Ovidiu-Cristian Iane
Ovidiu-Cristian Iane
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/27-02-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.146 Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică având subiectul "Se acordă prezumția de nevinovăție și în România?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Se acordă prezumția de nevinovăție și în România?"

Nu doresc să vă solicit a-i considera "nevinovați până la proba contrarie" pe cei care, din zori și până-n seară, fac obiectul dezbaterilor televizate, ci vreau să vă aduc în atenție faptul că acest drept al fiecăruia dintre noi este deseori neglijat.

Este de notorietate faptul că perchezițiile, arestările și demersurile de urmărire penală din această perioadă, ce vizează personalități publice, fac deliciul presei, însă faptul că există surse care pun la dispoziția jurnaliștilor informații nepublice dintr-un dosar aflat în etapa de instrumentare ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru noi, forul legislativ.

Din punctul meu de vedere, rolul incontestabil al presei în societate este, într-adevar, acela de a ține publicul la curent cu evenimentele ce țin de natura politică, economică, socială, ș.a.m.d., iar exercitarea dreptului la liberă exprimare este întocmai garantul democrației. Reversul medaliei este acela că dezvăluirea detaliilor ce țin de sfera privată a vieții individului va genera un impact negativ în viața acestuia, dar acest detaliu, deseori ignorat de etica jurnalistică, nu este subiectul central de astăzi.

Ceea ce face, însă, obiectul acestei alocuțiuni este relația dintre sistemul judiciar și mass-media, mai exact acțiunea de divulgare, fără drept, a unor probe dintr-un dosar penal în curs de cercetare, cât și a informațiilor ce țin de modul prin care alte probe vor fi obținute sau administrate. Autorii acestor fapte nu numai că săvârșesc o îngrădire a înfăptuirii justiției, ci și lezeaza dreptul la viață privată a individului și cauzează pierderea credibilității în spațiul public al acestuia. Or, conform Constituției, dreptul la liberă exprimare este inviolabil, în timp ce art.26 arată că "autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată".

Vehicularea intensă în presă a numelui persoanei cercetate și atingerea adusă imaginii acesteia sunt fapte ce îi vor prejudicia reputația, chiar și în cazul în care persoana vizată este declarată a fi nevinovată sau anumite afirmații publice sunt ulterior dovedite ca având caracter nereal.

Conflictul acesta dintre secretizare și dreptul la liberă exprimare este unul ce a făcut obiectul numeroaselor dezbateri la nivel național și internațional. Dacă majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene au adoptat legi pentru a evita tulburarea publică și lezarea dreptului la viață privată a personalităților publice anchetate, România nu a reușit să armonizeze aceste practici pentru a-și proteja cetățenii. În continuare respectul vieții private și al demnității sunt la cote reduse, iar pentru prejudiciile de imagine aduse, nimeni nu este considerat responsabil.

Cadrul legal pentru ca aceste situații să fie evitate exista deja, iar cea mai indicată modalitate pentru respectarea drepturilor părților implicate, fără a îngrădi libertatea presei, dreptul de exprimare și cel de informare, dar și tăinuirea informațiilor personale ale cetățenilor vizați, este prin responsabilizarea temeinică a jurnaliștilor și a celor care înfăptuiesc actul de justiție.

De asemenea, un pas înainte în această direcție ar fi făcut și prin acordarea prezumției de nevinovăție oricărui individ.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 18:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro