Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.169/09-10-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 05-10-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2015

4. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

     

Domnul Florin Iordache:

      ................................................
Video in format Flash/IOS  

Continuăm cu lista deputaților, pentru a prezenta interpelări.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Horga

Domnul deputat Romeo Rădulescu. Este prezent. Nu. Are o interpelare depusă.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Viorel Blăjut. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Vasile Horga - două interpelări depuse. Vreți să prezentați una dintre ele, domnule deputat? Da. Vă rog, aveți două minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Horga:

Interpelarea se adresează Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Eugen Teodorovici.

Cu diferite ocazii, în mod oficial, prim-ministrul Guvernului României a afirmat că unele dintre măsurile de reducere a fiscalității prevăzute în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României, după discutarea cererii de reexaminare a Președintelui României, vor fi reanalizate, unele chiar până la finele anului 2015 și dacă se vor găsi resurse financiare disponibile, aceste măsuri vor intra în vigoare mai înainte de 1 ianuarie 2017, așa cum prevede actualul Cod fiscal.

Având în vedere că în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României s-a introdus un principiu nou - principiul predictibilității, care va permite contribuabililor să-și dozeze eforturile de contribuție în elaborarea propriilor bugete de venituri și cheltuieli, cred că ar fi util de știut care este prognoza Guvernului față de devansarea măsurilor de reducere a fiscalității încă din anul 2016, din cele cu termen în anul 2017.

Cred, totodată, că includerea în Codul fiscal a principiul predictibilității în impunerea de impozite, taxe și contribuții sociale obligatorii, precum și utilizarea facilităților fiscale, va fi esențial atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, întrucât și unul și celălalt au interesul de a-și planifica cu certitudine - primul, veniturile și cel de al doilea, cheltuielile -, cel puțin pentru un exercițiu financiar întreg.

De aceea, Guvernul va trebui să se pronunțe cât mai curând asupra măsurilor pe care intenționează să le ia vizavi de devansarea reducerii unor taxe și impozite, astfel încât și contribuabilii să-și poată planifica activitatea pentru exercițiul financiar 2016.

Doresc răspuns scris și oral. Vă mulțumesc, prof.univ. Vasile Horga, deputat Colegiul nr. 1 Dâmbovița.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero

O rog în continuare pe doamna deputat de Hunedoara, Intotero Natalia-Elena, vizavi de întrebarea adresată Ministerului Transporturilor, să prezinte punctul de vedere. Înțeleg că ați primit răspunsul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am primit răspunsul din partea Ministerului Transporturilor, vizavi de întrebarea mea referitoare la stadiul lucrărilor de mentenanță pe autostrăzile din țara noastră. În mare parte, sunt mulțumită de acest răspuns, însă aș vrea pe această cale să insist asupra disciplinei din partea celor de la CNADNR și o mai mare atenție, pentru ca autostrăzile pe care le avem în momentul de față în România să fie întreținute așa cum sunt întreținute în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai

Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Doamna deputat Liliana Mincă. Doamna Liliana Mincă are o interpelare depusă.

Domnul deputat Cristian Buican are o interpelare depusă.

Domnul deputat Aurelian Mihai are 4 interpelări. Două minute pentru prezentarea pe scurt a uneia dintre ele.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o interpelare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru, presa a semnalat în ultimele luni un caz social, prezentând situația unei bătrâne - doamna Elena Smădu, din localitatea Dichiseni, comuna Dichiseni, județul Călărași. Pensia doamnei Smădu, la sfârșitul anului 2014, era de 7 lei, adică mai puțin de 2 euro pe lună, iar, potrivit unor declarații atât din partea dumneavoastră, cât și a premierului, pensiile minime asigurate ar trebui să fie deja o certitudine. O mulțime de bătrâni având ca singur venit astfel de pensii umilitoare, ar trebui să se beneficieze deja de aceste măsuri.

Vă întreb asupra cazului cunoscut dumneavoastră cu siguranță, mai ales de notorietate, al doamnei Smădu, dar și al altor bătrâni care se lovesc de aceste chestiuni privind pensiile extrem de mici plătite de statul român, când vor beneficia de promisiunile făcute până în prezent de către Guvernul României, prin ministerul pe care-l reprezentați.

În speranța unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveți 4 interpelări. Aveți două minute pentru a prezenta una dintre ele, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, săptămâna viitoare voi avea 4 interpelări. Astăzi, am numai una, care este o re-re-revenire la interpelarea cu nr.2273/B/2015 cu privire la montarea unui separator de sensuri de trafic între Băneasa și Otopeni, în zona Drumului Național 1. Este o situație destul de gravă, care persistă în această zonă. Nu am înțeles niciodată de ce Ministerul Transporturilor evită și ezită să monteze acest separator de trafic, care există la nord de Aeroportul Otopeni pe mai multe tronsoane de drum de pe raza județului Ilfov, dar nu pe toate, ceea ce este iarăși interesant și total de neînțeles pentru mine. Din păcate, accidentele se produc cu o regularitate care tinde să mă înspăimânte personal, sunt accidente deosebit de grave, care sunt generate de acea bordură absolut neinspirată și-mi permit să spun, bordură criminală, pe care Ministerul Transporturilor se încăpățânează să o mențină pe axul central de deplasare de pe Drumul Național 1.

Și, ca atare, după o serie de interpelări pe care le-am avut pe această temă, continui să insist cu această problemă, până când se va rezolva. Ca urmare, sper ca domnul ministru Iulian Ghiocel Matache se va prezenta aici, în plenul Parlamentului și va răspunde acestei interpelări, un răspuns care sper eu să fie favorabil și care să se materializeze în montarea urgentă a unui separator de trafic între Băneasa și Otopeni. Repet, această problemă există și pe alte tronsoane de pe DN1 din zona județului Ilfov - în zona Tâncăbești și în zona Ciolpani.

Ca atare, în continuare, voi face toate demersurile posibile legal ca acest lucru să se întâmple și ca viețile oamenilor să fie salvate, iar Ministerul Transporturilor să devină responsabil în această cauză.

Aștept un răspuns al domnului ministru Iulian Ghiocel Matache verbal și scris, dar, în primul rând, verbal, dar și în scris. E bine și așa.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Anton Doboș

În continuare, domnul deputat Iulian Vladu, o interpelare depusă.

Doamna deputat Andreea-Maria Paul, o interpelare.

Diana Tușa, o interpelare.

Radu Zlati. Domnule deputat, aveți o interpelare. Nu este. A fost domnul deputat.

Imediat domnule Ioan Tămâian, mai este până la dumneavoastră.

Domnul deputat Anton Doboș. Domnule Doboș, aveți o interpelare. Două minute, vă rog să o prezentați pe scurt.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Anton Doboș:

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu.

În Programul de Guvernare 2012-2016, Guvernul condus de domnul Victor Ponta, era prevăzut a fi contruite 3 spitale regionale de urgență. Cu diferite ocazii și în mod oficial, primul-ministru și ministrul sănătății, domnul Bănicioiu, au declarat, și în special la Iași, că vor construi Spitalul Regional de Urgență în mandatul lor.

Având în vedere că există studiu de fezabilitate aprobat din 2008 și oferta autorităților locale pentru cel puțin 5 amplasamente, întreb Guvernul Ponta dacă, până la sfârșitul mandatului său, reușește să-l dea în folosință.

Reamintesc că doamna Corina Crețu, comisar la Uniunea Europeană, a declarat că există finanțarea Uniunii Europene cu 50%, în condițiile în care Guvernul trebuie să aloce 40% de la bugetul de stat și autoritățile locale 10%.

Vă aduc la cunoștință că sunt în a treia săptămână de grevă de tip japonez și, în același timp, am reușit să strâng semnături de la colegii parlamentari, senatori și deputați, 110 semnături de pe tot palierul politic pentru susținerea construirii Spitalului Regional.

Vă rog să-mi comunicați în ce fază procedurală se află proiectul de construire a Spitalului Regional de Urgență Iași și dacă considerați că de această investiție pot beneficia cetățenii suferinzi ai Moldovei și României până la sfârșitul mandatului.

Odată cu prezenta, depun o copie cu lista semnăturilor senatorilor și deputaților care au semnat pentru construirea acestui important obiectiv din domeniul sănătății.

Deputat Anton Doboș, Circumscripția nr.24 Iași

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Tămâian

Doamna deputat Eleonora-Carmen Hărău, două interpelări.

Domnul deputat de Sibiu, Ioan Tămâian, o interpelare depusă. Vă rog, domnule deputat, două minute pentru a o prezenta pe scurt.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Tămâian:

Interpelare adresată domnului ministru Marius Nica, ministrul fondurilor europene.

Obiectul interpelării: rata redusă a absorbției fondurilor europene de către statul român.

Stimate domnule ministru,

Este cunoscut faptul că România înregistrează cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene, fiind singura țară care are o rată cu 20% sub media înregistrată la nivelul comunității europene.

Dumneavoastră ați declarat zilele trecute: "Consider că, până la sfârșitul anului, putem avea 70% grad de absorbție. O imagine fidelă vom avea în jurul lunii martie 2016 asupra absorbției efective."

Comisia Europeană a precizat faptul că "există dovezi care sugerează o deficiență semnificativă în funcționarea sistemului de management și control în raport cu cerința-cheie, autoritate de management și verificări management".

Când am intrat în Uniunea Europeană, cu toții am sperat că aderarea este cea mai mare șansă pentru modernizarea României, dar legislația stufoasă, lipsa cofinanțărilor de la Guvern, birocrația din cadrul autorităților de management au ținut țara pe loc.

După nereușita primilor 7 ani, ca stat membru al Uniunii Europene, având în vedere că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene, țării noastre i s-a oferit o provocare și mai mare pentru următorul exercițiu financiar. Astfel, până în 2020, trebuie să atragem și să cheltuim 35,5 miliarde de euro. Arhitectura instituțională este principalul motiv pentru care utilizarea fondurilor europene nu reușește să aibă un impact real pozitiv asupra vieții de zi cu zi.

Mai multe ministere derulează investiții prin fonduri europene în același domeniu, fără a exista o corelare între acestea, astfel încât beneficiile să fie maximizate.

De asemenea, alte cauze le reprezintă birocrația excesivă și o parte a personalului din cadrul autorității de management, slab pregătit.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, următoarele: ce strategie aveți pentru debirocratizarea acestor instituții care, în numeroasele cazuri, în loc să fie cele care îndrumă pe cei care depun proiecte pentru aceste fonduri comunitare, sunt frânele și în mod neprofesionist îi alungă pe cei care doresc să inițieze și să deruleze astfel de programe? Că, până la sfârșitul anului, "până la sfârșitul anului, putem avea 70%...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Tămâian:

... după cum ați declarat, vă rog să-mi spuneți ce măsuri concrete veți lua pentru atingerea obiectivului propus și, totodată, să nu mai fim în coada Europei.

Vă mulțumesc și doresc un răspuns în scris.

Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban

Vă reamintim: avem două minute pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor și întrebărilor.

Următorul, domnul deputat Cristian Nica, o interpelare.

Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări depuse.

Doamna Violeta Tudorie, 4 interpelări depuse.

Domnul deputat Constantin-Cosmin Enea, o interpelare.

Constantin Adăscăliței, două interpelări depuse.

Marian Neacșu, două interpelări.

Domnul deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban. Vă rog. Iacoban, o interpelare depusă. Sorin, te rog, două minute.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am astăzi, pentru stenogramă, o interpelare și 5 întrebări.

Interpelarea adresată ministrului afacerilor externe, domnul ministru Bogdan Lucian Aurescu, referitor la poziția României față de conflictul din Siria.

Domnule ministru, pentru început, doresc să salut seriozitatea cu care ați tratat solicitările mele anterioare, cristalizate în întrebări și interpelări și vă mulțumesc foarte mult pentru acest lucru. Dar, recentele evenimente din Siria necesită răspunsuri și în România. Cu peste 250 de mii de victime în cei peste 5 ani de război civil, cu mai mult de jumătate din populația țării dislocată, situația politică și militară din Siria ridică probleme care interesează orice stat membru al Uniunii Europene.

Rusia a intervenit militar în Siria realizând misiuni aeriene în provinciile din centrul și în nord-estul Siriei, cu peste 50 de avioane de vânătoare și elicoptere, inclusiv avioane de război.

Coaliția internațională condusă de SUA, din care fac parte Arabia Saudită, Iordania, Australia, Canada, Turcia și Franța, au realizat, din 2014 până în prezent, peste 2500 de atacuri aeriene în Siria, însă, cu toate acestea, nu au reușit să oprească înaintarea jihadiștilor.

Regimul lui Bashar All-Assad se bazează pe forțe guvernamentale, forțe care au deja pierderi în jur de 80 de mii de combatanți. Despre Statul Islamic se cunoaște doar faptul că deține controlul a mai bine de o treime din suprafața teritorială a Siriei și provincii importante în rezerve de petrol, că deține controlul orașului antic Palmyra și al orașului Qaryatan, deschizător de drumuri față de capitală. Situația de la fața locului este marcată de controverse multiple. Tot printre combatanți se află și rebelii moderați, constituiți în Armata siriană liberă care se opune regimului lui Bashar.

Sub aspect diplomatic, există mai multe controverse și repere în pozițiile luate. Dacă SUA a declarat că intervenția Rusiei în Siria nu poate decât să prelungească un conflict militar, cancelarul german Angela Merkel susține că acest lucru este valabil în special pentru Siria, unde știm cu toții, de ani de zile, că nu poate exista decât o soluție cu Rusia, și nu fără Rusia.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări: care este poziția României față de conflictul din Siria? În răspunsul la această întrebare vă rugăm să vă referiți, printre altele, la poziția României față de intervenția Rusiei, poziția României față de regimul Bashar All-Assad, față de declarațiile contradictorii ale SUA sau Germaniei cu privire la capacitarea Rusiei de a încheia conflictul militar.

2. Va participa România cu combatanți sau forțe de instrucție în războiul din Siria?

3. Războiul din Siria reprezintă o problemă pentru securitatea României?

4. Care sunt relațiile diplomatice ale României cu Rusia, în condițiile intervenției militare efective a Rusiei în conflictul din Siria?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Nechita-Stelian Dolha

Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse.

Ioan Oltean, o interpelare depusă.

Roberta Alma Anastase, o interpelare.

Ion Marocico, o interpelare.

Mircea Lubanovici, o interpelare.

Virgil Guran, o interpelare depusă.

Domnul deputat Nechita-Stelian Dolha, o interpelare. Aveți două minute, domnule deputat, pentru a prezenta pe scurt.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea adresată domnului premier Victor-Viorel Ponta.

Domnule premier, ați declarat, în vizita dumneavoastră în Iordania, că România nu va fi primită în spațiul Shengen în curând și că cererea țării noastre nu va fi discutată nici la următoarea întrunire a JAI, respectiv a Consiliului Europei și v-ați permis să arătați cu degetul către Olanda, ca princialul vinovat al acestui nou eșec.

Domnule prim-ministru, în condițiile în care dumneavoastră, ca șef al Executivului României, aveți nefericita calitate de inculpat într-un proces în care DNA vă acuză de fapte de corupție, nu vă asumați nici cea mai mică responsabilitate în eșuarea noii tentative de a adera la spațiul Schengen? Mai ales acum, când condițiile geo-politice ar fi fost favorabile aderării țării noastre? Nu aveți nicio reținere să indicați Olanda și alte țări ale Uniunii Europene drept vinovate, atunci când aliatul dumneavoastră, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cere comisie parlamentară pentru evaluarea democrației din România? Iar în plenul reunit al Parlamentului, la ultima moțiune de cenzură, atacă într-o manieră incalificabilă justiția din România și procurorii DNA?

Domnule prim-ministru, cu un asemenea balast și cu asemenea atacuri la adresa procurorilor DNA și a justiției, în general, chiar nu vă asumați nicio răspundere în acest eșec dureros al Guvernului pe care-l conduceți?

Aștept răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor

Doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare depusă. Doamnă deputat, aveți cuvântul, două minute.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnul ministru Bogdan Aurescu.

Făcând parte din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, obiectul interpelării este problema cursurilor de limba română predate în școlile din comunitățile de români din diaspora.

Domnule ministru, supun atenției dumneavoastră o problemă cu care se confruntă comunitățile de români aflați în străinătate.

Guvernul României a finanțat un proiect care prevede introducerea unor cursuri de limba română în școlile din localitatea Ladispoli din Provincia Roma. Cursul de limbă, cultură și civilizație română a fost introdus obligatoriu o oră pe săptămână în școlile gimnaziale Corado Melone și Ladispoli, în contextul în care în localitate trăiesc mulți imigranți români.

Scopul proiectului este acela de a facilita integrarea și comunicarea între comunitățile română și italiană.

Un astfel de demers din partea Executivului din România este lăudabil, prin care autoritățile de la București demonstrează că sunt la curent cu problemele cetățenilor români plecați în străinătate.

Totodată, din punctul meu de vedere, această inițiativă este una bine-venită pentru comunitatea de români din Italia, deoarece ea reprezintă o componentă identitară a acestora. Totuși, nu am putut să nu observ faptul că partidele extremiste au utilizat acest demers al Guvernului din România în interes politic, catalogând acțiunea ca fiind o nebunie, stârnind polemici în capitala Italiei față de români. Părinții au găsit sprijinul unui deputat italian, Massimiliano Fedriga, membru al formațiunii xenofobe Liga Nordului, care a criticat inițiativa, afirmând că imigranții ar trebui să învețe limba și cultura italiană, și nu limba română.

Domnule ministru, comunitatea de români plecați peste hotare este una numeroasă. UNPR a lansat spre dezbatere în spațiul public 5 teme majore din Planul politic național "Siguranță și prosperitate pentru România".

Acest document lansat și asumat de UNPR abordează subiecte extrem de importante pentru societate. Unul dintre acestea este reprezentat de ideea de renaștere națională care privește restabilirea echilibrului demografic, având, totodată, și o componentă identitară atât pe relația cu românii din țară, cât și pe relația cu românii din diaspora.

Tot pe direcția renașterii naționale, în special pe relația cu diaspora, trebuie să ne uităm mai bine la nevoile reale pe care le au familiile de români din afara granițelor. Se cheltuiesc prea mulți bani pe festivaluri folclorice și expoziții de artă, în loc ca unele din aceste fonduri să fie cheltuite pentru școli, sau măcar pentru cursuri de istoria românilor și de limba română.

Personal, susțin demersul Guvernului României de a organiza cursuri pentru copiii românilor din comunitățile unde numărul lor este unul semnificativ, fiind o modalitate prin care putem întreține cultura și limba română.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, doamnă.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga considerație, solicit să-mi comunicați atât strategia, precum și măsurile pe care urmăriți să le puneți în aplicare pentru soluționarea cazului din Italia, dar și care este poziția Ministerului de Externe față de declarațiile celor din Liga Nordului.

De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați dacă aveți în vedere continuarea proiectelor finanțate de Guvern, referitoare la predarea limbii române pentru copiii românilor plecați în străinătate.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc, Marioara Nistor, deputat UNPR, Colegiul nr. 9 Brăila.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Costel Alexe

Vă rog, pentru două minute, ultimul vorbitor din această seară, domnul deputat Costel Alexe. Aveți două minute, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Costel Alexe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Iulian Ghiocel Matache, ministrul transporturilor. Deputat Costel Alexe.

Obiectul interpelării este: Masterplanul general de transport al României pentru perioada 2015-2020.

Stimate domnule ministru,

La data de 23 iulie 2015, Comisia Europeană a acceptat varianta finală a Masterplanului General de Transport al României pentru perioada 2015-2020, transmis de Guvernul României.

Anterior, pe 10 iulie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional Infrastructură Mare, POIM, documentul care stabilește cadrul pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 în sectoarele de transport, mediu și energie.

Așa cum știți, aceste fonduri sunt esențiale pentru finanțarea construcției de autostrăzi.

De asemenea, în acest context, știm și că, atunci când a aprobat Masterplanul general de transport, Comisia Europeană a luat în discuție două scenarii pentru construcția de autostrăzi - unul optimist, în care există fonduri și condiții pentru dezvoltarea unei rețele semnificative de autostrăzi în toate regiunile României și altul pesimist, în care construcția de noi autostrăzi este mult mai modestă.

Cu alte cuvinte, există riscul ca România și Iașiul să nu beneficieze de partea frumoasă a acestui Masterplan.

În aceste condiții, ca deputat de Iași, ținând seama de ceea ce reprezintă acest municipiu pentru România, vă adresez următoarele întrebări: 1. în ce an estimați că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iași și Transilvania? 2. în ce an estimați că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iași și Muntenia? 3. ce alte variante aveți pentru o conexiune între Iași și aceste regiuni, la nivel de conexiune autostradă cu drum expres, în cazul în care nu va fi posibil doar la nivel de autostradă, pentru următorii 8 ani?

Solicit răspunsul verbal și în scris.

Cu stimă, deputat Costel Alexe, Circumscripția nr. 24 Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Și cu acestea fiind spuse, declar ședința închisă

Vă mulțumesc.

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 5 aprilie 2020, 13:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro