Gheorghe-Dănuț Bogdan
Gheorghe-Dănuț Bogdan
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.122 Gheorghe-Dănuț Bogdan - declarație politică având subiectul "Familia, școala, biserica, educația copiilor prin ora de religie";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gheorghe-Dănuț Bogdan:

"Familia, școala, biserica, educația copiilor prin ora de religie"

Prin Decizia nr. 669/12.11.2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 59, Partea I, la data de 23.01.2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată referitor la prevederile art. 18 alin. (2), teza întâi din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a constatat că dispozițiile acesteia sunt neconstituționale. În motivarea deciziei, se arată că legiuitorul este ținut de o obligație de neutralitate și imparțialitate în respectarea deplină a libertății de conștiință și religie. Această obligație este realizată în situația în care statul veghează la respectarea acestor libertăți, consacrând posibilitatea părinților, respectiv posibilitatea elevilor majori, de a solicita participarea la orele de religie.

Decizia Curții Constituționale referitoare la disciplina Religie este una care bulversează societatea românească, unii profitând pentru a pune în discuție chiar scoaterea Religiei dintre materiile școlare.

Precizez că sunt printre aceia care susțin importanța predării religiei în școala românească, urmând să argumentez succint acest punct de vedere.

Fără a contesta calitatea Curții Constituționale în speța de față trebuie, totuși, să evidențiez anumite aspecte care ridică semne de întrebare privitoare la decizia luată în cazul disciplinei școlare Religie.

De când trebuie aplicată decizia Curții Constituționale? Deja există un calendar al consultării părinților și tutorilor elevilor minori, precum și a elevilor majori asupra intenției de a participa, în continuare, la ora de religie, numai că tuturor le este neclar de când vor fi valabile opțiunile exprimate acum: chiar din acest an școlar sau de la începutul celui viitor? Dacă ținem seama de principiul neretroactivității legilor și considerăm anul școlar ca pe un întreg, din punct de vedere juridic, atunci, opțiunile exprimate acum de părinți și elevi vor produce efecte pentru anul școlar 2015-2016!

Să ținem cont că, în prezent, 90% dintre părinți și elevi și-au exprimat dorința pentru a avea Religia ca materie în școală.

Cui folosește? Aceasta este întrebarea de la care trebuie să pornim atunci când analizăm oportunitatea deciziei Curții Constituționale referitoare la ora de religie. Din păcate, din nicio perspectivă - imediată, medie și lungă, măsura luată de Curtea Constituțională nu servește națiunii noastre, nici la nivel instituțional, nici la cel al indivizilor. Statul iese în pierdere din punct de vedere material și numeroase cadre didactice și familiile acestora vor fi afectate de decizia în discuție.

Atâta timp cât sistemul nostru de învățământ este centrat tot mai evident pe o educație informativă, efectul formativ al educației fiind diluat, în condițiile lipsei unor discipline precum Morala ori Etica și ale numărului insuficient de ore de Istorie, Psihologie și Cultură Civică, șubrezirea statutului orei de religie poate fi lovitura de grație dată efortului de formare și consolidare a personalității beneficiarilor de educație.

Desigur că România este un stat laic și că, prevalându-se de aceasta, unii reclamă existența orei de religie în programele școlare ca pe o ingerință a Bisericii în activitatea instituțiilor laice, numai că, în contextul relevat, ora de religie este cadrul cel mai propice formării unor cetățeni demni, purtători ai unui set de înalte valori morale. Prin urmare, ora de religie nu este ceva în plus, "un corp străin" actului educațional, ci o necesitate, o oportunitate pentru beneficiarii sistemului de învățământ!

Pentru cei care cunosc istoria neamului nostru, este evident rolul Bisericii în ridicarea spirituală a poporului român. Primele noastre școli au apărut pe lângă biserici și mănăstiri, preoții și călugării fiind cei dintâi dascăli ai românilor, iar cărțile de cult cele dintâi abecedare. Ca bihorean, ca beiușean, nu pot omite rolul pe care cele două Biserici românești l-au jucat, începând din veacul al XVIII-lea, în trezirea și afirmarea conștiinței naționale, anul acesta aniversând 320 de ani de la atestarea documentară a Episcopiei Ortodoxe a Oradiei.

În urbea de unde vin, prima școală românească a fost înființată în 1769 pe lângă parohia ortodoxă, iar în anul 1828, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan inaugura celebrul gimnaziu ce-i poartă astăzi numele și care este cea dintâi școală medie românească de la Brazda de Vest, a doua din Transilvania și a treia la nivel național! Vor fi unii care vor zice că nu este un atac la adresa disciplinei Religie, ci doar o racordare la realitățile occidentale, că este normal ca elevul și părintele să aibă dreptul de a alege dacă doresc sau nu participarea celui din urmă la ora de religie, pentru că, altfel, asistăm la o încălcare a unui drept constituțional!

Consider că este doar o subtilă manevră de subminare a statutului de disciplină obligatorie, parte a trunchiului comun, al Religiei, deoarece exista și până acum posibilitatea opțiunii pentru participarea la ora de religie - cei care refuzau, făcând-o prin cerere scrisă - prevedere normală dacă luăm în considerare neparticiparea la orele unei discipline obligatorii, parte a trunchiului comun, ca pe o excepție! Plecând de la precedentul creat acum de Curtea Constituțională, pe când cereri de participare și la orele celorlalte discipline obligatorii, cum ar fi Matematica, Româna sau Fizica?

Ținând cont de toate cele arătate, nu pot să-i acuz pe membrii Curții Constituționale de subminarea intereselor naționale, de destabilizarea specificului națiunii noastre, dar solicit mai multă acribie, mai mult spirit critic și, în ultimă instanță, mai multă empatie cu națiunea română atunci când sunt în postura de a decide asupra unor chestiuni atât de importante pentru viitorul neamului din care și domniile lor fac parte!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 7 decembrie 2019, 6:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro