Florin Gheorghe
Florin Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/27-02-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.77 Florin Gheorghe - declarație politică: - "Cine răspunde pentru calitatea slabă a lucrărilor de infrastructură?"

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin Gheorghe:

"Cine răspunde pentru calitatea slabă a lucrărilor de infrastructură?"

Oamenii politici, societatea civilă sau simpli cetățeni reclamă, în mod justificat, procesul lent de mondernizare a României prin intermediul lucrărilor de infrastructură. Nu avem străzi, nu avem autostrăzi, nu avem gări, nu avem porturi și aeroporturi, chiar dacă avem fonduri europene încă neaccesate. Aceste lucruri se aud la unison în societatea românească și sunt prinse cu multă poleială și cuvinte mari în programele de guvernare ale tuturor partidelor, în special în campaniile electorale. "Noi facem 1.000 de kilometri de autostradă", spun unii, "Noi facem de două ori mai mult", spun alții, deși în practică constatăm cu toții că proiectele de pe hârtie nu se transpun niciodată în practică.

Rostul intervenției mele de astăzi nu este legat doar de nemulțumirea coagulării unui consens politic real asupra obiectivelor de modernizare a României prin construirea de infrastructură, ci se dorește a fi și un moment zero în a analiza și calitatea lucrărilor de infrastructură, deja realizate cu atâta greutate. Nu cred că mai este cineva străin de faptul că, după topirea zăpezii, străzile din majoritatea orașelor, precum și o mare parte din drumurile europene sau autostrăzi arată exact ca terenul proaspăt bombardat în urma unui conflict, gropile care apar în asfalt ca prin minune nu doar după fiecare zăpadă, ci și după fiecare ploaie mai zdravănă, fără ca nimeni să nu-și pună pentru o clipă întrebarea despre calitatea lucrărilor efectuate de constructori la prețuri și de trei ori mai mari decât în alte state din Uniunea Europeană.

A avut oare cineva timida curiozitate de a se întreba câți bani publici se cheltuie în România în fiecare an pentru întreținerea infrastructurii și câți sunt alocați pentru construirea de infrastructură nouă? Dacă nu ați avut o astfel de curiozitate, vă comunic eu că în România se cheltuie mai mult pentru astuparea gropilor decât pentru lucrări noi. De ce? Pentru că peste 90% dintre lucrările recepționate sunt făcute să reziste doar până când pleacă echipa de recepție și se onorează factura.

Cu toții ne declarăm adepții sloganului venit din partea tinerilor "vreau o țară ca afară", însă, în practică, nimic nu funcționează ca afară. Dacă germanii ar fi construit infrastructura la o calitate comparabilă cu cea românească, cu siguranță nici ei nu ar fi avut astăzi mai mult de 500 de kilometri de autostrăzi. Dacă francezii ar fi construit calea ferată la aceeași calitate ca în România, TGV-ul lor tot cu o medie orară de 40 de kilometri pe oră ar fi mers. Ceea ce le-a permis să progreseze și să construiască mai mult este calitatea obiectivelor construite, care nu le-a mai solicitat costuri de reabilitare nici peste 10 ani de la inaugurare.

Cred cu putere că o astfel de situație neplăcută, în care banii românilor sunt risipiți prin lucrări de proastă calitate, este generată în primul rând de legislația actuală privind execuția lucrărilor. De aceea, se impune modificarea acesteia, în sensul în care constructorul să garanteze lucrarea efectuată și să remedieze eventualele defecte pe banii săi pentru o perioadă mult mai lungă de timp și nu de câteva luni sau câțiva ani, așa cum este în prezent. Astfel de situații neplăcute apar atunci când legea este strâmbă, mult prea permisivă sau chiar redactată la sugestia beneficiarilor constructori. Vă invit, așadar, să ne aplecăm cu toții atât asupra legislației aferente achizițiilor și lucrărilor de construire, dar să responsabilizăm într-un fel și autoritățile contractante, care au tot mai puțină grijă pentru utilizarea corectă, eficientă și cinstită a banilor publici, a banilor cetățenilor.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 13 decembrie 2019, 7:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro