora actuală informații unde locuiesc sau orașele cu concentrații mari de cetățeni români.

Domnule prim-ministru, vă aduc la cunoștință că eu, personal, v-am trimis o scrisoare deschisă la biroul dumneavoastră și v-am solicitat să faceți o secție de votare în Seattle și în alte orașe cu concentrații mari de români. Dar vreau să vă spun astăzi, domnule prim-ministru, că ați ignorat toate solicitările noastre pentru o mai bună desfășurare a alegerilor din diaspora. Sunt profund indignat de modul în care, stimați guvernanți, ați ales să organizați alegerile prezidențiale din acest an, ați premeditat cu sânge rece împiedicarea diasporei să-și exercite dreptul de vot. Încă o dată ne-ați arătat modul în care călcați în picioare cetățenii români din afara granițelor țării și de care vă folosiți doar pentru a mai susține o economie pe care sunteți incapabil s-o faceți productivă.

Acelorași români cărora le promiteați locuri de muncă în țară, acelorași români cărora le promiteați o Românie cu o democrație și un stat de drept consolidate în care să se întoarcă, acum le-ați arătat ce înseamnă abuzul de putere. Ați făcut tot posibilul pentru a limita fundamentul de bază al democrației, dreptul constituțional de exprimare a votului.

Alegerile de duminică, 16 noiembrie, au demonstrat din nou dacă mai era necesar demagogia și minciuna care caracterizează actuala guvernare. Defavorizarea clară a diasporei aduce grave prejudicii la adresa sistemului democratic pe care se presupune că-l susțineți.

Stimați guvernanți,

Consider că este de-a dreptul ridicol și revoltător ca la aproape 25 de ani de la Revoluție să vă reamintesc că inexistența unui spațiu care să permită exercitarea dreptului la vot încalcă drepturile fundamentale ale democrației.

Domnule prim-ministru, aveți un nou ministru pe care doresc să-l felicit cu această ocazie. De aceea, de la această înaltă tribună a Parlamentului României cer, în numele românilor din diaspora, pe care cu cinste și onoare îi reprezint, să faceți reforma consulatelor din diaspora, pentru că ați trimis acolo oameni pe baze politice și mai puțin pe bază de competență.

V-am solicitat de când ați devenit prim-ministru ca în diaspora să faceți acele consulate itinerante prin care să putem să venim în sprijinul românilor pe care-i reprezint, dar ați ignorat în totalitate.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, ați depășit timpul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Lubanovici:

Domnule prim-ministru, ar fi nedrept poate să nu vin cu o soluție la problema cu care ne confruntăm și să cer încă o dată de la această tribună ca votul prin corespondență care ar rezolva o parte din problemele cu care ne confruntăm să fie pus pe ordinea de zi.

De aceea, domnule prim-ministru, cred că lecția pe care ați primit-o vă va fi de folos și, începând de astăzi, românii pe care-i reprezint nu vor mai fi ignorați. Românii pe care-i reprezint merită mai mult.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Virgil Guran.

Domnule deputat, aveți cinci minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem într-adevăr o situație care a avut loc în diaspora. Într-adevăr, au fost concetățeni de-ai noștri care n-au putut să voteze și asta trebuie să ne dea de gândit și trebuie să vedem ce măsuri luăm pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple.

Cred că nu mai trebuie doar emoțional să luăm măsuri, pentru că de multe ori la noi vedem... după ce cade un avion și nu-l găsim, îl căutăm, luăm măsurile necesare. De multe ori, după ce avem anumite probleme importante nerezolvate, începem să ne gândim ce trebuie făcut. Cred că trebuia să luăm această măsură din 2009, când am avut o problemă în diaspora și când s-a votat foarte, foarte repede.

Cred că votul prin corespondență nu este bun, și-mi permit să spun adevărul, că în momentul acela am avea unii care ar manipula foarte multe voturi, pentru că iei frumos plicul și-l trimiți în numele a mii de oameni, și trebuie să spunem adevărul. Și cred că trebuie să avem curajul și în același timp căderea ca, noi, Parlamentul, să promovăm o lege, să nu mai așteptăm, într-adevăr, ordonanțe de Guvern, pentru ca această lege este foarte importantă și trebuie să ne intrăm în drepturi, ca parlamentari, să previzionăm ce se poate întâmpla și să ajungem la niște soluții care să evite oricând situații neplăcute pentru concetățenii noștri și nu numai cei din diaspora, ci și din țară.

Sper ca în foarte scurt timp să cădem de acord toți parlamentarii să votăm o lege foarte bună și să rezolvăm această problemă, așa cum în viitor sper să găsim soluții pentru diverse probleme ale țării.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Până vine, o să-i dau cuvântul domnului Eugen Tomac.

Domnule deputat, știți cât aveți, nu vă mai spun eu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Felicitări, domnule ministru de externe!

În calitate de deputat, stimați colegi, bineînțeles, ales de românii care locuiesc la est de Prut, și în calitate de om care cunoaște foarte bine realitățile românești de peste hotare, vreau să fac două precizări importante: ați amintit, domnule prim-ministru, în campania electorală, că susțineți votul prin corespondență, pentru că credeți că este o soluție foarte eficientă pentru ca milioane de români care locuiesc peste hotare să poată vota în condiții civilizate, exact așa cum votează și austriecii, exact așa cum votează și nemții, exact așa cum votează britanicii sau francezii.

Colegii dumneavoastră, săptămâna trecută, au respins solicitarea noastră prin care am cerut ca votul prin corespondență care este pe ordinea de zi a Camerei Deputaților să fie dezbătut, discutat și dacă nu este bun să plece la comisii pentru a fi amendată Legea votului prin corespondență pe care am propus-o, astfel încât să le putem transmite celor 3,5 milioane de români care locuiesc peste hotare un semnal extrem de clar că întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta, a înțeles mesajul pe care-l transmit românii de peste hotare. Prin votul de săptămâna trecută ați demonstrat că n-ați înțeles nimic, și acest lucru este regretabil.

Mai mult decât atât, cred că este nevoie să punem lucrurile în ordine. Pentru că, după cum ați putut observa, cei mai mulți români n-au putut vota în Uniunea Europeană. Să știți că este greșit atunci când ne referim la românii care locuiesc în spațiul comunitar european ca la diaspora. Diaspora sunt românii care au plecat din rațiuni politice înainte de '89 departe de țară. Românii care muncesc astăzi cinstit în Uniunea Europeană să știți că nu mai formează diaspora. Pentru că așa cum demnitarii români care se află în serviciul țării și al Uniunii Europene la Bruxelles, în Parlamentul European, nu există de fapt nicio diferență între cei care ne reprezintă la Bruxelles sau un medic care-și desfășoară activitatea la Paris sau la Londra. Cu toții se bucură de avantajele pe care le are România în calitate de stat membru al Uniunii Europene și, din acest punct de vedere, cred că toți oamenii politici ar trebui să conștientizeze un lucru esențial: nu mai putem împărți România din interior și România din afară. Vorbim de românii care locuiesc în interiorul Uniunii.

Și la Londra, și la Cluj, oamenii au aceleași drepturi și obligații pe care le au toți cetățenii comunitari și, din acest punct de vedere, cred că soluția cea mai sigură este să introducem de urgență votul prin corespondență. Cui îi este frică de români și de votul românilor nu are ce căuta în politică. Ar trebui să avem curajul și deschiderea necesară pentru a veni în întâmpinarea românilor, nu să-i respingem, exact așa cum s-a întâmplat pe 2 și pe 16 noiembrie.

Este fundamental să conștientizăm acest lucru. Milioanele de români care se află în Uniunea Europeană nu sunt nici mai răi, nici mai buni, sunt parte a acestei națiuni și trebuie primiți ca atare și tratați cu tot respectul de către autoritățile statului român.

Soluția este simplă și, vă rog, profit, domnule președinte, să readucem...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți 30 de secunde.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac:

...pe ordinea de zi Proiectul Legii votului prin corespondență, să-l supunem dezbaterii sau să-l retrimitem la comisie.

O să vă mai rog, în încheiere, nu are legătură cu dezbaterea de astăzi, dar mesajul meu se adresează către toți parlamentarii și membrii Guvernului. Săptămâna aceasta este o săptămână decisivă pentru românii din Republica Moldova. Vă îndemn pe toți să faceți un minim efort și să le transmiteți un mesaj de solidaritate românilor de peste Prut să se prezinte într-un număr cât mai mare la vot pentru că votul din 30 noiembrie este un vot decisiv pentru următoarele decenii pentru Basarabia.

Vă mulțumesc. Și sper, domnule prim-ministru, să înțelegeți că și românii din afară sunt parte a națiunii române. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Márton Árpád, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai mulți antevorbitori au folosit expresia "n-ați învățat nimic din...". Și eu ar trebui să încep așa, pentru că prin diferite interpretări ale unor voturi ale cetățenilor am luat decizii greșite, pentru că în loc să vedem ce și cum funcționează, am adoptat, de exemplu, o lege care să reglementeze votul uninominal, inexistent în lumea întreagă, doar la noi inventat. Pot să mai aduc aminte de alte legi care nu există nicăieri în lume, doar la noi, pentru că cineva a interpretat, chiar a făcut să se facă un referendum.

Eu cred că e bine să învățăm din greșelile trecutului și într-adevăr să facem o legislație pentru alegeri așezată. Când dăm argumente din legislația altor state, să le dăm exact așa cum sunt ele, nu cum le interpretăm noi. Dacă vrem să introducem votul prin corespondență, să-l introducem cu toate modalitățile de securitate și doar pentru acele cazuri în care se acceptă. Pentru că avem vot pentru alegerile locale, unde toți cetățenii rezidenți în România ai Uniunii Europene au drept de vot, da, dar numai în localitatea unde au reședința. Avem alegerile parlamentare care, deocamdată, așa cum prevede legea, iarăși se votează pe colegii, deci numai cei care au reședința și domiciliul în aria respectivă, în colegiul respectiv.

Avem într-adevăr două alegeri - europarlamentare și cele prezidențiale - care sunt pe întreaga națiune. Pentru fiecare trebuie să avem prevederi distincte.

S-a spus aici de două sisteme pentru diaspora: unul, votul electronic, care este deschis pentru toată lumea, celălalt, prin corespondență, iarăși deschis pentru toată lumea. Știm cu toții care cunoaștem cât de cât că niciunul nu este deschis pentru toată lumea.

Pentru votul electronic, ai nevoie de semnătura electronică, da, domnule coleg? Altfel, se poate vicia votul cetățeanului.

Și aduceți-vă aminte, în două dăți am intervenit la dezbaterea bugetului de stat și am spus că trebuie să dăm bani pentru Autoritatea Electorală Permanentă, să aibă un sistem electronic prin care în momentul când eu mă prezint la vot, mi se scanează actul de identitate și pe baza CNP-ului mi se permite sau nu mi se permite să votez. Și, atunci, tot turismul electoral, toate aceste declarații, că am votat, n-am votat, și toate aceste elemente devin într-adevăr ale trecutului.

Deci eu cred că dacă va fi convocată această comisie într-adevăr și se va lucra așezat, trebuie să aibă cuvânt de spus specialiștii și nu momentele politice, să zic așa, sau sentimentale, pentru a ne face o legislație electorală într-adevăr corectă.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacșu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru de externe,

Doamnelor și domnilor colegi,

De când sunt în politică am învățat multe lucruri. Multe lucruri bune, cred eu. Am învățat că în momentul în care un curs al unor evenimente pare să ducă într-o anumită direcție, e bine să te poziționezi în fața lui. Dar ar fi foarte bine dacă poți să faci lucrul acela neemotiv și rațional.

Este bine ca în momentul în care vii și acuzi o stare de lucruri, o situație sau mai multe situații care ar fi neconforme cu ceea ce credem la un moment dat sau altul să propunem și soluții sau să le avem deja pregătite.

Ar fi bine, dată fiind tema de astăzi, să recunoaștem cu toții și mai ales cei care înfierați acum - unii dintre dumneavoastră cu mânie proletară - ceea ce s-a întâmplat între cele două tururi de alegeri sau la cele două tururi de alegeri prezidențiale, că românii de pretutindeni - și are dreptate colegul Tomac, nu românii din diaspora - există și între cele două procese elective.

Românii din diaspora sunt acolo și sunt conaționalii noștri nu numai în momentul votului sau numai în momentul în care unii sau alții avem nevoie de voturile lor. Și trebuie să raționăm în primul rând asupra acestei probleme.

O a doua temă - și o atingea și colegul Márton aici - dacă venim la acest microfon, e bine să cântărim spusele noastre și să le obiectivăm în lucruri care sunt dovedibile, în principii, în acte normative aprobate, în lucruri clare și mai puțin în emoții. Emoțiile ar trebui să aibă mai puțin sau mai puțină relevanță sub această cupolă și mai mult lucrurile raționale și serioase care să conducă la legi bune.

S-a tot vorbit aici despre vinovăție. Da, e adevărat, în câteva dintre secțiile de vot din străinătate s-au produs anumite evenimente care au grevat posibilitatea unora dintre colegii noștri de a vota, dintre cetățenii noștri de a vota, în câteva.

Dar între lucrurile care nu s-au spus deloc aici este că atributul principal în organizarea votului în România sau în diaspora îl are Autoritatea Electorală Permanentă.

Și o să-mi permit și o să vă rog să-mi permiteți să citesc câteva articole din legea care reglementează activitatea acesteia. Respectiv, la art.62 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, republicată, se prevăd următoarele lucruri:

"În scopul asigurării condițiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale funcționează Autoritatea Electorală Permanentă".

Potrivit art.63 alin.(1) din același act normativ: "Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmărește și sprijină dotarea secțiilor de votare cu logistica necesară, precum și realizarea operațiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale".

De asemenea, la art.2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente se dispune astfel: "Autoritatea are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice, cu respectarea Constituției, a legilor și a standardelor internaționale în materie".

Totodată art.2 alin.(2) prevede: "Pentru îndeplinirea misiunii prevăzute la alin.(1), Autoritatea exercită următoarele funcții". Și la punctul b) este cel de reglementare, prin care se asigură elaborarea și supunerea spre aprobare a cadrului normativ privind domeniul său de activitate, precum și elaborarea actelor normative proprii.

Eu nu spun că acum am găsit vinovatul, eu spun că împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Guvernul, noi, Parlamentul, avem datoria de a ne apleca cu grijă și cu rațiune asupra procesului electiv și de a lua cele mai bune măsuri.

Am ascultat iarăși în cele prezentate aici că prioritatea noastră ar fi devenit în momentul acesta o lege care să permită votul prin corespondență.

De la același microfon, acum o săptămână, în momentul în care proiectul la care făcea referire colegul meu, domnul Tomac, a rămas pe poziția pe care se află în ordinea de zi a Camerei, discuția a fost aceea că am decis noi, reprezentanții puterii în Parlament, să avem o consultare foarte serioasă pe această temă. Am cerut să se facă o documentare foarte clară a problematicilor respective. Și acestea sunt lucruri care pot fi dovedite prin demersurile pe care le-am făcut și care sunt materializate.

Pentru că a face și de această dată o lege pe genunchi care are o mulțime de inexactități, are și câteva principii bune și acelea pot fi păstrate, dar să facem asta numai pentru că în momentul acesta trăim o oarecare emoție, iar alegerile la care vom folosi respectivele proceduri mai au cel puțin doi ani de zile până vor avea loc, cred că îndemnul meu la raționalitate și la calm este cel mai potrivit. Și sunt convins că vom reuși să facem o lege bună în ceea ce privește votul la distanță, stimați colegi.

Chiar dacă, privind în exterior la experiența altor state din Uniunea Europeană - și aici am să-mi permit să vă citez câteva informații pe care le-am cules din "Deutsche Welle". Potrivit unui raport al unei comisii senatoriale din Franța, publicat în 9 aprilie 2014 - și acesta este articolul de bază - am câteva informații.

Începând cu 2003, în Elveția, votul electronic a fost adoptat într-o manieră treptată, în prezent aproximativ 30% din corpul electoral are posibilitatea să recurgă la acest procedeu.

Estonia a manifestat mult entuziasm pentru acest procedeu care s-a extins din 2005 și a fost aplicat de 3 ori la alegerile locale.

Irlanda a început să introducă votul electronic în 2002, dar apoi a renunțat din cauza suspiciunilor legate de frauda informatică.

Marea Britanie a încercat la rândul ei procedeul în anumite alegeri locale, dar guvernul actual a anunțat că nu dorește generalizarea lui.

În Spania, Italia și Portugalia a fost testat în cazuri limitate, dar nu a fost adoptat prin lege.

În Germania, Tribunalul Constituțional Federal din Karlsruhe a invalidat integral utilizarea votului electronic în martie 2009, considerând că acest procedeu nu garantează pe deplin corectitudinea, secretul votului. Sistemul a fost experimentat pentru prima dată în 1999.

Același lucru se petrecuse cu un an în urmă în Olanda, care a fost mereu, până acum, în avangarda revoluționării metodelor de votare. De altfel, marele val de neîncredere în votul electronic care s-a stârnit în Europa a pornit chiar din Olanda.

Stimați colegi,

E foarte clar că sunt câteva lucruri de lămurit. Și în ceea ce privește acest vot electronic, și în ceea ce privește modalitatea în care, așa, cu toate minusurile organizării, au reușit să voteze de două ori și jumătate mai mulți decât în anul 19..., în 2009.

Și pentru toate lucrurile acestea care au fost poate nu atât de pozitive cât ne-am fi dorit noi, și credeți-mă că ne-am dorit ca lucrurile să fie în regulă și a fost un angajament pe care l-am luat cu toții, au plătit totuși cu postul doi miniștri de externe, doi oameni care au avut demnitate. Lucruri care nu s-au întâmplat cu foarte multe lucruri care au mers prost în țara aceasta în intervalul 2008-2012 și nici un astfel de exemplu nu a fost dat de către dumneavoastră, cei care ne cereți acum nouă să luăm și alte măsuri. Da, vor fi luate măsurile, sunt absolut convins de aceasta.

Da, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Guvernul sunt convins că se vor apleca cu multă atenție, așa cum am spus, cu mult calm, cu multă raționalitate asupra lucrurilor care au fost bune și a experiențelor pe care ar trebui să le înțelegem din aceste alegeri.

Poate că, în final, ar fi necesar și util ca fiecare dintre cei aflați în momentul acesta în această clădire să-i mulțumim premierului României pentru că a participat la această dezbatere, că a răspuns, ca de fiecare dată, extrem de oportun solicitărilor grupurilor parlamentare care l-au invitat și au creat astfel de evenimente în Parlament. Cu siguranță că și în continuare se va întâmpla la fel.

Apreciez inițiativa ca fiind una pozitivă și necesară, dar așa cum am spus de la bun început, cred că trebuie tratată cu mai puțină emoție și cu mai mult raționalism.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Varujan Pambuccian, în numele Grupului minorităților naționale. De obicei, Domnia Sa nu ia cuvântul, dar acum a solicitat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am făcut-o pentru a nu fi pe placul nimănui din sala aceasta. Și am să încep spunându-vă așa: să nu uităm, stimați colegi, că votul are trei caracteristici: este direct, secret și universal.

Două din caracteristicile lui pot întâmpina distorsionări foarte mari dacă nu suntem foarte atenți la lucrurile pe care le facem: caracterul secret și caracterul direct. Caracterul direct înseamnă că eu sunt acela care votează, caracterul secret înseamnă că nimeni altcineva nu știe cum am votat.

Și vreau să vă imaginați următorul lucru. Pentru că există în imaginea publică, în momentul de față, față de votul electronic următoarea impresie, pe care o au oamenii cinstiți care nu ar distorsiona votul, că pot vota de acasă de la calculator.

Vă rog, cei care aveți experiență serioasă în domeniul acesta, să vă imaginați cât de multe voturi ar veni. De peste tot. Se pot și automatiza, vă spun eu. Poate să voteze un soft. Automat, nici nu mai trebuie să mai fie oameni.

Vă rog să fiți foarte atenți la cele două caracteristici ale votului, pentru că riscăm prin ele să nemulțumim și mai multă lume dacă legea este proastă. Adică să-i nemulțumim pe oamenii aceia care vor să voteze cu un vot direct, adică să voteze ei, iar votul lor să fie secret. Și care am convingerea că sunt majoritatea covârșitoare a oamenilor din țara aceasta.

În 1998, prin Parlamentul României a trecut o lege al cărei termen de aplicare s-a tot prorogat. Ea prevedea ca în documentele de identitate să existe și o componentă electronică care să permită autentificarea, adică eu sunt acela, în sistemele electronice. S-a prorogat pentru că s-au cheltuit enorm de mulți bani, dar infrastructura pentru așa ceva tot nu o avem. Și mai trebuia și băgat un cip în card și...

Timpul a trecut, nu s-a întâmplat nimic. Legea există.

Aceasta ar permite o autentificare foarte rapidă la cabină și o înlăturare instantanee a celui care dorește să facă vot multiplu. Da, ar fi un lucru foarte util. Tot legea aceasta ar permite și o votare electronică în cabină, repet, ca să fie votul secret și ca votul să fie direct, adică să votez eu și să nu știe altul cum votez. Și ar mai permite un lucru: ar permite aflarea rezultatelor votului instantaneu în momentul încheierii lui, fără niciun fel de vicieri.

Sigur, ar exista niște mici deranjuri în zona celor care fac sondaje de opinie, dar poate că e mai bine să aflăm instantaneu rezultatul unui vot.

Votul electronic în sine e foarte sigur. Avem infrastructuri PKI, avem tot ce trebuie pentru aceasta.

Caracterul, felul în care el se organizează pentru a-i asigura caracterul secret și direct, adică eu votez, nu votează altul în locul meu și nimeni nu știe cum am votat, adică nu stă unul în spatele meu să știe cum am votat, lucrurile acestea două vă rog să le aveți în vedere la orice fel de lege de genul acesta pe care o veți face. Pentru că altfel riscăm să viciem atât de mult procesul electoral, încât el să nu mai conteze. Sper că acest lucru nu se va întâmpla.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor,

Am epuizat lista cu deputații înscriși la dezbateri. O să-l invit pe domnul prim-ministru Victor Ponta să-și exprime punctul de vedere în finalul acestei dezbateri.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să îmi permit să trag câteva concluzii în urma intervențiilor extrem de pertinente pe care domnii deputați Lubanovici, Tomac, Guran, Pambuccian, Márton Árpád le-au avut, pentru că s-au referit la soluții pe care Parlamentul, Guvernul și celelalte instituții le pot lua în mod real.

Și, într-adevăr, spunea domnul deputat Lubanovici de serviciile consulare pe perioada între alegeri, pentru că, iată, vorbim acum, după alegeri, dar e vorba de asigurarea serviciilor consulare zi de zi pentru cetățenii români într-o țară atât de mare cum sunt Statele Unite ale Americii, sau în zone și regiuni unde lucrul acesta se întâmplă mai greu.

Domnul deputat Tomac vorbea despre votul în Moldova și vreau să mă alătur Domniei Sale în a spune că, într-adevăr, duminică, în Republica Moldova sunt alegeri chiar mai importante decât cele din România, pentru că în România, țară membră a Uniunii Europene, NATO, cu Klaus Iohannis, cu Victor Ponta, țara este într-o direcție, însă Republica Moldova duminică va alege păstrarea drumului proeuropean sau întoarcerea spre Est. Și cred că este un lucru pe care toți oamenii politici din România trebuie să-l susțină.

Însă apropo de împiedicarea votului. În 2009, în toată Republica Moldova, când domnul președinte Băsescu era foarte popular în Moldova, au votat 12.000 de oameni. Acum au votat 37.850. Deci asta înseamnă că trebuie să ne așteptăm pentru scrutinele următoare la o prezență din ce în ce mai masivă și în Republica Moldova și în restul Europei.

Cred de asemenea că ideea ridicată de domnul deputat Márton Árpád de a finanța și asigura toate pârghiile legale pentru o autoritate neguvernamentală, Autoritatea Electorală Permanentă, este de fapt soluția cea mai bună, cea mai puțin controversată și care scoate Ministerul Afacerilor Externe dintr-o bătălie politică altfel inevitabilă.

Domnul Pambuccian, care știe foarte bine, v-a atras atenția asupra modului în care trebuie făcută legislația pentru ca aceasta să asigure secretul și principiile constituționale.

Toate aceste soluții, repet, pe baza datelor pe care le avem. Cred că este important să spunem: 12.000 în 2009 care au votat în Republica Moldova - 37.000. La Paris, m-am uitat, au votat 3.700 în 2009, când o mare parte dintre cei prezenți aici am acuzat fraudă acolo. Acum au votat 7.600.

Deci e foarte clar că nu s-a pus problema de împiedicare, pentru că au votat mult mai mulți cetățeni. S-a pus problema însă a inadecvării mijloacelor logistice pentru ceea ce înseamnă o evoluție demografică și o mișcare a cetățenilor români în special în Uniunea Europeană.

Toate aceste soluții sunt absolut convins că în cadrul comisiei parlamentare le veți analiza și veți lua măsurile cele mai bune. Și îmi doresc ca aceste măsuri să fie luate de către și în baza analizelor corecte și pertinente pe care o mare parte dintre cei prezenți aici le-ați făcut.

Aș vrea însă atunci - și voi participa la acest lucru, ca deputat, ca lider de partid - la aceste dezbateri aș vrea să luăm deciziile însă, repet, rațional, cu bun-simț și cu gândire pentru soluții. Nu cu demagogie, nu cu bufonerii din partea unor bufoni pe care îi știm foarte bine. Cu gândul că în 2007-2008 mulți dintre români au plecat din țară tocmai pentru că unii care erau miniștri la transporturi furau cu sutele de milioane.

Și cum a spus domnul Vasile Blaga (Aplauze.), cum a zis domnul Vasile Blaga, în 2009, că Ludovic Orban ar trebui arestat... pentru că nu a fost arestat, și atunci mulți români au considerat că aici este o țară în care hoții și bufonii rămân în continuare. Bufoni care dacă n-ar fi fost pe lista USL, nu ar fi fost azi în Parlament, cu siguranță, ca să ne dea lecții... (Aplauze.)

Cred că este o jignire pentru românii din diaspora să fie reprezentați de bufoni.

Cred că toți cei care ați luat cuvântul în mod serios și ați propus soluții coerente trebuie să participați la elaborarea acestei legislații.

Cred că principalul semn de respect pentru românii din diaspora este acela de a spune: da, nu ne-am organizat bine, am greșit, trebuie să ne organizăm în așa fel încât data viitoare și dacă sunt de 10 ori mai mulți, nu doar de 3 ori mai mulți, să poată toți vota.

Dar cred că principalul semn de respect pentru românii din diaspora și pentru cei 12 milioane de români din România care au participat la vot este să nu transformați încă o dată o problemă reală, care are nevoie de o soluție reală într-o simplă bufonerie sau un concert cu chitare.

Vă mulțumesc și vă urez succes. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința. Ne vedem la 12,30, la votul final. Vă mulțumesc foarte mult.

    ................................................
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Bun. Dacă îmi spuneți care este procedura, vă dau cuvântul cu mare plăcere.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte,

V-am cerut cuvântul pe procedură, pentru a vă atrage atenția...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da...

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

...că pentru prima oară de când asist la dezbaterile Parlamentului României ați încălcat un drept fundamental al unui deputat, dreptul la replică.

Vă readuc aminte că deputatul Victor Ponta...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, prim-ministrul României nu v-a pronunțat cuvântul, a citat din domnul Vasile Blaga... (Rumoare.)

Domnule deputat, dragi colegi, nu mai fiți agitați, fiți calmi că... Vedeți, dacă zburați foarte mult cu avionul?! Sunteți nervos.

Domnul prim-ministru a făcut... a citat din domnul deputat Vasile Blaga. În citatul respectiv este numele dumneavoastră.

Dacă domnul prim-ministru pronunța un nume... au fost cinci nume... dacă vreunul dintre colegii mei dorea să ia cuvântul... domnul Guran, domnul Tomac, domnul Márton Árpád și ceilalți care au fost nominalizați direct, lideri de grup sau vicelideri, le dădeam cuvântul. Dumneavoastră nu ați fost nominalizat. Discuția a fost legată de cu totul și cu totul altceva.

Eu vă respect și vă protejez. V-am văzut că vreți să aveți o reacție emoțională și m-am gândit că nu e bine să fiți asimilat cu un discurs al primului-ministru și cu anumite cuvinte care nu au legătură cu dumneavoastră.

Dar dacă vreți să vă asimilați, eu nu am nicio problemă. Aveți cuvântul. Nu a existat drept la replică, pentru că nu vi s-a pronunțat numele. Vă repet încă o dată.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte,

Dacă luați stenograma, veți vedea că Victor Ponta, colegul nostru din Camera Deputaților, a pronunțat numele Ludovic Orban. Și nu numai că a pronunțat numele Ludovic Orban, l-a pronunțat într-un context injurios, prin care de fapt și-a dat arama pe față.

Și ceea ce vreau să spun este un lucru foarte simplu, domnule președinte. Victor Ponta a arătat o dată în plus că nu are niciun pic de respect și de... să spun căință pentru nenorocirea pe care a provocat-o românilor din diaspora și a preferat să profereze injurii la adresa unui coleg. Este nedemn.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

Și vă mulțumesc că până la urmă...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ludovic Orban:

...ați acceptat să respectați Regulamentul Camerei.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, aș vrea să vă invit să aveți o discuție personală cu cei doi lideri de grup sau viceliderul Grupului parlamentar al PNL și liderul Grupului parlamentar al PDL și să vă spună în prima frază pe care dumneavoastră ați pronunțat-o ce jigniri i-ați adus unui parlamentar și care este reacția Domniilor Lor când s-au uitat la mine și ce trebuia să fac eu atunci, cum scrie regulamentul.

Și eu cred că dacă este cineva care a ridicat primul și a dat cu piatra, ar trebui să vă uitați în discursul dumneavoastră. Este în stenogramă, o să vă rog frumos, da?

Cred că este un lucru extrem de important ca dumneavoastră să nu jigniți când veniți la microfon aici. Dar aceasta este o altă chestiune. Cel puțin nu este treaba mea.

O să vă rog frumos...

Nu, nu, vă rog frumos, mergem la votul final.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Domnule deputat, nu există... suntem în votul final, vă rog frumos să lăsați... Fiți calm, fiți calm că nu trebuie să vă enervați.

Nu, domnul deputat, vă rog frumos, nu dăm dreptul la replică că nu s-a pronunțat numele de aici, nu avem...

Ce procedură aveți, vă rog frumos?

Aveți cuvântul, dacă există vreo procedură, cu mare plăcere vă dau cuvântul. Vreți să luați cuvântul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sincer vă spun, am venit pe procedură.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt convins...

Video in format Flash/IOS

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte,

Vreau să lămurim aici și acum dacă atunci când cineva dintre noi vine și ia cuvântul și folosește un citat în care apar numele colegilor noștri, dumneavoastră considerați că nu se dă drept la replică.

Trebuie lămurit acum. Pentru că se modifică discursurile tuturor parlamentarilor.

Păi eu vin și vă fac 7 citate în care spun despre un om ce s-a spus în ultimul an și el trebuie să stea în bancă, să se uite la mine. Atenție, aceasta este cea mai gravă afirmație spunând că atunci când folosim un citat nu înseamnă că are drept la replică.

Acesta este cuvântul meu. Și este pe procedură. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi pare rău că trebuie să vă uitați în stenogramă...

Nu știu de ce aplaudați.

Când erați la guvernare, colegi de-ai dumneavoastră... fiți calm, fiți calm, da? Fiți calm... și mai stăteați și în partea stângă... când erați la guvernare, domnule deputat, îmi pare rău că aveți o memorie atât de scurtă câteodată, ați luat cuvântul la vreo 4-5 moțiuni de cenzură... nu dumneavoastră, colegii dumneavoastră, care au făcut citate din presă. Nimeni, niciodată, nu a dat dreptul la cuvânt, ca președinte al Camerei.

Dacă dumneavoastră aveți o inițiativă de acest gen, vă recomand să vorbiți cu domnul deputat Tinel Gheorghe, care este în Comisia pentru regulament și acolo o să stimulăm aceste chestiuni.

Deci, eu vă rog frumos, sunteți un om cu experiență, bănuiesc că ați citit cele peste 230 de articole din regulament, v-am dat cuvântul la microfon să vorbiți pe procedură, nu e nicio procedură, ați vrut să aveți o intervenție, ne-ați exprimat o pildă, eu am ascultat-o, mi-a făcut plăcere să vă revăd, dar n-are nicio legătură cu subiectul de astăzi.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 11 december 2019, 14:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro