Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/27-02-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
02-12-2019 (comună)
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.27 Ana Birchall - declarație politică: - "Susținerea cinematografiei românești";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Ana Birchall:

"Susținerea cinematografiei românești"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre oportunitatea de a susține un domeniu care a continuat să facă cinste României în ultimul timp: cinematografia. Noul val de cineaști și-a dovedit talentul și valoarea prin premiile obținute la diferitele festivaluri internaționale, premii ce vin să arate că școala românească de cinematografie are o valoare recunoscută peste tot în lume.

Filmul românesc, cale importantă de promovare culturală a României, nu are granițe. Succesul lui a devenit o carte de vizită ce poartă cu mândrie numele României pe plan internațional. Puși parcă în fața unei dileme - banii sau gloria -, cineaștii români se întorc în țară cu numeroase premii. După anul 2000 toată lumea a început să vorbească despre "noul val" de cinematografie românească.

Cinematografia românească are din ce în ce mai multă vizibilitate pe ecranele europene. Noul val de cineaști români (Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Alexandru Solomon etc.) are deja un statut bine conturat atât în rândul publicului, cât și în lumea festivalurilor. La cea de-a 65-a ediție a galei Festivalului Internațional de Film de la Berlin, tânărul regizor român Radu Jude a primit Premiul "Ursul de Argint" pentru cea mai bună regie, pentru filmul "Aferim!", consacrând încă o dată succesul filmului românesc contemporan.

Cu toate că România nu are o industrie a cinematografiei, regizorii "reușesc să câștige ușor și sigur respectul lumii întregi", așa cum precizează regizorul român Călin Petre Netzer, câștigător al "Ursului de Aur". Filmul românesc a devenit unul dintre principalele branduri de țară. Românii au reușit să cucerească cinematografia mondială cu un alt tip de poveste, cu o viziune fresh și cu o nouă abordare, ceea ce a dus la nașterea fenomenului numit de critica internațională "noul val". Fiecare succes al filmului românesc nu a făcut altceva decât să îi stimuleze pe ceilalți regizori, iar concurența care s-a creat între cineaști a fost benefică și binevenită pentru industria cinematografică din România.

Este nevoie însă de mai mult. Trebuie ca și politicul să vină în sprijinul acestui fenomen care aduce mândrie și prestigiu României. Avem la îndemână exemplul altor state din Uniunea Europeană care au reușit prin măsuri coerente să-și revitalizeze industria cinematografică. Spre exemplu, în Franța este o lege care se numește "fondul de susținere", prin care, din banii plătiți pe un bilet de cinema, 18% din costul acestuia merge la ajutorul filmului francez.

Cred că este nevoie de astfel de măsuri pentru ca succesul de care se bucură astăzi cineaștii români din "noul val" să nu rămână conjunctural și episodic. De altfel, reprezentanții de succes ai filmului românesc din ultimii ani au schițat câteva inițiative absolut necesare pentru sprijinul celei de a șaptea arte în România. Pe primul loc figurează restructurarea politicii CNC-ului, căruia cineaștii îi reproșează o anumită inerție și faptul că se preocupă mai mult să respecte cerințele formale prevăzute în legislație, decât să aibă o viziune asupra dezvoltării cinematografiei române. O altă problemă ridicată se referă și la numărul redus al sălilor de cinema, considerând că cifra 100 ar trebui să constituie un obiectiv minimal pe termen scurt.

Următoarea prioritate o constituie acordarea de facilități fiscale pentru activitățile de producție, distribuție și difuzare de filme. Programele de educație vizuală, implicarea televiziunilor în sprijinirea peliculelor autohtone, necesitatea unor măsuri antipiraterie și a altora pentru stimularea producției de film străin în România, dar și a unor fonduri pentru promovare și training, regionale și de dezvoltare - figurează și ele pe lista de priorități a cineaștilor. Nu în ultimul rând, acordarea unor facilități fiscale pentru ca România, o țară atât de frumoasă, să devină destinația căutată de marile case de producție internațională în parteneriat cu casele autohtone de producție.

Aceste măsuri sunt absolut necesare pentru sprijinirea fenomenului cinematografic în România, pentru că există un potențial de dezvoltare economică importantă în domeniu, iar drumul deschis de premiile obținute de tinerii regizori trebuie continuat.

Industria românească are ca atuuri o infrastructură foarte performantă (comparabilă cu cea din Germania sau Franța), locații pentru turnaj accesibile și foarte diversificate și o gamă largă de profesioniști bine pregătiți. Actorii români au talentul de a însufleți cele mai diverse roluri și personaje, iar prin cinematografie ei spun poveștile noastre, ale tuturor, ale României, și le aduc în fața spectatorilor din toată lumea. Numeroasele premii pe care le-au primit actorii noștri tineri confirmă valoarea și capacitatea școlii românești de actorie de a da în continuare nume mari de actori, după maeștrii inconfundabili din lumea teatrului. În schimb, industria noastră de film suferă de lipsa unui climat fiscal atractiv, așa cum există în majoritatea statelor europene, inclusiv est-europene (Cehia, Ungaria), care să încurajeze investițiile străine în acest domeniu.

Este de datoria noastră să asigurăm viitorul unui domeniu de succes pentru România, care aduce un plus de imagine și de prestigiu, de vizibilitate și admirație pentru filmul autohton. Talentul cineaștilor români trebuie sprijinit pentru ca succesul reputat în festivalurile internaționale să nu rămână singular.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 12:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro