Andrei-Valentin Sava
Andrei-Valentin Sava
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/27-02-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
02-12-2019 (comună)
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.33 Andrei Valentin Sava - declarație politică: "Acordul de pace de la Minsk - un compromis făcut pe hârtie, care nu reprezintă nicio garanție";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Acordul de pace de la Minsk - un compromis făcut pe hârtie, care nu prezintă nicio garanție"

Săptămâna trecută a fost marcată de o serie de evenimente majore în planul politicii externe. Expuși la scandalurile noastre politice interne, ne-am aplecat probabil mult prea puțin asupra evenimentelor care sunt decisive pentru cursul Europei și al lumii occidentale.

Criza din Ucraina este una din aceste pietre de hotar din domeniul relațiilor internaționale. Summitul de la Minsk s-a încheiat cu semnarea unui acord de pace. Dacă ne-am opri la aceste cuvinte, acest rezultat ar suna ca un succes. Dacă mergem însă mai departe de aceste aparențe și derulăm filmul relatărilor făcute de presa străină privind summitul, observăm cât de fragil este acest acord de pace încă de la momentul semnării sale. A fost nevoie de o negociere maraton de 16 ore pentru ca liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței să poată semna un acord. Cele 16 ore au fost lungi și asemenea unei picături chinezești, ca într-un un război al nervilor, după cum declara consilierul președintelui ucrainean, Valeri Ciali, în cursul negocierilor. Se pare că principalul moment de blocaj, care a dus la amenințarea Angelei Merkel cu părăsirea negocierilor, a fost acela în care Vladimir Putin a cerut ca negocierea acordului să se facă doar după capitularea celor 5.000 de soldați ucrainieni din Debaltseve. Atacul asupra acestei regiuni a început chiar în pragul summitului, fiind clar că se dorește cu orice preț cucerirea sa și trecerea sub ocupația separatiștilor în viitoarea configurație geopolitică, alături de Donețsk și Lugansk. Președintele Petro Poroshenko a considerat această condiție inacceptabilă. Observăm aici jocul oportunist și de șantaj al lui Vladimir Putin, care din fericire a fost combătut de cancelarul german.

Acordul de pace de la Minsk conține 13 puncte și marje de timp clare pentru punerea în aplicare a acestora. Printre principalele angajamente se numără: intrarea în vigoare a armistițiului pe 15 februarie, crearea unei zone demilitarizate cu o lățime cuprinsă între 50 și 140 de kilometri și retragerea armamentului greu, deschiderea dialogului pentru definirea statutului celor două regiuni separatiste proruse Donețsk și Lugansk. Din nefericire, de la acordul pe hârtie până la situația din teren au apărut deja abateri. Deși armistițiul a intrat în vigoare duminică, 15 februarie, separatiștii proruși care luptă la Debaltseve renunță cu greu la ambiția de a ocupa și această zonă. Focurile de arme încă mai răsună din partea separatiștilor care sfidează angajamentul de la Minsk. Ambasadorul SUA în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a susținut că este vorba de arme "ruse, nu separatiste, inclusiv de sisteme de apărare antirachetă". Dacă acestea nu vor înceta, o reaprindere a conflictului va bate din nou la ușa Europei. De data aceasta, va fi vorba de un război care nu se va mai putea încheia decât cu victoria militară a uneia din părți.

Oricât nu ne place acest lucru, cărțile sunt acum în mâna rușilor. Prin menținerea sau retragerea sprijinului militar în Debaltseve, Vladimir Putin va arăta dacă este sau nu dispus să aleagă calea concilierii și a cooperării economice cu occidentul sau pe cea a măcinării în conflicte armate și a izolării sale totale de către Europa și SUA cu riscurile aferente. Până la această decizie, putem asculta cu prudență și reținere concluzia OSCE care afirmă că armistițiul din Ucraina a fost respectat per ansamblu, cu câteva încălcări la Lugansk și Debaltseve.

Conflictul din Ucraina este acum într-un moment de cotitură. O altă cale de compromis post-Minsk nu mai există. Cred că vocea unită a statelor europene la Minsk, prin reprezentanții acestora, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez François Hollande, a asigurat succesul parțial al negocierilor. Diplomația europeană a făcut tot ce îi stătea în putință pentru a ajunge la o cale pașnică de soluționare a crizei. Sunt încrezător că Europa va rămâne în continuare unită dacă lucrurile vor lua din nou o turnură gravă, amenințând securitatea la estul Uniunii Europene. Europa nu trebuie să permită Rusiei destabilizarea Ucrainei. În tot acest cadru, România va trebui să preia cu responsabilitate un rol mai activ, fie că va fi vorba de cooperarea eficientă cu trupele NATO, fie că va fi vorba de participarea la medierea conflictului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 12:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro