Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 februarie 2015

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.27	Ana Birchall - declaraţie politică: - "Susţinerea cinematografiei româneşti";

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Doamna Ana Birchall: "Susţinerea cinematografiei româneşti" În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre oportunitatea de a susţine un domeniu care a continuat să facă cinste României în ultimul timp: cinematografia. Noul val de cineaşti şi-a dovedit talentul şi valoarea prin premiile obţinute la diferitele festivaluri internaţionale, premii ce vin să arate că şcoala românească de cinematografie are o valoare recunoscută peste tot în lume. Filmul românesc, cale importantă de promovare culturală a României, nu are graniţe. Succesul lui a devenit o carte de vizită ce poartă cu mândrie numele României pe plan internaţional. Puşi parcă în faţa unei dileme - banii sau gloria -, cineaştii români se întorc în ţară cu numeroase premii. După anul 2000 toată lumea a început să vorbească despre "noul val" de cinematografie românească. Cinematografia românească are din ce în ce mai multă vizibilitate pe ecranele europene. Noul val de cineaşti români (Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Alexandru Solomon etc.) are deja un statut bine conturat atât în rândul publicului, cât şi în lumea festivalurilor. La cea de-a 65-a ediţie a galei Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, tânărul regizor român Radu Jude a primit Premiul "Ursul de Argint" pentru cea mai bună regie, pentru filmul "Aferim!", consacrând încă o dată succesul filmului românesc contemporan. Cu toate că România nu are o industrie a cinematografiei, regizorii "reuşesc să câştige uşor şi sigur respectul lumii întregi", aşa cum precizează regizorul român Călin Petre Netzer, câştigător al "Ursului de Aur". Filmul românesc a devenit unul dintre principalele branduri de ţară. Românii au reuşit să cucerească cinematografia mondială cu un alt tip de poveste, cu o viziune fresh şi cu o nouă abordare, ceea ce a dus la naşterea fenomenului numit de critica internaţională "noul val". Fiecare succes al filmului românesc nu a făcut altceva decât să îi stimuleze pe ceilalţi regizori, iar concurenţa care s-a creat între cineaşti a fost benefică şi binevenită pentru industria cinematografică din România. Este nevoie însă de mai mult. Trebuie ca şi politicul să vină în sprijinul acestui fenomen care aduce mândrie şi prestigiu României. Avem la îndemână exemplul altor state din Uniunea Europeană care au reuşit prin măsuri coerente să-şi revitalizeze industria cinematografică. Spre exemplu, în Franţa este o lege care se numeşte "fondul de susţinere", prin care, din banii plătiţi pe un bilet de cinema, 18% din costul acestuia merge la ajutorul filmului francez. Cred că este nevoie de astfel de măsuri pentru ca succesul de care se bucură astăzi cineaştii români din "noul val" să nu rămână conjunctural şi episodic. De altfel, reprezentanţii de succes ai filmului românesc din ultimii ani au schiţat câteva iniţiative absolut necesare pentru sprijinul celei de a şaptea arte în România. Pe primul loc figurează restructurarea politicii CNC-ului, căruia cineaştii îi reproşează o anumită inerţie şi faptul că se preocupă mai mult să respecte cerinţele formale prevăzute în legislaţie, decât să aibă o viziune asupra dezvoltării cinematografiei române. O altă problemă ridicată se referă şi la numărul redus al sălilor de cinema, considerând că cifra 100 ar trebui să constituie un obiectiv minimal pe termen scurt. Următoarea prioritate o constituie acordarea de facilităţi fiscale pentru activităţile de producţie, distribuţie şi difuzare de filme. Programele de educaţie vizuală, implicarea televiziunilor în sprijinirea peliculelor autohtone, necesitatea unor măsuri antipiraterie şi a altora pentru stimularea producţiei de film străin în România, dar şi a unor fonduri pentru promovare şi training, regionale şi de dezvoltare - figurează şi ele pe lista de priorităţi a cineaştilor. Nu în ultimul rând, acordarea unor facilităţi fiscale pentru ca România, o ţară atât de frumoasă, să devină destinaţia căutată de marile case de producţie internaţională în parteneriat cu casele autohtone de producţie. Aceste măsuri sunt absolut necesare pentru sprijinirea fenomenului cinematografic în România, pentru că există un potenţial de dezvoltare economică importantă în domeniu, iar drumul deschis de premiile obţinute de tinerii regizori trebuie continuat. Industria românească are ca atuuri o infrastructură foarte performantă (comparabilă cu cea din Germania sau Franţa), locaţii pentru turnaj accesibile şi foarte diversificate şi o gamă largă de profesionişti bine pregătiţi. Actorii români au talentul de a însufleţi cele mai diverse roluri şi personaje, iar prin cinematografie ei spun poveştile noastre, ale tuturor, ale României, şi le aduc în faţa spectatorilor din toată lumea. Numeroasele premii pe care le-au primit actorii noştri tineri confirmă valoarea şi capacitatea şcolii româneşti de actorie de a da în continuare nume mari de actori, după maeştrii inconfundabili din lumea teatrului. În schimb, industria noastră de film suferă de lipsa unui climat fiscal atractiv, aşa cum există în majoritatea statelor europene, inclusiv est-europene (Cehia, Ungaria), care să încurajeze investiţiile străine în acest domeniu. Este de datoria noastră să asigurăm viitorul unui domeniu de succes pentru România, care aduce un plus de imagine şi de prestigiu, de vizibilitate şi admiraţie pentru filmul autohton. Talentul cineaştilor români trebuie sprijinit pentru ca succesul reputat în festivalurile internaţionale să nu rămână singular.