Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 decembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/30-12-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 21-12-2014 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 decembrie 2014

    Ședința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților: <BR>- Prezentarea Hotărârii Curții Constituționale privind validarea alegerii Președintelui României; <BR>- Depunerea jurământului de către Președintele ales al României, domnul Klaus-Werner Iohannis; <BR>- Binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la învestirea Președintelui României; <BR>- Declarația Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului de către Președintele României; <BR>- Mesajul domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României.

Ședința a început la ora 12.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Rog onorabilii membri ai Camerei Deputaților și Senatului să ia loc în bănci să începem ședința solemnă.

Membrii Guvernului... o să-i rog frumos să ia loc. În câteva minute începem ședința solemnă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Președintele ales al României!

(Domnul Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, sosește în sală. Aplauze îndelungi.)

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Excelențele Voastre,

Distinși invitați,

Onorată asistență,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să-l prezint pe Președintele ales al României, domnul Klaus-Werner Iohannis!

(Domnul Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, salută asistența. Aplauze îndelungi.)

Vă invităm să ascultăm Imnul național al României.

(Se intonează Imnul național al României.)

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Îmi revine astăzi deosebita onorare de a deschide și prezida ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată unui act de mare însemnătate națională și de profundă semnificație democratică: depunerea jurământului constituțional de către Președintele ales al României.

La ceremonie participă conducători ai autorităților și instituțiilor publice centrale, reprezentanți ai cultelor, personalități ale vieții politice, economice, științifice și culturale, precum și șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră.

În conformitate cu prevederile art. 11 și 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 71 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, dau cuvântul domnului Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, pentru a prezenta Hotărârea privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Augustin Zegrean - președintele Curții Constituționale:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Excelențele Voastre,

Stimați invitați

Și, nu în ultimul rând, domnule președinte ales al României,

În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin în conformitate cu prevederile art. 82 alin. (1) și ale art. 146 lit. f) din Constituția României și cu dispozițiile art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, la data de 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională s-a întrunit în plenul ei, potrivit art. 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în vederea validării rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

Examinând actele existente la dosarul cauzei, constatând că au fost respectate dispozițiile art. 81 din Constituție și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, ținând seama de faptul că, la al doilea tur de scrutin, care a avut loc la data de 16 noiembrie 2014, domnul Klaus-Werner Iohannis a obținut cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, precum și de faptul că, prin Hotărârea nr. 62 din 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a constatat că domnul Klaus-Werner Iohannis este ales în funcția de Președinte al României,

În temeiul art. 82 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională, în numele legii, a hotărât:

Validarea alegerii domnului Klaus-Werner Iohannis în funcția de Președinte al României.

Hotărârea nr. 63 din 21 noiembrie 2014 este definitivă și a fost prezentată Parlamentului în vederea depunerii jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc domnului președinte Augustin Zegrean.

Adresez acum Președintelui ales al României, domnul Klaus-Werner Iohannis, invitația de a depune în fața Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință solemnă comună, jurământul prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituția României.

Domnule Președinte al României, aveți cuvântul.

 
     

(Domnul Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, îi înmânează domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, textul jurământului.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus-Werner Iohannis - Președintele României:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(Aplauze îndelungi.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte al României,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Distinși membri ai Guvernului...

(Domnul Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, semnează jurământul și îl înmânează domnului deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților.)

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Distinși invitați,

Dați-mi voie să citesc Declarația Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului de către Președintele României.

(Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Camera Deputaților și Senatul, întrunite în ședință comună, la data de 21 decembrie 2014, în vederea depunerii jurământului de către candidatul la funcția de Președinte al României a cărui alegere a fost validată de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 63 din 21 noiembrie 2014,

Ținând seama de actul de validare, întocmit în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al cărui conținut a fost prezentat în fața Parlamentului României de către domnul Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, constatând că domnul Klaus-Werner Iohannis a depus jurământul prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituția României, iau act de începerea exercitării de către domnul Klaus-Werner Iohannis a mandatului de Președinte al României.

Semnează, în numele deputaților și senatorilor, președintele Camerei și președintele Senatului.

(Aplauze. Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților revine la prezidiu.)

Domnule Președinte al României,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Excelențele Voastre,

Distinși invitați,

Doamnelor și domnilor,

Îi adresez creștineasca rugăminte Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, să binecuvânteze învestitura Președintelui ales al României.

Preafericirea Voastră! (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Preafericitul Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:

Binecuvântat este Dumnezeul Nostru, totdeauna, acum și pururea, și-n vecii vecilor! Amin.

Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește!

Doamne Iisuse Christoase, Dumnezeul Nostru, cel ce cu negrăita Ta bunătate și înțelepciune ai purtat de grijă neamului nostru românesc, ca să faci din el un popor credincios Ție și i-ai dat spre moștenire țara aceasta, România, în care ai întemeiat Biserica Ta pentru poporul român, iar prin ea ai sfințit pe strămoșii noștri și i-ai făcut vrednici să slujească Ție ca Domnului și Împăratului tuturor, caută cu milă din locașul Tău cel sfânt, asupra țării acesteia, România, și asupra poporului nostru drept-credincios.

Preamilostive Doamne, dăruiește conducătorilor noștri duhul înțelepciunii și al dreptății, care întărește popoarele și le înalță. Insuflă în inimile aleșilor iubire de patrie și de neam, ca să fie ei conducători binecuvântați, prin care să se arate voia Ta cea sfântă și ocrotirea pe care totdeauna ai dăruit-o cu bunătate Bisericii Tale și poporului român. Nu pentru dreptățile noastre îndrăznim a cere mila și ajutorul Tău, ci pentru a Ta nemăsurată iubire de oameni și pentru credința și dragostea cea nestrămutată a strămoșilor noștri, pe care noi îi avem mijlocitori înaintea Ta pentru țara noastră, România, pentru poporul român drept-credincios de pretutindeni.

Auzi-ne, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, precum ai auzit cu bunătate rugăciunile strămoșilor noștri, când chemau ei mila și ajutorul Tău și binecuvântează pe conducătorii țării noastre ca să lucreze spre slava Ta și spre folosul obștesc al bine-credinciosului popor român, ca toți să Te slăvim pe Tine, Dumnezeu cel necuprins cu mintea și în Treime închinat Tatăl, Fiul și Sfântul Duh și să strigăm din adâncul inimilor noastre Slavă Ție, Dumnezeului nostru, dătătorului de bine, în vecii vecilor!

Amin! (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Stimate domnule Președinte al României,

Vă invit la tribuna Parlamentului pentru a rosti cuvântul de inaugurare a mandatului de Președinte al României.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus-Werner Iohannis:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte Ion Iliescu,

Domnule președinte Emil Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înalt Preasfinția Voastră,

Stimați reprezentanți ai cultelor,

Alteța Voastră Regală,

Stimați membri ai Parlamentului României,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Excelența Voastră, domnule decan al Corpului Diplomatic,

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai misiunilor diplomatice,

Domnule președinte al Curții Constituționale,

Doamnelor și domnilor judecători ai Curții Constituționale,

Doamnelor și domnilor magistrați,

Domnule Avocat al Poporului,

Excelențele Voastre,

Stimați cetățeni,

Dragi compatrioți,

Stau aici, în fața dumneavoastră, astăzi, conștient de miza acestui moment pentru viitorul României.

Sunt recunoscător și onorat de încrederea pe care cetățenii României mi-au acordat-o, aceea de a fi președintele lor, și îi asigur că voi fi președintele tuturor românilor.

Sunt profund mișcat de dragostea de țară care a stat în spatele participării la vot, de aspirația spre libertate și prosperitate a românilor.

Vă mulțumesc vouă, tuturor concetățenilor mei, pentru că ați arătat lumii întregi adevărata față a României. La 25 de ani după căderea comunismului, ați făcut încă o dată să triumfe democrația și participarea.

Se vorbește foarte mult în aceste zile despre așteptări, despre speranțele pe care românii și le pun în viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. Și, după valul de entuziasm, o îndoială din trecut pare a-și face loc încet pentru unii: dar dacă așteptările mari duc la dezamăgiri?

Eu vreau să dărâmăm și această îndoială, așa cum am dărâmat și altele și le spun românilor clar: așteptările mari pot duce la rezultate mari. Și vor duce, pentru că așteptări mari înseamnă mai multă responsabilitate, mai mult efort, mai multe seriozitate și mai multă muncă din partea tuturor, iar eu voi fi primul.

Momentul în care clasa politică începe să se ridice la înălțimea așteptărilor nu poate întârzia mult. Și nu frica de dezamăgire trebuie să miște oamenii politici, ci faptul că România se schimbă, că o națiune de cetățeni cu aspirații, idealuri și valori nu va mai accepta să fie reprezentată decât de o clasă politică pe măsură.

Doamnelor și domnilor,

"România lucrului bine făcut" este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum.

Îmi propun ca, la sfârșitul mandatului meu de președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să-și găsească, în sfârșit, loc stabilitatea, aprecierea valorii și calmul. Nu calmul aparent, dat de absența dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnarea, ci calmul dat de libertatea de a alege pentru că există opțiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare își face treaba și de convingerea că, împreună, suntem puternici.

O Românie în care stabilitatea, calmul și aprecierea valorii devin reperele normalității va fi, fără îndoială, una atractivă pentru investiții. Locurile de muncă și prosperitatea pe care toți românii ni le dorim nu au cum să apară decât într-un asemenea climat.

România nu are voie să rămână țara proiectelor mereu începute și niciodată terminate - de la Constituție la autostrăzi - țara vorbelor frumoase și faptelor puține, țara care face legi pentru prezent, nu pentru viitor, pentru interese particulare, nu pentru binele comun. România nu poate să rămână țara așteptărilor mari și rezultatelor mici, țara timpului irosit și oportunităților ratate, și nu va rămâne.

Vreau ca, la sfârșitul mandatului meu, oamenii să vadă că în România proiectele se duc la bun sfârșit, că am construit instituții solide, că am făcut legi și reguli durabile.

Vreau ca, la sfârșitul mandatului meu, să avem satisfacția de a fi valorificat fiecare șansă și de a fi lăsat în urmă o Românie mai puternică și mai unită, dar pentru asta trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla nici peste noapte, nici de la sine.

La fiecare etapă, vom avea de înfruntat provocări și capcane, iar rezistența la schimbare și teama de nou, care adesea sunt cele mai mari în interiorul sistemului, nu trebuie subestimate. Dar, le vom depăși pe toate, dacă avem mereu în minte ce ne-am angajat să construim.

Doamnelor și domnilor,

Primul pas în acest proces este reconstrucția instituțiilor politice chemate să reprezinte cetățenii și să exercite puterea la toate nivelurile.

Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora și construirii unui edificiu statal durabil pentru 50, nu pentru cinci ani. Și mă adresez aici, în primul rând, reprezentanților partidelor politice.

Mă bucur să constat că există deschiderea pe care am cerut-o pentru a începe discuțiile cu privire la revizuirea Constituției și modernizarea ei, schimbarea legislației electorale, alegerea Parlamentului, inclusiv reducerea numărului de parlamentari, alegerea autorităților locale, votul prin corespondență și votul electronic, schimbarea legislației partidelor politice, incluzând aici și finanțarea lor și a campaniilor electorale.

Marea capcană, reforma instituțiilor politice, este să o gândim pentru noi astăzi. Absența abordării pe termen lung este la fel de păguboasă ca și absența schimbării.

Înțeleg rațiunile politice, înțeleg mecanismele din interiorul partidelor, dar vă rog pe cei din partide să înțelegeți în egală măsură că nu mai putem lua decizii conjuncturale, că reconstrucția instituțiilor politice nu poate porni de la calcule de partid, de la interese particulare, de la distribuiri de funcții și nici de la strategii pentru următoarele alegeri. Sper că avem cu toții înțelepciunea de a nu repeta erorile din trecut. Dacă există cu adevărat voință politică și nu doar declarații de intenție, atunci vom lua decizii care conduc la o construcție durabilă, dincolo de interesele partizane și de moment.

În domeniul statului de drept și independenței justiției, precum și al luptei anticorupție, pașii făcuți până acum trebuie cu necesitate continuați. Garantarea lor și acțiunea în spiritul lor trebuie să devină normalitate în România. Președintele are un rol important în acest sens, pe care, desigur, îl voi asuma. Dar este nevoie de înțelegerea clară, la nivelul întregii clase politice, a unui principiu: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție.

Mi-aș dori ca la sfârșitul mandatului meu corupția să nu mai figureze pe agenda publică, instituțiile să funcționeze pentru cetățeni, iar oamenii politici să fi înțeles în mod definitiv că se află în serviciul public, și nu pentru interese personale sau de grup.

Doamnelor și domnilor,

Un al doilea capitol esențial pe care îl avem de reconstruit este acela al marilor sisteme publice. Și nu doar atât. Va trebui să ne uităm în perspectivă și să ne întrebăm cum facem ca ele să funcționeze nu doar acum, ci peste una sau două generații. Cu toții spunem, de ani de zile: educația este o prioritate, vrem reforma sistemului sanitar, vrem un sistem de pensii care asigură o viață decentă.

Deși toți afirmăm că ni le dorim, totuși, de ce nu le avem? Cum se face că, deși le stabilim ca priorități, educația și sănătatea sunt primele care suportă consecințele crizelor, circumstanțelor și calculelor politice? Sunt întrebări cu răspunsuri cunoscute.

Dacă azi închidem un capitol de 25 de ani și asumăm un nou început, atunci, e momentul să ne raportăm altfel și la marile sisteme publice.

Cum construim un sistem de educație performant și competitiv? Cum arată un sistem de sănătate corect și eficient? Cum facem ca România să poată plăti pensii decente, pe termen lung? Cum răspundem la problema demografică? Cu aceste teme va trebui să ne așezăm la masa dialogului și, în jurul lor, să construim consens.

În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele politice pentru a decide împreună pe trei chestiuni fundamentale: ce obiective de țară ne asumăm la aceste capitole, o modalitate de lucru și de dialog permanent și un calendar cu etape și acțiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte.

Guvernele nu vor găsi niciodată suficienți bani pentru educație și sănătate, nu vor avea niciodată curajul unor schimbări de substanță, chiar al unor regândiri de sistem, dacă nu vor ști încotro merg și unde vor să ajungă. Marile transformări nu se fac așteptând condițiile sociale, economice și politice perfecte, ci asumând o viziune și lucrând necontenit, cu responsabilitate și determinare, pentru a o împlini.

Când vom face acest lucru, românii nu-și vor mai căuta viitorul dincolo de granițele țării, iar cei plecați vor dori să se întoarcă și, chiar dacă reconstrucția nu e încă gata, vor dori să contribuie la ea, pentru că, în acel moment, România va fi o țară în care politicienii respectă cetățenii, o țară care știe ce vrea și încotro se îndreaptă.

Doamnelor și domnilor,

Dacă în planul politicii interne avem de reconstruit instituții și sisteme, în planul politicii externe și de securitate România își reconfirmă opțiunile și își asumă roluri noi. Clasa politică are multe defecte, dar are un merit important: acela de a fi asumat împreună o opțiune clară și ireversibilă în ceea ce privește politica externă, acela de a fi asigurat României securitatea națională.

Cei trei piloni ai politicii noastre externe sunt: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Cuvintele cheie în ceea ce privește politica noastră externă sunt: continuitate și predictibilitate.

Liniile strategice în care statul român este angajat vor fi urmate în timpul mandatului meu de președinte. Doresc să facem chiar mai mult. Să aprofundăm parteneriatul strategic cu Statele Unite nu doar în zona militară, ci și în zona schimburilor economice și culturale. Iar în ceea ce privește calitatea noastră de membru al NATO, vreau să spun un lucru foarte clar: nu putem fi doar beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să asumăm și rolul de furnizori de securitate.

Am spus limpede că este nevoie de o creștere a bugetului apărării până la cel puțin 2% din PIB. Vă propun dumneavoastră, tuturor partidelor parlamentare, să avem un consens pe această temă, inclusiv pentru menținerea acestui nivel de buget pe termen lung. Dacă este nevoie, voi merge și voi discuta cu partenerii noștri europeni acest proiect absolut necesar în actualul context geopolitic. Îmi propun ca în primele șase luni ale mandatului, conform atribuțiilor mele constituționale, să prezint Strategia națională de apărare a României.

Nu în ultimul rând, avem de gândit împreună, putere și opoziție, asupra rolului nostru în Uniunea Europeană. Îmi doresc o voce mai puternică a României în concertul european, un profil mai solid, o contribuție mai mare la ceea ce înseamnă construcția unei Europe unite.

Doamnelor și domnilor,

Cred că salutăm cu toții rezultatele alegerilor din Republica Moldova, rezultate care au reafirmat o opțiune clară a majorității pentru un parcurs european. Pe noi, acest rezultat ne obligă ca, în următorii ani, să fim sprijinul cel mai important al fraților noștri de peste Prut, pentru ca obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din deziderat în realitate.

Vă propun dumneavoastră, partidelor parlamentare, dar și tuturor actorilor sociali, mediului academic să organizăm un consens național în jurul acestui obiectiv. Aici nu e vorba doar de declarații, ci, mai ales, de formule de acțiune concrete, prin care sprijinul nostru față de integrarea europeană a Republicii Moldova să fie efectiv și eficient.

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Cu toții ne dorim o transformare profundă a societății în care trăim, a României în ansamblul său. Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele vor trebui însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru.

Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului devenit cotidian, o Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că puterea și opoziția lucrează. Și Președintele, și Guvernul, și Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuțiile sale și din poziția sa.

Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut, acum, la încheierea acestei etape istorice, sunt declarațiile de complezență. Ele știrbesc încrederea și nu folosesc la nimic. Lucrul bine făcut înseamnă că vom construi consens, dar consens nu doar în declarații, ci în acțiune, cu rezultate măsurabile. Înseamnă că, periodic, avem datoria de a veni în fața românilor, de a comunica, onest și responsabil, ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem, cât am făcut din ce ne-am angajat și ce urmează mai departe. Așa voi proceda eu în calitate de președinte.

Mai presus de toate însă, îmi doresc o națiune puternică. Națiunea română este mai mare decât suma intereselor, ambițiilor și chiar reușitelor individuale. Nu suntem doar un grup de oameni pe care îi leagă o comuniune de tradiții, limbă, istorie și spațiu. Suntem o singură națiune, cu valori și, mai ales, obiective, o națiune de cetățeni care știe ce vrea în Europa, în lume și, mai ales, care știe ce vrea pentru sine.

Este o onoare pentru mine să fiu președintele acestei națiuni. Vreau ca pentru fiecare român să fie, în mod autentic, o onoare și o mândrie că face parte din această națiune.

Trăim într-o lume în care vrem ca lucrurile să se miște repede și rezultatele să fie imediate, într-o lume în care să ceri cuiva încredere și răbdare e o provocare, iar să ai încredere și răbdare e o provocare și mai mare. Și totuși vi le cer. Nu pentru mine, ci încredere și răbdare unii cu alții, între noi înșine și cu noi înșine, ca națiune, pentru că doar cu ele putem face o construcție durabilă.

Îmi pun întreaga putere și pricepere la dispoziția poporului român, ca peste cinci ani să putem spune că România este țara care a uimit lumea prin transformarea și reconstrucția ei.

Vă mulțumesc. (Aplauze îndelungi.)

Mulțumesc. (Aplauze îndelungi.)

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Distinși colegi,

Îngăduiți-mi să adresez felicitări domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, în numele Parlamentului României, al meu personal, să-l asigur de faptul că vom colabora în mod transparent cu Domnia Sa, cu instituția Președintelui României, cu Administrația Prezidențială, pentru realizarea obiectivelor care concură la binele general, la starea de securitate națională, la credibilitatea și prestigiul țării noastre, la prosperitatea cetățenilor României.

Mulțumindu-vă pentru participare, vă rog să-mi permiteți să declară închisă ședința comună solemnă a Camerei Deputaților și Senatului. (Aplauze îndelungi.)

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12.45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 21:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro