Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/26-06-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 18-06-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 iunie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

 

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice.

 
Varol Amet - declarație politică intitulată: Festivitatea de absolvire a cursului Istoria și civilizația tătarilor;

Domnul Varol Amet:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Festivitatea de absolvire a cursului Istoria și civilizația tătarilor".

În luna octombrie a anului trecut, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității "Ovidius" din Constanța au elaborat un remarcabil proiect educațional prin care au oferit cursuri despre Istoria și civilizația tătarilor tuturor celor interesați de evoluția poporului tătar de la origini până în prezent. În decursul anului universitar 2014-2015, cursanții s-au bucurat de o experiență culturală inedită, având posibilitatea să-și aprofundeze noțiunile deținute și, totodată, să învețe lucruri noi despre principalele repere ale evoluției istorice a tătarilor.

După cum un nou an universitar tocmai s-a finalizat, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România și Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității "Ovidius" au organizat, marți, 9 iunie, festivitatea de absolvire a cursului Istoria și civilizația tătarilor, la care au luat parte atât absolvenții acestui curs, dar și membri și prieteni ai comunității noastre.

Cursul festiv a fost deschis de decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, care a punctat importanța derulării acestui proiect, atât pentru comunitatea tătară, dar și pentru mediul universitar constănțean. Fiecare cursant a primit o diplomă prin care se atestă absolvirea modulului din partea celor două entități organizatoare, fiind apreciați pentru implicarea de care au dat dovadă pe durata derulării cursurilor.

Un moment important al festivității a fost acela în care a fost semnat acordul dintre Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România și Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității "Ovidius", pentru derularea aceluiași curs pe durata anului universitar 2015-2016, dar și anunțul făcut de către conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, potrivit căruia cursul de Istoria și civilizația tătarilor ar putea intra în programa Facultății de Istorie și Științe Politice, ca una dintre materiile opționale, ceea ce ar reprezenta un pas deosebit de important în păstrarea și promovarea identității tătarilor din Dobrogea.

În numele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, aș vrea să mulțumesc Universității "Ovidius" pentru suportul pe care ni l-a acordat și implicarea de care a dat dovadă în promovarea și găzduirea cursurilor de Istoria și civilizația tătarilor. Desfășurarea acestor cursuri demonstrează încă o dată faptul că avem oameni valoroși și dornici de a ne reprezenta tezaurul cultural și spiritual, de a face cunoscut trecutul și de a menține vie imaginea neamului tătar.

Vă mulțumesc.

Deputat minorități, Amet Varol.

 

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu tema Politica «fără granițe» față de Uniunea Europeană;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

 

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc.

Astăzi, dragi colegi, declarația politică "Politica «fără granițe» față de Uniunea Europeană".

Dragi colegi,

Autoritățile guvernamentale din Republica Moldova demonstrează că drumul european este politică de stat în țara vecină. Conform măsurilor luate în ultima ședință de Guvern, prezidată de premierul moldovean, cetățenii europeni pot intra în Republica Moldova fără pașaport, doar pe baza cărții de identitate. Această acordare de facilități unilaterale în favoarea cetățenilor europeni a fost realizată la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe din România, care susține alinierea Republicii Moldova în rândul țărilor care au aspirații comune în materia integrării în Uniunea Europeană.

De altfel, ministrul de externe Bogdan Aurescu afirmă că: "Această măsură reprezintă un semnal politic clar al angajamentului Republicii Moldova față de parcursul său european. În concret, este o încurajare a contactelor și schimburilor celor mai diverse între cetățenii de peste Prut și cei ai Uniunii Europene, precum și de susținere a racordării statului vecin la spațiul european".

Inițiativa Guvernului Republicii Moldova vine ca răspuns la regimul liberalizării vizelor care s-a acordat cetățenilor statului vecin după Summitul de la Vilnius, când s-a instituit dreptul de liberă trecere, fără viză, pentru cetățenii moldoveni titulari de pașapoarte biometrice, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Regulamentului 259/2014 al Parlamentului European și al Consiliului European. De altfel, raportat la zona Schengen, cetățenii Republicii Moldova pot circula, fără viză, în 26 din cele 28 de state titulare Schengen sau aspirante Schengen, cu excepția Marii Britanii și a Irlandei.

Expertiza oferită de Guvernul român pentru integrarea Republicii Moldova în spațiul european s-a manifestat mai cu seamă începând cu anul 2012, când Guvernul României a inițiat susținerea financiară a învățământului din Republica Moldova, alături de măsura acordării de burse pentru cetățenii moldoveni care vor să studieze în România. Au fost pregătiți formatori de limba română și s-a acordat asistență pentru Cadrul Național al Calificării și al Registrului Național al Calificării pentru Instituțiile de Învățământ din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, Guvernul român a manifestat atenție pentru asistența dată în domeniul armonizării legislației Republicii Moldova cu legislația europeană, în ceea ce privește justiția și afacerile interne.

Stimați colegi,

Guvernul Ponta, prin Ministerul Afacerilor Externe, va susține negreșit eforturile statului vecin în ceea ce privește integrarea europeană. Deja s-a realizat conectarea Republicii Moldova la Coridoarele IV și IX Paneuropene. Prin construirea gazoductului Iași - Ungheni, România a susținut asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova, prin creșterea gradului de suveranitate a statului vecin față de țările de unde își asigură, prin import, piața de energie.

Salutăm pe această cale eforturile depuse de Guvernul moldovean, în sensul eliminării condiției imperative a trecerii propriei frontiere de stat pe bază de pașaport, considerând că, prin aceasta, coaliția de guvernare de la Chișinău accelerează demersurile necesare în scopul integrării în marea familie europeană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică cu titlul Vizita oficială a domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, în Croația, la Președintele Republicii Croația, doamna Kolinda Grabar-Kitarović;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan.

 

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează "Vizita oficială a domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, în Croația, la Președintele Republicii Croația, doamna Kolinda Grabar-Kitarović".

Stimați colegi,

Vizita oficială în Republica Croația, la care am luat parte alături de Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, în calitate de reprezentant al minorității croate și deputat ales din partea Uniunii Croaților din România, precum și în calitate de președinte al Grupului de prietenie, în Parlamentul României, cu Republica Croația, a fost o experiență extraordinară, mai ales că aceasta a fost prima vizită a unui șef de stat din România, care se face în Croația, după ce Croația a devenit membră a Uniunii Europene. O premieră este și faptul că întâlnirea a avut loc cu prima președinte-femeie a Republicii Croația.

15 și 16 iunie 2015 au fost două zile pline, în care delegația noastră s-a întâlnit atât cu Președintele Croației, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, așa cum spuneam, cât și cu premierul Zoran Milanović și cu președintele Saborului - Parlamentul croat, domnul Josip Leko. Am participat totodată la dineul oficial oferit de Președinția Republicii Croația, în onoarea Președintelui României, la Palatul Prezidențial, dar și la ceremonia de depunere a unei coroane de flori la monumentul memorial "Vocea victimelor croate - Zidul durerii", care se află în Cimitirul Mirogoj din Zagreb.

Aș vrea însă să mă refer, în declarația pe care o susțin astăzi în fața dumneavoastră, la discuțiile care au avut loc în timpul acestei vizite oficiale, care au vizat lupta împotriva corupției, stabilitatea în regiune, securitatea zonei Schengen, cooperarea în cadrul regiunii Dunării, valorificarea oportunităților oferite în acest sens de Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, intensificarea legăturilor economice, dezvoltarea energetică a celor două țări, siguranța NATO, făcându-se referire totodată și la teme sociale precum șomajul în rândul tinerilor, problemă cu care se confruntă și Republica Croația.

De asemenea, un alt punct important de pe agenda de lucru a vizitei a făcut referire și la protejarea minorităților naționale din Croația și din România.

Concluzia acestor întâlniri a fost una fără echivoc: există de ambele părți dorința de a da, de la cel mai înalt nivel, un nou impuls dialogului și relațiilor bilaterale și în egală măsură s-a putut observa interesul unei cooperări strânse care vizează consolidarea perspectivei europene a statelor din regiunea balcanică.

De asemenea, s-a putut observa faptul că, de-a lungul timpului, relațiile bilaterale dintre cele două țări s-au dezvoltat constant, acestea fiind, în momentul de față, excelente. Acest lucru se datorează mai ales faptului că România și Croația au multe obiective comune pe care le pot realiza mai bine împreună, unul dintre cele mai importante fiind cooperarea în cadrul Uniunii Europene, unde există interese și poziții similare sau apropiate.

M-am simțit onorat să fac parte din această vizită oficială și totodată sper ca strânsa colaborare dintre cele două țări să-și mențină parcursul bun pe care l-a avut până în acest moment și să se dezvolte la fel de armonios și pe viitor.

Vă mulțumesc.

Deputatul Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci-Slobodan.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Ion Eparu - declarație politică având ca subiect Este sau nu este nevoie de o nouă lege a educației?;

Urmează domnul deputat Ion Eparu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

I-am luat în ordinea în care s-au înscris colegii.

Îmi cer scuze, o să vă dau cuvântul imediat! Erau înaintea dumneavoastră prezenți colegii.

Vă rog, domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Nu era nicio problemă dacă schimbam ordinea.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Este sau nu este nevoie de o nouă lege a educației?".

Stimați colegi,

Începând din 1 iunie, până la sfârșitul anului și poate chiar mai mult, vor fi dezbateri pe noul Proiect de Lege a educației.

În ceea ce mă privește, am afirmat de nenumărate ori că principalul obiectiv al acestui mandat parlamentar îl reprezintă schimbarea Legii nr. 1/2011, o lege impusă, care a bulversat întregul sistem de învățământ românesc. Acum avem ocazia să schimbăm acele aspecte pe care practica didactică le-a demonstrat ca fiind neaplicabile.

Și totuși, mulți dintre cunoscuții mei mă întreabă: "Iar schimbăm Legea educației?".

Inevitabil, mi-am pus și eu această întrebare. Eu cred că este mare nevoie să schimbăm actuala Lege a educației. Problema este cum o schimbăm. În numele celor care au amețit urmărind schimbările legislative, în loc să-și vadă de predare, de pregătire, de învățare, eu spun că trebuie să avem în sfârșit o reformă în adevăratul sens al cuvântului, o lege care să aibă valoare și peste doi ani, și peste patru, și în 2025.

Să nu uităm că Legea educației a fost schimbată de peste 60 de ori din 1989 până astăzi.

Sunt total împotriva schimbărilor impuse fără consultarea factorilor direct implicați de efectele acestor schimbări. Ca atare, fără să ne pripim, dar și fără să tergiversăm, trebuie să ne implicăm în aceste dezbateri. Cum se vor organiza ele, astfel încât să avem puncte de vedere pertinente de la profesorii din toate sectoarele din învățământ, de la elevi și părinți, de la inspectoratele școlare? Spre deosebire de alte mandate în care prea zeloșii miniștri au reformat prioritățile naționale - învățământul și sănătatea - după concepția proprie, evident incompletă, iar rezultatele se văd foarte bine de câțiva ani, de data aceasta avem posibilitatea să aducem îmbunătățiri. Este o oportunitate, dar și o obligație. Dacă nu ne mobilizăm acum, nu vom mai avea dreptul să criticăm rezultatul.

De aceea, eu sper că, în urma dezbaterilor, cei mai mulți vor fi de părere că avem nevoie de o reformă a educației și se vor implica, în lunile care urmează, în trasarea cu responsabilitate a liniilor principale de lucru.

Nu spun că forma care va fi adoptată în urma dezbaterilor nu va fi perfectibilă, dar cred că nu este nimeni împotriva adaptării și a îmbunătățirii pe parcurs a aspectelor minore.

Învățământul trebuie nu numai să țină pasul cu evoluția societății, ci chiar să-i anticipeze direcțiile de dezvoltare.

Detaliile pot fi puse la punct din mers, dar important este să avem esențialul, iar noi aceasta nu am avut până acum: baza sănătoasă. Și fără o lege solidă, care să aibă acest rol fundamental, nu facem decât să irosim, din nou, efort, timp și bani, ca să ne găsim în scurtă vreme în același punct concentrat de nemulțumire și nevoie de reformă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Prof. univ. Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10 Prahova.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim mult, domnule deputat.

 
Florin Mihail Secară - declarație politică: Ponta și-a găsit locul. Între dictatori;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Florin Mihail Secară.

 

Domnul Florin Mihail Secară:

Bună ziua, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică: "Ponta și-a găsit locul. Între dictatori."

Nu înțeleg de ce lumea s-a revoltat atât de tare și a fost atât de surprinsă atunci când în mass-media au apărut imaginile cu Ponta la Baku. Peisajul cu Ponta între dictatori este ceva normal. Nu este prima dată și nu cred că... nici ultima când Ponta sfidează nu numai România, ci și Uniunea Europeană, prin acțiunile sale. Cu toate acestea, locul lui este chiar acolo, chiar între liderii falselor democrații estice, conduse autoritar și prin profund dispreț față de drepturile și libertățile cetățeanului. Acolo se simte el cel mai bine și cred că prezența între cei care detestă democrația și statul de drept reprezintă imaginea cea mai clară a direcției spre care dorește Victor Ponta să vireze România.

De ce la Baku și nu la Bruxelles? Pentru că, la Baku, Putin, Lukașenko sau Erdogan au tot timpul brațele deschise pentru discipoli mincinoși, corupți și avizi după putere. Pentru că la Bruxelles chiar și ușile socialiștilor s-au închis pentru Victor Ponta. Pentru că Victor Ponta nu a ratat niciun moment să arate dispreț față de valorile europene și s-a aruncat umil în genunchi tocmai în fața celor care reprezintă cea mai mare amenințare la aceste valori.

Așadar, pentru mine, personal, prezența umilă a lui Ponta în alaiul lui Putin nu este o surpriză. Surprizele pe care însă le aștept sunt legate de ideile și deciziile pe care le va lua Victor Ponta, la întoarcerea în țară, căci după fiecare "schimb de experiență" cu dictatorii estici Victor Ponta a reinventat democrația românească, aplicând lovituri tot mai ingenioase instituțiilor statului de drept.

Dragă Victore, dacă nu te-ai prins încă, zilele tale ca prim-ministru sunt numărate. Nu de noi, oamenii politici, ci de români. Majoritatea parlamentară te-a scăpat în mai multe rânduri de anchete penale, de moțiuni, însă nimic nu te va scăpa de furia românilor. Poziționarea ta deasupra legii, obediența ta față de liderii estici și îndepărtarea României de Uniunea Europeană, înăbușirea oricăror încercări ale mediului de afaceri de a ieși din menghina nemiloasă a Guvernului, creșterea șomajului, traiul tot mai greu al românilor sunt lucruri pe care nu le pot ascunde nici propaganda ta mincinoasă, plătită din bani publici și nici fața ta tot mai arogantă, care se face că nu știe despre ce este vorba.

Vă mulțumesc.

Florin Secară, deputat PNL, Vrancea.

 
Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată România are nevoie de stabilitate politică pentru a continua pe drumul consolidării economice;

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Gheorghe Ciobanu. Urmează domnul deputat Costică Canacheu.

 

Domnul Gheorghe Ciobanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "România are nevoie de stabilitate politică pentru a continua pe drumul consolidării economice".

Stimați colegi,

O vorbă înțeleaptă spune că "dacă un lucru merge foarte bine, de ce să-l schimbi?". România abia a reușit să se pună pe picioare după criza economică și după dezastruoasa guvernare Băsescu - Boc - PDL. În acest moment, țara noastră se află printre performerii Uniunii Europene la capitolul evoluție economică și chiar la îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației.

Ultimii trei ani au însemnat nu numai ieșirea din recesiune, ba chiar și cea din criză. Au fost trei ani de creștere economică solidă, care vor continua și în următoarea perioadă, dacă există stabilitate politică și evităm această tendință pe care o avem uneori, de a ne autosabota.

Cea mai evidentă creștere s-a produs la nivelul categoriilor sociale cele mai sărace: pensionarii și cei angajați pe salariul minim pe economie, aruncați astfel dincolo de pragul sărăciei. Astfel, pensia medie a crescut de la 753 de lei la 846 de lei. Salariul minim pe economie s-a majorat de la 700 de lei la 1.050 de lei, contribuind la creșterea veniturilor pentru aproximativ 1,4 milioane de români.

Îmbunătățirea condițiilor economice a dus și la o creștere evidentă a salariului mediu pe economie. Astfel, în mai 2012, acesta se cifra la 2.109 lei, pentru ca, în martie 2015, să ajungă la 2.529 de lei. Și asta în condițiile în care șomajul a scăzut de la 7,7% la 6,5%, de la 744.000 de români la 597.000, în condițiile în care, în trimestrul I din 2015, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,03%, adică 45.000 de joburi posibile.

Și acestea nu sunt singurele măsuri sociale întreprinse de Executiv. În această perioadă, indemnizațiile pentru mame au fost readuse la nivelul de 85% din media salariilor din ultimele 12 luni, venitul minim garantat a crescut cu 13%, iar alocația pentru întreținerea familiei s-a mărit cu 30%.

Nu în ultimul rând, trebuie punctată special măsura luată de Legislativ și aprobată favorabil de Executiv, de a mări cu 100% alocațiile pentru copii, de la 42 de lei la 84 de lei, începând cu acest an. De această decizie vor beneficia aproximativ 3,5 milioane de copii. Avem de-a face cu prima măsură de acest tip după șapte ani în care nu s-a întâmplat absolut nimic.

Toate acestea ar fi însemnat puțin, dacă nu ar fi fost dublate de o politică guvernamentală de menținere la cote foarte reduse a inflației. Avem astăzi cea mai mică inflație de după 1989, Banca Națională a României susținând că vom avea o creștere de prețuri zero în următorul an, ca urmare a scăderii TVA-ului la produsele alimentare de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie 2015. Peste toate acestea se adaugă reducerea TVA-ului la pâine, dar și tăierea contribuțiilor la asigurările sociale cu cinci puncte procentuale.

Analizând toate aceste date și cifre, fără a intra foarte mult în detalii, putem trage o singură concluzie: avem de-a face cu o creștere reală a calității vieții românilor. Trei ani de guvernare PSD au însemnat un progres real, manifestat prin venituri mai mari, prețuri constante și ajutor important pentru cei aflați în dificultate. Comparând ce s-a întâmplat, începând cu mai 2012, în România, cu ce se petrecuse înainte, în timpul guvernării Băsescu - Boc - PDL - Udrea, singura concluzie este că țara este în sfârșit pe plus.

Toate acestea au fost posibile datorită echilibrului politic existent în România: era clar cine guvernează, există o strategie coerentă și legitimă a Executivului și a majorității parlamentare.

Stabilitatea și predictibilitatea sunt prieteni buni ai economiei. Ele generează încredere, iar încrederea generează bunăstare. La cum stau lucrurile, acest trend pozitiv ar putea fi răsturnat numai de o instabilitate politică. Tocmai acesta reprezintă riscul la care ne expunem atunci când interesele de partid sunt puse deasupra intereselor țării. Orice răsturnare de guvern, atunci când lucrurile merg bine, în alt mod decât prin alegeri produce o oarecare instabilitate. De aceea, consider că demersurile opoziției, care și-a pierdut răbdarea și dorește să ajungă acum cu orice preț la guvernare, reprezintă o crasă dovadă de inconștiență.

Scandalurile politice ne afectează pe toți, dar mai ales pe cetățenii de rând. O simplă declarație "războinică" poate să genereze fluctuații de curs valutar, care apoi să ducă la scumpiri și la creșterea ratelor.

De aceea, fac un apel la toți politicienii să dea dovadă de responsabilitate și maturitate în asemenea situații.

Totodată, încrederea investitorilor este foarte greu de obținut, dar și mai greu de păstrat. Scandalurile politice, desele schimbări de macaz, după cum o cer interesele unora sau altora, i-ar putea alunga pe investitori, iar România ar putea fi din nou catalogată drept o destinație "neprietenoasă" pentru investiții.

Vă mulțumesc.

Deputat Gheorghe Ciobanu, deputat PSD de Timiș.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Costică Canacheu - declarație politică privitoare la situația Parcului Copilului;

Are cuvântul domnul deputat Costică Canacheu.

 

Domnul Costică Canacheu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația de astăzi este în legătură cu o problematică domestică, să-i spun așa, a unui cartier din București, aniversăm astăzi 10 ani de când, în acest cartier, un parc important pentru confortul urban al locuitorilor a fost închis accesului public.

În zona Mihalache - Domenii - Calea Griviței, Ministerul Educației, manifestând o atitudine de indiferență și pe alocuri chiar dispreț, pentru că, iată, se împlinesc 10 ani de când acest parc este închis accesului public, nu răspunde unei solicitări a Consiliului General al Municipiului București și a Primăriei Sectorului 1, în speță, a primarului Andrei Chiliman, pentru a iniția un proiect de hotărâre de guvern prin care să fie transferată administrarea acestui bun public către Consiliul General al Municipiului București.

Așa se face că, începând cu anul 2005, accesul public a fost interzis. În prezent, poarta acestui parc este închisă cu lacăt. În 2006, Consiliul General se adresează ministerului, pentru a iniția acest proiect de hotărâre.

Vreau să evidențiez, de asemenea, că în anul 2005, la o solicitare a Ambasadei Franței, ministerul renunță la parc, în ideea că acolo s-ar construi un liceu cu predare în limba franceză, situație care nu se transpune în realitate, ambasada renunță la acest teren, se emite o altă lege, în anul 2007, prin care parcul și terenul revin în administrarea Ministerului Educației.

În mai multe rânduri, mai multe sute de familii, mii de cetățeni au adresat petiții. Și acum se află o asemenea petiție, cu mai mult de 700 de familii semnatare, la Ministerul Educației. S-a deschis o pagină de Facebook, unde v-aș invita să urmăriți ce fel de intervenții au cetățenii, după 10 ani de așteptare, la o problemă nerezolvată.

Ca urmare a acestei situații, sunt obligat să solicit Ministerului Educației să acționeze cu celeritate și să rezolve această situație în favoarea comunității locale, astfel încât copiii și cetățenii din zonă să poată beneficia de parcul - Parcul Copilului, așa a fost numit, începând cu anul 1947, atunci când a fost construit, este și un loc, să-i spunem așa, istoric, intrat în literatura clasică românească, i-aș zice, este vorba de Groapa lui Ouatu din romanul lui Eugen Barbu.

Așa că, neavând o explicație logică, de ce, de 10 ani de zile, acest parc este închis, cer Ministerului Educației să inițieze proiectul de hotărâre pentru a transfera parcul autorităților locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat Costică Canacheu.

 
Vasile-Cătălin Drăgușanu - declarație politică: 135 de ani de relații diplomatice România - Statele Unite ale Americii;

Urmează domnul deputat Drăgușanu Vasile-Cătălin.

 

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe 14 iunie 2015 s-au împlinit 135 de ani de relații diplomatice între națiunea noastră și Statele Unite ale Americii.

Relațiile diplomatice, economice și chiar politice au început în anul 1880, când diplomatul american Eugene Schuyler se întâlnea cu Regele Carol I, pentru a-i prezenta scrisorile de acreditare pentru București, noul reprezentant fiind acreditat "direct pe lângă Suveranul României".

Trimisul special al Principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu, este primul diplomat român primit la Washington de președintele SUA, Rutherford Hayes, la 18 noiembrie 1880, prilej cu care a fost notificată dobândirea și recunoașterea internațională a independenței României. Printr-o scrisoare din 20 noiembrie 1880, SUA confirmă recunoașterea independenței României.

Personalități de prim rang precum I.C. Brătianu, Carol I, Regina Maria a României, Nicolae Iorga, George Enescu, Constantin Brâncuși au contribuit la dezvoltarea relațiilor româno-americane.

Pe parcursul acestor ani, am împărtășit cu Statele Unite ale Americii valori comune precum: respectul față de drepturile omului, libertățile individuale și ale legii, piața liberă, protecția minorităților și, nu în ultimul rând, democrația.

După anii 1990 am devenit parteneri strategici, colaborând cu statul american în domenii precum: social, militar, lupta împotriva terorismului și a criminalității transfrontaliere.

Consider că în această perioadă în care s-au construit relațiile bilaterale dintre aceste două state am reușit să ne dezvoltăm, să avem o evoluție bună în ceea ce privește prosperitatea și calitatea vieții. Relațiile dintre state au fost întotdeauna bazate pe încredere, deschidere și prietenie.

România, ca membră a Uniunii Europene și a Organizației Atlanticului de Nord, are o garanție puternică în ceea ce privește securitatea și integritatea sa, având în vedere situația geopolitică actuală din Regiunea Europei de Est, tocmai datorită relațiilor privilegiate cu Statele Unite.

Având în vedere direcția bună a României alături de Statele Unite ale Americii, țin să salut aniversarea celor 135 de ani de relații diplomatice și sper ca pe viitor să întărim și să susținem acest parteneriat strategic printr-o mai strânsă colaborare.

Vă mulțumesc.

Cătălin Drăgușanu, deputat Colegiul nr. 1, Neamț.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Încredere zero. Fugind de spitalele românești, Victor Ponta s-a operat în Turcia.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Gheorghe Dragomir, după care o vom asculta cu mare plăcere pe doamna deputat Aurelia Cristea.

 

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Încredere zero. Fugind de spitalele românești, Victor Ponta s-a operat în Turcia".

După un control efectuat luna trecută la Spitalul militar din București, premierul Victor Ponta a plecat, exact în ziua în care era așteptat la audieri la DNA, să se opereze la genunchiul stâng în Turcia, fiind diagnosticat cu ruptură de ligamente încrucișate, cu probleme de menisc și cartilagii. Domnul Ponta a ales serviciile medicale ale Turciei, deși ortopezii afirmă că operația era una ușoară, neobligatorie și uzuală și în România.

Totuși, premierul Victor Ponta nu este singurul care dovedește că nu are încredere în sistemul național de sănătate. Modelul a fost preluat de la Ion Iliescu, Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc, Călin Popescu-Tăriceanu sau Traian Băsescu, fiecare alegând să se opereze, la un moment dat, la diferite clinici private din străinătate.

Decizia de a se opera în străinătate și nu într-un spital românesc arată că șeful Executivului este conștient de subfinanțarea sistemului de sănătate autohton, iar încrederea în personalul nostru medical este zero.

Altfel spus, gestul premierului Ponta demonstrează că, în cei trei ani de când se află la guvernarea PSD, nu a făcut nimic pentru remedierea condițiilor din sistemul sanitar și pentru a-i stimula pe medici să rămână să profeseze în țară.

Anual se fac reforme, se implementează câte un program, iar rezultatul este același. Spitalele nu au medicamente, nici aparatură performantă, iar medicii părăsesc România pentru a profesa în străinătate din cauza salariilor derizorii.

Mai mult, Victor Ponta reușește, prin gestul său, să sfideze un număr foarte mare din cetățenii acestei țări, care se tratează în spitalele românești.

Domnule prim-ministru,

În urmă cu mai mulți ani, un eveniment rutier mi-a cauzat o serie de probleme de sănătate, situație în care m-am lăsat pe mâna medicilor români. Ca cetățean al acestei țări, am avut și am încredere în profesionalismul, experiența și dăruirea cu care își exercită meseria această categorie profesională.

Dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, vă este teamă că munca medicilor din țara noastră este afectată în vreun fel de lipsa investițiilor din spitale și de salariile mizere, faceți ceva în acest sens! Găsiți metode pentru îmbunătățirea condițiilor din spitale! Oferiți salarii decente medicilor noștri!

În fine, dumneavoastră alegeți să efectuați o intervenție chirurgicală în străinătate doar pentru că acolo aveți parte de liniște și odihnă, în România, mii de persoane mor în fiecare an în urma bolilor de inimă, a atacurilor celebrare, hipertensiunii sau a bolilor de plămâni sau ficat din lipsă de tratament, și asta în condițiile în care cheltuielile lunare ale Guvernului pentru sănătate sunt de 27 de euro/locuitor, comparativ cu cele ale Guvernului Germaniei, care alocă 230 de euro/lunar pentru fiecare locuitor.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL Constanța.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Aurelia Cristea - declarație politică intitulată Buna guvernare înseamnă responsabilitate și un climat sănătos pentru mediul de afaceri. Nu populism;

Doamnă deputat Aurelia Cristea, aveți cuvântul.

 

Doamna Aurelia Cristea:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Buna guvernare înseamnă responsabilitate și un climat sănătos pentru mediul de afaceri. Nu populism".

Luna trecută s-au împlinit trei ani de când românii și-au luat țara înapoi, iar aici nu mă refer la o mândrie identitară, ci la așezarea guvernării pe un drum care să permită asigurarea unor condiții de viață decente, după tăierile salariale ale Guvernului de tristă amintire Boc-Udrea-Băsescu.

A fost o perioadă în care am încercat să acoperim din golurile economice și sociale, apoi am promis măsuri curajoase în economie, care să producă creștere economică și bunăstare direct în buzunarul cetățenilor și am reușit să ne ținem de cuvânt.

Cred că, astăzi, conceptul de bună guvernare devine ușor caduc datorită unei utilizări excesive. Dar oare cum am putea numi altfel un guvern, un premier, cu bune și rele, care a reîntregit veniturile românilor prin indexarea pensiilor, a implementat un program de creștere a salariului minim pe economie și care chiar a luat măsuri curajoase de stimulare economică, clasând România pe primele locuri în cadrul Uniunii Europene în privința creșterii economice? În primul trimestru din 2015, conform Eurostat, România a avut a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%. Rata de absorbție a fondurilor europene a crescut de la 7% în 2012 la peste 55% în mai 2015. Guvernul a adoptat mai multe măsuri în favoarea tinerilor, în condițiile unui echilibru doctrinar, unui mix de măsuri sociale și liberale menite să îmbunătățească actul de guvernare și să dea o direcție bună țării și un sentiment de încredere românilor și investitorilor. Evident, toate acestea au fost posibile printr-un dialog constant și real cu partenerii sociali.

Stimați colegi,

Recent, am votat în unanimitate Proiectul de Lege privind modificările aduse la Codul fiscal referitoare la reducerea TVA la 9% la alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice și la pachetele all-inclusive din turism.

Am demonstrat atunci, prin acel vot, că măsurile economice eficiente și performante luate de Guvern sunt aprobate și confirmate și de opoziție și am reușit toate acestea într-o perioadă de isterii politicianiste, transpuse chiar într-o inutilă moțiune de cenzură. Deci se poate! Se poate să lăsăm populismele ieftine și declarațiile agresive, pentru a ne vedea de treburile serioase ale țării, de cele care îi preocupă cu adevărat pe cetățeni, pe reprezentanții mediului de afaceri, pe angajați și angajatori, deopotrivă. Chiar trebuie să ne întoarcem în "România războiului civil", la ideologia de exterminare îmbrățișată de Traian Băsescu? Parcă în noiembrie 2014 liberalii susțineau un "alt mod de a face politică"!

Sper ca același vot în unanimitate să-l dăm și pentru cele două coduri, Codul de procedură fiscală și Codul fiscal, care urmează să fie votate până la sfârșitul acestei sesiuni.

Românii au nevoie să le garantăm că își pot trăi viața și desfășura activitatea în cele mai bune condiții, iar realitatea lor este că au nevoie de slujbe mai bine plătite, de asigurări de sănătate, protecție socială, creșterea puterii de cumpărare, educație mai accesibilă și sprijin pentru întemeierea unei familii și creșterea copiilor. Nu putem genera mereu în rândul românilor sentimentul de instabilitate, insecuritate și haos.

Epoca ipocriziei, a "arătatului cu degetul", trebuie să se sfârșească acum, dragi colegi, pentru a da naștere unor noi vieți, într-un climat de încredere, de conlucrare pentru soluții și nu de huiduială și demagogie inutilă.

Viitorul copiilor nu trebuie să aibă culoare politică. Suntem datori, stimați colegi, să-i dăm culoarea firească, aceea a unei vieți mai bune. Da, mereu mă raportez la copii, la tineri, dar ce altceva dă sens vieții și acțiunilor noastre dacă nu o viață mai bună pentru copiii noștri? Iar în calitate de demnitari, copiii noștri sunt copiii țării.

Vă mulțumesc frumos.

Aurelia Cristea, deputat PSD Cluj.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, doamnă deputat.

 
Costel Șoptică - declarație politică cu titlul Fermierii pierd timp și bani;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Costel Șoptică.

 

Domnul Costel Șoptică:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Fermierii pierd timp și bani".

Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția asupra situației dramatice cu care se confruntă fermierii din cauza incapacității administrative de care dă dovadă Ministerul Agriculturii, în frunte cu ministrul Daniel Constantin. Mai exact, fermierii pierd timp și bani pentru că Ministerul Agriculturii a schimbat până aproape în ultima zi regulile de depunere a cererilor pentru subvenții.

Fermierii noștri ar trebui să beneficieze de subvenții din bugetul comunitar, foarte importante pentru ei și pentru economia națională, dacă luăm în calcul aportul agriculturii la PIB-ul României. Numai că incompetența administrației, a Ministerului Agriculturii, a ministrului Daniel Constantin face ca fermierii români să fie direct afectați.

Fără niciun fel de analiză, Ministerul Agriculturii a decis schimbarea regulilor jocului pentru accesarea subvențiilor în anul 2015 și a început să ceară tot felul de documente imposibil de furnizat de către fermieri. De aici a început tot chinul pentru agricultori. A fost nevoie de mai multe intervenții din partea lor, chiar amenințări cu presiuni de stradă, pentru ca decidenții politici de la Ministerul Agriculturii să înțeleagă că au făcut greșeli și trebuie să le îndrepte.

Bâlbâiala legislativă a pus la grea încercare răbdarea fermierilor. Am fost la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani, județul colegiului meu electoral, și am putut vedea cozile infernale la care stăteau agricultorii ca să depună cererile de subvenție. Nu este o situație singulară. Aceleași cozi au putut fi văzute la toate centrele APIA din țară, cu țărani care își așteptau rândul de cu o zi înainte.

Responsabilii de la APIA au încercat să arunce vina pe spinarea agricultorilor pentru această situație: că nu sunt disciplinați, că nu respectă programarea pentru depunerea cererilor unice de plată și se îngrămădesc toți la final. Nimeni nu spune că toată debandada s-a produs din vina aproape exclusivă a Ministerului Agriculturii.

Ministrul Daniel Constantin a încercat să dea vina pe faptul că agricultorii nu au înțeles bine termenele, dar nu suflă o vorbă despre faptul că a avut nevoie de toate aceste prelungiri ca să-și acopere incompetența. Oficialul de la Ministerul Agriculturii a anunțat, ca pe o mare victorie, unificarea cererilor pentru subvenții aferente sectorului vegetal și cel zootehnic, susținând că, în acest fel, vine în sprijinul fermierilor, ca să nu bată drumurile de mai multe ori la APIA. Între timp, cererea a devenit un document pentru care îți trebuie cunoștințe aproape academice ca să-l poți completa.

Ministerul Agriculturii a trebuit să facă o serie de modificări legislative, numai ca să mai îndrepte ceva din problemele create artificial. De aceea, în ultimele luni, MADR a modificat legislația privind depunerea cererilor pentru subvenții de aproape zece ori. Ultima modificare de mare substanță s-a produs cu doar cinci zile înainte de expirarea termenului de depunere, Ordinul nr.1468 fiind publicat în Monitorul Oficial din 10 iunie 2015. Nu este de mirare de ce au fost cozi la APIA până în ultima secundă.

De aceea, voi propune Comisiei pentru agricultură să facem o analiză a situației, să vedem ce pierderi vor înregistra fermierii din agricultura românească prin nedepunerea în timp util a acestor cereri și să propunem chiar și sancțiuni, ca astfel de situații să nu se mai repete.

Vă mulțumesc.

Costel Șoptică, deputat PNL, Botoșani.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim mult, domnule deputat.

 
Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică cu tema Promisiunile deșarte ale PNL, votul prin corespondență și praful aruncat în ochii cetățenilor;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ovidiu-Cristian Iane.

 

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Promisiunile deșarte ale PNL, votul prin corespondență și praful aruncat în ochii cetățenilor".

Stimați membri PNL și PDL,

Nu-i așa că vă pasă de cetățeni?

Singurele acțiuni pe care le-ați întreprins cu noul PNL au fost atacurile la adresa actualului Executiv, minciunile sfruntate și amenințările conform cărora prin moțiunea de cenzură veți deturna Guvernul. Însă, iată că ați apărut la pupitrul sălii de plen cu un text scris pe genunchi, fără substanță, doar pentru a-i duce de nas pe oameni, încercând să păreți preocupați de soarta lor.

Dacă altul ar fi fost adevărul, nu v-ați fi aliat cu parlamentarii PDL, din cauza cărora peste 500 de mii de români au părăsit țara în timpul guvernării lor.

Dacă v-ar fi interesat soarta românilor care s-ar întoarce și mâine acasă, ați fi luptat până la capăt pentru înlăturarea celor care, cu nonșalanță, au crescut impozitele, CAS-ul, TVA-ul, au tăiat salariile, pensiile cu 15%, indemnizațiile pentru mame, au eliminat cel de-al treisprezecelea salariu, au redus ajutoarele sociale, au închis spitale și au blocat angajările, în timp ce au împrumutat bani de la FMI pentru finanțarea campaniilor electorale.

Acești oameni sunt acum partenerii voștri, pe care încercați să-i reinstalați în funcții. Felicitări!

Prin acest demers, ați devenit aleșii care acționează contrar voinței poporului ce a votat demiterea regimului 2008-2012.

Ați promis un alt fel de a face politică. Cum, când tot ceea ce faceți este să propagați stilul politic al PDL-ului prin tentativele de cooptare a parlamentarilor altor partide? Nu doriți un partid cu ideologie și doctrină politică, ci un grup de indivizi care să vă ajute în preluarea puterii, la fel cum nu elaborați moțiuni pentru a veni cu soluții în favoarea cetățenilor, ci aruncați fraze demagogice pentru a emfaza discursuri fără substanță, pentru că singura sursă a politicii este votul sau logica parlamentară care vă permite o singură moțiune de cenzură pe sesiune.

De ce nu e bun Guvernul Ponta? Pentru că în exercitarea mandatului său CAS-ul a fost redus, TVA-ul a fost redus, cota unică va fi micșorată, salariul minim a fost mărit până la valoarea de 1.050 de lei, puterea de cumpărare a crescut cu 6,3%, absorbția fondurilor europene a ajuns la 55% și investițiile străine au crescut cu 45% față de perioada similară a anului trecut?

După criza financiară adâncită din cauza Guvernului PDL, anii 2013 și 2014 sunt primii care au înregistrat creșteri economice neîntrerupte, urmând ca pe primul trimestru al acestui an PIB-ul să înregistreze valoarea de 169,9 puncte procentuale, cea mai mare după Revoluție.

Astăzi, economia devine mai performantă decât a fost în ultimii 25 de ani, grație acestui Guvern care a reparat greșelile comise de partenerii dumneavoastră.

Sau Guvernul Ponta nu e bun pentru faptul că votul prin corespondență nu a fost transpus în lege? Păi ce facem cu parlamentarii peneliști care au promis românilor că vor asigura reușita acestui deziderat?

Dacă vă interesează atât de mult asigurarea dreptului de a alege al cetățenilor din diaspora, de ce nu ați introdus cu prioritate pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de Cod electoral proiectul privind votul prin corespondență? Sau cel electronic? Că doar dețineți președinția comisiei.

Ipocrizia, demagogia și fățărnicia absolută vă caracterizează, în special prin minciunile scrise în moțiunea respinsă, conform cărora PSD și Guvernul Ponta au întârziat acest proiect important.

Minciuni, stimați membri ai PNL și ai PDL, întrucât șase democrat-sociali din totalul de 15 membri nu constituie o majoritate, decât dacă nu stăpânești matematica elementară. Deci jocurile sunt la voi.

Dacă mai e cineva care crede că interesul actualului PNL este vizavi de bunăstarea românilor și de crearea unui mediu propice întoarcerii lor acasă, se înșeală.

Și apropo! Alegerile anticipate sunt tot o acțiune pentru români. Organizarea alegerilor anticipate în 2015, apoi alegeri locale în 2016 sunt demersuri pentru ridicarea nivelului de trai al românilor?

Dacă aveți coloană vertebrală, ieșiți public și spuneți cetățenilor ale căror interese le vegheați, câți bani ar costa aceste alegeri. Nu le reprezentați interesele. Dacă o făceați, ați fi preferat să recunoașteți lucrurile bune făcute de guvernarea Ponta.

Dar mai bine spuneți-le oamenilor că le solicitați să o voteze pe Andreea Paul, consilierul economic al lui Boc, cea care a prezentat drept soluție tăierea salariilor bugetarilor și cea care, cu zâmbetul pe buze, anunța disponibilizarea a 25 de mii de bugetari.

Spuneți-le că, sub umbrela PNL, se află acum Gheorghe Ialomițianu, fostul ministru al finanțelor publice, și ceilalți ca el, care au mărit peste noapte TVA-ul la 24% și au impozitat suplimentar pensiile.

Recunoașteți public aceste lucruri și poate atunci veți înțelege de ce scădeți în sondaje, indiferent de cantitatea de noroi pe care o aruncați în Partidul Social Democrat.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim, domnule deputat Iane.

 
Anton Doboș - declarație politică intitulată Premierul Ponta s-ar fi putut trata la Spitalul Regional de Urgență Iași;

Are cuvântul domnul deputat Doboș Anton.

 

Domnul Anton Doboș:

Declarație politică: "Premierul Ponta s-ar fi putut trata la Spitalul Regional de Urgență Iași".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vedem că premierul Ponta s-a dus zilele acestea în Turcia să își rezolve anumite probleme medicale. Păcat! Eu i-aș fi recomandat să vină cu încredere la Spitalul Regional Iași, pe care l-a promis în campanie și de câte ori a mai venit pe la Iași. La acest spital modern, la care au acces toți locuitorii din Moldova, premierul Ponta putea beneficia de grija medicilor cărora li s-au mărit salariile și nu mai vor să plece din țară. Ar fi putut afla locația exactă a spitalului de la colegul său, Gheorghe Nichita, cu care a lucrat pentru binele ieșenilor. Pentru a ajunge la Iași, ar fi folosit una dintre autostrăzile care leagă Iașiul de restul țării.

Din păcate, acestea sunt doar fantezii. Dar ar fi putut fi realitate dacă Victor Ponta și PSD și-ar fi ținut o parte din promisiunile pe care le-au făcut ieșenilor.

Ministrul sănătății ne-a asaltat cu planuri ale Spitalului Regional Iași, iar primăria a prezentat cinci variante de amplasament.

În privința autostrăzilor, este și mai și: la câte variante de hărți ni s-au arătat, e greu să le mai ținem socoteala. Dar realitatea este cât se poate de cruntă: la sfârșitul guvernării PSD nu s-a lucrat nici măcar un metru de autostradă în Moldova, iar pentru Spitalul Regional nu este stabilită nici măcar locația.

În loc să procedeze ca orice cetățean român, așa cum îi place să spună, premierul Ponta a preferat să fugă de spitalele din România, de medicii români. Și nu a plecat oricum, ci a preferat să folosească avionul președintelui turc. "Mândru că sunt român", ar fi putut zice Ponta la plecare, la fel ca în campanie.

De la actualul Guvern PSD nici nu mai avem alte speranțe pentru Iași, pentru că, de câteva săptămâni, guvernarea este paralizată.

Acesta este rezultatul atitudinii iresponsabile a premierului Ponta și a celor din jurul său. Nimeni nu se mai ocupă de Masterplanul de transport, de investiții publice sau de sistemul medical. Absorbția de fonduri europene a stagnat, mai multe programe sunt blocate din cauza neregulilor constatate de Uniunea Europeană.

În privința politicii externe, teribilismul premierului ne poate duce într-o zonă foarte periculoasă. Tot ceea ce face Guvernul acum este doar pentru salvarea lui Ponta.

PSD și Ponta trebuie să realizeze că, prin ceea ce fac, trag toată România după ei în noroi. Ei trebuie să se retragă, să își rezolve problemele pe care le au în plan personal și să lase un guvern capabil să se ocupe de treburile țării

Domnule Ponta, poate ar fi mai bine să rămâneți în Turcia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat de Iași, Anton Doboș.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

Ați fost ultimul vorbitor în ședința noastră de astăzi.

Prin urmare, declar închise lucrările ședinței noastre consacrate prezentării de declarații politice.

 
Radu Zlati - declarație politică intitulată Ruperea cu trecutul.

După o scurtă pauză.

 

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul pentru a prezenta declarația politică de astăzi domnul deputat Radu Zlati.

 
 

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Zilele acestea am comemorat 25 de ani de la tragicele evenimente din Piața Universității, 25 de ani de minciună instituționalizată a puterii din acea vreme asupra unui eveniment complex, unic și irepetabil: revolta tinerilor, cei mai mulți dintre ei studenți, împotriva unui trecut care se încăpățâna, prin Frontul Salvării Naționale, să rămână prezent. Atunci, în 1990, FSN și conducătorul său, Ion Iliescu, au fost biruitori nu numai pe asfaltul pătat de sângele studenților, dar și cu sprijinul larg al unei media aservite, în mințile și în sufletele celor mai mulți dintre români, iar acest fapt s-a reflectat negativ asupra întregii perioade care a urmat.

Dar timpul trece, generațiile se perindă și ele, iar viziunile majoritare în câmpul politic despre societatea românească și posibilele ei căi de dezvoltare se schimbă și ele. Ceea ce a rămas este, în mentalul multora dintre noi, fie spiritul anticomunist al Pieței Universității, fie cel nostalgic totalitar al unora dintre liderii FSN de atunci, lideri ce pot fi regăsiți, prea mulți dintre ei, în structurile de la vârf ale vieții politice sau administrative românești de azi.

Nu cred în răspunderea colectivă și nu cred că cei care strigau pe străzile Bucureștilor "Moarte intelectualilor" sunt ei vinovați, în primul rând, pentru faptul că au aplaudat comportamentul agresiv al minerilor chemați să planteze panseluțe în fața Teatrului Național, tot așa cum nu cred că azi ar fi de ajutor, la 25 de ani de la tragicele evenimente, să arătăm acuzator cu degetul către o întreagă categorie socioprofesională, cea a minerilor.

Dar cred cu tărie în răspunderea personală: morală, politică, penală. Și dacă sunt convins că din spiritul pseudocomunist al FSN-ului, câștigător al alegerilor din Duminica Orbului, prea puțin mai curge prin venele membrilor PSD de azi, în schimb, nu îmi este deloc greu să observ că Ion Iliescu, principalul vinovat al sângelui curs între 13-15 iunie 1990, este încă în libertate, nederanjat niciodată cu adevărat de către justiția română, și că PSD îl are încă pe acest reprezentant de frunte al păcatului originar al Revoluției române, ca președinte de onoare.

Dacă PSD dorește într-adevăr să arate societății românești că a rupt-o cu trecutul criptocomunist și că o întoarcere la spiritul totalitar al anilor ΄90 nu mai este posibilă, atunci să ne arate acest fapt, rezolvându-și problema internă prin excluderea din partid a domnului Ion Iliescu și prin condamnarea explicită a represiunii din 13-15 iunie 1990. Până atunci, pentru noi, PSD rămâne doar FSN doi.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Având în vedere că este ora 10,00 și am epuizat lista colegilor deputați care s-au prezentat să-și susțină declarațiile politice, declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 10,00.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 0:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro